Stiri, 25 iunie 2020 , partea 1

CURSUL DE SCHIMB 25.06.2020

1 EUR 4.8422

1 USD 4.3126

Prutul face ravagii în Ucraina, la intrarea în România 25.06.2020

Autoritățile ucrainene au anunțat  că în regiunea Cernăuți din cauza ploilor abundente nivelul apei din râurile Ceremuș și Prut au depășit cotele de inundații 

Marți, 11 localități din patru raioane ale regiunii erau deja  afectate de inundații, iar 37 de persoane au fost evacuate, informează Administrația Regională de Stat  Cernăuți. Două baraje din Ucraina au cedat și apa a inundat mai multe localități din zonă. Autoritățile din țara vecină nu exclud ca si orașul Cernăuți să se inunde .“Salvatorii livrează apă, medicamente și alimente persoanelor  din localitățile afectate. Autobuzele școlare sunt pregătite pentru transportarea cetățenilor din zonele afectate”, se menționează în comunicatul Administrației Regionale de StatDeja, de marți de la amiază autoritățile ucrainene au emis cod roşu de inundaţii pe râurile Ceremuș și Prut.

1

“Am fost anunțați din timp de către autoritățile ucrainene și suntem pregătiți să luăm toate măsurile care se impun. Probabil că miercuri după amiază va fi cea mai critică perioadă. Problema este că plouă continuu în zona Cernăuți.”, a declarant colonelul Cristian Amarandei, șeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Botoşani, potrivit botosaninecenzurat.ro

Viitura de pe Prut a inundat deja sute de hectare de terenuri agricole și pășuni  Sebastian Gheorghiu 24 iunie 2020Viitura formată pe râul Prut în Ucraina a intrat deja pe teritoriul României și se îndreaptă spre lacul de acumulare Stânca-Costești.

O suprafaţă de aproximativ 500 de hectare de păşuni şi terenuri agricole de pe raza localităţii Baranca, din comuna Hudeşti, a fost inundată, iar nivelul apei crește în medie cu 3-5 centimetri pe oră. La ultima măsurătoare făcută aici în cursul zilei de astăzi Prutul atinsese cota de 779 centimetri, în timp ce la inundațiile din iulie 2008 cota maximă atinsă la Baranca a fost de 866 centimetri. „Față de situația din 2008, lucrurile s-au schimbat. Prutul și-a creat practic alt curs. Înainte se mai umplea câte un ghiol, mai inunda o vale, dar între timp malurile au fost erodate, terenul s-a mai lăsat, relieful s-a schimbat, iar Prutul a inundat tot. Apa este deja în grădina primei case. Oamenii au fost evacuați, nu sunt probleme, dar au fost inundate terenuri agricole, iar imașul este aproape complet sub ape”, a spus viceprimarul comunei Hudești, Vasile Sîsîeac.

Unda de viitură se propaga destul de repede, iar astăzi Prutul a inundat și la Rădăuți Prut câteva zeci de hectare de terenuri agricole și pășuni, însă până la primele locuințe este distanță mai mare. „Unde malurile au fost mai joase, apa a inundat pășunile, dar acolo unde malul a fost mai înalt, Prutul a rămas în matca lui”, a spus primarul comunei Rădăuți Prut, Viorel Nichiteanu.

În cursul după-amiezii, localitățile din lunca Prutului, de la Oroftiana la Rădăuți Prut, au fost inspectate de prefectul județului, Dan Nechifor, și de șeful ISU, Cristian Mihail Amarandei, care au vrut să vadă situația la fața locului și să verifice stadiul pregătirilor pentru eventuale intervenții.

Având în vedere pericolul producerii altor inundații, autoritățile au atenționat populaţia să nu traverseze cursurile de apă şi să nu desfăşoare activităţi în zonele adiacente albiilor acestora, în această perioadă, iar la nivelul primăriilor din localitățile aflate în lunca Prutului s-a instituit starea de permanenţă la sedii, serviciile voluntare pentru situații de urgență fiind pregătite să intervină.

2

Cum în satul Baranca au fost evacuați deja 71 de oameni, în această seară atenția s-a îndreptat spre Rădăuți Prut, acolo unde Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) a trimis mai multe forțe și mjloace, oamenii fiind pregătiți să intervină, dacă va fi nevoie.

 „Nu credem că se va impune evacuarea altor persoane. Din estimările noastre, probleme ar putea să apară în Rădăuți Prut și satul Rediu, în zonele inundate și în vara lui 2008, însă după acel episod oamenii și-au reconstruit casele în zone mai protejate, deci nu credem că vor fi afectate alte locuințe. Poate doar câteva, rămase în zona inundabilă. Suntem pregătiți să intervenim cu saci de nisip, iar în acțiuni vom fi sprijiniți și de celelalte forțe ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne”, a arătat colonelul Cristian Mihail Amarandei, șeful ISU Botoșani.

Au fost emise 2 noi coduri de vreme rea. Vor fi vijelii, ploi torențiale, grindină  Andreea Dogar, iun. 25, 2020

Foto: SturmjaegerTobi / pixabay.com

Administrația Națională de Meteorologie a emis două noi coduri de vreme rea: unul portocaliu și unul galben.

Cod portocaliu Interval de valabilitate: 25 iunie, ora 10:00 – 25 iunie, ora 23:00

Fenomene vizate: cantități de apă însemnate, instabilitate atmosferică accentuată

3

În zonele montane, precum și local în Muntenia, Dobrogea, Transilvania, Maramureș și în sudul Moldovei, vor fi perioade cu averse torențiale și se vor acumula cantități de apă de peste 40 l/mp și pe arii restrânse 50…80 l/mp. Vor fi și intensificări ale vântului, vijelii, descărcări electrice și grindină.

Cod galben Interval de valabilitate: 25 iunie, ora 10:00 – 26 iunie, ora 02:00

Fenomene vizate: instabilitate atmosferică temporar accentuată

În intervalul menționat, în cea mai mare parte a țării vor fi perioade cu instabilitate atmosferică temporar accentuată, ce se va manifesta prin frecvente descărcări electrice, averse torențiale, grindină și vijelii. Cantitățile de apă vor depăși 20…25 l/mp și pe arii restrânse 40…50 l/mp.

La sfârșitul acestei săptămâni, instabilitatea atmosferică va fi temporar accentuată în vestul, centrul și nordul țării, precum și în zonele montane.

Sursa: ANM

În funcţie de evoluţia şi intensitatea fenomenelor meteorologice, Administraţia Naţională de Meteorologie va actualiza mesajele transmise publicului prin avertizări de vreme severă imediată.

Localități din Bistrița Năsăud care își rad pădurile an de an, afectate cel mai grav de inundații / Doar din două comune au plecat sute de vagoane de lemne în primele luni din 2020 • 25 IUNIE 2020 •  Localitățile din Bistrița Năsăud care își rad pădurile an de an sunt cele mai afectate de inundațiile din ultimele zile. Doar din două comune au plecat sute de vagoane de lemne în primele luni din 2020, scrie timponline.ro.

4

La Măgura Ilvei, apele care s-au scurs de pe versanți au ajuns în casele și curțile oamenilor, au inundat terenuri agricole și le-au umplut de aluviuni. În această comună, 14 case sunt afectate, mai multe animale au fost luate de ape fiind găsite moarte, un pod pe calea ferată a fost colmatat cu aluviuni, iar în două zone s-au produs alunecări de teren.

Primăria Măgura Ilvei deţine suprafaţa de 3.431,02 hectare de fond forestier din care 3.277,72 hectare pe teritoriul județului Bistriţa-Năsăud şi 153,3 hectare pe teritoriul județului Suceava. Potrivit ultimelor informații publicate pe site-ul Ocolul Silvic Valea Ilvei, comuna Măgura Ilvei este campioană la tăiat păduri după Lunca Ilvei, relatează timponline.ro.

Conform ocoalesilvice.ro, numai anul acesta, Primăria Măgura Ilvei a organizat șase licitații pentru vânzarea de masă lemnoasă.

În luna ianuarie, a scos la vânzare 3759 de metri cubi lemn pe picior, în februarie 2020 alți 500 de metri cubi de lemn fasonat (buștean gater rășinoase, fag și paltin). În luna mai a mai scos la licitație 1405 mc de rășinoase, iar în iunie alți 832 de metri cubi de lemn din pădurile comunale. Având în vedere că, într-un vagon de tren intră 40 de metri cubi, rezultă că cei din Măgura Ilvei au scos la vânzare lemne ce încap în 162 de vagoane de tren.

Și comuna Rodna, lovită crunt de inundațiile din ultimele zile, își rade an de an pădurile, scrie timponline.ro.

Comuna Rodna a scos la licitație în prima parte a acestui an pentru vânzare peste 19.500 de metri cubi de lemn din pădurile comunale. Este vorba atât de lemn pe picior, cât și de buștean, în cea mai mare cantitate fiind vorba de specia rășinoase. Așadar, în prima jumătate a anului, Primăria Rodna, care

5

deține 3.909,29 hectare de fond forestier pe teritoriul județului Bistriţa-Năsăud a tăiat și scos la vânzare 19.581 de metri cubi de lemn care ar încăpea în 490 de vagoane de tren.

Ploile din ultima perioada, efect pozitiv asupra culturilor de grau si porumb. Iata situatia din fiecare regiune Iunie 25, 2020

Desi seceta pedologica lasa in continuare 1,3 milioane de hectare de teren afectate, ploile din ultima perioada au avut un efect benefic asupra culturilor de grau si porumb, cu o rezerva de apa la sol care se situeaza in limite satisfacatoare pana la apropiate de optim in majoritatea tarii, se arata in ultima prognoza de specialitate ANM, din data de 25 iunie.

In cultura grâului de toamnă, rezerva de apă pe adâncimea de sol 0-100 cm se încadrează în limite satisfăcătoare până la apropiate de optim și optime, în Maramureș, Transilvania și Crișana, pe suprafețe agricole extinse din Oltenia, Banat și Moldova, nordul, vestul, sudul, centrul, izolat în estul Munteniei. Conținutul de umiditate din sol prezintă valori scăzute (secetă pedologică moderată) și deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică și extremă), în cea mai mare parte a Dobrogei, local în centrul, nord-estul, estul, sudul și sud-estul Moldovei, nordul și nord-vestul Banatului, estul, nordul, sudul și sud-estul Munteniei, izolat în sudul Olteniei.

În cultura neirigată de porumb, aprovizionarea cu apă pe profilul de sol 0-100 cm se situează în limite satisfăcătoare, apropiate de optim și optime, în Maramureș, Transilvania, Crișana și Oltenia, cea mai mare parte a Munteniei, Banatului și Moldovei, izolat în centrul și sud-vestul Dobrogei. Pe suprafețe agricole extinse din Dobrogea, local în estul și nord-estul Munteniei, izolat în sud-estul Moldovei și nord-vestul Banatului, se înregistrează deficite de umiditate în sol, seceta pedologică fiind moderată, puternică şi extremă.

În cultura neirigată de porumb, aprovizionarea cu apă pe profilul de sol 0-100 cm se situează în limite satisfăcătoare, apropiate de optim și optime, în Maramureș, Transilvania, Crișana și Oltenia, cea mai mare parte a

6

Munteniei, Banatului și Moldovei, izolat în centrul și sud-vestul Dobrogei. Pe suprafețe agricole extinse din Dobrogea, local în estul și nord-estul Munteniei, izolat în sud-estul Moldovei și nord-vestul Banatului, se înregistrează deficite de umiditate în sol, seceta pedologică fiind moderată, puternică şi extremă, se arata pe site-ul Agentiei Nationale de Meteorologie.

APIA si SUBVENTII

Ce subvenție se plătește de la APIA pentru un hectar cu grâu! Roxana Dobre - 25 iunie 2020 01:26

Subvenția APIA la grâu este singura plată pe care se mai pot baza fermierii pentru Campania 2019 după ce seceta a distrus o mare parte dintre recolte. Sumele pe care le achită agenția de plăți producătorilor agricoli care aleg să cultive grâu sunt de multe ori luate în considerare și ca ”bază” în discuțiile de încheiere a unui contract de arendă, subvenția fiind încasată de cel care lucrează pământul adică arendașul.

Agrointeligența-AGROINTEL.RO a făcut o simulare de calcul la subvenția APIA pe hectarul cu grâu, conform cuantumurilor anunțate pe 2019. Acest model de calcu poate fi util mai ales pentru fermierii care vor să cultive grâu în toamnă și vor să își facă o ideea a sumelor ce pot fi primite de la APIA pentru această cultură!

Condiții generale pentru subvenția APIA la cultura de grâu  Ce subvenții se plătesc la APIA pentru grâu Subvenția APIA pentru grâu: cuantumuri pe hectar Ce alte subvenții se plătesc pentru cultura de grâu Subvenția minimă și maximă pentru un hectar cu grâu.  Condiții generale pentru subvenția APIA la cultura de grâu

Pentru subvenția la grâu fermierii trebuie să respecte condițiile generale aplicabile pentru culturile vegetale, această schemă nefiind ”legată” de vreo producție pe hectar. Astfel, sunt eligibile la plată exploataţiile cu suprafaţa de cel puţin 1 (un) hectar, formate din parcele agricole cu suprafaţa de cel puţin 0,3 hectare.

Ce obligații are un fermier care vrea subvenție APIA pentru cultura de grâu:

● Să fie înregistrat în Registrul Unic de Identificare, administrat de APIA;

● Să depună o singură cerere de plată la central local/judeţean APIA unde este arondat care să cuprindă atât declarația privind sectorul vegetal cât si declarația privind sectorul zootehnic, după caz;

7

● Să dovedească că este fermier activ (pentru sumele ce depășesc 5.ooo de euro/exploatație n.r) pentru plăţile directe/măsurile de mediu şi climă M11 şi M13;

● Să declare corect toate suprafeţele şi culturile;

● Să identifice şi să delimiteze corect fiecare parcelă agricolă utilizată;

● Să îndeplinească condiţiile de eligibilitate specifice fiecărei scheme de plată solicitată;

● Să se prezinte pentru clarificări la APIA cu documentele solicitate, dacă i se solicită acest lucru;

● Să respecte normele de ecocondiţionalitate (GAEC şi SMR) pe toată suprafaţa agricolă a fermei; Nerespectarea uneia dintre aceste norme atrage după sine reducerea plăţilor, în funcţie de gravitatea, amploarea, persistența şi caracterul repetat al nerespectării acestora, cu excepţia ANT sector vegetal şi zootehnic, precum și a schemei simplificate pentru micii fermieri;

● Să permită efectuarea controalelor, de către APIA sau de către alte organisme abilitate în acest sens. În caz contrar, poţi fi exclus de la plată!

Ce subvenții se plătesc la APIA pentru grâu

Fermierii pot cere de la APIA următoarele scheme directe pentru suprafețele însămânțate cu grâu:

SCHEME DIRECTE, achitate din bugetul Fondului European de Garantare Agricolă (FEGA) și Bugetul Național (BN):

Schema de plată unică pe suprafață (SAPS);

Plata redistributivă – Nu beneficiază de plata redistributivă fermierii care au creat condiţii artificiale pentru a beneficia de sprijin, respectiv care și-au împărțit exploatațiile după 18 octombrie 2011 doar în scopul de a beneficia de plata redistributivă, sau fermierii ale căror exploatații sunt rezultatul împărțirii respective. Plata redistributivă se acordă pentru primele 30 de ha, indiferent de mărimea exploatației și se alocă gradual, pe două nivele – pentru primele 5 ha și pentru restul de 25 ha;

Plata pentru înverzire;

Plata pentru Tinerii Fermieri: se acordă fermierilor care se stabilesc pentru prima dată într-o exploataţie agricolă ca şef de exploataţie sau care sau

8

stabilit deja în cei cinci ani anteriori primei depuneri a unei cereri în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă și care nu au mai mult de 40 de ani în anul depunerii cererii de plată;

Ajutorul Național Tranzitoriu (ANT 1), plată ce se efectuează din Bugetul Național.

PLĂȚI COMPENSATORII, achitate din bugetul Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADER):

Măsura 10- Agro-mediu şi climă (M.10), Pachetul 4 – Culturi verzi;

Măsura 10- Agro-mediu şi climă (M.10), Pachetul 7 – Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis);

Măsura 10- Agro-mediu şi climă (M.10) , Pachetul 10- refugii ecologice pe terenuri arabile pentru speciile de păsări comune

asociate terenurilor agricole;

Măsura 10- Agro-mediu şi climă (M.10), Pachetul 9.1 – sub-pachetul 9.1 – terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică;

Măsura 10- Agro-mediu şi climă (M.10), Pachetul 11.1.2,  zonă de protecție pentru dropie (Otis tarda) pe teren arabil;

Măsura 11 Agricultura ecologică, sub-măsura 1-Pachetul 1, Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ);

9

Subvenția APIA pentru grâu: cuantumuri pe hectar

Sumele pe hectar stabilite pentru anul 2019 și achitate până pe 30 iunie 2020 sunt:

Schema de plată unică pe suprafață: 102,6082 euro/ha, adică 487,3479 lei/ha;

Plata redistributivă: a) -primul interval: 1-5 ha, inclusiv 5 euro/ha, adică 23,748 lei/ha; b) -al doilea interval: peste 5 ha și până la 30 ha, inclusiv 48,7127 euro/ha, adică 231,3658 lei/ha;

Plata pentru înverzire: 59,3201 euro/ha, adică 281,7467 lei/ha;

Plata pentru tinerii fermieri: 31,2477 euro/ha, adică 148,4140 lei/ha;

ANT 1: 13,3202 euro euro/ha, adică 63,2556 de lei/ha;

Notă: Cuantumurile sunt calculate în lei conform cursului aplicat de APIA de 4,7496 de lei pentru un euro.

Ce alte subvenții se plătesc de la APIA pentru cultura de grâu

Măsura 10- Agro-mediu şi climă (M.10), Pachetul 4 – Culturi verzi: 128 euro/ha pe an adică 596,928 lei/ha;

Măsura 10- Agro-mediu şi climă (M.10), Pachetul 7 – Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis): 250 euro/ha pe an adică 1.116,875 lei/ha;

Măsura 10- Agro-mediu şi climă (M.10) , Pachetul 10- refugii ecologice pe terenuri arabile pentru speciile de păsări comune

asociate terenurilor agricole: 92 euro/ha pe an adică 429,042 lei/ha;

Măsura 10- Agro-mediu şi climă (M.10), Pachetul 9.1 – sub-pachetul 9.1 – terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică: 200 euro/ha pe an adică 932,7 lei/ha;

Măsura 10- Agro-mediu şi climă (M.10), Pachetul 11.1.2,  zonă de protecție pentru dropie (Otis tarda) pe teren arabil: 100 euro/ha pe an adică 466,35 lei/ha;

10

Măsura 11 Agricultura ecologică, sub-măsura 1-Pachetul 1, Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ): 100 euro/ha pe an adică 466,35 lei/ha.

Subvenția minimă și maximă pentru un hectar cu grâu

Pentru a calcula subvenția minimă și maximă ce se plătește de la APIA pentru un hectar de teren cultivat cu grâu, am luat în calcul mai multe variante de exploatații. De precizat că suma minimă pe care o puteți încasa pentru un hectar cu grâu este de 856,10 lei sau 180,24 de euro.

Fermier cu maxim 5 hectare de grâu (neeligibil și eligibil pentru schema Tineri fermieri)

SAPS+Redistributivă (I)+ Înverzire+ANT 1= 102,6082 euro/ha + 5 euro/ha+59,3201 euro/ha+13,3202 euro =180,2485 euro/ha este suma integrală care se acordă în 2019 pe hectar fără schema de Tineri Fermieri. În lei suma este de 856,108 lei aceasta fiind suma minimă achitată de APIA pentru un hectar de grâu! 

