Stiri 20 decembrie 2019 CURSUL DE SCHIMB20.12.2019

1 EUR 4.7736

1 USD 4.2951

PROGNOZA AGROMETEOROLOGICĂ 20 – 26 DECEMBRIE 2019Agroinfo  19 decembrie 2019

Caracteristici meteorologice. Sub aspect termic, intervalul se va caracteriza printr-o vreme mai caldă decât în mod normal, în cea mai mare parte a ţării. Temperatura medie diurnă a aerului se va încadra între 0...14°C, valori mai ridicate cu 1...11°C în raport cu mediile multianuale, pe întreg teritoriul agricol al țării.

Temperatura maximă a aerului va fi cuprinsă între 4...17°C, în toate zonele de cultură. Temperatura minimă a aerului se va situa între -4...11°C în majoritatea regiunilor agricole, local producându-se brumă şi îngheţ superficial la sol. Se prognozează precipitaţii sub formă de ploi locale în aproape toată ţara, dar şi mixte în zonele centrale şi nordice, acestea fiind însoţite de intensificări temporare ale vântului, iar izolat, cantitățile de apă pot fi mai însemnate. În zonele joase și de luncă vor fi condiţii de producere a ceții, asociată cu burniţă.

Caracteristici agrometeorologice

Conținutul de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamnă, se va menține în limite scăzute (secetă pedologică moderată) și deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică și extremă), în majoritatea zonelor de cultură. Pe suprafețe agricole din estul, sudul, izolat sud-estul și

1

vestul teritoriului, aprovizionarea cu apă a solului va prezenta valori satisfăcătoare până la apropiate de optim și optime.

Starea de vegetaţie a culturilor agricole

În condiţiile agrometeorologice menţionate, temperaturile din aer şi sol vor fi favorabile parcurgerii ritmurilor vegetative ale plantelor în majoritatea regiunilor agricole, cu excepţia depresiunilor centrale şi nordice, unde procesele de creştere şi dezvoltare ale plantelor vor fi încetinite şi chiar stagnate temporar. Uniformitatea şi vigurozitatea culturilor de toamnă va fi în general medie şi slabă, îndeosebi în semănăturile întârziate fenologic, precum şi pe terenurile unde se vor menţine deficite de umiditate în sol.

Fenologic, orzul şi grâul de toamnă semănate în epoca optimă se vor afla în fazele de înfrunzire şi înfrăţire (30-100%), iar la culturile tardive vor predomina răsărirea (80-100%) precum şi apariţia frunzei a treia (40-100%).

Rapiţa semănată pe unele suprafeţe din sudul, sud-estul, vestul şi centrul ţării va parcurge faza de înfrunzire (7-15 frunze), starea de vegetaţie a culturilor fiind pe ansamblu bună şi medie.

La speciile pomi-viticole se va menţine stadiul de repaus biologic în majoritatea plantaţiilor. În condiţiile meteorologice menţionate, lucrările agricole de sezon se vor desfăşura pe ansamblu normal, exceptând zilele cu precipitaţii.

RECOMANDĂRILE SPECIALIȘTILOR:

• Efectuarea arăturilor adânci pe terenurile agricole unde umiditatea solului permite intrarea utilajelor în câmp;• Continuarea verificării sistematice a viabilităţii plantelor la culturile de toamnă şi a mugurilor de rod la speciile pomi-viticole;• Încorporarea gunoiului de grajd în câmp şi fertilizarea cu îngrăşăminte pe bază de fosfor şi potasiu.

* Evoluția stării de vegetație pentru perioada estimată utilizează prognoza meteorologică pe scurtă/medie durată asociată cu informațiile fenologice colectate săptămânal prin monitorizarea principalelor culturi agricole din România situate în apropierea stațiilor meteorologice cu program agrometeorologic din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie.

ROMÂNIA, SLABE ȘANSE pentru O NOUĂ DEROGARE LA NEONICOTINOIDE! Agroinfo: 20 decembrie 2019 - DIRECT DE LA PARLAMENTUL EUROPEAN. Eurodeputații solicită urgent Comisiei Europene reducerea utilizării pesticidelor

2

pentru a salva albinele din Europa! Anunță Parlamentul European într-un comunicat transmis pentru AGROINFO. Inițiativa UE privind polenizatorii pentru salvarea albinelor, fluturilor și a altor insecte insuficiente. Program de acțiune și măsuri mai direcționate pentru protejarea polenizatorilor necesare. Apel la obiective obligatorii de reducere a consumului de pesticide.

România a solicitat o nouă derogare pentru utilizarea neonicotinoidelor în agricultură. Momentul este unul cât se poate de nefavorabil pentru un răspuns pozitiv de la Bruxelles. Dealtfel, sursele noastre din Parlamentul European ne-au spus că Ministerului Agriculturii din România i s-ar fi atras atenția că nu ar fi șanse pentru obținerea unei noi derogări la neonicotinoide. Ultimele informații oficiale, transmise nouă de Parlamentul European, confirmă că România are șanse minime, dacă nu cumva zero șanse, de a obține această derogare.

Eurodeputații cer de urgență Comisiei Europene reducerea utilizării pesticidelor în agricultură pentru a salva viața albinelor.

Eurodeputații fac apel la Comisia Europeană să își consolideze inițiativa privind polenizatorii și să vină cu noi măsuri pentru protejarea albinelor și a altor polenizatori.

Într-o rezoluție adoptată miercuri, 18 decembrie 2019, Parlamentul salută Inițiativa privind polenizatorii UE, dar subliniază că, așa cum este, nu reușește să protejeze albinele și alți polenizatori de unele dintre numeroasele cauze ale declinului lor, inclusiv agricultura intensivă, pesticidele, schimbările climatice, pierdere de habitat și specii invazive.

Întrucât polenizatorii sunt esențiali pentru biodiversitate, agricultură și reproducere în multe specii de plante, europarlamentarii îndeamnă Comisia să prezinte un program de acțiune la scară largă, cu resurse suficiente.

Reduceri de pesticide necesare

Pentru a ajuta la reducerea în continuare a reziduurilor de pesticide în habitatele de albine, reducerea utilizării pesticidelor trebuie să devină un obiectiv esențial al viitoarei politici agricole comune (PAC), insistă europarlamentarii.

De asemenea, eurodeputații solicită ca obiectivele de reducere obligatorie la nivelul întregii UE să fie incluse în viitoarea revizuire a Directivei privind utilizarea durabilă a pesticidelor

Parlamentul solicită în sfârșit mai multe fonduri pentru a sprijini cercetarea cauzelor declinului albinelor și pentru a proteja diversitatea speciilor polenizatoare.

3

În aprilie 2018, UE a fost de acord să interzică pe deplin utilizarea în exterior a imidaclopridului, clotianidinului și a tiametoxamului, cunoscute sub numele de neonicotinoizi. Cu toate acestea, mai multe state membre au notificat scutiri de urgență cu privire la utilizarea lor pe teritoriul lor. Printre aceste state se află și România.

După apelurile Parlamentului și ale Consiliului pentru acțiuni pentru protejarea albinelor și a altor polenizatori, Comisia a prezentat Comunicarea sa privind inițiativa UE privind polenizatorii la 1 iunie 2018.

Potrivit Comisiei, aproximativ 84% din speciile de culturi și 78% din speciile de flori sălbatice din UE depind, cel puțin parțial, de polenizarea albinelor. Până la aproape 15 miliarde EUR din producția agricolă anuală a UE este atribuită direct insectelor polenizatoare.

REZOLUȚIA ANTI-NEONICOTINOIDE, APROBATĂ! CE PREVEDE pentru REDUCEREA PESTICIDELOR! agrointeligenta.ro 19 dec.2019

Vot încheiat în aplauze la Parlamentul European.

O rezoluție privind polenizatorii a fost votată miercuri de eurodeputați. În contextul reducerii populației polenizatorilor în Europa și în alte părți ale lumii, Parlamentul European a cerut Comisiei să propună mai multe acțiuni pentru a proteja mai bine albinele și alte insecte polenizatoare din Europa. Pentru a proteja mai bine insectele polenizatoare sălbatice, Parlamentul European a solicitat o reducere suplimentară a utilizării pesticidelor și cerut Comisiei să adopte legi care interzic producția, vânzarea și utilizarea tuturor pesticidelor neonicotinoide în UE.

Agrointeligența-AGROINTEL.RO pune în premieră la dispoziția fermierilor prevederile rezoluției aprobate de europarlametari așa cum apare în documentul oficial de la Bruxelles:

A. întrucât, la 1 iunie 2018, Comisia a lansat Inițiativa UE privind polenizatorii ca răspuns la solicitările Parlamentului European și ale Consiliului de a combate declinul polenizatorilor;

4

B. întrucât s-au efectuat deja cercetări multiple cu privire la motivele declinului polenizatorilor; întrucât punerea în practică a rezultatelor acestei cercetări lasă mult de dorit;

C. întrucât polenizatorii sălbatici joacă un rol vital în polenizarea culturilor; întrucât albinele melifere vin în completarea acestui rol;

D. întrucât polenizarea realizată de albinele melifere completează doar, și nu înlocuiește, polenizarea realizată de o gamă largă de specii de insecte, inclusiv albine solitare, fluturi, sirfide și coleoptere;

E. întrucât, la 11 octombrie 2019, Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (UICN) a făcut un apel urgent la intensificarea masivă a măsurilor de conservare a speciilor, ca răspuns la agravarea crizei biodiversității; întrucât UICN a rugat insistent guvernele lumii să oprească declinul speciilor și dispariția acestora din cauze antropice până în 2030, precum și să îmbunătățească starea de conservare a speciilor amenințate pentru a asigura redresarea generalizată a populațiilor până în 2050;

F. întrucât polenizatorii oferă servicii ecosistemice esențiale directe și indirecte, precum polenizarea, combaterea dăunătorilor, menținerea calității solului și a apei și estetica peisajului;

G. întrucât sunt necesare eforturi susținute pentru a garanta recunoașterea importanței polenizatorilor pentru productivitatea agricolă;

H. întrucât, numai în Uniune, 78 % din florile sălbatice depind, cel puțin parțial, de polenizarea de către animale;

I. întrucât există date și informații insuficiente cu privire la insectele polenizatoare, în afară de albine și fluturi;

J. întrucât printre polenizatori se numără insecte, cum ar fi albinele, sirfidele, fluturii, fluturii de noapte, coleopterele, viespile și tripsii, ca și mamifere precum liliecii și păsări;

K. întrucât sănătatea polenizatorilor este esențială pentru activitatea agricolă din Uniunea Europeană, dat fiind că 84 % dintre speciile de plante și 76 % din producția alimentară din Europa depind de polenizarea efectuată de insecte; întrucât aproape 15 miliarde EUR din producția agricolă anuală a UE pot fi atribuite direct polenizatorilor;

L. întrucât polenizatorii reprezintă unul dintre cei mai importanți indicatori ai sănătății mediului înconjurător; întrucât statisticile și tendințele din întreaga Europă, deși uneori parțiale, indică un declin îngrijorător al populațiilor de polenizatori;

5

M. întrucât este neîndoielnic că starea de conservare a fluturilor și a habitatelor lor de pășune semi-naturală este precară și ne permite să ne facem o idee și despre situația albinelor sălbatice, a sirfidelor, a fluturilor de noapte și a altor polenizatori;

N. întrucât numai 56 de specii de polenizatori sunt protejate prin Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (Directiva privind habitatele), iar 67 % dintre evaluările realizate sunt nefavorabile;

O. întrucât Parlamentul a lansat mai multe proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare pentru a studia declinul polenizatorilor și a concepe soluții concrete pentru a atenua depopularea îngrijorătoare a polenizatorilor;

P. întrucât, pentru a proteja și reface în mod adecvat polenizatorii, ca trebui să se reducă foarte mult utilizarea pesticidelor dăunătoare pentru polenizatori și pentru hrana acestora;

Q. întrucât utilizarea anumitor pesticide a fost asociată cu unele efecte ecologice negative, inclusiv cu riscuri ridicate atât pentru albinele domestice, cât și pentru albinele sălbatice, care asigură polenizarea majorității culturilor din întreaga lume;

R. întrucât, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare, utilizatorii profesioniști de pesticide trebuie să țină evidența utilizării pesticidelor timp de cel puțin 3 ani, precizând denumirea produsului fitosanitar, timpul și doza de aplicare, zona și cultura unde a fost folosit produsul;

S. întrucât, în aprilie 2018, Uniunea a acceptat să interzică pe deplin utilizarea în exterior a substanțelor imidacloprid, clotianidin și tiametoxam, cunoscute ca neonicotinoide;

T. întrucât mai multe state membre au raportat derogări de urgență cu privire la utilizarea acestor neonicotinoide pe teritoriul lor; întrucât aceste notificări ar trebui să fie de bună calitate și făcute publice; întrucât Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a concluzionat că, pentru aproximativ o treime din produsele pentru care au fost acordate autorizații de urgență, existau alternative; întrucât EFSA poate juca un rol în examinarea autorizațiilor de urgență;

U. întrucât s-a demonstrat că utilizarea glifosatului este dăunătoare bacteriilor albinelor melifere, contribuind astfel la declinul polenizatorilor și la pierderea habitatului;

6

V. întrucât documentul de orientare al EFSA privind evaluarea riscurilor prezentate de produsele de protecție a plantelor asupra albinelor („Orientările EFSA din 2013 privind albinele”), aprobate în 2013, care reprezintă metodologia științifică cea mai actualizată de evaluare a riscurilor pesticidelor pentru Apis mellifera, Bombus spp. și albine solitare, nu a fost aprobat în totalitate de statele membre; întrucât această situație subminează aplicarea temeinică a criteriilor de aprobare din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 și, prin urmare, subminează îmbunătățirea protecției acestor specii;

