Aplicarea Tehnicilor de Facilitare Neuro-proprioceptive

7/23/2019 Aplicarea Tehnicilor de Facilitare Neuro-proprioceptive

1/9

APLICAREA TEHNICILOR DE FACILITARE NEURO-PROPRIOCEPTIVE

N REEDUCAREA MERSULUI LA COPIII CU IMOC

Mdlina Aprofrei, kinetoterapeut, A.C.C.M.A. Betania Bacu

Vasile Aprofrei, kinetoterapeut, A.C.C.M.A. Betania Bacu

Cuvinte cheie: infrmitate motorie, tehnici de acilitare, reeducareamersului

Abstract

The cerebral pals is a airl re!uent illness, "hile the patients "ith thisdia#nostic is conrontin# "ith numerous neuromotor issues attached to$dama#in#% cerebral, "hose unctional conse!uences have an $echo% in "alkpurchase.

&hsical therap, applied to children "ith cerebral pals, have a numerousprocedure, means and specifc techni!ues, "ho can be include in individualtreatment pro#ram, but "e are ver attended to the neurolo#ical andproprioceptive techni!ues, b "ho "e succeed to obtain optimal results in vershort time.

Ater our e'periment and "hole results, "e can sustain the act: the neurolo#icaland proprioceptive techni!ues determinate an capable rehabilitation pro#ram or"alk in children "ith cerebral pals.

(ntroducere

(nfrmitatea motorie de ori#ine cerebral) a devenit *n ultimii ani oaec+iune destul de recvent *ntlnit, iar pacien+ii cu acest dia#nostic seconrunt cu numeroase probleme neuro-motorii le#ate de $daunele% cerebrale,ale cror consecin+e unc+ionale au $r)sunet% *n achii+ionarea mersului.

/n decursul activit+ii noastre de kinetoterapeu+i, att la locul de munc) *ncadrul Asocia+iei Betania, ct 0i la domiciliu, am avut 0ansa 0i posibilitatea de alucra cu copii cu infrmitate motorie cerebral), de la cea mai simpl orm, dacputem s o numim a0a, respectiv hemiparea, pn la cea mai comple' orm

tetraparea sau diple#ie spastic. /n toate aceste cauri, ne-am propus ca unuldintre obiectivele de lun#) durat 0i cel mai important s se adresee cu


2/9

desvr0ire reeducrii mersului, pentru ca ulterior s fe atins un alt obiectiv la elde important 0i anume: ob+inerea unei autonomii personale.

1inetoterapia, aplicat la copiii cu infrmitate motorie de ori#ine cerebral,dispune de numeroase procedee, mi2loace 0i tehnici specifce, care pot f incluse

*n pro#ramul de tratament individual, *ns am acordat o aten+ie deosebittehnicilor de acilitare neuro-proprioceptive, cu a2utorul crora am reu0it sob+inem reultate optime *ntr-un timp relativ scurt.

/n ultimii ani, un numr tot mai mare de copii sunt victime ale leiunilorcerebrale, de aceea este necesar, poate chiar esen+ial, *mbunt+ireaposibilit+ilor de recuperare prin selectarea metodelor cele mai efcace, 0i

*ncercarea de a trata pacientul ca pe un tot unitar.

(poteele cercet)rii./n elaborarea acestei lucrri, am *ncercat s verifcm o serie de ipotee, care sconfrme prin reultatele ob+inute eectele produse de tehnicile de acilitareneuro-proprioceptive *n reeducarea mersului la copiii cu infrmitate motorie deori#ine cerebral.

Astel ipoteele cercetrii le-am stabilit a f urmtoarele:

3. 4ac pro#ramul de kinetoterapie este *ntocmit ct mai precoce, acesta poateduce la ob+inerea unor reultate mai bune, *n ceea ce prive0te c0ti#area

autonomiei de deplasare.5. 4ac utiliarea tehnicilor de acilitare neuro-proprioceptive va duce la oefenticiare a pro#ramului terapeutic, atunci acestea vor f eectuate la fecare0edint de tratament *n ordinea priorit+ii.

6. 4ac kinetoterapia are rol *n reeducarea mersului, atunci aceasta trebuieintrodus *n pro#ramul de reabilitare a copiilor cu infrmitate motorie de ori#inecerebral).

Material 0i metode de e'plorare-evaluare

7ocul de des0urare a cercetrii a ost Centrul 4elfnul din cadrulAsocia+iei Betania 8sala de kinetoterapie9. &ro#ramele de recuperare s-audes0urat *n condi+ii optime, benefciind de toate aparatele 0i obiectele necesarepentru conduita terapeutic.

Cercetarea de a+ am realiat-o pe un e0antion de 6 subiec+i 8tabel nr. 39.

Tabel nr. 3. 0antionul de subiec+i


3/9

;r.

crt. ;ume 0i

premume Vrst)


4/9

3 - spasticitate u0oar pe parcursul mi0crii pasive

5 - spasticitate marcat, la un un#hi bine preciat

6 - apare clonus la un un#hi bine preciat 8durata clonusului este mai mic de 3?secunde9

@ - clonus, cu o durat mai mare de 3? secunde

- articula+ia este ri#id, nu poate f mobiliat.