Dacă fermierul are până în 40 de ani se adaugă și schema de Tineri fermieri, 31,2477 euro/ha. Adică 180,2485 euro/ha + 31,2477 euro/ha = 211,4962 euro/ha este suma integrală care s-a acordat în 2019 pe hectar cu schema de Tineri Fermieri. Adică 1.004,522 de lei.

Sumă integrală pe 5 hectare: 166,9283 euro/ha X 5 hectare=834,6415 euro adică 3.964,241 de lei. Pentru Tinerii fermieri calculul pe 5 ha devine: 198,176 euro/ha X 5 hectare=990,88 euro adică 4.706,283 lei 

Fermier care are peste 5 hectare cu grâu (neeligibil și eligibil pentru schema Tineri fermieri)

Pentru primele 5 ha se ia în calcul nivelul I la Plata redistributivă adică sunt valabile calculele de mai sus. Și anume:

-Sumă integrală pe primele 5 hectare: 834,6415 euro adică 3.964,241 de lei. Pentru Tinerii fermieri calculul pe 5 ha suma integrală este 990,88 euro adică 4.706,283 lei.

Pentru următoarele 5 ha se ia în calcul nivelul II la Plata redistributivă

SAPS+Redistributivă (II)+ Înverzire= 102,6082 euro/ha + 48,7127 euro/ha+59,3201 euro/ha= 210,641 euro/ha adică 1.000,460 de lei pe fiecare hectar (fără Tineri fermieri) începând cu hectarul șase și până la 30 de

11

hectare. Important! Pentru calculele de peste 30 de hectare nu se mai adaugă plata redistributivă deoarece aceasta se achită doar fermierilor care lucrează până în 30 ha!

Dacă se adaugă și Schema de Tineri fermieri calculul devine: SAPS+Redistributivă (II)+ Înverzire+Tineri fermieri= 102,6082 euro/ha + 48,7127 euro/ha+59,3201 euro/ha+31,2477 euro/ha= 241,8887 euro adică 1.148,874 de lei pe fiecare hectar (cu Tineri fermieri) începând cu hectarul șase și până la 30 de hectare.

Pentru plățile compensatorii se adaugă sumele, conform cuantumurilor calculate mai sus în lei, în funcție de măsura la care sunteți eligibili.

MINISTRUL OROS: AVEM 5.000 DE FERMIERI CU VÂRSTE ÎNTRE 90 ȘI 100 DE ANI CARE CER SUBVENȚII APIA ANUL ACESTA! Agroinfo24 iunie 2020 - FERMIER LA 100 DE ANI! România are 5.000 de fermieri cu vârste între 90 de ani și 100 de ani care solicită anul acesta subvențiile din agricultură. Toți acești fermieri au depus cererile unice la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, a declarat ministrul agriculturii, Adrian Oros.

Dacă ne uităm pe structura de vârste a fermierilor care s-au înscris anul acesta (la APIA n.r.), comparativ cu 2019, constatăm că la categoria de vârstă 18-25 de ani sunt 1.500 de fermieri în plus, la categoria 25-40 de ani, respectiv 45-50 de ani, 60 de ani, câte 2.000 de fermieri în plus. Sigur, a scăzut numărul fermierilor între 60 și 70 de ani, între 70 și 80 de ani și la vârste mai avansate. Între 90 de ani și 100 de ani încă sunt depuse 5.000 de cereri. Anul trecut au fost 6.900, a declarat ministrul agriculturii, Adrian Oros, într-un interviu online, postat pe pagina sa oficială Facebook, acordat redactorilor revistei Profitul Agricol.

Sunt persoane care au depus cereri, iar colegii de la APIA au acceptat aceste cereri pe baza documentației depusă, a adăugat șeful MADR.

Adrian Oros a fost întrebat de jurnaliștii de la Profitul Agricol dacă e posibil ca acești fermieri cu vârste înaintate să beneficieze de o pensie care să-i scutească de munca pământului.

Am înțeles că sunt în derulare programe privind anumite rente viagere pentru cei care renunță să lucreze pământul, pe de o parte. Pe de altă parte, știm cu toții că există niște contracte în care ministerul nu are cum să

12

intervină între proprietar și cel care lucrează pământul. Știm cu toții că logica și spiritul fondurilor europene destinate agriculturii sunt ca banul care vine din subvenții să ajungă la cel care lucrează pământul și nu la proprietar.

Avem destul de frecvent semnalarea unor situații din partea unor fermieri care lucrează anumite suprafețe de pământ și care ne spun că unii dintre proprietari nu respectă contractele inițial făcute sau nu respectă înțelegerile. Deși pământurile sunt lucrate de fermieri, unii dintre proprietari pretind să depună ei cereri pentru subvenții, a spus ministrul agriculturii.

SUMA ALOCATĂ pentru PLĂȚILE FERMIERILOR!Agroinfo 24 iunie 2020 -

PROPUNERE. Comisia Europeană a propus astăzi, 24 iunie, un buget al UE de 166,7 miliarde EUR pentru 2021, care va fi completat de granturi în valoare de 211 miliarde EUR și de împrumuturi în valoare de aproximativ 133 de miliarde EUR în cadrul Next Generation EU, instrumentul temporar de redresare menit să mobilizeze investiții și să relanseze economia europeană, anunță Reprezentanța Comisiei Europene în România, într-un comunicat pentru AGROINFO.

Comisia Europeană propune să se aloce, pentru anul 2021, 55,2 miliarde EUR politicii agricole comune și 813 milioane EUR Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime, pentru fermierii și pescarii din Europa, dar și pentru consolidarea rezilienței sectorului agroalimentar și a sectorului pescuitului și asigurarea anvergurii necesare a acțiunilor de gestionare a crizelor.

Politica agricolă comună beneficiază de cea mai mare sumă pentru anul 2021, fiind urmată de politica de coeziune, pentru care Comisia propune să se aloce 47,15 miliarde EUR, la care se adaugă 42,45 miliarde EUR prin mecanismul REACT-UE, astfel cum a fost propus în cadrul instrumentului Next Generation EU. Fondurile vor fi destinate subvențiilor pentru ocuparea forței de muncă, sistemelor de șomaj tehnic, măsurilor de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor, precum și lichidității și solvabilității pentru IMM-uri.

În 2021, bugetul anual și instrumentul Next Generation EU vor mobiliza împreună investiții semnificative pentru a repara daunele economice și sociale imediate cauzate de pandemia de coronavirus, a lansa o redresare durabilă, a proteja locurile de muncă și a crea altele noi. Bugetul este, de asemenea, în deplină concordanță cu angajamentul de a investi în viitor pentru realizarea unei Europe mai verzi, mai digitale și mai reziliente.

13

Odată adoptat, acesta va fi primul buget din noul cadru financiar multianual 2021-2027 și primul buget anual propus de Comisia condusă de președinta von der Leyen.

Comisarul Johannes Hahn, responsabil cu bugetul UE, a declarat: „În această perioadă extraordinară, propunerea Comisiei Europene mobilizează, la rândul său, un sprijin fără precedent. Bugetul anual pe 2021 va ajuta sute de mii de oameni, întreprinderi și regiuni să depășească criza și să iasă din criză mai puternici. Pentru ca acest lucru să se concretizeze, avem nevoie de un acord privind bugetul pe termen lung și instrumentul Next Generation EU – un acord care să transmită un semnal de încredere în întreaga Europă.”

Proiectul de buget pe 2021, consolidat de instrumentul Next Generation EU, direcționează fonduri către domeniile în care acestea pot avea cel mai mare impact, în funcție de nevoile cele mai importante în materie de redresare ale statelor membre ale UE și ale partenerilor UE din întreaga lume.

Proiectul de buget pentru 2021 se bazează pe propunerea Comisiei privind următorul buget pe termen lung al UE prezentată la 27 mai 2020. După ce Parlamentul European și Consiliul vor ajunge la un acord cu privire la CFM 2021-2027, inclusiv cu privire la instrumentul Next Generation EU, Comisia își va adapta în consecință propunerea privind bugetul 2021 printr-o scrisoare rectificativă.

Este esențial ca proiectul de buget să fie adoptat rapid, astfel încât sute de mii de antreprenori, cercetători, fermieri și municipalități din întreaga Europă să poată începe să beneficieze de fonduri și să le investească într-un viitor mai bun pentru generațiile următoare.

 AFIR si FINANTARI

Fonduri europene în sectorul pomicol! Finanțare 100% pentru proiecte de maxim 100.000 de euro! Angelica Lefter - 24 iunie 2020

Ghid finalizat pentru accesarea fondurilor europene nerambursabile alocate sectorului

14

pomicol, mai exact pentru finanțarea înființării grupurilor de producători în pomicultură! 

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat versiunea finală a Ghidului Solicitantului pentru submăsura 9.1a „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol”, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), potrivit unui comunicat remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Ghidul poate fi consultat pe pagina de internet a AFIR, www.afir.info, la secțiunea Investiții PNDR.

Odată cu publicarea acestei versiuni, Ghidul solicitantului a suferit câteva modificări care au ca scop corelarea prevederilor procedurale interne cu legislația în vigoare și, totodată, simplificarea procesului de depunere a Cererii de finanțare. Totodată, a fost eliminată și obligativitatea ștampilării documentelor, conform HG 226/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Spre deosebire de sesiunile precedente, solicitantul nu mai este obligat să depună cazierul judiciar și certificatul de atestare fiscală, aceste documente fiind obținute de AFIR prin consultarea bazei de date a celor două instituții emitente, în baza protocoalelor semnate și cu acordul beneficiarului. Solicitarea acestor documente la dosarul Cererii de Finanțare se va face doar în situația în care AFIR nu poate obține aceste documente din baza de date, se arată în comunicat.

AFIR mai precizează că, în conformitate cu prevederile HG 226/2015, cu modificările și completările ulterioare, un solicitant poate depune o singură cerere de finanțare în aceeași sesiune de depunere proiecte, cu respectarea condițiilor de eligibilitate. Submăsura 9.1a are ca scop sprijinirea înființării grupurilor de producători în sectorul pomicol și, în consecință, o mai mare coordonare a producției pentru a face față unei piețe concurențiale.

Ca informații suplimentare reprezentanții AFIR vin cu următoarele precizări:

Pot obține finanțare prin submăsura 9.1a grupurile de producători din sectorul pomicol constituite conform legislației specifice în vigoare, care au ca scop principal valorificarea în comun a produselor agricole, deservesc interesele membrilor prin investițiile prevăzute în proiect, se încadrează în definiția IMM-urilor și care au fost recunoscute oficial de către autoritatea competentă după 1 ianuarie 2014. Încadrarea în categoria IMM se va demonstra de către solicitant doar la momentul depunerii cererii de

15

finanțare, acesta nefiind obligat să mențină acest statut pe perioada derulării contractului de finanțare.

De asemenea, sunt eligibile și grupurile de producători care au obținut recunoaștere pentru produse și/sau grupe de produse sprijinite prin submăsura 9.1, dar și prin submăsura 9.1a. În acest caz sprijinul se va acorda pe baza Valorii Producției Comercializate (VPC) aferente produselor/grupelor de produse sprijinite prin submăsura 9.1a.

Grupurile de producători care au în componență un fost membru al unei organizații de producători (OP) din sectorul fructelor şi legumelor (sprijinite prin Fondul European de Garantare Agricolă – FEGA) sunt eligibile doar dacă membrul respectiv a renunțat la această calitate înainte de 1 ianuarie 2014 sau dacă grupul care solicita sprijinul prin intermediul acestei submăsuri este recunoscut pentru un produs, produse sau grupa de produse diferite față de organizația din care provine membrul OP.

Cheltuielile eligibile sunt cele rezultate din înființarea și funcționarea grupurilor de producători din sectorul pomicol, prevăzute în planul de afaceri, necesare pentru atingerea obiectivelor propuse.

Sprijinul public nerambursabil acordat este de 100% și nu poate să depășească 10% din valoarea producției comercializate (VPC) în primii 5 ani de la recunoaștere. Suma maximă acordată este de 100.000 euro/an.

Infrastructura secundara de irigatii: s-a publicat Ghidul solicitantului pentru finantarea PNDR 2020 Categorie:   Fonduri europene agricultura 25 Iunie 2020

AFIR a publicat Ghidul solicitantului pentru submasura 4.3 „Investitii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole si silvice” – componenta infrastructura de irigatii, din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020 (PNDR 2020). Fondurile europene disponibile prin submasura 4.3 pentru componenta infrastructura de irigatii

16

sunt 100% nerambursabile, iar valoarea maxima eligibila a unui proiect este de 1 milion de euro.

Ghidul poate fi consultat pe pagina oficiala de internet www.afir.info, la sectiunea Investitii PNDR, in pagina dedicata acestei submasuri.

Beneficiarii eligibili pentru acest tip de finantare sunt Organizatiile Utilizatorilor de Apa pentru Irigatii (OUAI), constituite din proprietari sau utilizatori de terenuri agricole conform legislatiei in vigoare. De asemenea, Federatiile Organizatiilor Utilizatorilor de Apa pentru Irigatii (FOUAI) pot depune cereri de finantare numai in masura in care sunt detinatori de infrastructura secundara de irigatii preluata prin protocol sau proces verbal de predare-primire ori alte documente (acest tip de infrastructura este definita conform Legii nr. 138/ 2004 a imbunatatirilor funciare, cu modificarile si completarile ulterioare). 

Cheltuielile eligibile pentru sprijinul acordat prin PNDR 2020 sunt modernizarea infrastructurii secundare de irigatii, a cladirilor aferente statiilor de pompare de punere sub presiune si/ sau racordarea la utilitati, sisteme de contorizare a apei, inclusiv constructia sau modernizarea bazinelor de colectare si stocare a apei de irigat. Achizitia de echipamente de irigat pentru OUAI-uri/ FOUAI-uri este limitata la un procent de maximum 30% din valoarea totala eligibila a proiectului, din care s-a scazut valoarea aferenta a echipamentelor de irigat.Atragem atentia asupra faptului ca, pentru a evita dubla finantare, nu sunt eligibile acele elemente de infrastructura de irigatii care au facut obiectul unei alte finantari prin PNDR a infrastructurii secundare, pe aceeasi suprafata.Precizam ca versiunea finala a Ghidul solicitantului pentru submasura 4.3 – componenta infrastructura de irigatii este valabila pentru sesiunea ce urmeaza a fi lansata in cel mai scurt timp.AFIR, Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale

  BY LANTULALIMENTAR  2020-06-25  

17

Mii de fermieri din România au primit până în prezent de la APIA adeverințe în baza cărora pot să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și non-bancare care au încheiat convenții cu APIA. Agenția a emis un număr de 6050 adeverințe pentru Fondul European pentru Garantare Agricolă și 4400 adeverințe pentru Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, peste 95% fiind eliberate electronic.APIA asigură că optimizarea și fiabilizarea fluxurilor de lucru cu mediul bancar din Romania în vederea facilitării accesului la creditare a fermierilor se înscrie în obiectivele prioritare ale agenției.

Cu toate acestea, accesul fermierilor români la credite bancare este limitat, din cauză că pe de o parte băncile refuză să acorde aceste credite, pe de altă parte fermierii români nu se duc la bancă din teamă de a nu fi refuzați.

Un studiu al Comisiei Europene, publicat recent, relevă că sectorul agro-alimentar din România ar avea nevoie de până la 5 miliarde de euro pentru a atinge un nivel optim de finanțare , chiar dacă beneficiază de sprijin financiar atât de la bugetul european, cât și național.

EXCLUSIV IMM-urile afectate de criză vor primi gratis de la stat între 2.000 și 50.000 de euro 25 iun, 2020 | Ionuţ Tudorică, Mihai Nicuţ | ECONOMICA.net

ECONOMICA.NET a aflat care vor fi măsurile de finanțare propuse de guvern pentru relansarea economiei, în urma crizei declanșate de pandemia COVID 19 și a ordonanțelor militare de distanțare socială date de stat întru combaterea ei. Cea mai importantă este că fiecare IMM afectat de criză va primi un grant ce pleacă de la 2.000 de euro la 50.000 de euro. Banii se plătesc direct și nu sunt rambursabili.

ECONOMICA.NET a primit prin surse guvernamentale textul unei viitoare Ordonanțe de Urgență cu măsuri de relansare economică. Cea mai importantă dintre măsuri va fi acordarea de bani IMM-urilor a căror activitate a fost afectată. Banii vin sub formă de granturi, plată directă și

18

nerambursabilă, și sunt acordați din fonduri externe nerambursabile. Statul, prin Autoritatea de Management a Programului Operațional Competitivitate, va acorda microgranturi și granturi, funcție de mărimea afacerii. Microfirmelor și persoanelor fizice autorizate din anumite domenii afectate de măsurile anti-COVID statul le va da un microgrant de 2.000 de euro echivalent lei. Valoarea totală a acestui program este de 100 de milioane de euro.

Microgranturile se acordă pe bază de contract de finanțare semnat electonic. Beneficiarii de microgranturi sunt: - Microîntreprinderile care nu au angajați cu contract de muncă - Persoanele fizice autorizate cu activități în arte - spectacole. - Persoanele fizice autorizate în domeniul Sănătății care au participat direct la transportarea, echiparea, evaluarea, diagnosticarea și tratarea pacienților diagnosticați cu COVID 19. Toate aceste categorii trebuie să aibă cel puțin un an vechime la data depunerii cererii de finanțare și să fi avut profit.  Granturi pentru IMM IMM-urile vor primi granturi de capital de lucru.

Cu unele condiții.

Astfel, fiecare IMM va primi 5.000 de euro, dar nu mai mult de 15% din cifra de afaceri, pentru firmele care au cifră de afaceri între 5.000 și 50.000 de euro la data depunerii cererii de finanțare. 12.500 de euro, dar nu mai mult de 15% din cifra de afaceri, pentru IMM cu o cifră de afaceri între 50.001 și 100.000 de euro. 25.000 de euro, dar nu mai mult de 15% din cifra de afaceri pentru IMM cu o cifră de afaceri între 100.001 euro și 200.000 de euro. 37.500 de euro, dar nu mai mult de 15% din cifra de afaceri pentru IMM cu o cifră de afaceri între 200.001 euro și 300.000 euro. 50.000 de euro în aceleași condiții pentru IMM-urile care au cifra de afaceri între 300.001 euro și 400.000 de euro. Sunt 470.000 de IMM-uri în România, dintre care 417.000 sunt microîntreprinderi. Aproximativ 45.000 sunt întreprinderi mici, iar 8.200 mijlocii.

ALTELE

Președintele Klaus Iohannis: Inundațiile sunt o consecință a schimbărilor climatice! agrointeligenta.ro - 24 iunie 2020 Schimbările climatice sunt cauza principală a inundațiilor cu care România se confruntă în aceste zile, a spus Președintele României, Klaus Iohannis, care a susținut astăzi, miercuri, 24 iunie, o declarație de presă pe acest subiect.

Iată, integral, declaratția de presă a Președintelui:

19

”Ne confruntăm în aceste zile cu o serie de inundații severe, care au afectat viața a mii de români și au produs pagube însemnate în foarte multe gospodării. În plină criză sanitară cauzată de epidemia de COVID-19, avem, iată, și o altă situație gravă, cu consecințe pe termen lung pentru toți cei aflați în aceste zone sinistrate.

Vreau să transmit un mesaj de solidaritate familiilor greu încercate. Autoritățile depun toate eforturile pentru a-i ajuta pe oameni, pentru a le proteja pe cât posibil gospodăriile și a le asigura celor afectați ceea ce au nevoie în aceste momente dramatice.

Este tragic că aceste fenomene meteorologice extreme s-au soldat cu pierderi de vieți omenești și transmit condoleanțe familiilor îndoliate.