W. întrucât, pe lângă impactul insecticidelor asupra polenizatorilor, erbicidele cu spectru extins utilizate la nivelul peisajului, de exemplu ca erbicide preventive sau desicanți, distrug sursele de hrană ale polenizatorilor în afara perioadelor principale de înflorire a culturilor și contribuie la reducerea drastică a populației;

X. întrucât, chiar dacă Orientările EFSA din 2013 privind albinele s-ar aplica integral, fluturii, fluturii de noapte și sirfidele tot ar rămâne neprotejați de regimul de autorizare a pesticidelor;

Y. întrucât habitatele conectate ale polenizatorilor, cum ar fi zonele tampon, gardurile vii și căile navigabile ierboase, pot contribui la controlul eroziunii și, în general, la îmbunătățirea biodiversității și pot fi utile pentru îmbunătățirea calității alimentelor disponibile atât pentru albinele domestice, cât și pentru polenizatorii sălbatici;

Z. întrucât multe habitate ale polenizatorilor au devenit deosebit de fragmentate, iar speciile specializate sunt tot mai amenințate de gestionarea defectuoasă a habitatelor și de schimbările climatice;

AA. întrucât apariția, conservarea și refacerea zonelor de flori indigene, inclusiv în zonele urbane, sunt esențiale pentru sănătatea populațiilor de polenizatori sălbatici;

AB. întrucât polenizatorii sălbatici și apicultorii din Europa oferă servicii de polenizare aproape complet gratuit; întrucât acest lucru contrastează puternic cu alte părți ale lumii, unde costul polenizării corespunde altor factori de producție agricolă, cum ar fi semințele, îngrășămintele și pesticidele;

AC. întrucât polenizatorii aduc beneficii sociale și culturale sub formă de remedii, produse, artă și tradiții;

AD. întrucât acest serviciu de polenizare în general gratuit vine în completarea polenizării făcute de polenizatorii sălbatici și este posibil doar pentru că pentru apicultori sursa principală de venituri este vânzarea mierii și a altor produse apicole; întrucât importurile de miere falsificată amenință baza economică a apiculturii în UE;

7

AE. întrucât măsurile de agromediu nu au fost puse în aplicare în întreaga UE la o scară suficientă pentru a compensa pierderile habitatelor polenizatorilor și scăderea calității habitatelor; întrucât programele de înverzire nu au reușit să aducă îmbunătățiri semnificative;

AF. întrucât introducerea unui indicator de impact asupra polenizatorilor a fost solicitată în pozițiile Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și ale Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală în contextul propunerii de regulament privind planurile strategice PAC;

AG. întrucât introducerea unui indicator privind polenizatorii poate contribui la asigurarea unor procese decizionale optime și a unor cheltuieli publice mai eficiente, precum și la creșterea gradului de responsabilitate și de înțelegere a impactului politicilor și al legislației;

AH. întrucât fertilizarea excesivă a culturilor contribuie la diminuarea numărului de plante cu flori care reprezintă o bază potențială de hrană pentru polenizatori;

AI. întrucât emisiile de nitrați duc la eutrofizare și la creșterea ierburilor luxuriante, care iau locul ierburilor folositoare și florilor din covorul vegetal, ocupă o parte din pământul gol utilizat ca habitat de cuibărit de mulți polenizatori și generează o umbră joasă care creează un microclimat răcoros, nepotrivit pentru multe specii indigene,

Observații generale

1. recunoaște valoarea adăugată a Inițiativei UE pentru polenizatori pentru stabilirea unor obiective strategice și a unui set de acțiuni care să fie întreprinse de UE și de statele sale membre pentru a proteja polenizatorii; salută munca depusă deja la nivel local pentru a proteja habitatele polenizatorilor;

2. consideră, cu toate acestea, că inițiativa nu abordează într-o măsură suficientă numeroasele cauze ale declinului polenizatorilor, printre care se numără schimbarea destinației terenurilor, pierderea habitatelor și a conexiunilor dintre acestea, practicile de gospodărire intensivă a agriculturii, produsele de protecție a plantelor, poluarea mediului, efectele patogenilor și paraziților cum ar fi acarianul Varroa destructor, schimbările climatice și speciile alogene invazive; consideră că punerea în aplicare a „Priorității II: Combaterea cauzelor care duc la declinul polenizatorilor” este deosebit de urgentă;

3. consideră că polenizatorii sunt o componentă esențială a biodiversității și sunt indispensabili pentru reproducerea majorității speciilor de plante; recunoaște că scăderea populației de polenizatori afectează calitatea și cantitatea producției agricole și rentabilitatea economică pentru fermieri;

8

4. subliniază importanța polenizatorilor pentru agricultură, amenințarea pentru producția alimentară reprezentată de declinul lor actual și necesitatea de a lua măsuri urgente, cu efect de transformare, pentru protejarea și refacerea polenizatorilor și a serviciilor acestora;

5. subliniază că este foarte important să se adopte o abordare holistică și să se evalueze impactul măsurilor de politică existente pentru a combate în mod eficace declinul polenizatorilor din Uniune; subliniază că trebuie aplicat principiul precauției pentru a proteja polenizatorii in general, atât pe cei domestici, cât și pe cei sălbătici;

6. subliniază că trebuie protejată diversitatea speciilor polenizatoare atât în Europa (inclusiv în cazul a aproximativ 2 000 de specii de albine sălbatice și alte insecte, inclusiv muște, coleoptere, fluturi de noapte și fluturi), cât și la nivel mondial;

7. subliniază că este deosebit de important să se promoveze măsuri de încurajare a biodiversității atât în zonele rurale, cât și în cele urbane, deoarece sănătatea și supraviețuirea polenizatorilor depind de existența unor habitate bogate în specii, care furnizează permanent alimente diverse, cum ar fi nectarul și polenul, într-o cantitate suficientă, precum și a unor habitate pentru cuibărire, împerechere și iernat;

8. îndeamnă Comisia să integreze Inițiativa UE privind polenizatorii și rezultatele acesteia în elaborarea strategiei UE privind biodiversitatea pentru perioada de după 2020 și să transforme obiectivele inițiativei într-un program de acțiune la scară largă pentru polenizatori, alocând resurse suficiente în acest scop; Biodiversitatea și practicile agricole

9. subliniază că stimularea biodiversității, încurajând astfel crearea și calitatea habitatelor polenizatorilor pe terenurile agricole, trebuie să devină un obiectiv-cheie în dezvoltarea viitoarei politici agricole comune (PAC), care trebuie să sprijine în special conservarea zonelor agricole de mare valoare naturală, crearea de rezerve pentru natură și reducerea utilizării pesticidelor și a îngrășămintelor minerale, precum și să încurajeze policultura și rotația culturilor;

10. constată că reducerea dependenței de pesticide este un obiectiv-cheie al Directivei 2009/128/CE privind utilizarea durabilă a pesticidelor; subliniază că ar trebui stabilit un plan de reducere a pesticidelor cu ținte, obiective de etapă și calendare clare în fiecare plan de acțiune național al statelor membre adoptat în temeiul acestei directive, iar reducerea pesticidelor ar trebui să constituie un „indicator comun” pentru monitorizarea succesului; consideră că în viitoarea revizuire a Directivei 2009/128/CE ar trebui incluse obiective obligatorii de reducere la nivelul întregii UE;

9

11 invită Comisia să analizeze planurile naționale de acțiune revizuite adoptate în temeiul Directivei 2009/128/CE și să ia toate măsurile posibile pentru a se asigura că statele membre tratează cu seriozitatea cuvenită obiectivele de reducere a utilizării pesticidelor și monitorizarea necesară în acest sens;

12. invită Comisia și statele membre să asigure consultanță de înaltă calitate pentru fermieri, prin intermediul unor sisteme naționale și regionale de consiliere agricolă, cu privire la modalitatea de promovare și protejare a biodiversității și a polenizatorilor;

13. reamintește că polenizarea este esențială pentru producția agricolă și, prin urmare, că sprijinul din primul pilon al PAC nu ar trebui să conducă la slăbirea sau pierderea serviciilor de polenizare; invită Comisia să aprobe doar planurile strategice unde elementele de condiționalitate relevante și programele ecologice din cadrul primului pilon țin seama așa cum se cuvine de acest factor;

14. subliniază că numeroase programe naționale de dezvoltare rurală includ deja măsuri de promovare a biodiversității și de sprijinire a polenizatorilor; observă că, pentru ca astfel de programe și măsuri să fie continuate și extinse în continuare, este necesar, în primul rând, să se asigure o finanțare adecvată pentru al doilea pilon al PAC; subliniază că, în acest sens, este esențial să se țină seama de diversitatea regiunilor și a habitatelor, precum și de multitudinea diverșilor polenizatori, și că este necesară o abordare națională și regională;

15. solicită Comisiei și statelor membre să accepte apelul Parlamentului de a introduce în PAC un indicator privind polenizatorii;

16. subliniază că, în 2017, vânzările de insecticide au crescut în 18 țări din UE în comparație cu 2016; este îngrijorat de faptul că, la categoria alte insecticide, s-au constat creșteri ale vânzărilor în 2017 față de 2016 în 9 din cele 13 țări pentru care au fost disponibile date defalcate și că Inițiativa privind polenizatorii nu consideră această tendință ca fiind relevantă;

17. subliniază că în planurile strategice ale statelor membre elaborate în cadrul PAC ar trebui înscrise ca obiective și măsuri de favorizare a biodiversității și reducerea cantității de pesticide utilizate, iar reducerea pesticidelor și creșterea biodiversității ar trebui să devină „indicatori comuni” prin care să se monitorizeze succesul;

18. subliniază că indicatorul în curs de elaborare care măsoară diversitatea și abundența polenizatorilor va permite să se evalueze performanțele PAC în acest domeniu;

19. subliniază că, în conformitate cu Directiva 2009/128/CE privind utilizarea durabilă a pesticidelor, în locul pesticidelor trebuie utilizate în primul rând

10

metode nechimice de control al dăunătorilor, cu scopul de a proteja polenizatorii;

20. invită Comisia să ceară sistematic avizul EFSA în cazurile în care statele membre acordă o autorizație de urgență pentru un produs de protecție a plantelor pe bază de neonicotinoide, în temeiul articolului 53 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009;

21. solicită Comisiei să pună efectiv în aplicare dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1107/2019 și să le asigure respectarea pentru a garanta un standard minim al notificărilor privind autorizațiile de urgență pentru pesticide, inclusiv necesitatea ca statele membre să furnizeze explicații complete și detaliate, și să facă publice aceste notificări; salută rolul EFSA în examinarea acestor derogări;

22. subliniază că utilizatorii profesionali ai produselor de protecție a plantelor ar trebui să păstreze, timp de cel puțin trei ani, evidențe detaliate ale utilizării produselor, ale zonei și momentului utilizării acestora și ale dozei de aplicare; ia act de faptul că informațiile relevante înregistrate ar trebui puse la dispoziția autorității competente, la cerere, pentru a monitoriza respectarea normelor de ecocondiționalitate și pentru a monitoriza performanța PAC în ceea ce privește reducerea utilizării pesticidelor în întreaga UE;

23. invită Comisia și statele membre să organizeze acțiuni de sensibilizare și să promoveze oportunitățile de finanțare din domeniu; subliniază că instrumentele și modelele comune pentru dezvoltarea de strategii și planuri privind polenizatorii, pe baza celor mai bune practici existente, vor încuraja adoptarea de măsuri suplimentare la nivel național, regional si local;

24. invită Comisia și statele membre să vegheze la adoptarea de urgență a ansamblului orientărilor EFSA din 2013 privind albinele, inclusiv a cerințelor cu privire la toxicitatea cronică și la larve, precum și la alte specii decât albinele melifere;

25. invită Comisia să ceară de la EFSA un document de orientare privind pesticidele care să stabilească teste de aprobare prealabilă pentru a ocroti fluturii, fluturii de noapte și sirfidele;

26. subliniază că în prezența habitatelor de polenizatori crește productivitatea terenurilor;

27. invită Comisia să instituie limite pentru obiectivul PAC de creștere a productivității, să reglementeze practicile agricole intensive și să încurajeze utilizarea unor măsuri de înverzire care să îmbunătățească din punct de vedere calitativ și cantitativ habitatul și spațiul de furajare a polenizatorilor și să combată omogenizarea peisajelor europene;

11

28. invită Comisia și statele membre să promoveze utilizarea pășunilor și a habitatelor pastorale, inclusiv a pășunilor împădurite și a altor sisteme agroforestiere, ca o condiție prealabilă esențială pentru crearea de substraturi pentru cuibărit, reproducere și iernat pentru polenizatori, în sinergie cu menținerea comunităților de pășuni cu mare valoare naturală rezervate pășunatului și formelor tradiționale de agricultură extensivă;

29. subliniază, în acest sens, că rotația culturilor, utilizarea de varietăți rezistente și plivitul mecanic/controlul biologic al dăunătorilor vor contribui la refacerea habitatelor polenizatorilor, în timp ce câmpurile întinse cu monoculturi contribuie la declinul polenizatorilor;

30. invită Comisia și statele membre să sprijine infrastructura ecologică care recreează și restaurează mozaicuri de habitate și conectivitatea funcțională pentru polenizatori în peisajele rurale și urbane;

31. solicită Comisiei și statelor membre să promoveze menținerea unor garduri vii bine întreținute, precum și conceptul de zone tampon, inclusiv de liziere ierboase/înflorite de-a lungul căilor navigabile și zone cu înflorire perenă, ca măsuri de încurajare a biodiversității, pentru a proteja posibilitățile de furajare și habitatul pentru polenizatori și agenții de biocontrol, precum și pentru un control mai bun al eroziunii în zonele rurale, semiurbane și urbane;