&entru evaluarea mersului am olosit urm)toarele teste:

a9 $>idic-te 0i mer#i%, acesta este un test recvent utiliat la pacien+iiaecta+i neurolo#ic. Acest test se poate cuantifca pe scala ?,3,5,6.

? - incapabil

3- realiea cu difcultate 0i a2utor din partea kinetoterapeutului

5 - realiea sin#ur cu difcultate

6 - realiea r difcultate.

Testul const) *n: pacientul st pe un scaun, i se d comanda s se ridice 8rspri2in9, s mear# D-3? metri, s se *ntoarc 0i s se rea0ee pe scaun. 4urataacestor ac+iuni se poate cronometra.

b9 Testul de mers Tinetti: este o anali a ctorva componente a mersului, care se

poate ace la vitea obi0nuit a pacientului sau0i vitea crescut. 7a acest test,#radele de apreciere pot f de la ? la 3, astel: ? - nu realiea , 3 - realiea).

Testul cuprinde:

3. Cre0terea balansului trunchiului

5. Capacitatea de a cre0te vitea mersului

6. 4evierea traseului mersului.

c9 $. 8>itmul cardiacdin mers H recven+a cardiac *n timpul mersului - recven+a cardiac de


5/9

repausvitea de conort9. ste preentat dup >ose 0i colaboratorii *n tabelul demai 2os 8tabel nr. 59.

Tabel nr. 5. Testul viteei de conort

Copil Vitea de conort 8mminut9 G.>.8b)t)i minut9


6/9

- combaterea spasticit+ii

- prevenirea atitudinilor vicioase 0i a retracturilor

- *mbunt+irea mobilit+ii articulare la nivelul membrelor aectate

- cre0terea stabilit+ii 0i echilibrului *n diverse poi+ii

- reeducarea mersului.

/n cadrul pro#ramelor de recuperare concepute *n scopul reeducriimersului, se va +ine cont de starea #eneral) de sntate a subiectului, demaniestrile clinice 0i defcitele unc+ionale, astel am olosit urmtoarelemetode 0i tehnici: metoda Mar#aret >ood, metoda Bobath, posturrile, stretchin#,mobiliarea pasiv, pasivo-activ, activ cu reisten+, tehnici de acilitare neuro-muscular proprioceptiv.

>olul tehnicilor de acilitare neuro-muscular proprioceptiv a ost oarteimportant, deoarece au a2utat la diminuarea spasticit+ii, *mbunt+ireamobilit+ii articulare, or+ei musculare, stabilit+ii 0i implicit la *mbunt+ireacalit+ii mersului.

Astel, tehnicile de acilitare neuro-muscular proprioceptiv olosite *ncercetare au ost:

- tehnica (7 0i (7L aplicat *n scopul acilitrii musculaturii pe direc+iile de mi0careFe'ie-e'tensie antebra+

- tehnica C> aplicat *n scopul acilitrii tricepsului brahial

- tehnica C> aplicat *n scopul acilitrii mi0crii de supina+ie a antebra+ului

- tehnica C> aplicat *n scopul acilitrii mi0crii de e'tensie a pumnului 0ide#etelor

- tehnica >L e'ecutat att la nivelul membrului inerior drept, ct 0i cel stn#pentru cre0terea amplitudini de mi0care limitat de ischio#ambieri

- tehnica (A aplicat din patrupedie

- tehnica e'ecutat din patrupedie

- tehnica din postura pe #enunchi

- tehnica aplicat din cavaler servant

- tehnica (A e'ecutat din ortostatism

- tehnica aplicat din ortostatism

- tehnica &> aplicat din ortostatism.

'erci+iile de mers au ost aplicate peste obstacole, dup) #hida2e 0i la scri+.


7/9

(nterpretarea reultatelor ob+inute

3. volu+ia 0i dinamica dup $


8/9

Erafc nr. 6. volu+ia comparativ a subiec+ilor la testul $ridic-te 0i u#i%

Valorile preentate *n #rafcul nr. 6 arat pro#resul subiec+ilor, *n ceea ce prive0tetestul $>idic-te 0i mer#i%, pe parcursul perioadei de tratament. Astel, subiectul&.M.( reuse0te s pro#resee de la o valoare de 3 *n etapa ini+ial, find capabils realiee cu a2utor din partea kinetoterapeutului, la o valoare de 6 8realiear difcultate9 *n etapa fnal a tratamentului. &ro#resia subiec+iilor C.(.>. 0i 4.., respectiv 4.


9/9

la na0tere, pe cnd C.(.> a *nceput pro#ramul de kinetoterapie de la vrsta de 3an 0i luni, iar 4.

Aplicarea Tehnicilor de Facilitare Neuro-proprioceptive

Documents

Transcript of Aplicarea Tehnicilor de Facilitare Neuro-proprioceptive