Din nefericire, inundațiile cu consecințe grave sunt fenomene care se repetă frecvent în România și trebuie să fim mult mai bine pregătiți în a le gestiona. Soluțiile există și ele vor trebui puse în aplicare. Ceea ce vedem acum este consecința amplificării schimbărilor climatice și a ignorării timp de ani de zile a acestor pericole. Odată cu schimbările climatice, apar din ce în ce mai multe fenomene meteo extreme și în țara noastră.

Luna iunie, de exemplu, a acestui an a fost cea mai ploioasă din ultimii 60 de ani, fapt care a generat inundații severe și numeroase probleme într-un interval de timp foarte scurt. Este imperativă o schimbare rapidă de abordare pentru a putea răspunde eficient unor situații de o asemenea amploare. Va trebui să depășim mentalitatea că e suficient să construim încă câteva diguri pentru a stopa inundațiile. Digurile nu sunt suficiente.

Conservarea fondului forestier și campanii susținute de împădurire sunt soluții aflate la îndemână, care au nenumărate efecte benefice atât pentru mediul înconjurător, cât și pentru protecția malurilor cursurilor de apă, din perspectiva combaterii inundațiilor.

O parte semnificativă din fondurile europene de care va beneficia România în următorul exercițiu bugetar 2021-2027 va trebui să fie direcționată către proiecte legate de combaterea schimbărilor climatice, așa numitul Pachet

20

Green Deal, propus de Comisia Europeană. Împreună cu Guvernul, vom face demersurile necesare astfel încât proiecte de acest tip să poată fi implementate și să aibă drept efect prevenirea unor inundații similare cu cele din aceste zile sau chiar unele mult mai grave.

Această schimbare de mentalitate despre care vorbeam este obligatoriu să aibă loc acum pentru a evita aceste drame pe care oamenii le trăiesc în fiecare an când avem ploi abundente.

În același timp, în contextul multiplicării avertizărilor meteorologilor, fac un apel către cetățeni: Rămâneți vigilenți, fiți precauți și evitați deplasările în zonele care prezintă riscul să fie puternic afectate! Este, totodată, nevoie de solidaritate, de sprijin din partea tuturor, mai ales în comunitățile și localitățile sinistrate, care să contribuie activ la efortul autorităților de a-i ajuta pe cei aflați în dificultate, ca urmare a acestor inundații.

Vă mulțumesc și vă doresc multă sănătate!”.

OROS, MADR: REFACEM INFRASTRUCTURA DE IRIGATII CU BANI EUROPENI :  Agroromania.ro Publicat la data de 25 Iun. 2020:

Adrian Oros, ministrul Agriculturii, a spus ca infrastructura de irigatii din Romania va fi reconstruita cu bani europeni. Oficialul spera sa putem evita degradarea solului si a pierderea culturilor astfel.

Romania va investi 2,5 miliarde de euro pentru reabilitarea intregii infrastructuri de irigatii, din cele 33 de miliarde de euro care vin de la Uniunea Europeana, 1,1 miliarde de euro vor merge catre infrastructura de desecare si drenaj, iar 2,1 miliarde de euro pentru combaterea eroziunii solului, a anuntat ministrul Agriculturii.

 "Avem un program de investitii pe acest plan de rezilienta a Romaniei. Toata lumea s-a intrebat ce vom face cu banii dedicati planului de rezilienta a Romaniei. Am avut chiar astazi si saptamana trecuta o intalnire buna cu

21

ministrul Fondurilor Europene in care am cerut sume importante pentru aceste domenii: pentru reabilitarea intregii infrastructuri de irigatii, 2,5 miliarde de euro, pentru infrastructura de desecare si drenaj 1,1 miliarde de euro si aici in parte parte este prins Banatul, dar si alte zone, iar pentru infrastructura de combatere a eroziunii solului 2,1 miliarde de euro", a spus Adrian Oros, la B1 TV.

 El a explicat ca a incercat sa foloseasca acesti bani pentru infrastructuri importate strategice, astfel incat Planul National Strategic 2021-2027 sa ramana un program destinat fermierilor si platilor pe suprafata. "Sunt bani europeni din programul de rezilienta a Romaniei, din cele 33 de miliarde de euro. Am incercat sa folosesc pentru aceste infrastructuri importate strategice bani din aceasta zona si nu din Programul National Strategic care se va relua din 2021 pana in 2027, si care este destinat fermierilor, platilor pe suprafata si masurilor de sprijin. Ne-am apucat de aceasta strategie de gestionare a apei, care este una mai complexa, lucram la planuri, la programe si in curand vom iesi cu acest program bine conturat, dar si bugetat pe masuri", a adaugat ministrul Agriculturii.

 Deficitul de umiditate in sol este o problema reala pentru culturile din Romania, 50% din suprafata totala a terenurilor agricole din tara au de suferit din aceasta cauza, potrivit unui studiu realizat de Banca Mondiala. Infrastructura de irigatii actuala este mult redusa in comparatie cu cea din anul 1989; daca atunci aceasta acoperea 2.9 milioane de hectare, degradarea continua a dus la scaderea acestei suprafete pana la 1.1 milioane de hectare.

MESAJUL MINISTRULUI AGRICULTURII pentru FERMIERI!Agroinfo 24 iunie 2020 -

AJUTOR PENTRU FERMIERI. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, îi sfătuieşte pe fermieri să-şi asigure producţiile şi să apeleze la programul prin care 70% din preţul poliţei de asigurări este subvenţionat.

"Este foarte grav ceea ce s-a întâmplat acum, dar în afară de secetă, pe viitor, sfatul meu este către toţi fermierii să-şi facă asigurări, pentru că în afară de secetă, unde societăţile de asigurare într-adevăr impun nişte condiţii aproape de neacceptat, pentru toate celelalte fenomene extreme asiguratorii fac asigurări. Noi avem un program, pe care l-am flexibilizat anul acesta şi l-am simplificat, mai mult de atât nu se poate. Am alocat peste 40 de milioane de euro pentru încurajarea asigurării producţiilor de către fermieri, în care noi plătim 70% din poliţa de asigurare", a spus Adrian Oros, marți seara, la B1 TV.

22

Șeful MADR a adăugat că programul este derulat din bani europeni, iar sesiunea este deschisă până în luna octombrie.

"Eu îndemn toţi fermierii să-şi facă asigurări, pentru că anul acesta şi încă doi ani de zile avem bani cu care venim să-i încurajăm să facă aceste asigurări, după care ei se vor obişnui să-şi asigure culturile pentru aceste fenomene climatice extreme, iar banii pe care îi avem o să-i mutăm spre altă măsură unde vrem să îmbunătăţim sau să încurajăm, să sprijinim. Nu putem lăsa banii doar într-o singură măsură. Noi venim trei ani de zile să-i ajutăm în acest scop. Repet, am avut discuţii şi cu ei şi cu asigurătorii pentru secetă, dar foarte puţini asigurători fac acest lucru, iar condiţiile sunt aproape de neacceptat, însă pentru toate celelalte fenomene se asigură, iar noi dăm 70% din poliţa de asigurare", a mai spus ministrul agriculturii, citat de Agerpres.

Agricultura ecologica, o noua provocare pentru Romania. Emil Dumitru: „Este nevoie de masuri de sprijin speciale” In iun. 25, 2020  

România se află în față unor noi provocări legate de ecologizarea agriculturii europene. Reducerea de pesticide cu 50%, reducerea de fertilizanți cu 25%, reducerea de antibiotice cu 50% utilizate în fermele zootehnice și ecologizarea, creșterea suprafețelor în agricultură ecologică la 25%. Acestea sunt obiectivele Uniunii Europene. România are un procent de 3,5% din suprafețele declarate de culturi ECO, un procent mic spre deosebire de alte țări. Emil Dumitru a subliniat nevoia unor măsuri de sprijin speciale și a enunțat beneficiarii prioritari, printre care fermele de familie și grupurile asociate de producători.

Potrivit secretarului de stat Emil Dumitru, spre deosebire de România, Croația are peste 100.000 de hectare certificate în agricultură ecologică pentru un milion, în timp ce țara noastră din 9,8 milioane hectare cât au fost declarate anul acesta are puțin peste 350.000 de hectare atât suprafețe certificate, cât și cele aflate în conversie. Aceasta înseamnă un procent de 3,5% culturi eco în România, spre deosebire de 10% în Croația.

„Nu este suficient să avem suprafețe certificate în agricultură ecologică, dacă în continuare vom vinde producția materie primă din agricultura

23

ecologică și dacă nu vom avea schemă de calitate de certificare cu care să mergem până la produsul finit”, a declarat Emil Dumitru.

Potrivit oficialului, bugetul pentru 2021-2027 va fi aprobat în Consiliul Europei nu mai târziu de luna iulie. Așadar, este nevoie de niște măsuri care să răspundă la câteva întrebări esențiale pentru agricultura României, enumerate de Emil Dumitru:

încotro vrem să ajungem, care sunt instrumentele, cum răspundem la schimbările climatice, cum evităm deșertificarea, pentru că vă mărturisesc în zona de S-E,

am văzut o hartă a evoluției temperaturilor care e îngrijorătoare, chiar și în zona noastră a Călărașului, în Lunca Dunării, fără o măsură ca o schemă nu cred că mai putem să discutăm de o gestionarii corespunzătoare a apei în sol.

dezvoltarea de soiuri și hibrizi care să răspundă la schimbările climatice

prezența unei finanțări corespunzătoare.

Sprijin prin plățile directe diferite pentru cei care se asocieză în grupuri de producători, organizații și cooperative

Emil Dumitru a subliniat necesitatea de a consolida fermele de familie, dar nu fermele de familie care pe înțelesul multora înseamnă autoconsum, ci mai degrabă ferme de familie care să producă pentru piață, într-un sistem organizat.

„Vom încerca să creăm niște intensități de sprijin pe plățile directe diferite pentru cei care aleg să se asocieze în grupuri de producători, organizații și cooperative legate de grâu și de orz. Întradevăr, anul ăsta fără să avem experiență și expertiză în domeniul vercetării, am observat că anumite soiuri de grâu autohtone s-au comportat net superior față de soiurile venite din comerț intracomunitar. Asta și pentru că sunt mult mai adaptate condițiilor pedoclimatice din România.

Dar în continuare susțin că nu este suficient să avem soiuri foarte bune dacă nu știm să le promovăm și să încercăm să le promovăm de o manieră în care practic concurăm pe piață cu firme care asta știu să fac, în multinaționale. Vă dau un exemplu concret, unul din marii jucători pe piață din Statele

24

Unite care activează și pe piața din România, are cifră de afaceri 14 miliarde de dolari din care 1,4 miliarde de dolari sunt dedicați exclusiv cercetării.

Cam asta este nivelul la care s-a ajuns și din punctul meu de vedere, cred că printr-o regândire a sistemului de cercetare din România putem să nu mai venim la tribuna și să ne gândim cât de greu ne este”, a declarat secretarul de stat la MADR, Emil Dumitru, în cadrul evenimentului „Ziua grâului și a orzului”, organizat de Institutul National de Cercetare – Dezvoltare Agricola Fundulea și Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania (LAPAR).

Emil Dumitru: „Oricat de bune sunt soiurile romanesti, ar trebui să avem si un marketing pe masura” In iun. 25, 2020  

Emil Dumitru, secretar de stat MADR

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (INCDA) Fundulea a organizat astăzi, 25 iunie 2020, „Ziua Grâului şi Orzului”. În cadrul întâlnirii, au fost prezenți reprezentanți ai Academiei de Științe Agricole, agricultori, dar și reprezentanți din partea autorităților publice, printre care ministrul secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Emil Dumitru.

La această întâlnire, unul dintre subiectele abordate a fost cercetarea din agricultură. Mai exact, care sunt metodele de cercetare atât în domeniul ameliorării plantelor, respectiv al creării de noi soiuri, cât și al verigilor tehnologice potrivite pentru a evidenția potențialul productiv, dar și cum putem încuraja și promova cercetarea românească. Emil Dumitru, a declarat că după 30 de ani de când avem democrația în România, oficialul vede un pic diferit modul în care ar trebui să construim sau să reconstruim cercetarea românească.

„Dincolo de sumele de bani pe care bugetul de stat le poate sau nu le poate aloca, cred foarte mult că am ajuns la maturitatea necesară să avem un

25

parteneriat public privat în care fermierii care fac tehnologii și care au know-how (pricepera) să fie cooptați și să poată să ducă mai departe creațiile cercetării românești și să avem o strategie”, a declarat Emil Dumitru.

„Oricât de bune sunt soiurile românești, ar trebui să avem și un marketing pe măsură”

Potrivit secretarului de stat la MADR, oricât de bune sunt soiurile românești, ar trebui să avem și un marketing pe măsură. „Ceea ce eu am constatat în ultima perioadă este inclusiv pe zona de cereale unde cunoaștem foarte bine că ponderea soiurilor autohtone era una însemnată, practic am plecat de la circa 90% în 2007, când am devenit stat membru cu drepturi depline și acum suntem cam 50% cu soiuri autohtone. Lucrul acesta ne spune foarte multe despre piață. Eu cred foarte mult că numai așa putem să transformăm cercetarea românească. Nu vreau să supăr pe nimeni, dar am văzut sisteme de cercetare care funcționează și au niște rezultate notabile. Nu m-aș referi la statele foarte puternice pe care dumneavoastră le-ați amintit mai devreme, precum Germania, dar v-aș aduce în atenție inclusiv Serbia, inclusiv state care sunt vecine cu noi și care au niște rezultate ale cercetării și au reușit să pătrundă cu produsele pe piață și sunt competitivi.

Practic ceea ce cred eu cel mai mult este că numai așa putem să dezvoltăm cercetarea românească să nu ne fie frică să cooptăm mecanismul ăsta de parteneriat public privat. Fermele care sunt astăzi foarte puternice și care pot să multiplice, pot să facă și marketing și cred eu că e nevoie de o legislație, să creăm un cadrul legal în care toți actorii să se se poată exprima”, a spus Emil Dumitru, secretar de stat la MADR.

Peste 2 milioane de euro sunt destinate cercetării în agricultură

Emil Dumitru a declarat că din punctul de vedere al finanțării, 10% din bugetul pe ADER pe care Ministerul Agriculturii îl finanțează, puțin peste 2 milioane de euro, vin către Institutul de Cercetare de la Fundulea. „Dacă

26

vrem să avem o cercetare care să livreze către fermier niște tehnologii, dincolo de soiuri, care să crească competitivitatea fermelor din România, atunci trebuie să plecăm și de la ce înseamnă viitorul finanțării agriculturii României care este clar legat de Finanțarea Politicii Agricole Comune”, a transmis secretarul de stat.

Oficialul a spus că practic va fi ultima șansă în care România are oportunitatea de a-și crește competitivitatea nu doar a fermelor, ci și a produselor agroalimentare.

Este nevoie de un plan Național Strategic

Totodată, Emil Dumitru a accentuat că nu este suficient să facem grâu și porumb și că nu este totuna să vindem produse procesate, să creștem gradul de zootehnizare a agriculturii României. „Lucrurile astea le putem face acum, cu bani europeni. Dacă vom scrie împreună un plan Național Strategic în care zootehnia să nu mai fie Cenușăreasa finanțării europene, în care pe fermele mari, care sunt sigur că s-au dezvoltat în cei 30 de ani, să le susținem prin transformarea materiei prime,să creăm o clasă de mijloc în agricultură și să încurajăm asocierea prin acordarea de sprijin diferențiate Dacă vrem să nu mai avem un grad de fărâmițare atât de mare. Practic, este vorba de 3,7 hectare împărțite în patru parcele, cam asta este situația. Avem undeva la 820 de mii de agricultori care depun anual cerere unică de plată”, a transmis Emil Dumitru.

Declarațiile au fost făcute în cadrul evenimentului „Ziua Grâului și a Orzului, ediția 2020, organizat de INCDA și LAPAR (Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania).

Și Cehia, domnilor… In iun. 25, 2020  Cătălin Lența

Starea viitoare a agriculturii din România ține în bună parte și de educație, constată ministrul Adrian Oros, care spune că vânzarea și consumul de produse ecologice locale şi de mâncare românească depinde de ceea ce numește ”consumatorul responsabil”.

Frumoasă aserțiune, doar că educație în acest sens nu prea se face pe nicăieri, iar de cursuri în domeniul acesta nu are rost să pomenim…pentru că nu sunt.

27

Și asta se întâmplă într-o țară care va trebui, conform previziunilor Uniunii Europene, să cultive 25% din pământuri în sistem bio. Sau, conform declarațiilor Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene, se propune ”creșterea ponderii agriculturii ecologice și a peisajelor bogate în biodiversitate pe terenurile agricole”.

În 2030, nu mai târziu, că dacă nu, ar putea fi probleme cu banii veniți de la Bruxelles. Idilic, încurajator, dar și puțin îngrijorător pentru cei mai mulți dintre fermieri, care știu că trecerea de la culturile clasice la cele bio înseamnă foarte mulți bani și producții mai mici, fără a avea însă o garanție privind vânzarea tuturor produselor.

Anticipând speculativ, ne putem închipui un sfert din Europa, nu peste mult timp, cultivată numai după norme ecologice stricte. Asta înseamnă că statele comunitare își vor produce în mare măsură necesarul de astfel de alimente, așa că vor cumpăra mai puțin de peste granițe. Iar alimentele eco din România nu vor mai fi la fel de căutate ca acum, ceea ce înseamnă că fermierii vor fi ”obligați” să le vândă în piețele de la noi. Dar cui? Unei populații care, deși își dorește să mănânce mai sănătos și să trăiască mai mult, are destule probleme în a-și plăti la timp facturile vitale?

Ne întoarcem astfel la declarația ministrului Oros. ”Noi deja am îmbrăţişat această idee a promovării produselor ecologice şi scriem şi un proiect de lege. Să creăm o piaţă din piaţa publică pentru produsele locale, produsele ecologice. În primă fază, mai ales că sunt şi nişte decizii ale Comisiei Europene, ca măcar în şcoli – să începem în şcoli şi apoi în alte zone publice – să fie obligaţi să folosească aceste produse ecologice locale şi tradiţionale”. Curaj, domnilor guvernați, terminați de scris proiectul de lege și apoi mergeți cu el în capitalele Europei, pentru susținere și aprobare. Că aliați s-ar mai găsi. De exemplu, în Cehia, țară care are mari ambiții ”naționaliste” în domeniul alimentar. Așa că partidul aflat la putere lucrează acum la un proiect legislativ care să ducă la autosuficiență alimentară, descurajând importurile. În plus, retailerii ar urma să fie obligați ca în numai

28

7 (șapte) ani să aibă pe rafturi 85 de procente din mâncare de producție locală. În România a fost 51% și ce scandal a fost…

Revenind la Praga, formațiunea politică a premierului, alături de un partid mai de dreapra, anunță că noua lege ar fi impusă de recenta pandemie, care a arătat că Cehia trebuie să devină suverană și autosuficientă în domeniul alimentar. Iar explicațiile pentru acest demers nu au întârziat, aducând aminte chiar de principii europene, așa cum este lanțul scurt de aprovizionare.

”Mâncarea nu ar mai trebui să parcurgă mii de kilometri cu camionul”, afirmă ministrul ceh agriculturii, Miroslav Toman. Corect, numai că imediat au și apărut replici și critici. ”Fermele mici nu au capacitatea de a fi furnizorii supermarketurilor din toată ţara”, explică liderul uni partid de centru-dreapta, evident mai puțin prieten cu formațiunea premierului. De asemenea, Camera de Comerț a Cehiei spune că proiectul ar fi ”o intervenţie a statului inadmisibilă”, ce ar perturba piețele, falimentând mulți comercianți mici și ducând la o scădere a calității alimentelor. Iar rețelele de magazine transmit că 40 până la 70 la sută din ce vând este din producție locală. Trebuie spus că, în ciuda unei agriculturi performante, Cehia depinde în mare măsură de importuri și comerț intracomunitar, și asta chiar pentru alimentele de bază, între care carnea de pasăre, cea de porc, fructe și legume.