32. invită statele membre să sprijine includerea din timp pe lista UE a speciilor care prezintă un risc pentru polenizatori, să reacționeze rapid, să țină sub control și să elimine aceste specii, să sporească vigilența și să ia măsuri restrictive după ce se identifică vectorii de răspândire;

33. invită Comisia să propună măsuri care să contribuie la combaterea presiunilor asupra polenizatorilor care pot decurge din abandonarea terenurilor agricole;

34. subliniază că trebuie să se introducă măsuri de biosecuritate eficace pentru plantele de ghiveci și pământul de flori înainte de a le transporta pe distanțe mari și încurajează organismele publice responsabile cu gestionarea zonelor verzi să folosească plante locale, mărind astfel la maximum beneficiile pentru polenizatorii locali și reducând la minimum răspândirea speciilor alogene invazive;

35. invită Comisia să aplice eticheta ecologică a UE pentru plantele erbacee în ghiveci benefice pentru polenizatori care afișează locul de origine, sunt plasate într-un vas sustenabil, nu utilizează turba și nu conțin insecticide;

36. invită Comisia și statele membre să sprijine sectorul apicol prin înăsprirea inspecțiilor la import pentru a evita importurile de miere contrafăcută și prin

12

adoptarea de etichete obligatorii care să ateste originea mierii, precizând toate țările de proveniență, pentru amestecurile de miere;

37. cere să se promoveze și să se dezvolte habitatele polenizatorilor în zonele urbane; Cercetare, formare profesională și supraveghere

38. insistă, în special în ceea ce privește albinele melifere (Apis mellifera), asupra rolului cercetării privind cauzele reducerii speranței de viață a mătcilor, care reprezintă un fenomen îngrijorător;

39. subliniază că rubrica privind cercetarea inițiativei nu conține nicio analiză a sistemelor bazate pe rezultate cu monitorizare integrată care s-ar putea dovedi utile, parțial prin faptul că acoperă nevoile de monitorizare, și care ar putea oferi stimulente relevante pentru fermieri; subliniază că astfel de sisteme pot fi testate și consolidate în cadrul diferitelor instrumente și politici financiare ale UE, inclusiv în cadrul PAC;

40. invită Comisia și statele membre să crească finanțarea pentru cercetarea fundamentală și aplicată cu privire la polenizatori, ca și pentru dezvoltarea tratamentelor împotriva noilor boli, paraziți și viruși care îi afectează, și să investească în consolidarea și extinderea bazei de expertiză taxonomică, inclusiv prin intermediul Programului-cadru al UE pentru cercetare și inovare; cere să se pună un accent mai mare pe cercetarea pe teren și pe alți polenizatori în afară de albine melifere și fluturi;

41. invită Comisia și statele membre să stabilească o monitorizare sistematică și standardizată în condiții reale a polenizatorilor sălbatici și a principalelor presiuni cu care se confruntă, pentru a înțelege bine amploarea declinului polenizatorilor și cauzele sale și pentru a putea evalua integral eficacitatea politicilor UE și naționale în domeniu;

42. invită Comisia și statele membre să asigure integrarea în planurile strategice PAC a nevoilor de finanțare pentru monitorizarea polenizatorilor sălbatici, pentru a obține date fiabile în vederea creării unui indicator PAC referitor la polenizatori, în conformitate cu angajamentul asumat în cadrul inițiativei UE privind polenizatorii;

43. consideră că este oportun să se sprijine ecoinovarea[16] în agricultură și se încurajeze parteneriatele cu mediul academic și cooperarea cu cercetătorii din diferite ramuri pentru a sprijini dezvoltarea de pesticide cu risc scăzut care să nu fie dăunătoare pentru polenizatori;

44. invită Comisia și statele membre să sprijine știința cetățenilor, punând accentul pe înregistrarea și monitorizarea polenizatorilor și pe formarea apicultorilor pentru a promova la nivelul Uniunii supravegherea neintruzivă a albinelor, prin dezvoltarea unor indicatori de vitalitate a coloniilor.

13

Anterior votului, eurodeputatul Daniel Buda a subliniat că sectorul apicol este vital pentru UE și contribuie în mod semnificativ la dezvoltarea societății, atât ecologic, prin menținerea echilibrului ecologic și a biodiversității, cât și economic, cu aproximativ 14,2 miliarde euro pe an.

În ultimii ani, apicultorii s-au confruntat cu pierderi de colonii, în special în țările din vestul UE, cum ar fi Franța, Belgia, Germania, Marea Britanie, Italia, Spania și Olanda. ”Albinele, dar și alți polenizatori, sunt esentiali pentru ecosisteme și biodiversitate. Reducerea numărului polenizatorilor face ca multe specii de plante să intre în declin sau chiar să dispară. În plus, scăderea numărului și a diversității populațiilor de polenizatori afectează siguranța alimentară.

În UE, 78% dintre speciile de flori sălbatice și 84% dintre speciile de plante de cultură depind, cel putin parțial, de insecte pentru a produce semințe. Conform estimărilor, aproximativ 5 până la 8% din producția mondială a culturilor este direct legată de polenizare”, a subliniat Buda.

BY LANTULALIMENTAR  2019-12-20  

România s-a plasat anul trecut pe primul loc în UE, cu o cantitate de 30.900 de tone, dar prețul mediu de vânzare a fost de 2,25 euro/kg pentru mierea vândută clientului final, în timp ce mierea livrată procesatorilor a fost mai ieftină. Acest preț plasează România pe penultimul loc în UE, datele despre prețul mierii din Malta, țara situată în coada clasamentului, nefiind însă publicate.Mierea polifloră cea mai scumpă este în Irlanda, 19,25 euro/kg, iar diferența față de prețul oferit de procesatori este notabilă.

Mierea polifloră din Olanda costă 15 euro/kg, iar pe locul trei se află mierea din Marea Britanie, 14,15 euro/kg. În 18 state membre, prețul mierii este sub 10 euro/kg. Media la nivel european este 6,46 euro/kg, potrivit unui document publicat pe siteul Comisiei Europene.

14

Costul de producție este un criteriu interesant pentru evaluarea sectorului apicol. Belgienii cheltuiesc cel mai mult pentru obținerea unui kg de miere, 10 euro/kg. În Belgia, un kg de miere este vândut de apicultor clientului final cu 13 euro. Rezultă un profit de 3 euro/kg pentru apicultorii belgieni. Finlandezii cheltuiesc 8 euro pentru producerea unui kg de miere, iar prețul unui kg de miere este 13, 35 euro/kg. Un apicultor ungur cheltuiește 2,10 euro/kg și vinde cu 5,16 euro/kg.

Un apicultor român investește 2,58 euro/kg și vinde cu 2,25 euro/kg. Oficial, potrivit statisticilor europene, un apicultor român încasează mai puțin decât cheltuiește, rezultând un deficit de 0,28 euro/kg.

România va beneficia anul viitor de 5 249 000 de euro de la bugetul european, plasându-se pe locul doi, după Spania, care va încasa 5 632 000 de euro.

APIA si SUBVENTII

SPRIJIN CUPLAT pentru CARNEA DE OAIE! Agroinfo 19 decembrie 2019 EXCLUSIV. AGROINFO a aflat ultimele vești de la Bruxelles despre plățile pentru fermierii români.

Am discutat cu doi dintre reprezentanții României în capitala Europei, implicați direct în luarea deciziilor pentru subvențiile fermierilor. Vestea bună pentru fermierii noștri este că pe lista pentru sprijinul cuplat, subvenția europeană cu cea mai mare valoare, au fost adăugate noi sectoare. Unul dintre ele este carnea de oaie.

Europarlamentarul Daniel Buda (PPE), vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European și Mihail Dumitru, director general adjunct Directoratul General pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Comisia Europeană, DG Agri, au explicat, în exclusivitate pentru AGROINFO, ce se întâmplă cu

15

sprijinul cuplat, una dintre subvențiile agricole de mare interes pentru fermierii români, în perioada 2021-2027. Practic, am adus față în față cele două viziuni asupra viitoarelor subvenții ale fermierilor, a Comisiei Europene și a Parlamentului European. Astfel, fermierii noștri pot afla ce li se pregătește și cum vor arăta plățile directe și plățile cuplate în noua Politică Agricolă Comună (PAC). Un procent de 10% din suma destinată plăților pentru fermieri ar urma să fie alocată pentru sprijinul cuplat.

Noi am propus să rămână plățile cuplate și statul membru poate aloca 10% din bugetul pe Pilonul 1 (plăți directe n.r.) pentru plăți cuplate plus 2% pentru culturile proteice. În perioada actuala sunt 13 plus 2, cu niște excepții, anumite state membre se pot duce mult mai sus, a declarat Mihail Dumitru, director general adjunct DG Agri Comisia Europeană.

O să fie mai mici (plățile cuplate, sprijin cuplat n.r.), nu sunt 13, sunt 10% pentru că era foarte complicat să faci un echilibru. Dar acea diferență de 3% s-a dus la plățile directe. Cu alte cuvinte, a rămas în aceeași anvelopă financiară pentru plățile care sunt puțin mai accesibile fermierilor, să spun așa, decât sprijinul cuplat pe diverse sectoare. Statul membru are posibilitatea să vină cu diverse forme de sprijin, cu propuneri proprii, astfel încât să sprijine anumite sectoare acolo unde este nevoie de acest sprijin, a completat europarlamentarul Daniel Buda.

Plățile cuplate rămân (în viitoarea PAC n.r.). S-a mai mărit puțin lista, a anunțat Mihail Dumitru.

Da, am adăugat și carnea de oaie (pentru sprijinul cuplat n.r.), dar sunt mai multe adăugate, e o listă lungă, le-a dat o veste bună fermierilor români europarlamentarul Daniel Buda.

Dar statele membre acum, în noua perioadă, pot dezvolta programe operaționale pentru alte sectoare decât sectoarele care erau acoperite, fructe și legume, viticultură, apicultură. Deci, dacă prin analiza pe care o fac la elaborarea Planului Național Strategic identifică o nevoie de a sprijini anumite sectoare, ei pot dezvolta aceste programe sectoriale pe care le pot pune în Planul Național, a mai declarat directorul general adjunct DG Agri Comisia Europeană.

În prezent, sprijinul cuplat de care beneficiază fermierii români este acordat pentru culturile agricole: soia, lucernă, mazăre/fasole boabe, cânepă pentru ulei și/sau fibră, orez, sămânță de cartof, hamei, sfeclă de zahăr, tomate pentru industrializare, castraveți pentru industrializare, legume cultivate în sere și solarii (roșii, ardei, castraveți, varză, vinete), fructe pentru industrializare (prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre), cartof timpuriu pentru industrializare.

16

În zootehnie, sprijinul cuplat de care beneficiază crescătorii de animale la această dată este plătit de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pentru animalele certificate cu origine, înscrise în registrele genealogice ale raselor, pentru sectoarele ovine/caprine, bovine pentru carne și lapte, bivolițe de lapte și viermi de mătase.

SUMA URIAȘĂ CARE AJUNGE ÎN ROMÂNIA PE 5 IANUARIE 2020 pentru SUBVENȚIILE APIA! Agroinfo  20 decembrie 2019 - BANI ÎN CONT! Comisia Europeană va rambursa României pe data de 5 ianuarie 2020 peste un miliard de euro pentru plățile în avans făcute către fermierii români, a anunțat Adrian Pintea, directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), la B1 TV. Șeful APIA a mai spus că 720.000 de fermieri au deja subvențiile în conturi, APIA a făcut deja transferul banilor.

În data de 30 noiembrie am finalizat plata în avans și care, așa cum am spus în toate intervențiile mele, a fost un succes pentru APIA, pentru că pentru prima dată am reușit să dăm peste un miliard de euro doar FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă n.r.), în total peste un miliard trei sute de milioane de euro. Bani care se vor întoarce în țara noastră în jurul datei de 5 ianuarie 2020, a declarat șeful APIA.

Suma totală autorizată la plată de APIA în perioada 16 octombrie 2019 – 29 noiembrie 2019 este de 1,335 miliarde euro, din care:

⦁ Campania 2019 în sumă de 1,319 miliarde euro, plăți efectuate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), respectiv din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) + cofinanțare de la Bugetul Național, pentru un număr de 732.905 fermieri, ceea ce reprezintă 92,63% din numărul fermierilor eligibili la plata avansului;și⦁ Măsuri de piață, comerț exterior, promovarea produselor agricole și ajutoare de stat în suma de 16,55 milioane euro.

Agenția de Plăți a început de la data de 2 decembrie 2019 plata regulară a subvențiilor datorate fermierilor.

Până-n momentul de față, peste 85% din fermieri, peste 720.000 de fermieri, au fost autorizați la plată, iar toți acești 720.000 de fermieri până la sfârșitul acestei săptămâni vor avea și banii în cont, respectiv peste 597 de milioane de euro. Aș vrea să-i mulțumim domnului ministru pentru efortul extraordinar pe care l-a făcut Ministerul Agriculturii de a pune la dispoziția noastră aceste sume mari. Pentru că fermierii trebuie să știe că banii vin de la Guvern, prin bugetul Ministerului Agriculturii, urmând ca în procedurile

17

interne, acești bani să fie rambursați de la Comisia Europeană, a mai spus Adrian Pintea.

Termenul limită, prevăzut de regulamentele europene, pentru încheierea plăților fermierilor, aferente anului 2019, este 30 iunie 2020.

Fermierii nu știu încă pe ce subvenții se mai pot baza de la APIA agrointeligenta.ro19 decembrie 2019

Situația subvențiilor viitoare este încă incertă, recunoaște ministrul Agriculturii, Adrian Oros. Prezent la deschiderea Târgului de Crăciun din curtea Ministerului Agriculturii, Adrian Oros a precizat că problema plafonării nu s-a tranșat încă la nivel european.