Nu vi se pare că, în privința aprovizionării pieței, situația din Cehia cam seamănă cu aceea din România? Dorințe plus potențial nu înseamnă însă automat împlinirea visurilor de autosuficiență alimentară. Trebuie să fim mai ”deștepți” ca să nu ”supărăm” pe cineva la Bruxelles, astfel încât Bucureștiul să poată promova cu adevărat interesele fermierilor și producătorilor locali. Pentru că, să recunoaștem, rezultatele de până acum sunt modeste. Nu ajunge să te plimbi pe la târguri cu salamul de Sibiu, telemeaua de Ibănești sau magiunul de Topoloveni.

Impactul unor astfel de acțiuni de public relations nu prea se vede în vânzări și exporturi. Sau poate trebuie să mărim oferta, că România nu produce doar 5 – 6 alimente bune. Să facem, domnule ministru Oros, ceea ce spuneți că veți face – să notificăm la Bruxelles scheme de calitate.Adică, și am să citez din nou din declarațiile șefului de la agricultură, ”pe scheme de calitate – produs tradiţional, produs local, produs etic – poţi să vinzi produsele tale demonstrând că este un lanţ scurt, că nu poluezi, astfel încât să îţi favorizezi produsele locale. Noi am notificat până acum produs tradiţional ca schemă de calitate naţională şi europeană. Am primit avizul de la CE, durează luni de zile, dar trebuie să insişti şi avem notificat schemă de calitate premium, schemă de calitate garantată şi schemă de reţetă consacrată veche. Şi mai

29

avem încă două scheme (în lucru – n.r.): produs local şi produs etic”. Adică avem idei, avem și căi legale, avem și oameni care să facă ce trebuie făcut. Și atunci de ce nu avem în magazine mai multe produse românești?

……………………….

LEGISLATIV

LEGE PROMULGATĂ ASTĂZI DE PREȘEDINTELE IOHANNIS!Agroinfo  24 iunie 2020 -

COMUNICAT ADMINISTRAȚIA PREZIDENȚIALĂ. Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat astăzi, 24 iunie 2020, decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Potrivit legii promulgată astăzi de președintele țării, terenurile aferente construcțiilor edificate de către fostele cooperative agricole de producție, de fostele asociații economice intercooperatiste, de fostele organizații și entități ale cooperației de consum, indiferent de denumirea acestora, precum și ale altor construcții aflate în proprietate privată, se înscriu, la cerere, în proprietatea actualilor deținători, cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:a) sunt deținători de construcții de la data dobândirii și până la data solicitării înscrierii dreptului de proprietate;b) fac dovada că imobilul este înregistrat în registrul agricol și a plății impozitelor și taxelor aferente în conformitate cu prevederile legale;c) pentru terenul aferent construcției nu a fost constituit sau reconstituit dreptul de proprietate.

O altă modificare legislativă vizează terenurile aferente casei de locuit și a anexelor gospodărești, precum și a curții și grădinii din jurul acestora, care nu au fost cooperativizate. Deținătorii sau moștenitorii acestora inclusiv cei care au cumpărat imobilul potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, cu modificările ulterioare, pot solicita, la cerere, comisiei județene emiterea titlului de proprietate în condițiile prezentei legi, astfel:dacă terenul este în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale și persoanele solicitante au calitatea de proprietari ai construcțiilor.

Legea intră în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.

30

Legea mestesugarilor traditionali a fost adoptata de Parlament In iun. 25, 2020  

Camera Deputaților a adoptat, miercuri, în calitate de for decizional, cu 262 de voturi pentru, două voturi contra si 31 de abtineri, Legea meșteșugarilor tradiționali din România. Potrivit legii, cei recunoscuti ca fiind mestesugari traditionali vor putea primi anumite indemnizații care nu pot fi mai mici decat salariul minim net pe tara, dar si reducerea unor taxe.

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea cadrului general pentru recunoaşterea statutului meşteşugarilor tradiţionali, a drepturilor şi îndatoririlor acestora, precum şi organizarea şi funcţionarea structurilor reprezentative ale meşteşugarilor tradiţionali din România, în scopul conservării, protejării, transmiterii, promovării şi punerii în valoare a meşteşugurilor şi a culturii tradiţionale:

Calitatea de meșteșugar tradițional se recunoaște în urma parcurgerii procedurii reglementate de prezenta lege, prin decizie a comisiei speciale pentru verificarea și acordarea statutului de meșteșugar tradițional și prin emiterea unui certificat de meșteșugar tradițional de către Uniunea Națională a Meșteșugarilor Tradiționali din România. Meșteșugarii tradiționali înscriși în Registrul Național al Meșteșugarilor Tradiționali din România, în scopul expunerii și/sau al comercializării produselor meșteșugărești proprii beneficiază de locuri centrale, special amenajate, în cadrul festivalurilor, târgurilor, bâlciurilor și altor evenimente de profil, organizate la nivel național, regional sau local, în vederea expunerii sau a comercializării produselor meșteșugărești proprii Meșteșugarii tradiționali înscriși în Registrul național al meșteșugarilor tradiționali din România beneficiază de reducerea la jumătate a taxelor de participare la festivaluri, târguri, bâlciuri, târguri stradale la alei principale și alte evenimente de profil, unde își expun și/sau își comercializează produsele meșteșugărești tradiționale proprii. În limitele stabilite prin bugetele proprii ale unităților administrativ teritorale, consiliile locale ale unităților administrativ-teritoriale în care

31

domiciliază meșteșugari tradiționali pot acorda indemnizații respectivilor meșteșugari, numai dacă sunt înscriși în Registrul național al meșteșugarilor tradiționali din România sau dacă dețin titlul de tezaur uman viu, conform dispozițiilor legale în vigoare. (2) Renta nu poate fi mai mică decât salariul minim net pe țară și mai mare decât salariul mediu brut pe economie, calculate conform legii. (3) Renta atribuită în condițiile alin.(l) este personală, netransmisibilă și încetează la data decesului meșteșugarului tradițional. Renta poate fi cumulată cu orice venituri obținute de către meșteșugarul tradițional, conform legii

Facilităţi la plata impozitului anual pe clădiri până la 31 decembrie 2020 25.06.2020,

În 24 iunie 2010 a fost transmis spre promulgare proiectul legii pentru aprobarea OUG nr. 69 din 14 mai 2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi pentru instituirea unor măsuri fiscale.

Singura modificare propusă ordonanţei este cea care priveşte capitolul care reglementează acordarea unor facilităţi la plata impozitului anual pe clădiri sau a taxei lunare pe clădiri, în sensul extinderii posibilităţii de acordare a facilităţilor până la 31.12.2020, aşa cum se arată mai jos.  Astfel, conform modificării propuse, pentru durata stării de urgenţă, a stării de alertă şi pentru durata ulterioară încetării stării de alertă până la sfârşitul anului fiscal 2020, în cazul contribuabililor plătitori de impozit pe clădiri/taxă pe clădiri consiliile locale, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti pot adopta hotărâri până la data de 14 august 2020 privind:

a) reducerea impozitului anual pe clădiri cu o cotă de până la 50%, pentru clădirile nerezidenţiale, aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice, folosite pentru activitatea economică proprie a acestora sau date în folosinţă printr-un contract de închiriere, comodat sau prin alt tip de contract pentru desfăşurarea unor activităţi economice către alte persoane fizice sau juridice, după caz, dacă în perioada pentru care s-a instituit starea de urgenţă, ca urmare a efectelor epidemiei coronavirusului SARS-CoV-2, proprietarii sau utilizatorii clădirilor au fost obligaţi, potrivit legii, să îşi întrerupă total activitatea economică sau deţin certificatul pentru situaţii de urgenţă emis de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri prin care se certifică întreruperea parţială a activităţii economice;

b) scutirea de la plata taxei lunare pe clădiri datorate de către concesionari, locatari, titularii dreptului de administrare sau de folosinţă a unei clădiri proprietatea publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-

32

teritoriale, după caz, dacă, în perioada pentru care s-a instituit starea de urgenţă ca urmare a efectelor epidemiei coronavirusului SARS-CoV-2, utilizatorii clădirilor au fost obligaţi, potrivit legii, să îşi întrerupă total activitatea economică.

În textul iniţial al Ordonanţei se prevedea că doar pentru durata stării de urgenţă decretate în anul 2020 se pot adopta aceste măsuri. Aşadar, dacă acestă formă a legii va fi promulgată, se va extinde termenul pentru posibilitatea acordarea facilităţilor până la 31.12.2020.

Ordonanţa 69/2020 mai prevede că în cazul în care autorităţile adoptă astfel de hotărâri de acordare a reducerii impozitului pe clădirile nerezidenţiale, pentru a beneficia de reducerea menţionată, proprietarii clădirilor vor trebui ca până la data de 15 septembrie 2020 inclusiv, să depună la organul fiscal local în a cărui rază se află clădirea o cerere de acordare a reducerii şi o declaraţie pe propria răspundere.

Dacă proprietarii de clădiri nerezidenţiale  le utilizează în activitatea economică proprie, în declaraţia pe propria răspundere vor menţiona fie întreruperea totală a activităţii economice proprii stabilită conform prevederilor legale, fie întreruperea parţială a activităţii economice. Proprietarii care şi-au întrerupt parţial activitatea vor anexa la cerere o copie a certificatului pentru situaţii de urgenţă emis de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri.

În cazul proprietarilor care deţin clădiri nerezidenţiale date în folosinţă pentru desfăşurarea unor activităţi economice către alte persoane fizice sau juridice, pe perioada în care s-a instituit starea de urgenţă, din declaraţia pe propria răspundere trebuie să reiasă că aceştia se regăsesc concomitent în următoarele situaţii:

a)  fie au renunţat la cel puţin 50% din dreptul de a încasa contravaloarea chiriei, redevenţei sau altă formă de utilizare a clădirii, stabilită conform prevederilor contractuale, pe perioada pentru care s-a instituit starea de urgenţă;

b) fie cel puţin 50% din suprafeţele totale deţinute şi afectate activităţilor economice nu au fost utilizate, ca urmare a faptului că titularii dreptului de folosinţă a clădirilor respective au fost obligaţi, in baza legii, să îşi întrerupă total şi/sau parţial activitatea economică. Pentru încadrarea în această situaţie proprietarii care deţin clădiri nerezidenţiale verifică dacă cel puţin 50% din suprafaţa totală deţinută şi dată în folosinţă pentru desfăşurarea unor activităţi economice către alte persoane fizice sau juridice este afectată

33

de întreruperea totală şi/sau parţială a activităţii acestora la data de 14 mai 2020.

Klaus Iohannis a semnat decretele! Legi cheie promulgate de președinte. Milioane de euro sunt la mijloc Corina Chiriac 25 iunie 2020

Președintele României, Klaus Iohannis a promulgat azi trei noi legi. Acestea vor intra în Monitorul Oficial.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat joi, 25 iunie a.c., următoarele decrete:

Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiect privind consolidarea infrastructurii și a pregătirii pentru situații critice de urgență) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 10 iulie 2019 (PL-x 137/14.04.2020);

Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea în domeniul situațiilor de urgență, semnat la 29 martie 2019, la București (PL-x 125/01.04.2020);

Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Protocolului privind agricultura durabilă și dezvoltarea rurală, încheiat la Lillafured, la 12 octombrie 2017 și semnat de România la aceeași dată, la Convenția-cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, adoptată la Kiev la 22 mai 2003 (PL-x 139/14.04.2020), notează presidency.ro.

Miercuri, Klaus Iohannis a semnat alte decrete

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat miercuri, 24 iunie a.c., următoarele decrete:

Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 (PL-x 157/20.03.2019);

Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2007 privind introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic (PL-x 103/24.03.2020);

Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiect privind îmbunătățirea rezilienţei şi a răspunsului la situații de urgență) dintre România şi Banca Internațională pentru Reconstrucție şi Dezvoltare, semnat la București la 10 iulie 2019 (PL-x 5/03.02.2020);

Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Acordului-cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (Proiectul privind Modernizarea infrastructurii judiciare în România),

34

semnat la București la 13 august 2019 şi la Paris la 2 septembrie 2019 (PL-x 69/24.02.2020);

Decret pentru promulgarea Legii privind modificarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, precum şi pentru modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaților, precum şi pentru organizarea şi funcționarea Autorității Electorale Permanente (PL-x 305/20.05.2020);

Decret pentru supunerea spre adoptare Parlamentului a acceptării Amendamentului la Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 21 decembrie 1965, adoptat la cea de-a paisprezecea reuniune a statelor părți la Convenția, la New York la 15 ianuarie 1992.

Lege care permite construirea de hidrocentrale în arii naturale protejate trece de Parlament Ana Ion 25.06.2020

Elvira Şarapatin (Mihai Goţiu / Facebook)

Proiectul de lege care permite construirea de hidrocentrale în ariile naturale protejate iniţiat de 24 de parlamentari PSD-ALDE-UDMR, în frunte cu deputata PSD de Gorj Elvira Şarapatin a trecut de Parlament şi urmează să ajungă la preşedintele Iohannis pentru promulgare.

După ce a trecut de Senat, legea a fost adoptată ieri de deputaţi cu 178 de voturi pentru, 111 voturi contra, o abţinere şi un vot nul. Potrivit unor surse politice, deputaţii USR şi PNL au votat împotrivă, relatează G4Media.

Proiectul a fost adoptat de Parlament şi anul trecut, deşi avea aviz negativ chiar de la Guvernul Dăncilă. Legea a mers la promulgare, însă preşedintele României a trimis proiectul la reexaminare.

Această lege modifică articolul 5 al legii 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică şi adaugă faptul că „lucrările privind producţia şi distribuţia de energie electrică şi termică având ca scop utilizarea durabilă a resurselor de apă, monopol natural de interes strategic

35

pentru realizarea de amenajări hidroenergetice, reprezintă lucrări de interes public major”.

În Directiva europeană Habitate şi în OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, care interzice lucrările hidrotehnice în ariile protejate de mediu, se arată că hidocentralele pot fi construite, totuşi, în zone protejate din „motive cruciale de interes public major” pentru comunitate.

Parlamentarii au declarat toate amenajările hidroenergetice de „interes public major” prin lege.

Reamintm că iniţiatoarea legii, deputata PSD Elvira Şarapatin, a intrat recent în atenţia opiniei publice după ce, pe 12 iunie, a acroşat un pieton şi a fugit de la locul accidentului. În 2018, deputata PSD a cerut amendarea protestatarilor de la mitingul Diasporei din 10 august.

Se înfiinţează Consiliul Interministerial de coordonare pentru dezvoltarea pieței pentru combustibili alternativi Financial Intelligence 25 iunie 2020, 12:12  Energie Update articol: 25.06.2020, 12:12

Consiliul Interministerial de coordonare pentru dezvoltarea pieței pentru combustibili alternativi (CC DPCA) este un organism fără personalitate juridică, aflat în coordonarea Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri și Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, potrivit unui proiect de Ordin.

CC DPCA este alcătuit din reprezentanţi, la nivel de secretar de stat, ai următoarelor autorități ale administrației publice centrale:

36

1. a) Secretariatului General al Guvernului;

2. b) Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri;

3. c) Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor;

4. d) Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației;

5. f) Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor;

6. g) Ministerul Afacerilor Interne.

Din CC DPCA fac parte, cu statut de invitați permanenți, reprezentanți, la nivel de președinte sau director general, ai următoarelor instituții: Administrația Fondului pentru Mediu, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, Asociaţia de Standardizare din România, Institutul Naţional de Statistică.

În consiliu pot fi prezente și alte instituții și/sau organizații relevante care pot oferi expertiza necesară pentru facilitarea implementării Strategiei privind Cadrul naţional de politică pentru dezvoltarea pieței în ceea ce privește combustibilii alternativi în sectorul transporturilor și pentru instalarea infrastructurii relevante în România.

CC DPCA asigură coordonarea, la nivel naţional, a acţiunilor necesare implementării Hotărârii Guvernului nr. 87/2018 pentru aprobarea Strategiei privind Cadrul național de politică pentru dezvoltarea pieței în ceea ce privește combustibili alternativi în sectorul transporturilor și pentru instalarea infrastructurii relevante în România, precum şi a prevederilor Legii nr.34/2017 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi.

Conform art. 4 din H.G. nr. 87/2018, “regulamentul de organizare şi funcţionare a acestuia, (…) va fi aprobat prin ordin comun al ministrului economiei, energiei și mediului de afaceri și al ministrului transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor”.

Ministerul Energiei a prezentat o primă formă a regulamentului de organizare și funcționare al CC DPCA către reprezentanții autorităților publice centrale și instituțiilor desemnate prin H.G. nr. 87/2018 în luna mai 2018.

37

Această formă a fost supusă unui proces continuu de analiză care a integrat observațiile punctuale ale reprezentanților CC DPCA, precum și dezvoltarea conceptelor propuse de reprezentanții acestor autorități și instituții. Forma finală a regulamentului a fost agreată tehnic la finalul lunii iunie 2019, iar procesul de avizare interinstituțională a stagnat din cauza vacantării funcției de secretar de stat în Ministerul Energiei cu atribuții de coordonare a domeniului “Țiței și Gaze Naturale”, implicit a funcției de președinte CC DPCA, precum și a funcției de vicepreședinte și a funcțiilor de membri, potrivit autorităţilor. 

Conform art.2 alin. (4) din H.G. nr. 87/2018, președintele CC DPCA este secretarul de stat desemnat prin ordin al ministrului energiei (Ordinul MEEMA nr. 863/09.04.2020 privind delegarea de atribuții/competențe către secretarii de stat din cadrul aparatului propriu al MEEMA) iar vicepreşedintele CC DPCA este secretarul de stat desemnat prin ordin al ministrului transporturilor (Ordinul MTCI nr. 823/24.03.2020).………………….

INTERNE

MADR: ce planuri are Romania cand vine vorba de agricultura ecologica Iunie 25, 2020

In data de 23 iunie 2020, subsecretarul de stat Avram Fitiu a condus intalnirea desfasurata la sediul MADR cu Organismele de Inspectie si Certificare (OIC) din agricultura ecologica.

La intalnire au participat directori si experti din cadrul directiilor tehnice de specialitate a MADR. Dezbaterea a urmarit analiza propunerilor inaintate Ministerului de catre organismele de control pentru facilitarea activitatii actorilor implicati in agricultura ecologica si continuarea procesului de certificare a operatorilor in sistemul de agricultura ecologica, in contextul pandemiei COVID 19.

38

Sugestiile transmise de organismele de control in agricultura ecologica vizeaza aspecte privind: efectuarea inspectiilor suplimentare prin sondaj in sezonul 2020, prelungirea termenului de realizare a acestora pana in trimestrul I al anului 2021, posibilitatea de prelungire a termenului de depunere a documentelor justificative la APIA pana la data de 15 noiembrie 2020, precum si inregistrarea operatorilor in sistemul de agricultura ecologica la directiile agricole judetene.

In deschiderea discutiilor, subsecretarul de stat a afirmat: „Ne dorim sa schimbam paradigma de agricultura ecologica in Romania, sa putem gandi la fel ca in Europa vestica, in special in privinta produselor procesate. Imi doresc ca incepand de anul viitor, piata din sectorul public sa devina o tinta pentru acest Minister, iar in aceasta perioada realizam baza prin care aceasta piata va fi conturata”.

In acest context, subsecretarul de stat Fitiu a reliefat ca se urmareste modificarea legislatiei in vigoare pentru atingerea unor obiective precum: simplificarea activitatii operatorilor din sistem, un nivel crescut de responsabilitate conferit OIC-urilor, fapt ce implica ca sistemul de control sa devina mult mai riguros, posibilitatea de a concepe un sistem de control al OIC-urilor pe nivele de risc, in functie de numarul de operatori si istoricul OIC-ului la nivel european, atingerea unui nivel de control bazat pe un un nivel de risc diferentiat in functie de anumiti indicatori.