”La Bruxelles, problema plafonării nu este decisă. Sunt foarte multe țări care cer acest lucru: plafonarea obligatorie. Noi (România – n.r.) mergem în continuare să susținem plafonarea voluntară, să stabilim noi limita la care vom stabili această plafonare și plata redistributivă, astfel să putem sprijini mai mult fermele de familie, fermele medii. Acesta este unul dintre obiectivele principale ale programului nostru de guvernare și ale mele în acest mandat”, a declarat Adrian Oros.

Șeful de la MADR a arătat că poziția României este împărtășită și de alte state, inclusiv de Polonia, alături de care România va lucra în elaborarea unui Plan Național Strategic care să permită o împărțire echitabilă a fondurilor europene de care beneficiază țara noastră.

Vă reamintim că propunerea Comisiei Europene este de a se plafona subvențiile la 100.000 de euro pe exploatație, cu redistribuirea sumelor rămase către fermierii mici și mijlocii. În comisiile din Parlamentul European, în urma dezbaterii s-a votat ca plafonarea să fie voluntară, adică fiecare stat să decidă dacă dorește să limiteza plățile pentru marii fermieri și să aleagă pragul pe care îl doresc pentru plățile directe pe fermă.

Noul comisar european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski a anunțat că nu va reveni asupra propunerii inițiale a Comisiei Europene, iar decizia privind plafonarea va fi luată la nivelul consiliului de miniștri. Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

18

ALTELE

ANSVSA: ANUNȚ IMPORTANT PENTRU TOȚI CRESCĂTORII DE ANIMALE! agrointeligenta.ro20 decembrie 2019 15:23

În urma negocierilor continue între serviciile veterinare din România și Israel ca exportatorii de animale vii să beneficieze de condiții mai bune pentru exportul animalelor vii în Israel, în data de 18 decembrie 2019 au fost agreate bilateral noile certificate veterinare de sănătate pentru exportul bovinelor, ovinelor și caprinelor din România în Israel, la cele mai înalte standarde de bunăstare și sănătate. Anunțula fost făcut în cadrul unui comunicat de presă remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

”A fost creată o mare oportunitate pentru crescătorii de rumegătoare din România, care vor putea derula operațiuni de export animale vii către Israel la costuri mult mai scăzute și în perioade de timp mai reduse. Costurile sunt reduse prin eliminarea testărilor serologice și virusologice, a vaccinării împortiva bolii limbii albastre. Totodată, perioada de carantină se va scurta considerabil, ceea ce, implicit, va reduce și costurile aferente cazării animalelor. În urma agreării certificatelor veterinare de sănătate pentru exportul rumegătoarelor, ANSVSA elaborează instrucțiuni în teritoriu și le va trimite către Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor județene, în vederea informării medicilor veterinari care efectuează operațiunile de certificare, a operatorilor economici care efectuează activități de export către Israel, precum și a tuturor celor interesați despre modificarea certificatului veterinar de sănătate mai sus menționat și respectarea condițiilor pentru efectuarea exportului în conformitate cu noile certificate veterinare de sănătate agreate.

Oportunitatea de a exporta rumegătoare din România în Israel, în prezent, fără obligativitatea vaccinării și testării, este rezultatul eforturilor depuse de ANSVSA pentru a eradica această boală de pe teritoriul țării noastre. Boala limbii albastre a apărut pentru prima oară în România în data de 22 august 2014, serotipul identificat fiind BTV4. ANSVSA a elaborat o serie de măsuri atât

19

pentru prevenirea introducerii virusului bolii limbii albastre pe teritoriul României, cât și după confirmarea bolii. Măsurile ferme, întreprinse rapid, au condus la închiderea ultimului focar de boală a limbii albastre, în data de 4 ianuarie 2016. Consecutiv, conform prevederilor Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE), ANSVSA a transmis către acest for, dosarul necesar pentru autodeclararea României ca țară liberă de boala limbii albastre; declarația României privind statusul liber de boala limbii albastre a fost publicată la începutul anului 2018, putând fi accesată la următorul link: //www.oie.int/en/animal-health-in-the-world/self-declared-disease-status/. Pe tot parcusrul acestei perioade, ANSVSA a întreținut un dialog permanent cu serviciile veterinare centrale din Israel.

De asemenea, specialiștii din cadrul ANSVSA au purtat negocieri directe cu partea israeliană, cu prilejul vizitelor de lucru efectuate în țara noastră, ultima dintre acestea având loc în perioada 05 – 10 august 2018. În cadrul acestor viziate, realizate în vederea evaluării sistemului de control a exporturilor de rumegătoare vii din Romania în Israel, ANSVSA a propus modificarea condițiilor de sănătate privind boala limbii albastre din certificatele veterinare de sănătate pentru export. *Boala limbii albastre nu afectează omul, este cauzată de un virus din genul Orbivirus, care este transmis prin înţepătura unor specii de insecte hematofage, din genul Culicoides şi nu prin contactul direct între animale. Boala afectează rumegătoarele şi are caracter sezonier. Mortalitatea este variabilă, în funcţie de situaţie, morbiditatea putând ajunge, uneori, la 100% din efectiv. Din literatura de specialitate, reiese că o insectă hematofagă poate călători până la 1,5– 2 km/zi într-o zonă, iar în anumite condiţii meteorologice (vânturi predominante pe o anumită direcţie şi perioadă, în condiţii favorizante), insectele pot fi purtate la distanţe mult mai mari, ce pot atinge până la 200 de km/zi.

Pierderile economice se datorează costurilor aferente eradicării bolii, incluzând: despăgubirea animalelor ucise, cheltuieli legate de activităţile de eradicare a bolii (personal, materiale, echipamente etc.), cheltuieli pentru ecarisarea teritoriului şi a activităţilor de dezinsecţie şi dezinfecţie. De asemenea, pierderi economice se înregistrează şi datorită restricţiilor impuse comerţului cu animale din speciile receptive, provenite din zonele unde evoluează boala”, se arată în comunicatul de presă al ANSVSA.

România ocupă locul 38 în clasamentul global al securității alimentare   SIMONA DAN 20 DECEMBRIE 2019

România ocupă locul 38 din 113 ţări în clasamentul global al securităţii alimentare, reiese din datele Global Food Security Index (GFSI), raport întocmit de divizia de cercetare The Economist Intelligence Unit (EIU) şi

20

sprijinit de Corteva Agriscience, companie activă în domeniul agricol, potrivit Agerpres.

Conform analizei publicate vineri, România se menţine în topul mondial al securităţii alimentare pe poziţia 38, în mare parte datorită disponibilităţii şi calităţii alimentelor, programelor de siguranţă alimentară şi accesului facil al fermierilor la surse de finanţare. „Nivelul redus al risipei alimentare, sistemul de distribuţie dezvoltat şi disponibilitatea micro-nutrienţilor în alimente sunt elemente forte în cazul României”, precizează realizatorii raportului.

În schimb, România se află în urma altor ţări în ceea ce priveşte dezvoltarea unui standard nutriţional, stabilirea unei strategii alimentare şi prezenţa unui sistem de monitorizare şi supraveghere.

Prima aplicație mobilă din administrația publică. Toți angajatorii care folosesc zilieri, obligați să și-o instaleze pentru înregistrarea în registrul electronic de evidență SOCIAL Profit.ro scris astăzi, 15:16

Inspecția Muncii a lansat vineri aplicația mobilă denumită „Inspectia Muncii”, un instrument pe care angajatorii care lucrează cu zilieri va trebui să-l folosească pentru înregistrarea în noul

21

registru electronic de evidență. Până acum, înregistrarea se făcea în format fizic, pe hârtie. „Inspectia Muncii este o aplicație modernă, ușor de utilizat, care vine în sprijinul angajatorilor și va reprezenta singura modalitate legală de înregistrare a activităților prestate de zilieri, fiind atât în avantajul angajatorului, cât și al lucrătorului, ambii beneficiind, astfel, de protecția legii”, a declarat Dantes Nicolae BRATU, inspector general de stat, care a precizat că aceasta este prima aplicație mobile din administrația pubică. Registrul electronic de evidență a zilierilor a fost înființat pe 20 decembrie 2019, ca modalitate de transmitere a datelor privind evidența zilierilor.

Inspecția Muncii amintește că beneficiarul/utilizatorul are obligația să înființeze, să completeze și să transmită Registrul electronic de evidență a zilierilor conform metodologiei și modelului ce urmează a fi stabilite în termenul legal prevăzut de 60 de zile, prin ordinul ministrului muncii și protecției sociale, să înregistreze, în Registrul electronic de evidență a zilierilor, toți zilierii cu care exercită activități cu caracter ocazional, să transmită registrul electronic, zilnic, înainte de începerea activității de către fiecare persoană care urmează să se afle într-un raport de muncă cu beneficiarul.

Toate informațiile necesare unui utilizator al aplicației mobile „Inspectia Muncii”, incluzând Manualul de utilizare precum și Termenii și Condițiile de utilizare a aplicației, sunt prezentate pe site-ul Inspecției Muncii, www.inspectiamuncii.ro.  Profit.ro a prezentat măsură pregătită de Guvern de la începutul lunii aprilie. În prezent, evidența zilnică a zilierilor se realizează în format fizic, pe hârtie, iar Executivul a explicat planul de a introduce un sistem electronic prin faptul că o raportare online, în timp real ar reduce munca la negru cu astfel de persoane.

"În prezent, evidența zilnică a zilierilor se realizează în format fizic/letric, impunându-se necesitatea utilizării unui sistem de evidență electronic, pentru a nu eluda cadrul legal existent și pentru a preveni eventualele abuzuri ale beneficiarilor de lucrări și asigurarea protecției zilierilor, precum și pentru scăderea birocrației si simplificarea procedurilor administrative de înregistrare a zilierilor", se arăta în nota de fundamentare a proiectului. Potrivit legii, angajatorii au următoarele obligații: a) să înființeze și să completeze Registrul electronic de evidență a zilierilor conform modelului stabilit prin ordinul ministrului muncii si justitiei sociale. Registrele electronice de evidență a zilierilor se păstrează la sediul beneficiarului și/sau la punctele de lucru, după caz; b) să transmită Registrul electronic de evidență a zilierilor, inspectoratului teritorial de muncă, zilnic, înainte de începerea activității de către fiecare persoană care urmează să se afle într-un raport de muncă cu beneficiarul;

22

c) să prezinte Registrul electronic de evidență a zilierilor organelor de control abilitate; d) să asigure informarea zilierului cu privire la activitatea pe care urmează să o presteze, precum și cu privire la drepturile și obligațiile sale; e) să plătească zilierului remunerația cuvenită, prin orice mijloc de plată admis de lege, la sfârșitul fiecărei zile; plata remunerației se poate realiza cel mai târziu la sfârșitul săptămânii sau al perioadei de desfășurare a activității, respectiv lunar, în situația în care perioada de desfășurare a activității depășește 30 de zile, numai cu acordul exprimat în scris de către zilier și beneficiar; modalitatea de plată electronică și aspectele care privesc plata remunerației se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

De asemenea, angajatorul va avea are obligația să înregistreze, în Registrul electronic de evidență, în ordine cronologică, toți zilierii cu care exercită activități cu caracter ocazional. În prezent, angajatorii țin o evidență zilnică a zilierilor în format fizic, pe hârtie, și transmit informări referitoare la această situație lunar, de exemplu în luna februarie pentru luna ianuarie.

Orban:   Deficitul balanţei comerciale se apropie de 18 miliarde de euro Financial Intelligence 20 decembrie 2019,

  Premierul Ludovic Orban a declarat, vineri, că Guvernul va încerca să refacă echilibrele economice, arătând că deficitul balanţei comerciale se apropie de 18 miliarde de euro.

„Deficitul balanţei comerciale pe anul acesta se va apropia de 18 miliarde de euro, iar deficitul de cont curent, care trebuie finanţat, este foarte mare, raportat la Produsul Intern Brut al României. Vom încerca să refacem echilibrul între cerere şi ofertă, astfel încât să temperăm tendinţa inflaţionistă care a fost generată de guvernele anterioare în mod deliberat şi care riscă să afecteze afacerile şi mai ales să distrugă puterea de cumpărare a cetăţenilor, transformând orice creştere de venit într-o creştere pe hârtie şi nu într-o

23

creştere a puterii de cumpărare”, a spus premierul, într-o conferinţă de presă la Timişoara, potrivit Agerpres.

Orban a adăugat că a preluat ţara cu un deficit „provocat de tolerarea unui comportament incorect din partea unor agenţi economici, tolerarea evaziunii fiscale în foarte multe zone şi, pe de altă parte, de declanşarea unor cheltuieli nesăbuite care nu au niciun fundament în realitatea economică”.

Orban s-a referit şi la ocuparea funcţiilor în instituţiile publice.

„Îmi doresc ca orice funcţie într-o instituţie publică să fie ocupată printr-o competiţie care să confere egalitate de şanse pentru participanţii la această competiţie şi care să selecteze cu adevărat oamenii cei mai bine pregătiţi, cei mai competenţi, cei mai dispuşi să-şi asume răspunderea exercitării funcţiilor respective”, a spus premierul. 

Virgil Popescu:   Banii din Fondul de Mediu vor fi repartizaţi astfel:   29% – bugetul de Stat,   50% – proiecte ale Fondului de Mediu,   15% – în schema de ajutor de stat pentru 15 sectoare industriale,   6% -proiecte de reducere a emisiilor de CO2 Financial Intelligence 20 decembrie 2019,

Guvernul a adoptat  Ordonanța de Urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului numărul 115/ 2011 privind stabilirea cadrului instituțional și autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor Publice, de a scoate la licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de seră, atribuite României la nivelul Uniunii Europene, aprobată prin Legea numărul 163/ 2012, cu modificările și completările ulterioare și pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind sprijinirea întreprinderilor din sectoarele și subsectoarele expuse unui risc important de relocare ca urmare a transferului costurile emisiilor de gaze cu efect de seră în prețul energiei electrice.