De asemenea, subsecretarul de stat a sustinut analiza oportunitatii privind modificarea actelor normative referitoare la accesul OIC la baza de date SNIA si APIA.

Referitor la solicitarea organismelor de control, ca inspectiile suplimentare prin sondaj din sezonul 2020 sa poata fi efectuate, ca masura exceptionala, si in primul trimestru al anului 2021, aceasta propunere a fost deja transmisa de catre alte organisme de control european si se afla in analiza la Comisia Europeana. Reprezentantii OIC-urilor au sustinut ca alte state europene au adoptat deja aceasta masura, iar in acest context subsecretarul de stat a subliniat ca, in urma furnizarii din partea OIC-uri a documentelor juridice care au stat la baza adoptarii unei astfel de decizii in alte State Membre, propunerea va fi analizata impreuna cu conducerea MADR.

Subsecretarul de stat a asigurat ca exista in analiza la nivelul MADR un set de masuri de depasire a crizei post Covid, care a avut implicatii majore in sectorul economic si agricol.

In urma discutiilor, o parte din propunerile transmise de organismele de control au fost agreate, iar celelalte urmeaza a fi analizate la nivelul

39

conducerii.  Astfel, s-a stabilit ca acest tip de intalniri sa se desfasoare periodic pentru cunoasterea problemelor cu care se confrunta domeniul si identificarea unor solutii optime de sprijinire a sectorului.

Csaba Éber, MALAGROW: Ne așteptăm la o criză similară cu cea din 2008. Agricultura are capacitatea de a se finanța în continuare! agrointeligenta.ro - 24 iunie 2020

Cercetarea și dezvoltarea din agricultură vor putea constitui în următorii ani locomotiva întregului domeniu – ne spune Csaba Éber, directorul economic al Malagrow.

El consideră că în timp ce diferitele ramuri economice se confruntă cu dificultăți în perioada asta incertă și nu de puține ori recurg la tăierea fondurilor de dezvoltare, agricultura relativ stabilă rămâne pe mai departe un domeniu de perspectivă în acest sens. Așadar, inovarea în domeniu nu dă semne de încetinire. Elanul inovator probabil nu va fi frânt nici de criza curentă care până la urmă și-a făcut resimțită prezența și în acest domeniu.

”Ne așteptăm la repetarea scenariului crizei globale din 2008. Agricultura pare să fie și de această dată, pe toată durata crizei actuale ramura economică care va rămâne pe baricade și chiar mai mult decât atât. Va constitui locomotiva inovației pentru că are capacitatea de a se finanța în continuare”, explică Csaba Éber .

40

În opinia managerului economic firmei Malagrow preocupat de găsirea celor mai noi soluții pentru suplimentarea substanțelor nutritive, sectoarele economice aflate în dificultate sunt nevoite să reducă fondurile alocate pentru dezvoltare, însă agricultura rămâne stabilă, de aceea se așteaptă ca studiile și cercetările științifice și inovările tehnologice să iasă chiar mai mult

„Inovarea în domeniul agrar a dat rezultate incredibile chiar și în anii, deceniile trecute. Acum rezultatele pot fi mai evidente, pentru că în această perioadă de criză foarte multe sectoare nu-și permit să finanțeze programe de cercetare de anvergură” – a ținut să precizeze.

Poate cel mai concludent exemplu pentru ilustrarea tenacității cu care se lucrează în cercetarea agricolă în pofida crizei cauzate de coronavirus este dat de complexul de laboratoare al firmei Valagro din Italia care se află în curs de construcție. Complexul va fi unul din centrele de excelență în cercetare și dezvoltare agricolă și – în ciuda limitărilor impuse de epidemie – va fi finalizat în acest an. În calitate de partener al Valagro putem vedea cu claritate că efectele negative ale evenimentelor din Italia nu au împiedicat continuarea cercetărilor din regiune”.

O perspectivă pe termen lung

Csaba Éber este de părere că domeniul cercetării și dezvoltării este extrem de important în agricultură, mai ales pe termen lung. Actorii de vârf din agricultură și centrele de cercetare, companiile partenere și-au asumat această perspectivă și își desfășoară activitatea ca atare deja de decenii bune. Însă se pare că domeniul devine chiar mai dinamic în acești ani și nici actuala criză economică nu o va putea opri sau încetini.

Deși economia în general trece printr-o perioadă dificilă în care activitățile se desfășoară tot mai greu, domeniul C+D lucrează în continuare. „Este și va fi nevoie de aceste activități și există în continuare oportunități de finanțare și fonduri dedicate” – precizează Csaba Éber .

Nevoi globale

Creșterea rapidă a populației în diferite părți ale globului și nevoile tot mai speciale ale unei clase de mijloc tot mai numeroasă sunt doi dintre factorii importanți care motivează cercetările din domeniu. Nevoia de alimente sănătoase și variate ne obligă să găsim soluții pentru creșterea capacității și eficientizarea producției. Răspunzând acestor nevoi structura agriculturii, profesionalizarea metodelor utilizate și îmbunătățirea randamentului s-au schimbat extrem de rapid în ultimii ani și au acumulat un rezervor imens de

41

posibilități accesibil și în anii ce vin. De aceea experții vorbesc de o nouă revoluție agrară care se desfășoară chiar sub ochii noștri. Ne așteptăm ca elanul inovator și de dezvoltare agricolă să nu fie frânt nici în anii următori.

Despre Malagrow

Malagrow oferă biostimulanți extrem de performanți, îngrășăminte foliare și alte produse pentru fermierii de horticultură și distribuitorii săi din multe țări din Europa. Compania are peste 30 de ani de experiență internațională în sectorul horticol.. În România, Malagrow distribuie produsele Valagro care sunt fabricate în Italia.

Fenomen periculos în magazine! Rafturile ar putea rămâne goale, producătorii să-și sisteze activitatea! Redacția24 iunie 2020

Rafturile ar putea rămâne în curând goale din cauza prețurilor care se prăbușesc și încep să nu mai acopere costurile de producție! Avertismentul vine din partea consilierului de strategie al guvernatorului Băncii Naţionale a României, Adrian Vasilescu. Acesta spune că noua amenințare la nivel european este reprezentată de deflație.

”Creșterea prețurilor este un fenomen pervers. Schimbările de direcție se fac rapid de la o perioadă la alta. Prețurile când urcă, când coboară, în funcție de evenimente. Nu cu mult timp în urmă, în Uniunea Europeană, era o teamă teribilă de inflație, iar acum s-au întors lucrurile și, în actualitate, este teama de deflație.

Adrian Vasilescu (foto: Revista Biz)

Acum câteva zile, EUROSTAT a publicat un tablou al mișcării prețurilor în toată UE. Dacă ne referim numai la zona euro, vedem că 12 țări, dintre cele 19, care fac parte din zona euro, sunt deja în deflație. Asta înseamnă că

42

prețurile scad sub nivelul zero. Care este pericolul? Când prețurile scad, producătorii nu mai vor să fabrice, comercianții nu mai vor să vândă. Rafturile magazinelor se golesc. Oamenii pot rămâne cu banii în buzunare și să nu mai aibă ce să cumpere.

Alte țări, între care Germania și Franța, sunt cu o inflație foarte anemică. Aproape în zona de risc și sunt gata și ele să intre în deflație”, a spus Adrian Vasilescu, consilier de strategie al guvernatorului Băncii Naţională a României (BNR), la DC News.

Aplicarea tratamentelor în vegetație la sfecla de zahăr! Soluții tehnologice de la INNVIGO pentru o cultură fără buruieni și boli!

agrointeligenta.ro - 23 iunie 2020 Reușita unei producții bune la sfecla de zahăr depinde în mare parte de tehnologia aplicată având în vedere că vorbim de o cultură care necesită mai multă atenție din partea fermierilor din cauza specificității condițiilor de sol cât și destinației limitate a producției.

Compania INNVIGO propune o schemă de erbicidare la sfecla de zahăr ce poate fi aplicată atât în preemergență cât și în postemergență scopul acestei lucrări tehnologice fiind combaterea buruienilor, respectiv reducerea concurenței dintre planta de cultură și speciile de buruieni mono și dicotiledonate anuale sau perene.

Aplicarea erbicidelor în postemergență – considerată o reușită în lupta cu buruienile

Opiniile agronomilor sunt împărțite respectiv preemergența este o soluție clasică în combaterea buruienilor fiind urmată de aplicare în postemergență

43

a unor erbicide specifice buruienilor din cultură versus erbicidare în postemergență timpurie a plantelor de sfeclă.

Această strategie în postemergență este considerată o reușită în lupta cu buruienile în anii normali, când nivelul precipitațiilor cât și a rezervei de apă din sol asigură formarea unei bariere peliculare în stratul superficial al solului pe o adâncime de 1-3 cm.

În această primăvară din cauza secetei, precum și a temperaturilor scăzute, erbicidarea preemergentă a culturilor însămânțate în intervalul 15-30 martie nu a combătut o serie de buruieni dico și monocotiledonate anuale. În consecință fermierii au aplicat 3-4 intervenții în postemergență pentru un control al buruienilor anuale și perene. În parcelele aflate în defileul râurilor sau pe lunci, unele suprafețe au fost reînsămânțate a 2-a oară din cauza înghețului.

Ce soluții propune INNVIGO pentru o cultură curată de buruieni și boli

Produsele din portofoliu companiei INNVIGO destinate erbicidării postemergente a sfeclei de zahăr sunt:

Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale:

Monogra 700 SC este un erbicid selectiv cu acțiune sistemică pentru combaterea postemergentă a buruienilor dicotiledonate din cultura de sfeclă de zahăr. Monogra 700 SC conține  substanță activă metamitron 700 gr/l  care aparține inhibitorilor fotosintezei la nivelul fotosistemului II. Primele simptome ale acțiunii produsului sunt îngălbenirea frunzelor buruieni, vizibilă după câteva zile de la aplicare în zonele dintre nervuri, precum și pe marginile și vârfurile frunzelor. Ulterior este vizibilă o inhibare puternică a creșterii și uscarea plantei. Produsul este preluat de

44

frunzele și rădăcinile buruienilor. Combate cel mai eficient buruienile din faza de  germinare până la faza de cotiledoane adevărate.

Buruieni  controlate: răcovină, trei frați pătați, punguliță, spanac sălbatic, ardeiul broaștei, romaniță de câmp, samulastra de rapiță, știr, traista-ciobanului, ventrilică, hrișcă urcătoare.

Momentul aplicării: se recomandă a se aplica după apariția plantelor de sfeclă până la faza de 9 frunze (până la BBCH -19) pe solul umed bine pregătit (fără bulgări), în aplicări secvențiale 3×1,5l/ha la un interval de 7-12 zile în funcție de  evoluția buruienilor.

Solider este un erbicid sulfonilureic pentru combaterea buruienilor monocotiledonate și unele dicotiledonate din cultura de sfeclă de zahăr. Solider conține substanța activă triflusulfuron 150 gr/l care aparține grupului de inhibitori enzimatici  aceto-lactat sintezază (ALS), care blochează biosinteza aminoacizilor necesari pentru buna funcționare a plantelor. Primul simptom al acțiunii erbicidului este inhibarea diviziunii celulare în conurile de creștere a lăstarilor și rădăcinilor, ceea ce are ca rezultat încetarea creșterii și dezvoltării buruienilor. Simptomele sunt: albirea, îngălbenirea, necroza și uscarea frunzelor de buruieni sensibile și apar în câteva zile de la aplicarea produsului. Căldura și umiditate din sol au un efect pozitiv asupra acțiunii produsului. În perioadele de stres  climatic seceta sau al temperaturi scăzute după aplicare produsul acționează mai lent. Solider acționează cel mai eficient asupra buruienilor cu o creștere intensă de la răsărire până la începutul fazei de două frunze.

Buruieni  controlate: trei frați pătați, lipicioasa, știr, spanac sălbatic, mușețel nemirositor, răcovină, rapiță samulastră, traista-ciobanului, iarbă-bărboasă, hrișcă urcătoare, troscot.

Momentul aplicării: utilizați produsul din faza vizibilă a primei frunze de sfeclă până când rândurile sunt acoperite complet (BBCH 10-39) în aplicări secvențiale 3-4 x 0,1 l/ha în amestec cu adjuvantul Asystent la un interval de 5-10 zile în funcție de evoluția buruienilor. Produsele erbicide se pot asocia în tratamente pentru controlul spectrului complet de  buruieni.

Pentru   combaterea  buruienilor  dicotiledonate perene:

Major 300 SL este un erbicid post emergent pentru combaterea buruienilor cu frunza lată din culturile de rapiță de toamnă, grâu de toamnă și sfeclă de zahăr, care conține substanța activă 

45

clopiralid  300 gr/l ce este preluat rapid prin frunzele buruienilor. Substanța activă a produsului inhibă acțiunea hormonilor naturali ai plantelor responsabili de creștere.

Produsul interferează cu multe procese care au loc în plante, inclusiv procesele de diviziune celulară, sinteza proteinelor și a acidului nucleic și procesul de respirație la nivel celular. Distruge cel mai eficient buruienile tinere, cu o creștere intensă, de la faza a 2-3 frunze până la faza de rozetă.

Cercetătorii Facultăţii de Agricultură din Iaşi vorbesc despre beneficiile unei plante care are proprietăţi similare cu cele ale culturilor de soia 24 iunie 2020, 16:05de Alina Batcu

Lupinul plantat în Ferma Ezăreni a Facultăţii de Agricultură din Iaşi  Foto Facebook Profesorii Facultăţii de Agricultură din Iaşi atrag atenţia asupra unei plante care poate avea numeroase beneficii atât alimentaţie, cât şi în cosmetică. Cercetătorii îi îndeamnă pe fermierii din judeţele Moldovei să o valorifice.

Lupinul, înlocuitor al cărnii O plantă ale cărei proprietăţi sunt similare cu cele ale culturilor de soia ar putea fi valorificată de fermierii din judeţele Moldovei. Este vorba despre lupin, plantă care produce seminţe care conţin peste 20% uleiuri şi 40% proteine.  O cultură experimentală a fost plantată în capitala Moldovei de cercetătorii Facultăţii de Agricultură din cadrul Universitaţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad" Iaşi (USAMV). Florile pot fi folosite şi ca plante ornamentale, iar seminţele - în industria alimentară.  

46

 „Platforma experimentală cuprinde testări cu L. mutabilis (3 linii) si L. albus (un soi), în regim de irigat/neirigat, în trei variante de desimi de semănat. De asemenea, este înfiinţat un poligon de evaluare a biodiversităţii în funcţie de specia cultivată ce cuprinde, pe lângă cele două specii de lupin, şi bob, grâu de primăvară, linte şi un nou soi de fasole de câmp”, a punctat conf. univ. dr. Dănuţ Simioniuc din cadrul Facultăţii de Agricultură din cadrul USAMV Iaşi.  Trei soiuri de lupin sunt cultivate la ferma de la Ezăreni, judeţul Iaşi. Plantele sunt atent monitorizate de cercetători. În această perioadă sunt analizate florile care au mai multe culori.

Lupinul plantat în Ferma Ezăreni a Facultăţii de Agricultură din Iaşi  Foto Facebook

Profesorii Facultăţii de Agricultură spun că plantele ar putea fi valorificate în pământurile mai puţin fertile. „În România, lupinul nu este în prezent o specie foarte cultivată, în ciuda unor calităţi evidente pe care el le prezintă. Este o plantă din familia leguminoasă, deci lasă în sol cantităţi important de azot fixat pe cale simbiotică. Boabele obţinute au calităţi deosebite. Pot fi folosite fie în alimentaţie, fie în cosmetică”, spune prof. univ. dr. Costel Samoil, prorector al USAMV Iaşi.   

Lupinul este foarte cunosc în tările din Orient. În Europa este cultivat pentru a spori fertilitatea solurilor sărace. În România planta este foarte puţin cunoscută. Platforma experimentală de la Ezăreni face parte dintr-un proiect european în valoare de 4 milioane de euro.

47

Au început activităţile proiectului "Sistem inteligent mobil de conversie a resurselor proprii şi de optimizare a consumului de energie pentru producători cu potenţial ridicat de poluare - SyCON" C.P. Comunicate de presă / 25 iunieLa data de 15.06.2020, beneficiarul finanţării - AUDIT IT&C SRL, împreună cu partenerul Universitatea Politehnica Bucureşti, a început activităţile proiectului cu SMIS 121404, Contract de finanţare nr. 258/ 15.06.2020. Proiectul are o durată de implementare de 36 de luni, finalizându-se la data de 14.06.2023.

Obiectivul general al proiectului îl constituie stimularea inovării în cadrul SC Audit IT&C SRL prin creşterea investiţiilor iniţiale pentru inovare în vederea introducerii în producţie a rezultatelor obţinute şi diversificarea activităţii unităţii prin produse şi tehnologii care nu au fost realizate. Scopul proiectului îl reprezintă dezvoltarea unei soluţii mobile inovative de conversie a energiei prin gazeificarea deşeurilor rezultate din activităţile fermelor şi crescătoriilor avicole şi porcine. Această soluţie va putea oferi o predicţie a cantităţii de energie aflată la client prin dezvoltarea unui pachet software analiză şi va genera, în mod flexibil în urma conversiei, fie energie termică, fie energie electrică.

Proiectul are o valoare totală de 26.238.202,76 lei, reprezentaţi de 16.678.898,78 lei valoare eligibilă nerambursabilă din FEDR, 2.943.335,04 lei valoare eligibilă nerambursabilă din bugetul naţional, 4.668.819,53 lei contribuţie proprie şi 1.947.149,41 lei cheltuieli neeligibile.

Pierderile din industria creşterii porcului se apropie de un miliard de euro - fost șef ANSVSA , 25 iun, 2020 | Agerpres

Pierderile din industria creşterii porcului, directe şi indirecte, se apropie de un miliard de euro până la această oră, iar cele prin deficitul de balanţă comercială au depăşit deja miliardul de euro, a declarat, joi, Vladimir Mănăstireanu, consultant afaceri publice în cadrul Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din

48

România (APCPR) şi fost preşedinte al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

"Pierderile din industria creşterii porcului, directe şi indirecte, se apropie de un miliard de euro până la această oră, iar pierderile prin deficitul de balanţă comercială au depăşit deja un miliard de euro. În ceea ce priveşte despăgubirile, dacă până în anul 2019 se dădeau de la Comisia Europeană, acum se acordă din bugetul de stat, astfel putem să cuantificăm pe viitor alte pierderi la bugetul de stat prin despăgubirile care pot fi acordate către Gospodăriile Populaţiei (GP) sau către fermele mari de porci, care nu vor fi mici. Noi venim şi întrebăm: de ce se tărăgănează aceste acte normative cerute şi răscerute de Comisia Europeană? În toamnă mai avem un audit FVO (Food and Veterinary Office n.r.) pe implementarea recomandărilor celorlalte misiuni de audit VFO pentru combaterea pestei porcine africane (PPA), dar până acum nimic nu s-a implementat, nicio recomandare, nici biosecuritatea şi nici ordinul privind dimensionarea", a spus Vladimir Mănăstireanu, la un eveniment organizat de APCPR.

El afirmă că, deşi există Ordinul 538 privind dimensionarea creşterii porcului în gospodăria populaţiei, autorităţile susţin că nu trebuie să fie neapărat un număr maxim sau minim de porci permis pentru creştere în GP-uri. "Noi suntem insistenţi, chiar dacă greşim. Ba da, trebuie să fie un număr maxim în GP-uri, că sunt cinci, că sunt trei, că este unul singur, din punctul meu de vedere ar trebui să fie zero. Din punctul meu de vedere, medic veterinar, ar trebui să nu se mai crească porci în GP-uri, dacă vrem să devenim un stat european civilizat şi din acest punct de vedere. Însă, pentru că ţinem la tradiţia românească, ne dorim să se păstreze această tradiţie de creştere a porcului în GP, însă ne dorim să se respecte cu stricteţe anumite reguli: biosecuritate, identificare, controlul circulaţiei dacă nu restricţionarea circulaţiei, fără reproducţie şi fără comercializare.

Cine vrea să comercializeze, să îi dea Dumnezeu sănătate să o facă în cadrul legal şi să se fiscalizeze, să îşi construiască microferme pe fonduri europene dacă pot accesa şi să îşi pună condiţii minime de biosecuritate aşa cum vor fi gândite şi trecute, într-un final, într-un anumit ordin de biosecuritate şi să respecte toate regulile de bun simţ pentru creşterea porcului", a adăugat fostul preşedinte al ANSVSA. Mănăstireanu a precizat că în ultima perioadă în relaţia cu autorităţile au fost înregistrate două premiere.

"O premieră a fost că am reuşit pentru prima dată să ne vedem cu un prim-ministru, noi APCPR, nu vorbesc de toate asociaţiile la grămadă, iar o altă premieră este că atunci când s-a discutat despre pesta porcină africană cu toată industria porcului din România, noi nu am fost invitaţi, iar asociaţia are

49

peste 120 de fermieri, care deţin de la 1.000 de capete până la 1,5 milioane marii jucători din piaţă. Vă mai spun şi o a treia premieră: am făcut 'n' solicitări ministrului Agriculturii, Adrian Oros - medic veterinar - 'n' fiind egal cu 4. Patru solicitări să ne vedem cu industria porcului şi cu alte industrii pe care noi le reprezentam de interes economic naţional, tot din zona asigurării mâncării populaţiei, iar răspunsul a fost zero. Nu am reuşit să ne vedem măcar o dată.

Am reuşit doar în grupurile de lucru, la grămadă, care după cum bine ştiţi sunt mai mult nişte întâlniri de socializare", a subliniat acesta. Pe de altă parte, fostul şef al ANSVSA a precizat că asociaţia a colaborat foarte bine cu stafful tehnic al ANSVSA, ajungând împreună la "concluzia unui act normativ de creşterea porcului în bătătură". "Acesta a fost agreat şi de noi, cu concesii făcute şi din partea noastră, aşa cum este normal într-o negociere, cu propuneri din partea noastră şi asumate de autoritate, pentru că sunt pertinente, sunt pe legislaţie şi sunt cerute de Comisia Europeană, dar ne aflăm, după un an şi jumătate de încercări disperate vizavi de acest ordin, să discutăm încă de varianta numărul cinci. (...) Cu riscul de a supăra pe cei cu care noi colaborăm, nu se întâmplă nimic din raţiuni politice. Sunt ţărani care ţin foarte mult la tradiţie, se hrănesc şi trăiesc din creşterea porcului la ei în curte, dar sunt convins că toată lumea ştie, pe judeţe, care sunt samsarii şi aici mă refer la autorităţile publice locale.

Ştiu care sunt samsarii care fac comerţ ilegal de animale, dar nu pot să înţeleg de ce nu se iau măsuri. Nu s-a întâmplat nimic cu samsarii care au împrăştiat pesta porcină africană în 2018, de la Bihor până la Caraş Severin, în jur de 50.000 de capete (sacrificate n.r.), samsari prinşi, dovediţi. Am să vă dau un exemplu ce au făcut belgienii, cu tată şi fiu prinşi că au împrăştiat pesta porcină africană: judecaţi, închişi în decurs de o săptămână", a explicat fostul şef al ANSVSA.

Reprezentantul APCPR a susţinut că pesta porcină africană poate fi considerată Covidul animalelor şi de aceea ar trebui impuse restricţii la fel cum au fost impuse oamenilor în cazul acestei pandemii. "Pesta porcină africană este Covidul animalelor şi am să vă spun de ce. Dacă pentru Covid-19 sunt impuse restricţii pe stare de urgenţă, că sunt limitări pe starea de alertă, aşa trebuie impuse restricţii de mişcare a animalelor din GP-uri pe şoselele României. Aşa cum sunt impuse pentru oameni măsuri de protecţie cu mască, spălat pe mâini, dezinfectat, aşa trebuie să impunem măsuri de biosecuritate pentru GP -uri ca să nu răspândească PPA în aglomerările de porci, în speţă în fermele mici, mijlocii până la cele mari.

50

Faptul că trebuie să se respecte o anumită regulă de convieţuire generală ca să nu se îmbolnăvească oamenii de Covid, în acea măsură trebuie respectate condiţii convieţuire între GP-uri şi crescătorii de animale ca să se protejeze reciproc de pestă", a arătat Vladimir Mănăstireanu.

Nu în ultimul rând, el susţine că opinia publică consideră că impactul unei boli asupra animalelor este "mai de neglijat" decât impactul unei pandemii asupra omului, ceea ce este profund greşit, în condiţiile în care dacă eşti bolnav şi nu te alimentezi, suficient şi sănătos, creşte riscul de a te îmbolnăvi şi mai tare sau chiar de a deceda.

"De aceea milităm foarte mult şi spunem că trebuie, odată pentru totdeauna, puse reguli stricte în creşterea tradiţională a porcului, cu care suntem de acord: Vrem să îi sprijinim pe ţărani, cu care vom fi întotdeauna într-un dialog constructiv, dacă se va dori, astfel încât să nu ajungem la situaţia în care România să scadă de la a asigura carne de porc, de la 30% acum, la 10%, poate sub 10%. Şi milităm pentru produsul românesc. Produsul românesc este doar produs în România pentru că marea majoritate a cărnii folosite în fabricile de procesare şi obţinerea preparatelor din carne provine din comerţul intracomunitar. Dacă marii procesatori vor să îşi vândă produsele pe piaţa europeană trebuie obligatoriu să ia carne de pe piaţa europeană, de la furnizori de carne de porc, care nu au restricţii impuse de PPA. Aducem în atenţia opiniei publice şi factorilor decideţi aceleaşi semnale de alarmă: Haideţi să reglementăm odată creşterea porcului în gospodăriile populaţiei", a mai spus fostul şef al ANSVSA

Bază practică de ultimă generație la Facultatea de Zootehnie din Iași In iun. 25, 2020

În cei 60 de ani de existenţă, Facultatea de Zootehnie din Iaşi a dat un număr de peste 3500 specialişti, din rândul cărora unii au ocupat şi/sau ocupă

51

funcţii de miniştri, secretari generali şi de stat, parlamentari, reputaţi directori de ferme şi holdinguri, cadre didactice, directori de institute şi staţiuni de cercetare, cercetători, fermieri etc. Baza de practică este mereu adaptată cerințelor pieței din domeniu iar mulți absolvenți ajung sa aibă ferme proprii la puțin timp după terminarea studiilor.

 Prof. univ. dr. Constantin PASCAL, decan Fac. de Zootehnie Iași explică. 

https://youtu.be/JghI_lrJBBw

A abandonat tomatele in favoarea florilor, iar afacerea ii merge de minune In iun. 25, 2020  

Cea mai mare parte din cantitatea de flori autohtone este produsă de cultivatori care dețin suprafețe mici de teren, pe care au amenajat un solar sau o seră.

Aceștia vând pe cont propriu, în piețe sau la târgurile ocazionale, dar au și clienți fideli, care vin și cumpără direct din fermă. În județul Constanța, Tase Caraiola deține câteva sute de metri de solar. La început a cultivat roșii, după care a abandonat această ocupație și a mizat pe cultura florilor.

https://youtu.be/VEpdT2z7qSk

VIDEO Conditiile meteo ne lasa fara fructe de padure anul acesta In iun. 25, 2020   

52

Schimbările climatice afectează multe sectoare economice, şi agricultura este una dintre cele mai expuse, deoarece activităţile din domeniu depind în mod direct de factorii climatici. Acestea au un impact semnificativ asupra condițiilor de dezvoltare a plantelor și a productivității acestora. Un cultivator de fructe de pădure din zona Fundulea spune că nu numai seceta i-a afectat plantațiile, ci și fluctuațiile de temperatură din ultimele luni.

https://youtu.be/ddlF3mr1GF0

Studiu Biomin: Mari pericole de micotoxine în porumbul și grâul furajer din recolta 2020  meatmilk  25 iunie 2020

Din cauza umidității excesive, dar și a altor cauze, multe părți ale Europei se pot aștepta la niveluri potențial dăunătoare de contaminare cu micotoxine în viitoarea recoltă de porumb și de grâu 2020, potrivit rezultatelor Instrumentului de predicție a micotoxinei Biomin, citat de Dairy Global.O tendință majoră identificată în prognoza de apariție a micotoxinei este aceea că deoxinivalenolul (DON) sau vomitoxina au o probabilitate ridicată

53

de a depăși un prag de risc de 150 de părți pe miliard (ppb) de porumb în Europa Centrală, de Est și de Sud și o probabilitate similară ridicată de a depăși 150 ppb în grâu în Europa de Nord.

Prognoza se bazează pe un instrument de predicție care oferă evaluări zilnice ale nivelului preconizat de micotoxine la recoltele de porumb și grâu.

„Scopul nostru cu instrumentul de predicție este de a oferi o evaluare a apariției probabile a micotoxinei la fel de exactă ca prognoza ta zilnică”, a explicat dr. Timothy Jenkins, om de știință pentru dezvoltare la Biomin.

Instrumentul de predicție a micotoxinelor folosește algoritmi sofisticate care se bazează pe 15 factori și setul de date proprietate extinse compilate prin intermediul sondajului de biototoxine Biomin, cel mai lung sondaj care a funcționat și cel mai cuprinzător sondaj despre apariția micotoxinei în hrana animalelor din întreaga lume.

„Vremea este cel mai important factor în ceea ce privește predicția apariției micotoxinei și domină motivele pentru care fluctuațiile de la an la an a modelelor de micotoxine observăm într-o anumită regiune”, a declarat dr. Jenkins.

Pe baza instrumentului, actualizări săptămânale cu privire la riscul de micotoxine în regiunea europeană vor fi disponibile aici. Instrumentul de predicție micotoxină generează riscul de fumonisine, aflatoxină, deoxinivalenol și zearalenonă în porumb și deoxinivalenol și zearalenonă în grâu.

  Angus, o afacere de succes, de peste 10 ani In iun. 25, 2020  Vacile negre şi impunătoare aduse tocmai din Irlanda pot fi observate pe tot mai multe dealuri din România. Printre cei care au pariat încă de la început pe văcuțele Angus se numără și fermierul Gigi Negrescu din Negrești, județul Mehedinți. În urmă cu mai mulți ani, când în țara noastră nu existau atât de mulți crescători de vacă de carne, fermierul a luat o decizie riscantă ar spune unii. Însă acum se mândrește cu un efectiv de zeci de animale.

https://youtu.be/MZEfT9NRDGg

54

55

Producții de top pe timp de secetă? Fără apă și fără azot?De Viorela Pitulice Ultima actualizare iun. 23, 2020

Intr-un an asa de dificil cum este 2020, din cauza secetei, putini sunt fermierii care indraznesc sa se gandească la producții de top.

Cel mai probabil, majoritatea se asteapta undeva la o productie de 2-2,5 tone de grau la hectar. Exista, insa, si exceptii de la regula, semn ca acolo unde se aplica tehnologie, rezultatele nu intarzie sa apara.

Si daca nu credeti, nu aveti decat sa va convingeti singuri la fata locului! In urma cu doi ani, scriam despre un tanar fermier din localitatea Luciu din judetul Ialomita, care reusea sa obtina la graul de samanta o productie de circa 11,7 tone.

Cam mult, neverosomil poate, au spus unii, dar pe deplin adevarat. Anii ce au urmat s-a mers pe acelasi trend, iar tehnologia Rofert implementată de Dragoș Bădița a confirmat chiar si in conditiile cele mai dificile, cum se intampla in acest an. Pe scurt, intr-un scenariu optimist, vorbim de productii

56

de peste 10 tone/ha la toate cele trei soiuri de grau de samanta cultivate in toamna.

„Majoritatea fermierilor considera ca lipsa apei a calamitat culturile. Nu este apa, ci gerul si vantul care au deshidratat si au ofilit plantele, iar ulterior au uscat si pamantul”, spune Dragos Badita.

Fara azot si fara apa?

Fermierul ialomitean sustine ca, in principiu, nu apa este elementul determinant la realizarea productiei. Atunci ce conteaza cel mai mult la obtinerea unor productii bune?!

Pe primul loc sunt nutritia, macro si microelemente aplicate in fazele fenologice ale fiecarei culturi, urmeaza apoi lucrarile solului, hibridul sau soiul, protectia plantelor, cultura premergatoare si clima.

„Daca ai apa de rasarire, te poti descurca apoi cu nutritia”, adauga Badita.

La Luciu de exemplu, precipitatiile au fost foarte mici: 12 litri/mp in februarie si 7 litri/mp pe 10 mai. Ulterior, au mai fost circa 50 litri intre 10 si 20 mai…

Suficient, spune Dragos Badita, pentru a obtine o productia mai mult decat buna! Si o sa vedem la recoltat daca a avut drepatate sau nu! Sursă articol: Agrostandard.ro

INS: Porumbul reprezinta 53% din exporturile de cereale in T1 Agrostandard | 23 June, 2020

Exporturile de cereale ale României au continuat să crescă și în acest an, porumbul având cea mai mare pondere! România a exportat, în primul trimestru din 2020, cereale în sumă de 822,4 milioane de euro, cu 42,5% mai mult comparativ cu perioada similară a anului anterior, conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Exporturile de grâu şi meslin au totalizat 329,054 milioane de euro, reprezentând 40% din total exporturi de cereale, iar cele de porumb 438,615 milioane de euro (53,3% din total).

În același timp, importurile de cereale şi preparate pe bază de cereale s-au cifrat la 167,6 milioane de euro (plus 38%), rezultând un excedent de 654,8 milioane euro.

57

În ţările din Uniunea Europeană au fost exportate, în primul trimestru, cereale în sumă de 201,5 milioane euro. Principalele destinaţii au fost Franţa (35,2 milioane de euro), Spania (26 milioane de euro) şi Italia (25,5 milioane de euro).

România a importat din ţările UE cereale în valoare de 154,6 milioane euro, în principal din țări precum Ungaria (71,1 milioane de euro), Bulgaria (36,1 milioane de euro) şi Franţa (30 milioane de euro), potrivit Agerpres.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Prima mini fabrica de ciocolata din Iasi In iun. 24, 2020, Benedicta Drobotă, artist ciocolatier

Benedicta Drobotă este absolventă a Facultății de Agricultură din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară ”Ion Ionescu de la Brad” din Iași, promoția 2004.

Imediat după absolvirea specializării Inginerie economică în agricultură, Benedicta a fost implicată în diferite proiecte de consultanță pentru investiții și cercetare în domeniul agriculturii digitale, iar în prezent coordonează prima afacere, cu ciocolată veritabilă din Iași declară cei de la USAMV Iași. „Am înființat anul acesta, în luna februarie, un atelier de ciocolată artizanală cu ajutorul proiectului Start-up Activator, în Iași. Afacerea am denumit-o după numele copiilor mei, Leonard și Miruna, cei care mă inspiră să aduc pe piață produse de calitate, ei fiind primii care le testează și de la care primesc ok-ul pentru a le introduce în producție”, a povestit Benedicta Drobotă. Demersurile nu au fost tocmai ușoare, provocările fiind multiple, de la limitările programului de finanțare, birocrația excesivă, obținerea avizelor, la crearea unor produse de calitate la prețuri atrăgătoare, dar în același timp sustenabile pe termen lung. Ceea ce a motivat-o a fost dorința de a reuși și de a elimina prejudecata că în România nu se poate mai spune Benedicta.

Pe lângă mult studiu individual și documentare, Benedicta a urmat și un curs de ciocolatier.

58

Gama Prahova Valley are o nouă identitate vizuală şi o nouă structură de portofoliu cu 9 soiuri de vin Adriana Popescu 24 iunie 2020

The Iconic Estate, parte a Alexandrion Group, cel mai mare producător şi distribuitor de băuturi alcoolice şi vinuri din România, a lansat o nouă identitate vizuală şi o nouă structură de portofoliu pentru vinurile din gama Prahova Valley. Prin această etapă, The Iconic Estate își propune să consolideze poziţia gamei Prahova Valley pe piața locală, ca brand definit prin autenticitate, calitate şi unicitate, potrivit unui comunicat de presă al companiei.

Noua mutare unifică produsele din portofoliul Prahova Valley ca o semnătură de brand. Elementele naturii – valea, munţii, râul – reprezentate discret pe fundal, evocă denumirea brandului şi induc, prin simbolistică, o stare de relaxare, specifică plimbărilor ȋn natură, care favorizează introspecţia. Numele brandului e mai vizibil şi mai clar datorită fontului expresiv, ȋn linie cu noile tendinţe grafice.

Logoul gamei – simbolul soarelui, sursă de viaţa şi energie, a fost păstrat, cu intensificarea strălucirii pentru a sugera intensitatea gustului vinurilor şi durabilitatea lor ȋn memoria olfactivă şi gustativă a consumatorului.Sloganul „Răsărit din natură, desăvârşit cu pasiune” reflectă legătura brandului cu natura, cu oamenii care au muncit la recoltarea strugurilor, la producţia vinului şi la stabilirea echilibrului dintre arome, pentru a oferi  gusturi clasice, elegante, versatile.

Eticheta este completată de ştampila The Iconic Estate, ce atestă experienţa companiei de aproape 130 de ani ȋn producţia de vinuri.

59

„Prahova Valley este un brand emblematic pentru portofoliul The Iconic Estate, cu tradiţie ȋn România şi apreciat ȋn randul consumatorilor şi al partenerilor, ȋn mod special, datorită calităţii. Noua identitate vizuală are rolul de a consolida legătura strânsă cu Valea Prahovei, al cărei nume ȋl poartă, a comunica atributele şi beneficiile brandului, a ȋntări conexiunea emoţională cu consumatorul şi cumpărătorul şi a spori vizibilitatea la raft, amplificând, astfel, valoarea brandului Prahova Valley ȋn categoria de vinuri liniştite. Extinderea gamei Prahova Valley cu noi produse, conform cerinţelor pieţei şi trendurilor specifice, reprezintă o direcţie strategică de dezvoltare ȋn vederea unei bune capitalizări din piaţa de vinuri liniştite”, explică Marinela Popescu, director de marketing Alexandrion Group.

Noul portofoliu reunește 4 vinuri albe, 4 roșii și un roseGama Prahova Valley include acum 9 soiuri de vin, concepute pentru a răspunde diferilor nevoi de relaxare ale consumatorilor în compania familiei, prietenilor şi colegilor: cine şi prânzuri relaxate sau festive, evenimente private sau desfăşurate ȋntr-un cadru formal, aniversări, sărbători, vacanţe, călătorii.

Portofoliul Prahova Valley, a fost ȋmbogăţit cu un nou soi  – Fetească Regală, demisec, descris de reprezentantii brandului, ca un vin dinamic și prietenos, cu arome de fructe galbene şi flori sălbatice şi note subtile de grepfruit. Pune ȋn valoare preparatele culinare din carne albă, fructe de mare și diferite aperitive.

Cele 4 vinuri albe sunt: Chardonnay sec, Fetească Regală demisec, Fetească Albă  demisec şi Sauvignon Blanc  demisec –  vinuri fresh, tonice, uşoare. Ca asocieri culinare pentru acestea sunt recomandate preparatele din carne albă, fructe de mare şi pește, diferite paste şi aperitive.