Virgil Popescu, ministrul Economiei, a spus: „A fost adoptată Ordonanța de Urgență care va duce la creșterea competitivității industriei românești.

24

OUG prevede că se alocă banii din Fondul de Mediu astfel:

• 29% merg la Bugetul de Stat;

• 50% merg către proiecte ale Fondului de Mediu;

• 15% merg în schema de ajutor de stat pentru cele 15 sectoare industriale, sectoare aprobate de către Comisia Europeană;

• 6% merg către proiecte de reducere a emisiilor de CO2, care vor fi aprobate prin ordin al ministrului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, derulate prin Fondul de Mediu.

Am promovat și adoptat această OUG pentru ca industria acestor sectoare (15) să fie ajutată cu un procent de 15% din valoarea certificatelor de CO2 care vor fi vândute, iar banii se vor strânge în fondul de mediu.

Practic, prin această schemă de ajutor de stat ajutăm industria și creăm și premisele unor viitoare proiecte de reducere a emisiilor de CO2.

Este un lucru bun deoarece aveam un risc foarte mare de relocare a industriilor din aceste sectoare. Cu această măsură reușim să venim în sprijinul acestor industrii, să menținem locurile de muncă în România și să creștem competitivitatea industriei românești”.

……………………….

LEGISLATIV

PREȘEDINTELE IOHANNIS A SEMNAT! LEGE NOUĂ PENTRU TOȚI CRESCĂTORII DE ANIMALE! agrointeligenta.ro20 decembrie 2019 19:51 Foto: www.cugetliber.ro

Noi obligații pentru crescătorii de animale. Președintele Klaus Iohannis a promulgat astăzi, vineri 20 decembrie, Legea privind

25

aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 24/2016 privind organizarea și desfășurarea activității de neutralizare a subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman.

Potrivit noilor prevederi, crescătorii individuali de animale sunt obligaţi să anunţe în maximum 24 de ore de la decesul animalului medicul veterinar de liberă practică căruia îi sunt arondaţi şi autorităţile administraţiei publice locale pe a căror rază administrativ-teritorială are loc decesul animalelor la care se referă prezenta ordonanţă. Autorităţile administraţiei publice locale sesizate informează de îndată consiliul judeţean, care anunţă în cel mai scurt timp posibil prestatorul de servicii contractat, acesta având sarcina de a transporta, în maximum 24 de ore, cadavrele de animale la unităţile de neutralizare a acestora. Autorităţile administraţiei publice locale vor întocmi, potrivit legii, registre de evidenţă a transp

orturilor, categoriilor şi cantităţilor de subproduse de origine animală trimise către unităţile de neutralizare, iar consiliul judeţean întocmeşte un centralizator al acestor registre de evidenţă. Procedura de colaborare între consiliile locale şi consiliile judeţene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prevederilor ordonanţei. Legea devine aplicabilă după publicarea în Monitorul Oficial.

DOCUMENT Nouă lege pentru mediul de afaceri: Antreprenorii pot fi acționari unici în mai multe SRL-uri și deține mai multe sedii sociale într-o singură încăpere. Mai multe acte și obligații eliminate TAXE ȘI CONSULTANȚĂ Ovidiu Bărbulescu scris ieri, 06:07

Interdicția valabilă astăzi pentru firme și persoane fizice de a fi acționar unic în mai multe societăți cu răspundere limitată sau de a se asocia cu un acționar unic într-o asemenea societate, precum și obligația ca într-o cameră să aibă sediu social maximum o singură firmă vor fi eliminate, conform unui proiect de lege adoptat miercuri de Camera Deptaților, ca for decizional al Parlamentului.

Concomitent vor fi eliminate mai multe documente legate de înregistrarea sediului social. Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider Proiectul urmărește reducerea birocrației inutile cu care se confruntă întreprinzătorii români și ușurarea procesului de înființare a întreprinderilor, conform inițiatorilor, deputații USR

26

Cristina Prună și Claudiu Năsui. 

Pentru a intra în vigoare, proiectul mai trebuie promulgat de șeful statului.

Prin urmare, Legea societăților este modificată astfel încât unei persoane fizice sau juridice să nu i se mai interzică să fie acționar unic în mai multe societăți cu răspundere limitată sau să se asocieze cu un acționar unic într-o asemenea societate.

O altă modificare prevede că la înregistrarea sediului social nu mai este obligatorie prezentarea certificatului de sediu social, adeverinței de sediu social și avizului privind schimbarea destinației imobilelor pentru sediile sociale la care nu se desfășoară activitate. Este eliminat și acordul vecinilor pentru a avea sediu social într-un apartament în care nu se desfășoară activitate comercială.

De asemenea, proiectul elimină și obligația legală ca într-o cameră să aibă sediu social maximum o singură firmă, cu argumentul că respectiva cerință "a complicat mult viața" întreprinzătorilor români, dar și a proprietarilor de apartamente sau garsoniere.

”Să nu vă închipuiți că până acum nu s-au găsit diverse tertipuri de a ocoli aceste limitări. Evident că s-au găsit, dar ele costă timp, bani și efort investit doar pentru a face față unei birocrații inutile. De exemplu, există firme de avocatură care propun, contra cost, sedii virtuale pentru întreprinzătorii care nu și-au găsit.

Deci dacă vrea cineva să-și facă o firmă pentru motive dubioase (logica inițială a limitărilor) poate în continuare foarte bine să o facă și de altfel o și face. Sau, pentru a ocoli limitarea ca o persoană să nu dețină ca acționar unic mai mult de o firmă, oamenii își fac o primă firmă, după care o co-dețin pe a doua împreună cu acea firmă.

De aceea vedeți multe firme cu acționariat 99,99% X și 0,01% o altă firmă. Evident că acest lucru înseamnă birocrație inutilă în plus de fiecare dată când este convocată o adunare generală sau când firma trebuie să facă diverse acțiuni.

Dar toate acestea au costuri și reprezintă sarcini în plus care deturnează întreprinzătorii români de la activitatea lor productivă”, afirmă deputatul Claudiu Năsui.

27

………………….

Legislatie europeana

Regulamentul de punere în aplicare nr. 2163/2019 de stabilire a volumelor de declanşare pentru anii 2020 şi 2021 în scopul eventualei aplicări a unor taxe la import suplimentare pentru anumite fructe şi legume, Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 328 din 18.12.2019. A intrat în vigoare la 18.12.2019

Regulamentul de punere în aplicare nr. 2154/2019 de deschidere, pentru anul 2020, a unui contingent tarifar aplicabil importurilor în Uniune de anumite mărfuri originare din Norvegia şi rezultate din prelucrarea produselor agricole prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 510/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului, Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 327 din 17.12.2019. A intrat în vigoare la 17.12.2019

Recomandarea nr. 1888/2019 privind monitorizarea prezenţei acrilamidei în anumite produse alimentare, Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 290 din 11.11.2019. A intrat în vigoare la 11.11.2019

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1882/2019 de deschidere a procedurii de licitaţie pentru cuantumul ajutorului pentru depozitarea privată a uleiului de măsline, Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 290 din 11.11.2019. A intrat în vigoare la 11.11.2019

Regulamentul de punere în aplicare nr. 2154/2019 de deschidere, pentru anul 2020, a unui contingent tarifar aplicabil importurilor în Uniune de anumite mărfuri originare din Norvegia şi rezultate din prelucrarea produselor agricole prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 510/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului, Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 327 din 17.12.2019. A intrat în vigoare la 17.12.2019

Regulamentul de punere în aplicare nr. 2164/2019 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 889/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice în ceea ce priveşte producţia

28

ecologică, etichetarea şi controlul (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 328 din 18.12.2019. A intrat în vigoare la 18.12.2019

Directiva nr. 2161/2019 de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului şi a Directivelor 98/6/CE, 2005/29/CE şi 2011/83/UE ale Parlamentului European şi ale Consiliului în ceea ce priveşte o mai bună asigurare a respectării normelor Uniunii în materie de protecţie a consumatorilor şi modernizarea acestor norme (Text cu relevanţă pentru SEE), Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene Publicat în JOCE nr. 328 din 18.12.2019. A intrat în vigoare la 18.12.2019

Decizia de punere în aplicare nr. 1886/2019 de modificare a Deciziei 2010/346/UE în ceea ce priveşte regionalizarea României pentru aplicarea măsurilor de protecţie cu privire la anemia infecţioasă ecvină [notificată cu numărul C(2019) 7873] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 290 din 11.11.2019. A intrat în vigoare la 11.11.2019

Decizia de punere în aplicare nr. 1887/2019 de modificare a Deciziei de punere în aplicare 2014/709/UE în ceea ce priveşte disponibilitatea şi promptitudinea informaţiilor cu privire la lista unităţilor autorizate [notificată cu numărul C(2019) 7899] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 290 din 11.11.2019. A intrat în vigoare la 11.11.2019

..........................................................

INTERNE

România a exportat în primele nouă luni din 2019 aproape 10 mil. tone de cereale, în valoare de 1,8 mld. euro: „Diferenţa dintre noi şi Ecuador este că ei exportă banane, noi cereale“  Florentina Niţu 19.12.2019,

Jumătate din recolta de grâu a României din acest an, 5 mil. tone, a fost exportată în ţări ca Spania, Egipt, Italia, Arabia Saudită, Iordania,

29

Germania sau Libia în primele nouă luni din 2019. În 2018, România a exportat în ţările Uniunii Europene şi în state terţe peste 12 milioane de tone

de cereale, de circa 2,2 miliarde de euro.

În primele nouă luni din anul 2019, România a exportat 5 milioane de tone de grâu, 3,8 milioane de tone de porumb şi 900.000 de tone de orz, în valoare de 1,8 miliarde de euro, în ţările membre ale UE, dar şi în alte state terţe, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică, bazate pe informaţii de la Nomenclatorul Combinat şi Direcţia Generală a Vămilor.

„Noi suntem printre primii la producţia de porumb, floarea-soarelui şi grâu la nivelul UE, dar ar trebui să ne punem întrebarea de ce alte ţări nu accelerează producţia de materie primă. Pentru că ele încearcă să-şi echilibreze lanţul de producţie, nu să aibă excedente pe anumite zone. Ele încearcă să aibă un lanţ integrat local şi să ducă în afară valoarea adăugată“, a spus Ştefan Pădure, preşedintele Asociaţiei Produsului Agricol Românesc (APAR).

  VESTE EXCELENTĂ pentru CRESCĂTORII ROMÂNI DE ANIMALE! Agroinfo 20 decembrie 2019 -

LIBER LA EXPORT ÎN ISRAEL! O nouă oportunitate pentru exportul de rumegătoare din România în Israel, facilitată de ANSVSA. Pentru crescătorii români de animale este o veste foarte bună, mulți dintre ei reușind să-și țină fermele pe linia de plutire doar datorită exportului.

În urma negocierilor continue între serviciile veterinare din România și Israel ca exportatorii de animale vii să beneficieze de condiții mai bune pentru exportul animalelor vii în Israel, în data de 18 decembrie 2019 au fost agreate bilateral noile certificate veterinare de sănătate pentru exportul bovinelor, ovinelor și caprinelor din România în Israel, la cele mai înalte standarde de bunăstare și sănătate.

30

Astfel, a fost creată o mare oportunitate pentru crescătorii de rumegătoare din România, care vor putea derula operațiuni de export animale vii către Israel la costuri mult mai scăzute și în perioade de timp mai reduse. Costurile sunt reduse prin eliminarea testărilor serologice și virusologice, a vaccinării împortiva bolii limbii albastre. Totodată, perioada de carantină se va scurta considerabil, ceea ce, implicit, va reduce și costurile aferente cazării animalelor.

În urma agreării certificatelor veterinare de sănătate pentru exportul rumegătoarelor, ANSVSA elaborează instrucțiuni în teritoriu și le va trimite către Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor  județene, în vederea informării medicilor veterinari care efectuează operațiunile de certificare, a operatorilor economici care efectuează activități de export către Israel, precum și a tuturor celor interesați despre modificarea certificatului veterinar de sănătate mai sus menționat și respectarea condițiilor pentru efectuarea exportului în conformitate cu noile certificate veterinare de sănătate agreate.

Oportunitatea de a exporta rumegătoare din România în Israel, în prezent, fără obligativitatea vaccinării și testării, este rezultatul eforturilor depuse de ANSVSA pentru a eradica această boală de pe teritoriul țării noastre.

Boala limbii albastre a apărut pentru prima oară în România în data de 22 august 2014, serotipul identificat fiind BTV4.ANSVSA a elaborat o serie de măsuri atât pentru prevenirea introducerii virusului bolii limbii albastre pe teritoriul României, cât și după confirmarea bolii.

Măsurile ferme, întreprinse rapid, au condus la închiderea ultimului focar de boală a limbii albastre, în data de 4 ianuarie 2016.Consecutiv, conform prevederilor Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE), ANSVSA a transmis către acest for, dosarul necesar pentru autodeclararea României ca țară liberă de boala limbii albastre; declarația României privind statusul liber de boala limbii albastre a fost publicată la începutul anului 2018, putând fi accesată la următorul link: //www.oie.int/en/animal-health-in-the-world/self-declared-disease-status/.

Pe tot parcusrul acestei perioade, ANSVSA a întreținut un dialog permanent cu serviciile veterinare centrale din Israel. De asemenea, specialiștii din cadrul ANSVSA au purtat negocieri directe cu partea israeliană, cu prilejul vizitelor de lucru efectuate în țara noastră, ultima dintre acestea având loc în perioada 05 – 10 august 2018.  În cadrul acestor viziate, realizate în vederea evaluării sistemului de control a exporturilor de rumegătoare vii din Romania în Israel, ANSVSA a propus modificarea condițiilor de sănătate

31

privind boala limbii albastre din certificatele veterinare de sănătate pentru export.

*Boala limbii albastre nu afectează omul, este cauzată de un virus din genul Orbivirus, care este transmis prin înţepătura unor specii de insecte hematofage, din genul Culicoides şi nu prin contactul direct între animale.Boala afectează rumegătoarele şi are caracter sezonier.Mortalitatea este variabilă, în funcţie de situaţie, morbiditatea putând ajunge, uneori, la 100% din efectiv.

Din literatura de specialitate, reiese că o insectă hematofagă poate călători până la 1,5– 2 km/zi într-o zonă, iar în anumite condiţii meteorologice (vânturi predominante pe o anumită direcţie şi perioadă, în condiţii favorizante), insectele pot fi purtate la distanţe mult mai mari, ce pot atinge până la 200 de km/zi.

Pierderile economice se datorează costurilor aferente eradicării bolii, incluzând: despăgubirea animalelor ucise, cheltuieli legate de activităţile de eradicare a bolii (personal, materiale, echipamente etc.), cheltuieli pentru ecarisarea teritoriului şi a  activităţilor de dezinsecţie şi dezinfecţie.

De asemenea, pierderi economice se înregistrează şi datorită restricţiilor impuse comerţului cu animale din speciile receptive, provenite din zonele unde evoluează boala. Comunicat ANSVSA

Fermierul Călin Muscă, proprietarul Porkprod, investeşte 10 mil. euro într-o linie integrată de producţie: „Noul spaţiu va avea o capacitate de abatorizare de 1.000 de capete/zi“. Acesta este cel mai mare proiect de investiţii al companiei Porkprod, de la înfiinţare – în 2006 – până în prezent Florentina Niţu 19.12.2019,

Călin Muscă, proprietarul Porkprod, fiul fermierului Dimitrie Muscă din judeţul Arad, investeşte 10 mil. euro într-o linie integrată de producţie, iar jumătate din bani sunt de la Uniunea Europeană, potrivit lui Călin Muscă.

„Investim 10 milioane de euro într-o capacitate de sacrificare, un spaţiu de tranşare, o fabrică de mezeluri, o linie integrată,

32

complet nouă. Avem trei ferme de porci, la Iratoşu, Macea şi Olari, unde producem anual 85.000 de porci. La Macea avem abator, dar am atins limita maximă a capacităţii de producţie, de aceea investim în extindere“, a spus Călin Muscă.

Ministrul Oros, despre criza pestei porcine: Comisia Europeana nu mai are incredere in autoritatile romane Decembrie 20, 2019

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat ca oficialii de la Bruxelles nu mai au incredere in autoritatile romane, din cauza esecului acestora de a aplica masurile de combatere a pestei porcine si a numeroaselor intarzieri in implementarea acestora, noteaza Mediafax.

„Saptamana aceasta colegii de la ANSVSA au fost la Comisie unde au prezentat un plan de masuri, sigur plan de masuri care trebuia prestat acum doi ani, plan de masuri care trebuia prezentat acum un an, acum cateva luni, dar plan de masuri care desi a fost prezentat de-a lungul timpului nu a fost respectat. Comisia, din ceea ce stiu eu, nu mai are incredere in autoritatile romane, ca acel plan de masuri va fi respectat. Va fi un audit al Comisiei in perioada 26-29 noiembrie, iar la sfarsitul acelui audit vom sti exact care este pozitia Comisiei, audit exact pe respectarea masurilor de combatere si eradicare a pestei porcine africane. Atunci vom sti exact parera oficiala a Comisiei”, a spus ministrul.

Acesta a adaugat ca focarele de pesta se extind in ficare zi, iar in prezent doar Suceava si Bistrita nu sunt afectate.

Ministrul Agriculturii a mai declarat ca sunt luate masuri de restrictionare a miscarii animalelor si de inchidere a targurilor, insa “samsarii” continua sa raspandeasca porcii bolnavi prin diverse zone ale tarii.

Oros: Procesarea nu merge pentru că modul în care s-au făcut plățile până acum a încurajat producția primară SIMONA DAN 20 DECEMBRIE 2019

Procesarea nu merge pentru că până acum modul în care s-au făcut plățile a încurajat producția primară care este mult mai facilă, față de procesare, care presupune eforturi suplimentare, a declarat pentru Fermier în România, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros.

33

„Este mult mai simplu că crești animale și să le vinzi vii, decât să vinzi produse procesate. Nu mai ai complicații cu forța de muncă, cu tehnologia. Dacă exporți materie primă, subvențiile sunt foarte bune, încât chiar dacă prețul la care  exportai nu era foarte bun, subvențiile îți acopereau costurile. În zona de procesare esti și mai verificat  de instituții, trebuie să respecți niste reguli. Pe de altă parte, schemele de ajutor pentru Pilonul II puteau fi mai mult direcționate spre zona de procesare, de depozitare”, declar[ ministrul Agriculturii.

Deficitul comercial cu produse agricole al României înregistreaz creșteri semnificative de la an la an, iar produsele pe care le exportăm sunt în general materii prime, ieftine. Mare parte din exporturi sunt reprezentate de cereale și floarea soarelui. 

Utilaje noi sau teren agricol? În ce au investit fermierii în acest an! Ramona Dascălu20 decembrie 2019

Ca în fiecare an, și anul acesta investițiile au jucat un rol important în ferme. Fie că vorbim de fermieri mari sau de fermieri mici, toți vor să lucreze pământul cu utilaje cât mai moderne și cât mai performante și să-și dezvolte afacerile, însă factorul cheie care intervine și face diferența este cel financiar.

Dacă în marile ferme, investițiile în utilaje au fost nelipsite și în acest an, iată că în fermele mai mici, pe fondul unui an agricol imprevizibil, fermierii nu au riscat să investească sume mari de bani în parcul mecanizat. Gheorghe Albu a făcut investiții în cramă și în parcul auto al fermei Constănțeanul Gheorghe Albu, președintele interimar al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) este de părere că “un fermier care ține la fermă tot ce câștigă reinvestește”.

“Un fermier dacă vrea să aibă rezultate și dacă vrea să rămână constant în business-ul acesta al agriculturii, el trebuie să investească an de an. Anul acesta am cumpărat un tractor mare de 300 de cai putere și un tractor mai mic, o combină agricolă de mare productivitate și semănători, fiecare cum îi vine

34

rândul, cele care trebuie schimbate la un număr de ani pe acelea le schimbăm și în fiecare an le rotim. De asemenea, anul acesta am făcut investiții în cramă pentru că acolo tot timpul trebuie să fii la zi cu noutățile în tehnologie pentru că există o mare concurență pe piața vinului. Am îmbunătățit linia de îmbuteliere, am mărit capacitatea de depozitare, am făcut depozite în care produsele finite stau sub controlul temperaturii, adică pot să spun că investiții am făcut (…). Un fermier care ține la fermă tot ce câștigă reinvestește”, ne-a spus Gheorghe Albu.

Arnaud Perrein și-a cumpărat două tractoare și a început construcția unui siloz

Proprietarul unei ferme care lucrează 4.000 de hectare, situată în localitatea ialomițeană Mihail Kogălniceanu, Arnaud Perrein a reușit anul acesta să facă investiții serioase. Președintele Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR) a demarat și un proiect important în exploatația sa. “Reușim să facem și investiții. Am dezvoltat irigațiile foarte mult, facem stații prin OUAI, prin fonduri europene, cumpărăm pivoți foarte mulți. Am cumpărat și două tractoare de 380 CP și am început construcția la un siloz de 30.000 de tone și la un atelier de reparații pentru a oferi condiții mai bune de lucru salariaților și pe timp de iarnă, dar mai ales pe timp de vară. Construirea silozului se va desfășura pe parcursul a încă doi ani de zile, și în 2020 și în 2021, hala va fi gata la anul”, a declarat Arnaud Perrein pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

În ferma lui Nicolae Sitaru au intrat anul acesta două combine noi și trei tractoare Parcul de utilaje agricole al fermei Elsit, din județul Ialomița, s-a înnoit anul acesta cu două combine și trei tractoare. Pentru la anul, ing. Nicolae Sitaru are în plans să mărească capcitatea de stocare a fermei. “Eu întotdeauna fac investiții, anul ăsta am cumpărat două combine, trei tractoare. Eu având capacitate de stocare destul de mare reușesc să îmi rostogolesc rezultatele financiare de pe un an pe altul și simt mai puțin șocurile astea și deasta din punct de vedere economic am fost ok, am putut să îmi mențin ritmul meu. Anul viitor am în plan să mai dezvolt capacitatea de stocare și cred că atât având în vedere că venim după un an totuși mai prost, să vedem ce o fi la anul”, a spus Nicolae Sitaru.

Pentru fermierul Adrian Mocanu a fost un an fără investiții Fermierul prahovean Adrian Mocanu susține că anul ce tocmai se va încheia a fost un an financiar mai slab față de alți ani. “Anul acesta nu am făcut investiții, mi-am luat la finalul lui 2018 un tractor de 250 de cai, pe care am dat 160 de mii de euro, plătit din profit, cu banii jos. Anul acesta a fost un an financiar mai slab ca anul trecut. Anul viitor vrem să mărim capacitatea de depozitare deoarece anul acesta au fost mari probleme de logistică și la grâu, și la porumb, la mărfurile cu volum mare”, a spus Adrian Mocanu.

35

Fermierul Alexandru Haiță nu a reușit să facă investiții, dar are gânduri mari pentru anul viitor Alexandru Haiță, un tânăr fermier ce lucrează aproximativ 1.000 de hectare în județul Teleorman spune că pe parcursul acestui an nu a reușit să facă niciun fel de investiții în utilaje sau în orice altceva. “Nu am reușit să facem niciun fel de investiții. Teren luăm în fiecare an, vrem nu vrem trebuie să-l luăm pe ăla, dacă nu-l cumpărăm noi, îl cumpără alții. Nu am cumpărat mult, până în 10 hectare. Anul viitor avem în plan să schimbăm două utilaje, să îmi iau un tractor și o combină, și în continuare să achiziționăm teren”.

Daniel Nica vrea să-și cumpere trei tractoare anul viitor Nici fermierul Daniel Nica, administratorul fermei Bliss din Călărași, nu a făcut investiții în fermă în acest an, dar anul viitor vrea să-și cumpere trei tractoare. “Nu am făcut niciun fel de investiții în acest an, decât în terenuri agricole. La anul am în plan să-mi schimb tractoarele, am trei tractoare și sunt vechi, au între 13 și 15 mii de ore. Încă nu am început să caut, aștept mai întâi să am banii pentru că altfel chiar dacă găsesc acum ceva până fac rost de bani apare altceva”, a declarat Daniel Nica pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Claudiu Vezeanu vrea să investească anul viitor în spații de depozitare Fermierul oltean Claudiu Vezeanu spune că anul acesta a investit doar în terenuri. “Am investit în terenuri, a fost un an în regulă. Utilaje nu am achiziționat pentru că nu am avut nevoie, toate sunt aproape noi, luate cu 1-2 ani în urmă. La anul avem de gând să investim în spații de depozitare și tot așa, în terenuri”, a spus acesta.

Bogdan Furfurică crede că nici anul viitor nu își va putea permite să cumpere utilaje agricole Fermierul brăilean Bogdan Furfurică nu a făcut nicio investiție în fermă în acest an, și nu pentru că nu și-a dorit ci pentru că nu a avut bani. Nici în ceea ce privește anul viitor nu se declară prea optimist în privința investițiilor.

“Nu am putut să ne permitem să facem nicio investiție, și cred că nici anul următor nu cred că vom reuși să facem vreo investiție. Nu au fost bani. Pe fondul anilor anteriori, care au fost buni, s-au făcut investiții destul de serioase iar începând de anul trecut, care și ăla la noi aici în zonă a fost unul destul de secetos și ne-a cam dereglat financiar, cu leasingurile, n-am avut putere să achităm tot, și chiar am mai făcut și cerere de amânare. Din câte văd eu, nici la anul nu o să facem achiziții de utilaje”, a declarat fermierul brăilean care lucrează în jur de 1.000 de hectare de teren agricol.

Constantin Neluțu Râșniță, un fermier mic care nu a riscat să facă investiții în utilaje Fermier din Țicleni, județul Gorj, Constantin Neluțu Râșniță a declarat că anul acesta nu s-a grăbit să facă investiții în altceva în afară de achiziție de teren. “Anul acesta am stat pe poziții, nu m-am grăbit. Am investit ca în fiecare an și în terenuri, dar nu se mai rentează că am un singur copil și nu știe dacă o să-i

36

placă sau nu agricultura. Utilajele încă mai sunt bune, pot să mai lucrez cu ele”, a declarat fermierul gorjean. Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

INDUSTRIE ALIMENTARA

INS: unitatile de procesare colecteaza tot mai putin lapte de vaca de la producatori Decembrie 20, 2019

Potrivit INS, unitatile de procesare au colectat in luna septembrie 2019 o cantitate de lapte de 87.975 tone, in scadere cu 0,9% (827 tone) fata de aceeasi perioada a anului 2018, noteaza Agerpres. In aceasta perioada, productia la unt a scazut cu 43 de tone, de la 889 tone in septembrie 2018 la 846 tone in septembrie 2019 (-4,8%), iar productia de lapte de consum s-a redus cu 328 tone (-1,3%), de la 25.936 tone in septembrie 2018 la 25.608 tone in septembrie 2019.