Vinurile roşii sunt: Cabernet Sauvignon sec, Merlot sec, Fetească Neagră demisec şi Pinot Noir demisec – diferite combinaţii  de arome de fructe de pădure, prune, cireşe negre, intensificate sau temperate de note de vanilie, piper negru, tutun sau arţar. Se recomandă lângă carne roşie, brânzeturi, paste.

Vinul rose este un Merlot demisec, elegant, cu structură echilibrată şi arome de fructe roşii şi negre coapte. Poate completa foarte bine feluri de mâncare uşoare, precum aperitivele, carnea albă şi salatele.

 Trei vinuri disponibile și în varianta de sticlă de 0,187 mlO altă noutate a gamei Prahova Valley este extinderea gamei de litraje pentru Sauvignon Blanc demisec, Merlot Rose demisec şi Cabernet Sauvignon sec, disponibile acum şi ȋn varianta de 0,187 ml.

60

The Iconic Estate a mai anunțat că pregăteşte şi alte noutăţi pentru Prahova Valley, care vor fi comunicate consumatorilor şi cumpărătorilor ȋn perioada următoare.

Vinurile Prahova Valley, precum şi toate vinurile The Iconic Estate sunt disponibile ȋn marile lanţuri de magazine, magazinele de proximitate, în Horeca, in magazinele online de specialitate şi pe iconicdrinks.shop, parte a Alexandrion Group.

Crama Villa Vinèa a câștigat 5 medalii de aur și 2 de argint la IWCB TeleVINARIUM 2020 Adriana Popescu24 iunie 2020

Crama transilvăneană Villa Vinèa a obținut 5 medalii de aur și 2 de argint, în cadrul International Wine Contest Bucharest TeleVINARIUM 2020, una dintre cele mai prestigioase competiții de profil din Europa de Est.

Având în vedere contextul pandemic și limitările aferente, cea de-a XVII-a ediție a concursului s-a desfășurat online, dezbaterile și alegerea câștigătorilor făcându-se prin intermediul unei platforme dedicate, ceea ce a reprezentat o premieră în lumea vinurilor.

În baza punctajelor alocate, au fost acordate în total 270 de medalii: 4 Mari Medalii de Aur (92 – 100 de puncte), 206 Medalii de Aur (85 – 91,9 puncte) și 60 de Medalii de Argint (84,5-84,9 puncte).

În total, au fost înscrise 853 de probe, din 12 țări, care au fost evaluate de juriu internațional, format din specialiști din România, Croaţia, Cipru, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Moldova, Olanda, Elveţia și Marea Britanie. 4 Maeștri ai Vinului au fost implicați în organizarea TeleVINARIUM 2020.

61

Vinuri premiate Villa VinèaMedalii de aurVilla Vinèa Contessa, 2016 – cupaj de Muscat Ottonel, Gewürztraminer, KernerVilla Vinèa Diamant Selection, 2018 – cupaj de Fetească Albă, Fetească RegalăVilla Vinèa Rosé, 2019 – Pinot NoirVilla Vinèa Rubin Selection, 2016 – cupaj de Merlot, Zweigelt, Fetească NeagrăVilla Vinèa Kerner Selection, 2018Medalii de argintVilla Vinèa Cuvée Celést, 2015 – cupaj de Fetească Regală, Riesling de Rhin, Pinot NoirVilla Vinèa  Gewürztraminer Selection, 2018

“Le mulțumesc organizatorilor IWCB TeleVINARIUM pentru eforturile depuse în a organiza primul concurs de vinuri ce s-a desfășurat integral online și îi felicit pentru această a XVII-a ediție. Suntem mândri că, și în 2020, Villa Vinèa este una dintre cele mai premiate crame românești și că dedicarea și pasiunea echipei noastre sunt, din nou, răsplătite. Medaliile primite ne motivează și ne determină să menținem ștacheta sus. Rămânem fideli angajamentului nostru de a crea cel mai bun vin alb, aromatic, din România și de a promova Valea Târnavelor, o zonă viticolă, frumoasă, rafinată, care poate concura oricând cu regiuni consacrate”, a declarat Mircea Matei, Director General Villa Vinèa.Diplomă pentru Diamant Selection, 2018 

În plus, FIJEV (Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Vin) a premiat vinurile românești din soiuri locale, care au înregistrat punctajele cele mai mari din competiție și a acordat cramei Villa Vinèa încă o diplomă, pentru Diamant Selection, 2018, Fetească Albă, Fetească Regală.“Diamant Selection este un cupaj care necesită extrem de multă atenție și dăruire, deoarece implică vinificarea separată a celor două soiuri – Feteasca Albă și cea Regală -, două fermentări – alcoolică și malolactică -, realizate în butoaie de stejar, iar, la final, îmbinarea rezultatelor. Vorbim de multă muncă, dar și de un vin de o calitate înaltă, o expresie elegantă, a terroirului

62

transilvănean și a pasiunii noastre pentru lucrurile bine făcute”, a precizat Misi Denes, oenolog al cramei.

Vinurile The Iconic Estate au obţinut 10 medalii de aur şi argint la International Wine Contest Bucharest Vinarium 2020Ramona Dascălu 24 iunie 2020

Vinuri românești, premiate la International Wine Contest Bucharest Vinarium 2020! 

Vinurile The Iconic Estate, din portofoliul Alexandrion Group, au fost distinse cu 10 medalii – 6 de aur şi 4 de argint – în cadrul competiției International Wine Contest Bucharest Vinarium 2020 (IWCB Vinarium 2020), unul dintre cele mai importante concursuri internaţionale de vinuri din Europa de Est.

Cele 10 vinuri premiate la IWCB Vinarium 2020, atât liniștite, cât și spumante, care fac parte din portofoliul cuprinzător şi versatil al The Iconic Estate, membră a Alexandrion Group, s-au  evidenţiat dintre cele 1.000 de sortimente din 13 ţări ȋnscrise ȋn competiţie, evaluate de către un juriu format din specialişti ȋn industria vinului, atât locali, cât şi internaţionali.

Două dintre vinurile din gama Prahova Valley au fost premiate cu medalii de aur şi argint. Prahova Valley Merlot a cucerit o medalie de aur cu savoarea sa viguroasă și echilibrată cu arome de prune uscate și cireșe negre, iar Prahova Valley Cabernet Sauvignon a obținut o medalie de argint grație echilibrului dintre aciditate și arome, având un postgust elegant.

Vinul Colina Piatra Albă – Alb (cupaj: Chardonnay, Viognier, Fetească Albă) s-a facut remarcat prin aroma sa fructată și finalul lung, ușor floral și mineral, calităţi care i-au adus o medalie de argint. Culoarea intensă, roşu rubiniu cu nuanţe violete, notele de stejar şi nuanţele fine de vanilie şi ciocolată, bine integrate ȋn structura robustă, au fost apreciate de juriul care

63

a premiat vinul Colina Piatra Albă – Roşu (cupaj: Cabernet, Sauvignon, Shiraz, Cabernet Franc).

Din segmentul vinurilor spumante The Iconic Estate s-a remarcat Rhein Extra Brut Imperial, produs după metoda tradiţională cu o a doua fermentare în sticlă. Culoarea aurului alb, gustul proaspăt și perlajul fin au adus acestui vin o medalie de aur în cadrul IWCB Vinarium 2020.

Cele 10 vinuri The Iconic Estate care au obţinut medalii de aur şi argint la IWCB Vinarium 2020 sunt – Rhein Extra – Brut Imperial (medalie de aur), Prahova Valley – Merlot (medalie de aur), Hyperion – Viogner (medalie de aur), Hyperion – Cabernet Franc (medalie de aur), Burebista – cupaj: Fetească Neagră, Shiraz (medalie de aur), Galerie Roumanie – Chardonnay (medalie de aur),  Colina Piatra Albă – Roşu, cupaj: Cabernet Sauvignon, Shiraz, Cabernet Franc (medalie de argint), Colina Piatra Albă – Alb, cupaj: Chardonnay, Viognier, Fetească Albă (medalie de argint), La Umbra – Pinot Grigio (medalie de argint), Prahova Valley – Cabernet Sauvignon (medalie de argint).

Cea de-a 17-a ediție a IWCB Vinarium 2020 s-a desfășurat online în perioada 28-31 mai şi a fost organizată în parteneriat cu Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR), sub patronajul Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV) și Federației Internaționale a Marilor Concursuri de Vinuri (VINOFED).

Vinurile The Iconic Estate sunt disponibile ȋn marile lanţuri de magazine, magazinele de proximitate, locaţiile HoReCa, online shop-urile partenerilor Alexandrion Group şi pe iconicdrinks.shop, parte a Alexandrion Group.THE ICONIC ESTATE, membru al Alexandrion Group, este producător, exportator și importator selectiv de vinuri spumante și liniștite. Compania deține instalații de producție și depozitare, trei linii de îmbuteliere, depozit cu temperatură controlată și pivnițe subterane. Vinăria din Tohani, Gura Vadului, are una dintre cele mai mari pivnițe din regiunea Dealu Mare și o capacitate de procesare de 5000 tone de struguri pe an, fiind produse aproximativ 3,6 milioane de litri de vin anual, reprezentând  aproximativ 5 milioane de sticle. An de an, vinurile produse au fost premiate în diverse competiții internaționale. THE ICONIC ESTATE vinde vinurile sale în mai mult de 40 de țări din întreaga lume și a devenit al doilea cel mai mare exportator de vinuri îmbuteliate din România.

64

Pivnițele Rhein & CIE Azuga, parte din THE ICONIC ESTATE sunt cea mai veche locaţie unde se produce, fără întrerupere de la înființare (1892) și până în prezent vinul spumant după o metoda tradițională din Franța. Casa Regală a României apreciază vinurile din pivnițele noastre pentru calitatea lor superioară, numind THE ICONIC ESTATE furnizor oficial pentru vinurile liniștite și spumante.THE ICONIC ESTATE deține peste 255 de hectare de podgorii, cea mai mare parte dintre ele într-una dintre cele mai fertile regiuni viticole din România, Dealu Mare – o regiune care asigură o parte semnificativă a strugurilor folosiți pentru obținerea vinurilor excepționale, similară cu două celebre regiuni vini-viticole europene: Piemonte în Italia și Bordeaux în Franța.

Velvet Winery: un debut reușit prin rebranding inteligent în Dealu Mare Ciprian Haret 24 iunie 2020

Știu că pentru mulți această pandemie nu a fost cea mai fericită perioadă a vieții lor, dar pentru mine nu pot spune că a fost chiar atât de rău. De exemplu, am avut șansa de a fi unul dintre cei aleși să testeze noul portofoliu al unei mici crame din Dealu Mare, Velvet Winery.Velvet Winery, producător cu 15 hectare și planuri de extindere

65

Vă întrebați probabil cine sunt cei de la Velvet, așa că, pe scurt, iată despre ce este vorba. Practic este un rebranding al fostului Amfiteatru Vitis, un proiect în spatele căruia se află acum personaje ca George Moisescu și Liviu Grigorică. Pentru cei familiarizați cu vinul românesc, nu cred că este nevoie de prezentări speciale în cazul celor două personaje menționate mai sus. La acest moment, nu există o cramă cu facilități de producție și de îmbuteliere, de aceste aspecte ocupându-se cei de la Via Domnului. Suprafața de producție nu este mare, circa 15 hectare, la care am înțeles că se vor adăuga alte 4 hectare de Cabernet Sauvignon.

Cum sunt vinurile? Pentru mine cel puțin, unele interesante, altele mai puțin interesante. Gama entry este intitulată Nirvana și se adresează celor mai tineri dintre consumatorii de vin. Etichetele gamei sunt extrem de colorate și recunosc faptul că nu sunt atras de concept. Dar este clar că nu sunt un membru al publicului-țintă, așa că pot înțelege ideea din spate. Rose-ul este produs de cei de la Corcova, dar nu m-a convins deloc; democratic, rest de zahăr destul de prezent în peisaj, departe de preferințele personale. Feteasca Neagră este ușor de înțeles, fără complicații și machiaje inutile, directă și proaspătă. Chardonnay se prezintă în același registru, ușor curgător, un vin perfect de servit la terasă, într-o zi toridă de vară.

Următoarea treaptă pe scara calității este intitulată La Țigănci. Ei bine, de aici lucrurile au început să devină cu adevărat interesante pentru mine. O Fetească Regală ceva mai serioasă, o parte din produsul final fiind baricat. Nu este explozivă, dar a început să devina din ce în ce mai expresivă abia dupa circa două ore de aerare, așa că vă recomand să aveți puțintică răbdare cu ea. Dar marea surpriză a venit din partea rose-ului din această gamă, un exemplar inedit în peisajul autohton; din nou, o parte baricată, un rose

66

intrigant aromatic și ușor ieșit din schema tradițională pentru acest tip de vin. Mai apropiat de cei care sunt amatori de vinuri roșii elegante si light.

La final, câteva impresii despre vinurile aflate în vârful “lanțului trofic”. Chardonnay Wine Deco este un exemplar serios dar, în același timp, foarte abordabil. Baricarea a fost folosită cum se cuvine, fără exagerări, iar vinul rezultat este elegant, echilibrat, plăcut și rotund. Triptic este vârful absolut al cramei, un cupaj extrem de interesant de Feteasca Alba, Regală și Neagră (vinificată în alb). Conceptul etichetei a fost realizat de Sorin Ilfoveanu și reflectă perfect ideea din spatele cupajului. Dacă va exista continuitate în timp pentru vinul respectiv, prevăd că va intra destul de rapid în galeria selectă a vinurilor albe autohtone de excepție.

În concluzie, un debut reușit al celor de la Velvet Winery, mai ales că am întâlnit unele vinuri care pot dezvolta o personalitate distinctă, lucru mai rar întâlnit pe la noi. Rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile în următorii ani.

Olympus a demarat o nouă campanie de promovare a iaurtului Straggisto  meatmilk  25 iunie 2020

Conform unui comunicat emis de companie, Olympus Foods a demarat, alături de agenția Oxigen, campania de comunicare integrată, dedicată iaurtului cu specific grecesc Stragghisto, având ca mesaj principal inovația adusă de hârtia de orez din interiorul ambalajului, unică în România, care absoarbe umiditatea și păstrează textura produsului.

67

Spotul TV vorbește despre importanța hârtiei de orez, 100% naturală, care păstrează textura cremoasă și fermă a iaurtului cu specific grecesc, precum și gustul său inconfundabil.

Campania continuă în digital cu o provocare de creativitate adresată consumatorilor și este declinată și în Social Media și PR, printr-o asociere de imagine cu Andreea Berecleanu, jurnalist și persoană publică.

 „Stragghisto este unul dintre cele mai bune produse din portofoliul Olympus, un iaurt bazat pe o rețetă tradițională din inima Greciei, fabricat în România, cu lapte 100% colectat de la fermieri locali. Iaurtul cu specific grecesc Stragghisto este un produs premium care aduce, pe lângă cel mai ridicat conținut de proteine de pe piață, și o inovație la nivel de ambalaj, hârtia naturală de orez.  

„Întotdeauna încercăm să inovăm la nivel de produs, dar și la nivel de comunicare, astfel că ne bucură asocierea de imagine cu o personalitate puternică din România, Andreea Berecleanu, și credem cu tărie în acest parteneriat”, a declarat Mădălina Toma (Marketing Manager Olympus Foods). Stragghisto 2% a primit Superior Taste Award din partea International Taste Institute, o entitate de prestigiu în evaluarea și certificarea produselor alimentare.

Distincția primită  reprezintă o recunoaștere internațională a gustului și a calitatății iaurtului cu specific grecesc Stragghisto 2% Olympus.

Iaurtul a fost testat de o echipă numeroasă formată din cele mai prestigioase asociații de chefi și somelieri din lume, din peste 20 de țări. Produsul a fost evaluat pentru calitatea sa organoleptică, urmând o abordare sistematică bazată pe criterii internaționale de analiză senzorială: prima impresie a contactului vizual și oflactiv cu produsul, alături de textură și gust.  Odată cu această campanie integrată, Olympus Foods comunică și un nou ambalaj pentru produsul Stragghisto, cu o alăturare de auriu cu albastru, care păstrează originile grecești, dar care evidențiază și calitatea superioară a produsului.

Iaurtul are un conținut scăzut de lactoză și cel mai ridicat nivel de proteine față de produsele din aceeași categorie de pe piață, datorită tehnologiei avansate de producție.

Campania este dezvoltată și implementată de echipa Oxygen, care comunică pentru toate brandurile Olympus Foods încă de la intrarea lor pe piața din România, fiind un partener de încredere de peste zece ani pentru producătorul de lactate.

68

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

85% dintre români au cumpărat doar produse care să acopere nevoile de bază de la decretarea stării de urgenţă Circa 85% dintre români au cumpărat doar produse care să le acopere nevoile de bază, care țin de supraviețuire, siguranță și sănătate, de la decretarea stării de urgență, arată un studiu realizat de Aegon România în prima jumătate a lunii aprilie. 25 iun, 2020 | ECONOMICA.net

Din punct de vedere al priorităților emoționale, s-a observat că majoritatea respondenților, 84%, s-a împărțit egal între cei cu o mentalitate orientată spre depășirea greutăților și cei care au rămas în expectativă. Astfel, rezultatele arată că aproximativ 42% dintre respondenți s-au concentrat în această perioadă pe valori precum grijă, stabilitate și învățare, iar alți 42% au adoptat o mentalitate bazată pe depășirea obstacolelor, explorare și divertisment, pentru a reuși să se detensioneze.  25 iun, 2020 | ECONOMICA.net

Principalele obiective ale cercetării au inclus determinarea modului în care românii s-au adaptat situației actuale, schimbările care au survenit în comportamentul lor de consum, percepția pe care respondenții o au cu privire la viitor, precum și identificarea nivelului de interes pentru asigurările de viață.  Din aceeași cercetare reiese faptul că declanșarea epidemiei în România și îngrijorarea legată de starea de sănătate și de stabilitatea locurilor de muncă i-au determinat pe 55% dintre respondenți să considere că este necesară încheierea unei asigurări de viață. Din totalul participanților la studiu, ideea de a avea o asigurare de viață a suscitat cel mai ridicat interes pentru persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 44 ani, cu studii medii sau superioare, venituri medii sau mari și cu copii de până în 14 ani. Astfel, 62% dintre respondenții care provin din această categorie consideră necesară încheierea unei asigurări de viață. Această percepție este împărtășită și de 63% dintre adulții de vârstă mijlocie, necăsătoriți și fără copii.  Studiul a evidențiat o deschidere semnificativă către cumpărarea de asigurări online și după ridicarea restricțiilor.

Astfel, 43% dintre respondenți menționează că ar prefera să achiziționeze o asigurare de viață online. Femeile s-au arătat interesate de achiziționarea

69

asigurărilor online într-un procent de 48%. De asemenea, 4 din 10 respondenți ar prefera în continuare să meargă la sediile băncilor sau brokerilor, în special bărbați (45%). „Am demarat acest studiu pentru a înțelege mai bine impactul pe care pandemia COVID-19 și perioada de stat acasă l-au avut asupra comportamentului românilor. Totul pentru a le putea oferi actualilor și potențialilor clienți servicii și produse de care au cu adevărat nevoie.

Rezultatele ne-au confirmat că, momentan, românii se limitează la achiziții care vizează produse de strictă necesitate. Mă bucură, totuși, să văd că oamenii încearcă să rămână optimiști și că tot mai mulți încep să înțeleagă că suntem fragili, că viața așa cum o știam ni se poate schimba într-o secundă și că este important să ne pregătim cât de bine putem pentru neprevăzut. De asemenea, un alt aspect important este avântul pe care l-a luat online-ul și care tinde să continue și după încheierea stării de urgență.