Comparativ cu septembrie 2018, in septembrie 2019 s-au inregistrat cresteri ale productiei la urmatoarele produse lactate: lapte acidulat (iaurt, iaurt de baut, lapte batut si alte produse lactate similare) cu 1.962 tone (+11,2%), smantana de consum cu 319 tone (+5,9%) si branzeturi cu 339 tone (+4,7%).

Cantitatea de lapte importata in septembrie, cu 12,8% mai scazuta fata de aceeasi perioada din 2018. Cantitatea de lapte brut importat de unitatile procesatoare a scazut in luna septembrie 2019 pana la 8.687 tone, cu 1.276 tone (-12,8%) mai putin fata de luna corespunzatoare din anul precedent, cand s-au inregistrat 9.963 tone, potrivit datelor INS.

Comparativ cu luna august 2019, in septembrie 2019 cantitatea de lapte de vaca colectata de unitatile procesatoare a scazut cu 6.978 tone (-7,3%).

Productia a crescut la urmatoarele produse lactate: unt cu 75 tone (+9,7%), smantana de consum cu 356 tone (+6,6%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de baut, lapte batut si alte produse lactate similare) cu 837 tone (+4,5%), lapte de consum cu 208 tone (+0,8%). Productia a scazut la branzeturi, cu 985 tone (-11,5%).

In primele noua luni ale anului 2019, cantitatea de lapte de vaca colectata de unitatile procesatoare a ajuns la 869.079 tone, in crestere cu 16.116 tone (+1,9%) fata de perioada similara a anului 2018.

37

Golden Foods Snacks, producătorul semințelor Elmas, estimează listarea a 20-30% din companie, în 2021-2022 Financial Intelligence 20 decembrie 2019,

Golden Foods Snacks, producătorul semințelor Elmas, estimează listarea a 20-30% din companie, în 2021-2022, a spus, astăzi, Konstantinos Mitzalis, CEO, Golden Foods Snacks, la evenimentul de listării primei emisiuni de obligatiuni a companiei pe Sistemul Multilateral de Tranzactionare al BVB.Compania Golden Foods Snacks este controlata indirect de familia Mitzaliz, prin GF Holding Limited (55,78%) si Golden Brands Limited (44,22%).Konstantinos Mitzalis a spus că probabil listarea va avea loc prin majorare de capital.

Golden Foods Snacks face parte dintr-un grup de companii active in Romania si Grecia, fiind specializata in productia si ambalarea nucilor, alunelor, semintelor si fructelor uscate.

Obligatiunile au o maturitate de 3 ani si o dobanda fixa, de 9% pe an platibila trimestrial. Emisiunea cuprinde 47.000 de obligatiuni, cu o valoare nominala de 100 de lei, ceea ce inseamna o valoare totala de 4,7 milioane de lei. Obligatiunile sunt garantate cu marca ”ELMAS natura ne inspira”, care in anul 2019 devine ”ELMAS the natural choice” si care a fost evaluata la aproape 4 milioane de euro de catre firma CMF Consulting.Obligatiunile au fost vandute in cadrul unui plasament privat derulat in iunie 2019 si intermediat de BRK Financial Group (BRK).

38

Laurențiu Irimia, Corporate Manager BRK Financial Group, a spus că subscriitorii obligațiunilor au fost persoane fizice, clienți ai BRK. Potrivit acestuia, banii atrași au fost deja investiți în mijloace de producție și capital de lucru. Acesta a adaugat: “Compania are si credite bancare, dar obligatiunile completeaza structura de finantare a companiei, se diversifica sursele de finantare. Golden Foods si-a propus ca acesta sa fie un prim pas in relatia cu investitorii locali. Nu excludem sa mai facem si alte emisiuni de obligatiuni”.

Pentru 2020, compania estimează o creștere cu 14% a vânzărilor nete, reprezentand approximativ un plus de 9.4 Milioane RON.

In 2018, Golden Foods Snacks a inregistrat o cifra de afaceri de 46,2 milioane lei (aproape 10 milioane euro), in crestere cu 18% fata de anul anterior. Aproximativ 76% din cifra de afaceri a fost realizata din activitatea cu comertul modern, in timp ce 24% din aceasta vine din comertul traditional si export. Pe partea de comert traditional, societatea lucreaza cu unul dintre cei mai mari distribuitori nationali, Aquila Part Prod. Cifra de afaceri este estimata sa avanseze pana la 71,6 milioane lei pana in anul 2022.

Golden Foods Snacks are o cotă de piață de 6,4% la alune și semințe, potrivit oficialilor companiei. Compania ocupă locul al treilea pe piață, principalii competitori fiind MOGYI și NUTLINE.Compania are exporturi de 5% din cifra de afaceri, peste 90% mergând în

39

Australia.In Romania, Golden Foods Snacks produce si distribuie trei tipuri de produse: seminte, alune si fructe deshidratate. Acestea sunt distribuite sub brandul ”ELMAS natura ne inspira”, care poate fi gasit in marile retele de retail la nivel antional, cat si in magazinele de proximitate.

Familia Mitzaliz a dezvoltat mai multe companii de-a lungul timpului pe care le-a vandut catre Pepsico (1986 – Tasty Foods Greece, 2004 – Star Foods Romania, 2005 – Star Foods Polonia, respectiv Interstar Chim).

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Dezvoltatorul imobiliar Impact ia 3,1 mil. euro de la Kaufland în schimbul unor terenuri de peste 16.000 mp din Constanţa Cristina Bellu 20.12.2019,

Dezvoltatorul imobiliar Impact Developer & Contractor (IMP) anunţă vânzarea către retailerul german Kaufland, liderul comerţului local, a unor terenuri de 16.806 metri pătraţi, situate în intravilanul municipiului Constanţa.

Valoarea tranzacţiei s-a ridicat la 3,19 mil. euro, potrivit unui anunţ al Impact pe bursă.

“Prin contractul de vânzare, societatea şi-a asumat obligaţii de obţinerea unor autorizatii de construire, în funcţie de care este condiţionată plata tranşelor de pret. Preţul contractului de vânzare cumpărare este de 3,19 mil. euro plus TVA în cota legală, care se achită în lei, la cursul BNR de la data plăţii, astfel: 60% din preţul contractului a fost încasată azi,19 decembrie 2019, iar 40% din preţul contractului va fi încasată cel târziu la data de 1 februarie 2021, sub condiţia îndeplinirii de către Impact a obligaţiilor menţionate”, transmit reprezentanţii Impact.

KFC a deschis un nou restaurant în România și testează un nou sistem - free refill RETAIL Profit.ro scris astăzi,

40

Sphera Franchise Group a deschis cel de-al 82-lea restaurant KFC, inaugurat în București, în cadrul Băneasa Shopping City.  Noua unitate KFC este prima din România în care a fost implementat, spre testare, sistemul free refill pentru băuturile răcoritoare.

Sphera Franchise Group S.A. este cel mai mare grup din industria de food service din România și deține companiile care operează în sistem de franciză brand-urile KFC, Pizza Hut, Pizza Hut Delivery și Taco Bell. În România, lanțul de restaurante KFC numără 82 de unități atât în București, cât și în alte orașe precum Timișoara, Arad, Botoșani, Cluj-Napoca, Oradea, Suceava, Pitești sau Brașov. De asemenea, KFC România operează două restaurante la Chișinău, Republica Moldova și 15 în Italia.

41

Grafic ZFv: Câte magazine noi au deschis jucătorii din comerţul modern în 2019

Frații Cristescu, unii dintre cei mai puternici și discreți oameni de afaceri din România, pregătesc 6 centre comerciale. Reconversie de hale industriale RETAIL Marius Cristescu Liviu Iancu scris ieri, 06:06

42

Frații Marius și Emil Cristescu, unii dintre cei mai puternici și discreți oameni de afaceri din România, care dețin mai multe hoteluri, parcul industrial Faur, complexul Arsenal Park, dar și circa 30 de firme din diverse domenii, de la industria chimică, foraj petrolier și comerț la transport și imobiliare, se pregătesc să deschidă anul viitor, la Timișoara și București, șase centre comerciale, rezultate din reconversia unor hale industriale și spații de depozitare, în care investesc aproximativ 20 de milioane de euro. Pentru o parte dintre cei 70.000 de metri pătrați închiriabili au fost deja găsiți chiriași, printre care Auchan, Pepco și Jysk.

Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider Primele două centre comerciale, care au deja toți chiriașii asigurați, vor fi deschise în februarie-martie anul viitor, în Timișoara. Unul dintre acestea, amplasat într-o zonă centrală a orașului, va avea câte 6.000 de metri închiriabili pe două niveluri, parter și etaj. Va găzdui la parter magazine precum Mega Image și Pepco, iar la etaj va fi o sală de sport și birouri.

Celălalt centru comercial care va fi deschis tot în prima parte a anului viitor la Timișoara este pe platforma Electrotimiș și va avea 8.000 de metri pătrați, iar Auchan, Jysk și Pepco vor fi printre chiriași. Niciuna dintre firmele prezente în centru nu a închiriat mai puțin de 500 de metri.

"S-au făcut niște reconversii de hale și ambele proiecte au costat 6 milioane de euro. Dacă am fi făcut construcție nouă, probabil că s-ar fi ajuns la 10 milioane de euro. Pe lângă ce investim noi, mai investesc și chiriașii. Doar Auchan, în spațiul lui, va investi 800.000 de euro. Eu le dau cutia", a declarat pentru Profit.ro Marius Cristescu. Tot anul viitor, Cristescu va mai deschide în zona de nord a Timișoarei un al treilea centru comercial, tot printr-o reconversie în urma căreia va obține 16.000 de metri pătrați închiriabili, parter și etaj, unde există, de asemenea, toți chiriașii. Este în discuții și pentru un al patrulea astfel de centru, de 4.000 de metri pătrați, unde sunt, deocamdată, doar 50% din chiriași.

43

Tot anul viitor, omul de afaceri va face o reconversie a unei hale de 10.000 de metri pătrați pe care o deține în București, pe strada Fizicienilor, unde momentan are preînchiriați doar 2.000 de metri pătrați.

"Reconversia o începem când avem toți chiriașii, pentru că altfel nu putem lua autorizațiile. Avem și o hală de 20.000 de metri pătrați la fabrica Faur, tot în București, și vrem s-o transfromăm, tot prin reconversie, într-un centru comercial cu un retailer mare și cu o firmă mare de bricolaj", a mai spus Marius Cristescu.  Astfel, în cele șase centre comerciale de tipul strip mall, care vor fi deschise anul viitor și vor avea 70.000 de metri pătrații închiriabili, frații Cristescu vor investi aproape 20 de milioane de euro.

"Toate vor fi pe reconversie de hale vechi. Chiria e mult mai atractivă la spațiile comerciale decât la cele de depozitare și, încet-încet, toate spațiile de depozitare din interiorul orașului se vor transforma în spații comerciale", spune omul de afaceri.

Marius și Emil Cristescu dețin hotelurile Timișoara și Nord din Timișoara, hotelul Timișoara din Sânicolaul Mare și complexul turistic și de agrement Arsenal Park de la Orăștie.

În afara hotelurilor, Marius și Emil Cristescu dețin în jur de 30 de firme din diverse domenii, de la industria chimică, foraj petrolier și comerț la transport și imobiliare. Frații Cristescu sunt și proprietarii uzinei și ai parcului industrial Faur din București.

DIVERSE

DIRECTOR APIA, DECLARAT DEFINITIV INCOMPATIBIL CU FUNCȚIA! agrointeligenta.ro20 decembrie 2019 19:13

Decizie definitivă în cazul unui șef al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură care va trebui să renunțe la funcție deși, din punct de vedere profesional nu o se poate reproșa nimic! Constantin Negrea se pregătește de plecare din fruntea Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) Gorj, după ce a pierdut definitiv procesul cu Agenția Națională de Integritate la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Negrea a fost găsit incompatibil, în anul 2016, pentru că a deţinut, simultan, funcţia publică de director al APIA şi calitatea de expert tehnic judiciar în specializarea agricultură. Constantin Negrea a contestat raportul prin care era declarat incompatibil, dar, la finalul lunii noiembrie, Înalta curte de Casație și Justiție a respins definitiv acțiunea acestuia, potrivit www.www.igj.ro. Directorul APIA Gorj a spus că va lua o decizie la începutul anului viitor:

44

„Încerc să închid anul financiar, după care, personal, voi lua anumite decizii“.

GLOBAL

Omenirea ar trebui să-şi schimbe obiceiurile de consum pentru a combate încălzirea global Liviu GORDEA  20 decembrie 2019 - Producţia de carne trebuie să atingă un maxim până în 2030, pentru a face faţă crizei climatice, avertizează certetătorii, potrivit unui articol publicat în cotidianul britanic The Guardian.

Oamenii de ştiinţă solicită guvernelor din toate ţările, inclusiv celor mai sărace, să stabilească o dată pentru „vârful consumului de carne”, în condiţiile în care zootehnia este o sursă semnificativă şi cu creştere rapidă a emisiilor globale de gaze cu efect de seră. Bovinele şi oile emit cantităţi mari de metan, iar pădurile sunt distruse pentru a crea păşuni şi a cultiva cerealele cu care sunt hrănite animalele crescute în sistem intensiv.

Reducerea consumului de carne şi a produselor lactate precum şi adoptarea unei diete pe bază de plante ar elibera terenurile, pentru a fi redate pădurilor, consideră cercetătorii, care recunosc că aceasta este opţiunea cea mai bună disponibilă în prezent pentru stocarea unor cantităţi mari de carbon.

Cercetătorii subliniază că astfel de schimbări ale agriculturii globale sunt doar o parte a acţiunilor urgente necesare pentru a aborda criza climatică. Reducerea consumului de combustibili fosili este vitală, la fel şi acţiunea în alte sectoare, cum ar fi transportul.