Cred că viitorul asigurărilor stă în simplitate și interconexiune, în adaptarea produselor la mediul online și în dezvoltarea platformelor și a magazinelor online. Tocmai de aceea, în perioada aceasta am pus accentul pe promovarea www.aegonmarket.ro, magazinul nostru online de asigurări, unde principalele produse se adresează celor care sunt preocupați de sănătatea lor și a celor dragi", a punctat Sînziana Maioreanu, CEO al Aegon România.

Riscurile asociate COVID-19, o preocupare pentru aproape jumătate dintre români Un alt aspect este legat de beneficiile pe care oamenii doresc să le includă o asigurare de viață. Criza generată de COVID-19 a dus la apariția unei noi nevoi: acoperirea riscului de îmbolnăvire cu noul coronavirus. Astfel, circa 45% dintre respondenți consideră că este necesar ca o asigurare de viață să acopere și această eventualitate și au declarat că vor urmări existența acestui beneficiu pentru o perioadă de timp mai lungă, nu doar pentru următoarele luni.  Studiul a fost realizat prin intermediul chestionarelor online, pe un eșantion reprezentativ de peste 1.000 de persoane, format din bărbați și femei cu vârste de peste 18 ani, care provin din mediul urban. În ceea ce privește particularitățile demografice ale eșantionului analizat, acesta se împarte astfel: 34% este reprezentat de familii tradiționale formate din persoane de 30 - 54 ani, cu copii și venituri mici sau medii, având studii primare sau medii; 21% din familii moderne constituite din adulți căsătoriți sau divorțați de 25 - 44 ani, cu studii medii sau superioare și venituri medii sau mari și având în grijă copii de până în 14 ani; 19% familii formate de persoane pensionate de peste 55 ani, din toate categoriile de venit și de studii, ai căror copii nu mai locuiesc cu ei; 10%, mileniali (18 - 30 ani) fără o relație stabilă, cu studii superioare sau care încă

70

studiază și care au venituri diverse; 10%, tineri profesioniști (25-35 ani) căsătoriți sau aflați în relații stabile, fără copii, absolvenți de studii superioare și având venituri medii sau mari; iar 6% reprezintă adulți de vârstă mijlocie (35 - 55 ani), care nu sunt implicați într-o relație stabilă, nu au copii și fac parte din toate categoriile de venit și educație.   Aegon este prezent în peste 20 de țări. În total, cei peste 28.000 de angajați ai companiei oferă servicii financiare pentru aproximativ 30 de milioane de clienți din Europa, Asia și America. Aegon a intrat pe piața din România în 2007, prin divizia de pensii private, și în 2008 prin compania de asigurări de viață. În prezent, Aegon România are circa un milion de clienți și 150 de angajați.

Investiție minimă de 25.000 de euro. Casa Berarilor Artizani vrea să deschidă 10 noi locații Autor: Leonard Bădilă 25 iunie 2020

   Casa Berarilor Artizani își propune să deschidă 10 locații noi în franciză până la finalul acestui an, iar în 2021 să adauge încă 20 de locații noi în sistem de franciză.

Românii pot începe un nou business în ciuda contextului actual și se pot orienta către o afacere la cheie într-un domeniu cu potențial de creștere: piața berii artizanale în România are un potențial foarte mare de creștere, cu un consum de bere/cap de locuitor de 85 litri, care ne plasează pe locul 7 în Europa), spre deosebire de nivelul țărilor din jurul nostru, unde media pieței berii artizanale este de 12–13% din total consum. Spre comparație, în România vânzările brandurilor artizanale reprezintă mai puțin de 1% din totalul consumului de bere.

“Două dintre beneficiile oferite viitorilor francizati sunt accesul la un sistem de training complet (training operațional pe locație, training vânzari, training pe produs – curs de brewing, training pe competențe antreprenoriale) și la

71

campanii de marketing concepute pentru fiecare locație în parte”, a declarat Florin Mîndru, CEO și co-fondator Casa Berarilor Artizani.De asemenea, francizorul oferă un sistem operațional la cheie, astfel încât francizatul are un singur furnizor care se ocupă de aprovizionarea cu toate produsele, disponibile în fiecare săptămână prin transport frigorific de specialitate.

Franciza Casa Berarilor Artizani se adresează atât celor care sunt la prima afacere și vor să deschidă un business sigur, bazându-se pe experiența francizorului în operarea unui lanț de francize cu proceduri de lucru clare și suport operațional constant, cât și antreprenorilor cu experiență care caută oportunități de afaceri în domenii noi, cu potențial de creștere accelerata.

Întrucât se lucrează după un sistem bine structurat, timpul alocat săptămânal de francizat este de minimum 14 ore (2 ore/zi), direcționat în zona de management financiar al locației, managementul personalului (verificarea respectării procedurilor de lucru din manualul francizatului), culegere feedback de la clienți, dezvoltare abilități antreprenoriale și analiza săptămânală P&L împreună cu responsabilul din partea francizorului.

Principalii indicatori la care viitorul francizat trebuie să fie atent atunci când dezvolta un proiect Casa Berarilor Artizani sunt numărul de locuitori din localitatea în care vrea să deschidă locația (minimum 40.000 locuitori), specificul de cumpărături ale consumatorilor (cumpărături în centre comerciale sau în magazine de proximitate), puterea de cumpărare din zona (salariul mediu din localitate). Toate aceste date sunt analizate împreună cu departamentul de dezvoltare al francizei și astfel se obține acordul de deschidere a locației.

Proiectul de magazine beer-to-go Casa Berarilor Artizani își propune să aducă berea artizanală românească mai aproape de consumatorul de bere. Conceptul de bere pentru acasă include peste 30 de sortimente proaspete, direct îmbuteliate în magazine, și pe lângă acestea încă 70 de sortimente la doză și sticlă, snacks-uri și mai multe băuturi răcoritoare.Despre Casa Berarilor Artizani

Casa Berarilor Artizani este cel mai nou hub dedicat promovării berii artizanale produsă de maeștri berari români, cu o rețea de magazine extinsă pe plan național, unde consumatorii pot experimenta diverse produse și rețete de bere artizanală și își pot alege stilurile preferate.

72

Primul hipermarket Carrefour din Târgu Mureş aduce o experienţă completă de cumpărare offline & online 25.06.2020,

Începând de astăzi, 25 iunie, locuitorii din Târgu Mureş îşi pot face cumpărăturile zilnice în siguranţă la primul hipermarket Carrefour din judeţ, deschis în Shopping City Târgu Mureş, situat pe Bd. 1 Decembrie 1918 nr. 242. Este al 38-lea hipermarket Carrefour pe piaţa românească, care măreşte astfel reţeaua naţională de magazine Carrefour la 361 de unităţi.

Te aşteptăm într-un spaţiu creat să se potrivească stilului tău de viaţă, care îţi oferă o experienţă de cumpărare interconectată şi sigură prin opţiunile offline şi online care aduc mai aproape de tine o întreagă comunitate de producători locali şi naţionali, în care noi ne-am pus toată încrederea. Accesează întreaga noastră gamă de produse şi promoţiile disponibile în magazinul fizic şi de la distanţă prin aplicaţia Carrefour, prin carrefour.ro şi BRINGO (gratuit în App Store şi Google Play). Apoi, alege cum preferi să îţi primeşti cumpărăturile, direct la tine acasă sau gata pregătite în magazin, cu opţiunea Click & Collect. Odată aflat în magazin, aplicaţia Carrefour şi casele Self Service te vor ajuta să transformi sesiunea de cumpărături într-una rapidă şi uşoară.

„Prin acest hipermarket, şi alături de supermarketul Carrefour deschis recent în Târgu Mureş, dar şi de serviciile unice de online shopping, construim o destinaţie de cumpărături pe care târgumureşenii o pot accesa de oriunde ca să îşi aleagă din cele peste 40.000 de produse.” a declarat Adrian Irimia, Director hipermarket Carrefour Târgu Mureş.

În noul hipermarket Carrefour găseşti o selecţie extinsă de gusturi locale, sute de articole din universul casei, ustensile, electrocasnice sau noile

73

colecţii TEX. De asemenea, la Târgu Mureş aducem şi programul naţional Deschidem Vinul Românesc, dezvoltat pentru a sprijini producătorii români din toate regiunile viticole ale ţării. Vinurile din acest program le găseşti în noul WineSquare, cum ar fi sortimente de la Crama Valea Ascunsă (vin de Teaca), Crama Villa Vinèa şi, în curând, de la Domeniul Ciumbrud şi Crama Lechburg - produse în regiunea Transilvania, etichete exclusive Carrefour şi vinuri premium.

Special pentru cei mici, Carrefour aduce Roli-Poli, prima staţie de colectare selectivă destinată copiilor, un spaţiu de învăţare a unor comportamente responsabile cu privire la protecţia naturii şi a sănătăţii. Pe aceeaşi direcţie sustenabilă, Carrefour oferă la schimb 1 litru de ulei proaspăt, marcă proprie, pentru fiecare 3 litri de ulei folosit, sau 2 litri de ulei proaspăt pentru 5 litri de ulei folosit.

Pentru a completa reţeaua de formate din care îti poti face cumpărăturile în siguranţă, Carrefour a inaugurat în oraş şi un nou supermarket (strada Voinicenilor nr.52), deschis de luni până sâmbătă între 07:00 şi 22:00 şi duminica între 08:00 şi 21:00. Magazinul dispune doar de case de marcat self service, la care îţi poţi scana produsele singur şi poţi plăti cu cardul.

Caracteristicile noului hipermarket Carrefour Târgu Mureşsunt: 40.000 de produse la preţuri accesibile; suprafaţă de vânzare de 7500 mp; 1540 de locuri de parcare gratuite; 230 de angajaţi; 19 case de marcat (dintre ele 12 case rapide "Self Service"); WI-FI gratuit; program luni – duminică 07:30 - 22:00 ; tel: 0374 505 200

***

Despre Carrefour:

74

În România, grupul Carrefour oferă clienţilor săi multiple posibilităţi de a face cumpărături, atât în cele 361 de magazine din ţară, cât şi prin portalul unic www.carrefour.ro, de unde clienţii din Bucureşti pot achiziţiona produse alimentare din secţiunea „Supermarket Online”, dar şi produse nealimentare din secţiunea Carrefour & Partenerii, cu livrare oriunde în ţară sau cu ridicare de la punctele „Click & Collect” din hipermarketurile Carrefour.

Mai mult, prin platforma BRINGO, disponibilă gratuit în Google Play şi App Store, Carrefour le oferă clienţilor din cele 29 oraşe posibilitatea de a face cumpărături din peste 50.000 de produse la preţ de hipermarket, livrate în 90 de minute. De asemenea, prin intermediul Gurmandio, clienţii din mai multe oraşe pot comanda o varietate mare de preparate, atât din secţiunea de gastronomie a Carrefour, cât şi de la restaurantele locale, livrare gratuită şi multiple metode de plată (cash, card, tichete de masă).

Carrefour a dezvoltat pentru clienţii săi mijloace inovatoare de plată, precum aplicaţia „Carrefour Pay”, prin intermediul căreia aceştia pot verifica preţurile din magazin sau plăti cumpărăturile direct din aplicaţie, la casele de marcat. Continuând seria inovaţiilor, anul trecut, Carrefour a lansat în hipermarketul Carrefour Băneasa, serviciul integrat „Casa ta - Self Service”, prima casă de marcat unde clienţii au posibilitatea să scaneze şi să plătească singuri, în acelaşi loc, produsele cumpărate.

Carrefour susţine comunităţile în care activează prin programe relevante, astfel că, în 2017, retailerul a lansat, în premieră în România, Cooperativa Agricolă Carrefour Vărăşti, prima de acest gen fondată alături de un retailer. Proiectul aduce mai aproape de clienţii Carrefour producătorii agricoli români cu produse de calitate şi le oferă acestora oportunitatea de a accesa o piaţă de desfacere sustenabilă.

Ca parte a aceluiaşi demers strategic, Carrefour a lansat în luna martie 2019 Creştem România BIO, un program naţional pentru susţinerea conversiei fermierilor români la Agricultura BIO şi promovarea produselor BIO româneşti. Programul reprezintă un angajament pe termen lung si a fost deschis oricărui fermier român care a dorit să fie certificat BIO. Scopul este acela de a crea în România un segment puternic de producători certificaţi BIO, care să poată oferi românilor şansa de a mânca mai bine. 

În luna iulie 2019, Carrefour România a lansat “Punem preţ pe plastic”, un program de economie circulară adresat reducerii cantităţii de ambalaje din plastic şi introducerii plasticului într-un circuit responsabil, prin reducere, refolosire şi reciclare.

75

Despre Shopping City Târgu-Mureş:

Shopping City Târgu Mureş, cu deschiderea oficială pe 16 iulie 2020, reprezintă cel mai important proiect inaugurat anul acesta în zona Transilvaniei: 40.000 de mp de retail, 113 magazine, un etaj întreg dedicat petrecerii timpului liber şi o terasă exterioară de 3.000 de mp. Noul centru comercial din oraş propune o experienţă unică de cumpărături şi de petrecere a timpului liber, aducând elemente inovatoare şi sustenabile de arhitectură, branduri în exclusivitate şi concepte noi de magazine. Totodată, centrul comercial include un hipermarket, un cinematograf şi o zonă cu restaurante, Food Garden, cu o ofertă extinsă de bucătării autohtone şi internaţionale.

Shopping City Târgu Mureş a luat toate măsurile de siguranţă şi distanţare socială: s-au instalat totemuri cu dezinfectant, centrul comercial este aerisit periodic, în mod natural, au fost plasate benzi de distanţare socială în zonele unde se creează aglomeraţie şi autocolante cu proprietăţi de auto curăţare în zonele frecvent atinse. În plus, traficul poate fi controlat respectând recomandările autorităţilor şi este urmărită obligativitatea purtării măştii de protecţie de către toţi angajaţii şi clienţii, s-au implementat măsuri pentru verificarea temperaturii şi este asigurată distanţarea socială de minimum 2 metri, pentru un shopping responsabil şi în siguranţă.

Lanțul de supermarketuri tip discount Penny ajunge la 260 de unități 25 iun, 2020 | ECONOMICA.net

Retailerul germen Rewe, care operează lanțul de supermarketuri Penny, a inaugurat astăzi o nouă unitate în Craiova. Compania ajunge astfel la o rețea de 260 de unități. Pentru anul acesta, compania și-a propus să deschidă 20-25 de spații noi.

76

Retailerul german Rewe își continuă planurile de expansiune pe plan local cu brandul său Penny, în ciuada crizei generate de noul coronavirus. Compania a inaugurat la Craiova, pe Strada Amaradia, nr. 28, o nouă unitate de 796 m2, a 260-a din rețea, potrivit unui comunicat. Magazinul este deschis de luni până sâmbătă în intervalul 07:30 - 22:00 și duminică între 08:00 - 20:00, are o parcare de 53 de locuri și a presupus angajarea a 13 persoane. 

În anul fiscal 2019, PENNY a înregistrat o cifră de afaceri de 3,96 miliarde lei, în creștere cu 15% față de anul fiscal precedent. În tot acest interval de timp, peste două milioane clienți au vizitat magazinele din întreaga țară. Continuă expansiunea până la finele anului, în ciuda Covid-19 Conform informațiilor furnizate de retailer, compania și-a propus să investească peste două miliarde de lei în următorii șase ani pe piața din România. Pentru 2020, bugetul de investiții stabilit este de 90 de milioane de euro și presupune deschiderea de 20 – 25 de noi magazine și continuarea lucărilor la cel de-al patrulea centru logistic din regiunea Oltenia.

ECONOMICA.NET a scris pe larg despre planurile de expansiune ale Penny în 2020. Rewe a deschis primul magazin pe piața locală în anul 2005. Întreaga rețea este deservită de trei centre logistice situate în localitățile Ștefăneștii de Jos, Turda și Bacău. În prezent, rețeaua PENNY în România este alcătuită din 260 de magazine la nivel național și o echipă formată din peste 4.800 de angajați.

Edenred accelerează digitalizarea portofoliului, inclusiv printr-un parteneriat cu Booking.com şi Tazz by eMAG, în contextul restricţiilor impus de COVID-19

Roxana Rosu 25.06.2020,

Edenred România a accelerat, în ultimele 3 luni, digitalizarea portofoliului de soluţii, în contextul creat de restricţiile impuse de autorităţi în pandemia de Covid-19, printre proiecte numărându-se stabilirea unor parteneriate cu Booking.com şi eMag.

77

Astfel, românii îşi putea rezerva vacanţele direct pe platforma booking.com şi pot plăti cu cardurile Edenred Vacanţă la unităţile de cazare din reţeaua de parteneri.

De asemenea, compania a activat serviciul Apple Pay pentru utilizatorii cardurilor de vacanţă şi cadou şi se află în faza finală de testare a unei soluţii proprii de plată,  care va fi accesibilă curând şi utilizatorilor de Android.

Daniel Boaje, CEO-ul şi ac ţio narul minoritar al businessului McDonald’s în România, pleacă de la conducerea companiei după nouă ani de la instaurarea în funcţie. Mandatul va fi preluat de Paul Drăgan, actualul director general al operaţiunilor McDonald’s în Malta Cristina Bellu 25.06.2020,

Daniel Boaje, directorul general şi acţio-narul minoritar al companiei Premier Restaurants, partenerul de dezvoltare al McDonald’s în România, va pleca de la conducerea companiei, începând cu data de 1 iulie, mandatul urmând să fie preluat de Paul Drăgan, directorul general al operaţiunilor McDonald’s în Malta.

În acelaşi timp, Peter Hili, în prezent business consultant pe piaţa din Malta, a fost promovat în funcţia de director general pentru McDonald’s în Malta, transmit oficialii grupului maltez Premier Capital, care deţine franciza McDonald’s pe şase pieţe din Europa printre care şi România.

“Actualul director general al operaţiunilor din Malta, Paul Drăgan, se va întoarce în Bucureşti pentru a prelua conducerea pieţei din România, unde compania operează 85 de restaurante. Acesta îl succede pe Daniel Boaje care părăseşte compania după o carieră de succes de peste 20 de ani la McDonald’s. Peter Hili, în prezent Business Consultant pe piaţa din Malta, a fost promovat în funcţia de director general pentru McDonald’s în Malta”.

Paul Drăgan, s-a alăturat echipei din Malta în 2018, pentru a conduce lanţul de nouă restaurante ale ţării. Anterior, el a ocupat poziţia de director de operaţiuni în România, începând cu 2011. Paul Drăgan şi-a început cariera la

78

McDonald’s în România în 1995, ca manager trainee, ulterior devenind manager de restaurant. A fost numit Business Consultant cinci ani mai târziu, apoi Manager de Operaţiuni. De-a lungul carierei sale, Paul Drăgan a făcut parte din echipele McDonald’s din SUA şi Canada.

Peter Hili a absolvit Universitatea din Malta în 2016 cu o diplomă în relaţii internaţionale. A ocupat poziţia de Policy Officer la Ambasada Maltei din Washington DC, apoi s-a mutat în Canada, unde s-a alăturat echipei McDonald's din Ottawa. În anul următor, a fost numit managerul restaurantului McDonald's Bay Street din Malta. Peter Hili, fiul cel mare al preşedintelui Premier Capital, Melo Hili, a fost promovat în rolul de Business Consultant pentru McDonald’s Malta în 2019.

Daniel Boaje şi-a început cariera la McDonald's în 1994 ca manager trainee, iar din 2011 a fost numit director general al McDonald’s România.

Americanii de la McDonald’s operează businessul din România în sistem de franciză începând cu anul 2016, cele aproape 80 de restaurante fiind deţinute de grupul maltez Premier Capital (90%) şi de Daniel Boaje (10%). Premier Capital este partenerul americanilor şi în Estonia, Grecia, Letonia, Lituania şi Malta. În 1995 însă gigantul a venit direct pe piaţa locală şi abia două decenii mai târziu a cedat operaţiunile unui francizat.

... citeste si partea a doua....

79