Producţia de carne, lapte şi ouă a crescut de la 758 milioane tone în 1990 la 1.247 milioane tone în 2017, arată cercetările.

„Cererea de produse alimentare va creşte masiv, pe măsură ce populaţia globului se îndreaptă spre 10 miliarde”, remarcă Matthew Betts, profesor la Universitatea de Stat din Oregon, SUA. În opinia sa, reducerea cererii pentru proteine animale ar încetini considerabil rata pierderii forestiere globale, cu beneficii uriaşe pentru biodiversitate şi ecosistem, pe lângă stocarea de carbon.

45

„Ca planetă, trebuie să ne îndepărtăm de dependenţa de animale, la fel cum trebuie să ne îndepărtăm de combustibilii fosili, pentru a avea vreo şansă de a atinge obiectivele acordului climatic de la Paris. Numărul de animale trebuie să atingă maximul foarte curând şi, ulterior, să scadă substanţial”, afirmă, la rândul său, Pete Smith de la Universitatea din Aberdeen (Marea Britanie), autor al unui raport privind schimbările climatice publicat în luna august.

Acesta susţine că este de competenţa guvernelor să îşi stabilească propriile ţinte pentru creşterea animalelor. „Tranziţia va trebui să fie gestionată în mod echitabil pentru a permite cetăţenilor să îşi schimbe dietele şi să permită fermierilor, producătorilor şi lanţurilor agroalimentare să se adapteze. În ţările sărace, unde peste 800 de milioane de oameni sunt încă subnutriţi, priorităţile diferă, în mod evident”, a adăugat el.

UNIUNEA EUROPEANA

BRUXELLES PUNE FRÂNĂ BIROCRAȚIEI la ACORDAREA AJUTOARELOR EUROPENE! Agroinfo 19 decembrie 2019 FĂRĂ CONDIȚII PESTE CONDIȚII. Fermierii români se plâng de multitudinea de condiții care li se pun la acordarea subvențiilor agricole și a fondurilor europene pentru investițiile din agricultură. Statelor membre UE nu li se mai permite să pună condiții la condiții.

Concret, autoritățile din România nu vor putea adăuga condiții în plus, peste cele ale regulamentelor europene, la accesarea subvențiilor și a fondurilor europene.

Am fost în foarte multe țări, în Franța, Irlanda și așa mai departe, și toți fermierii îmi ziceau: domle, avem mai mare încredere în Comisia Europeană decât în statele naționale.

Am amendat PAC-ul (Politica Agricolă Comună n.r.) în felul următor: Comisia Europeană să se asigure că statele membre nu adaugă condiții suplimentare peste regulamentele europene în ceea ce înseamnă accesul și absorbția fondurilor europene. Ar trebui să ne asigurăm că în statele membre nu va fi birocrație. Că degeaba vine onor Comisia Europeană și spune: vă dăm aceste direcții, vă spunem ce să faceți și tu, stat membru, mai pui încă 50 de condiții secundare încât fermierul nu mai poate să ia fonduri europene. Până la urmă, eu zic că suntem pe un drum relativ bunicel, să nu spunem chiar bun. Avem foarte multă treabă de făcut în România.

La Comisia Europeană și Parlamentul European, acolo încercăm să sprijinim sectorul agricol din România și la nivel european, pentru că discutăm de

46

toată agricultura, nu mai discutăm la nivel național, dar este foarte important ca și noi să conștientizăm niște nevoi pe care trebuie să le punem în practică și să ieșim din zona asta de confort în care spunem: e bine că luăm bani, vin subvențiile agricole indiferent ce facem. Va trebui să produci ca să iei banii, a declarat europarlamentarul Daniel Buda (PPE), vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European, exclusiv pentru AGROINFO.

Reporting on SDG implementation: UN mechanisms and the EU approach 20-12-2019

Adopted in 2015 by the United Nations (UN), the 2030 Agenda for Sustainable Development – 'the blueprint to achieve a better and more sustainable future for all' – clearly links the 17 sustainable development goals (SDGs) it introduced to a series of targets to be reached by 2030. The 2030 Agenda includes a detailed mechanism to monitor progress with regard to these targets. At the core of this mechanism are a number of quantified indicators for each target that are regularly revised by the UN and other international agencies. These agencies and the EU provide support to national statistical services across the world in collecting data for the SDG indicators in order to gather reliable and comparable datasets. These data feed the voluntary national reports that countries prepare to exchange good practices and advice on tackling the challenges they encounter in implementing their SDG strategies. High-level forums take stock of both progress and weaknesses in implementation, so as to ensure that everybody is on track in pursuing the SDGs. The EU has long experience in collecting consistent data from its Member States. The European Union Statistical Office (Eurostat) has created a set of sustainable development indicators that provide a good overview of progress within the EU; yet, according to analysts, these indicators do not give a clear picture of the risks of not attaining some goals by 2030. EU development cooperation services have devised a framework of indicators to assess how EU support contributes to other countries' implementation of the SDGs.

47

However, the European Parliament and other stakeholders regret that the spill-over effect of EU policies on third countries remains a blind spot in the evaluation of the EU's contribution to the SDGs. Although technical in nature, SDG indicators and data also have a political dimension, as they clearly measure countries' and other stakeholders' achievements against their own commitments. https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/BRIE/2019/644218/EPRS_BRI(2019)644218_EN.pdf

...........................................................................

BULGARIA

Bulgaria: Numărul fermierilor ecologici a crescut de 20 de ori în zece ani! Liviu GORDEA  20 decembrie 2019

Potrivit ministrului bulgar al Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, Desislava Taneva, numărul fermierilor ecologici din ţara vecină a crescut de douăzeci ori între 2008 și 2018.

Făcând referire la statisticile oficiale, aceasta a remarcat că la sud de Dunăre există în prezent 6.600 de fermieri care cultivă în sistem ecologic, acoperind o suprafaţă totală de 162.000 hectare, în condiţiile în care în 2011 suprafaţa dedicată culturilor ecologice era de numai 26.000 hectare!

"Bulgaria este în fruntea țărilor europene când vine vorba de volumul de produse ecologice", a menționat Desislava Taneva. În opinia sa, sistemul de control trebuie îmbunătățit, astfel încât consumatorii să fie încrezători în produsul ales. Aceasta a subliniat că autorităţile de la Sofia caută o oportunitate de a implementa Programul de Dezvoltare Rurală cu accent pe măsuri pentru agroecologie și climă.

SANATATE si GASTRONOMIE

48

Umplutura cozonacilor variază între 3,8% și 40% ,  ADELINA SAHLEAN | Actualizat: 20.12.2019

Umplutura unor cozonaci care se vând pe piaţa românească variază considerabil, respectiv între 3,8% şi 40%, având în vedere că un cozonac are în medie între 500 grame şi un kilogram, iar din punct de vedere al aditivilor alimentari, numărul acestora se situează între 0 şi 9 E-uri

Potrivit rezultatelor unui studiu publicat vineri de Asociaţia Naţională de Protecţie a Consumatorilor - InfoCons care a analizat 20 de produse de acest tip de la diverşi producători şi distribuitori cu privire la umplutura acestora, conţinutul de E-uri, de zahăr, sare şi valoarea energetică, 75% dintre produse au avut în compoziţia lor aditivul alimentar E471, care este un aditiv alimentar sigur, cu rol de agenţi de îngroşare, emulgatori, stabilizatori, agenţi de aglomerare şi antispumanţi, iar 35% dintre produse au avut ca ingredient E202.

"Acest aditiv alimentar se mai numeşte şi "sorbat de potasiu". Doza zilnică admisă pentru consumul uman cumulat de acid sorbic şi sărurile sale de potasiu şi calciu este de până la 25 mg/kg corp, doză la care nu au fost semnalate efecte secundare. Unele persoane pot prezenţa reacţii alergice la consumul acestuia şi nu este permis folosirea sa în produse pentru sugari şi copii mici", se arată în studiu.

În ceea ce priveşte valoarea energetică găsită în cozonaci, aceasta variază între 298 şi 414,6 kcal/100 grame.

Din punct de vedere al proteinelor, cantitatea cea mai mică este de 5,8 grame/100 grame, iar cantitatea cea mai mare este de 12,3 grame/100 grame.Studiul InfoCons arată că zahărul este şi el prezent în compoziţie, cu valori începând de la 18 grame zaharuri (din glucide)/100 de grame, cantitatea cea mai mică, la 30,2 grame zaharuri (din glucide)/100 grame, cantitatea cea mai mare, ceea ce înseamnă că 30% din compoziţia unui cozonac poate fi doar zahăr.Asociaţia precizează că 30,2 grame de zahăr înseamnă aproape 8 linguriţe de zahăr.

49

În ceea ce priveşte, cantitatea de sare (sodiu) pe 100 de grame găsită în produse, aceasta variază între 0,1 grame şi 0,8 grame/100 de grame.

"Ideal ar fi să ne cumpărăm ingredientele şi să ne facem cozonacii acasă, dar, dacă totuşi nu avem timp, ar fi bine să citim măcar eticheta, pentru a şti ce cumpărăm şi a face alegerea cea mai potrivită. Este foarte important să citim eticheta înainte să cumpărăm şi, dacă nu înţelegem ce scrie pe etichetă, să îl lăsăm şi să căutăm alt cozonac, pe a cărui etichetă înţelegem ce scrie. Avem foarte multe sortimente în magazine, aşa că sigur o să găsim un cozonac pe care să-l cumpărăm. De asemenea, trebuie să citim şi termenul de valabilitate, ca nu cumva să ajungem să ne îmbolnăvim în prag de sărbători. Trebuie să fim mai conştienţi de ceea ce consumăm, să alegem şi noi", spune Sorin Mierlea, preşedintele InfoCons.

Secretul sarmalelor sănătoase, prezentat de un medic specialist în nutriție: ‘Dacă nici aşa nu vor, Dumnezeu cu ei!’ Cristina Popescu

  Sarmalele pot fi pregătite sănătos şi pot reprezenta o mâncare hrănitoare şi benefică organismului.

„Gătite sănătos înseamnă carne slabă, chiar şi de porc, dar slabă. Românii însă fug de carnea slabă, adoră grăsimea. Folosesc carnea slabă doar la fripturi. Vă spun din experienţa mea de-a lungul anilor. Se pot face sarmale cu carne de curcan sau carne de pasăre, cu orez brun în loc de orez alb şi niciodată cu smântână deasupra”, a explicat prof. univ. dr. Boli de Nutriție și Metabolism, medic primar Nicolae Hâncu, potrivit doctorulzilei.ro.

Secretul roșiilor tăiate

Sarmalele pot fi fierte împreună cu afumătura, dar aceasta nu trebuie consumată. Între straturile de sarmale se pot pune roşii tăiate care împrospătează mult gustul sarmalelor. Este o mică păcăleală! Ai impresia că mănânci afumătură, dar nu faci asta, iar sarmalele preparate astfel sunt excepţionale.

50

Persoanelor foarte pretenţioase care cred că sarmalele fără smântână nu sunt sarmale, care sunt afectate pe plan psihic de consumul de sarmale, le spun să folosească iaurt. Dacă nici aşa nu vor, le spun Dumnezeu cu ei! Să consume ceea ce vor că asta e. Mai e ceva. Varza tocată la sarmale trebuie să fie foarte bine reprezentată, pentru că varza fiartă reprezintă o bogăţie nutriţională. E bogată în fibre, în antioxidanţi şi vitamina C.

Crenvurştii, o adevărată „bombă alimentară”. Ce ingrediente conţin şi de ce sunt nocivi pentru sănătate , Gandul, astăzi, 10:00

Crenvurştii se află pe primul loc în clasamentul alimentelor nocive consumate cu regularitate, fiind urmaţi de cârnaţi, salamuri şi diferite tipuri de şuncă. Crenvurştii conţin ingrediente care îi transformă în „bombe alimentare”: resturi de oase, oase, zgârciuri, intestine, cartilagii, tendoane, păr şi gheare, scrie bzi.ro.Acestei tocături din resturi de carne i se adaugă arome şi coloranţi, iar produsul final se afumă, se ambalează şi este vândut consumatorilor. Crenvurştii au până la 40% grăsime şi duc la creşterea nivelului de colesterol.

Pasta rozalie conţine coloranţi şi arome care pot fi dăunătoare pentru organism.Potrivit medicilor, fie că vorbim despre crenvurşti din carne de pui sau porc, efectul lor asupra consumatorilor este acelaşi.

DOSAR

Cătălin crede cu „TĂRIE” în accesarea fondurilor europene. Vâlceanul şi-a investit banii câştigaţi în Italia în distileria din satul natal Ionel Vaduva astăzi, 00:07

Atât Cătălin Marius Şoarece, născut în comuna Stroeşti, judeţul Vâlcea, deţinătorul brandului „Tăria lui Cătălin”, cât şi soţia sa au dovedit în ultimii ani că au apetit pentru banii proveniţi din fonduri europene pentru dezvoltare rurală, respectiv pentru cele destinate start-up-urilor.

51

Şi Cătălin nu s-ar opri din depunerea de proiecte dacă vârsta, implicit faptul că a mai obţinut finanţare FEADR prin subMăsura 6.3 a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020), nu ar reprezenta (deocamdată) impedimente pentru el, a recunoscut acesta joi, 19 decembrie 2019, cu ocazia debutului Târgului de Crăciun din curtea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Chiar şi aşa, toţi banii europeni obţinuţi au fost investiţi, iar „totul s-a dovedit a fi un succes extraordinar”.

„Primele fonduri europene pentru dezvoltare rurală pe care am reuşit să le accesez au fost cele disponibile pe Măsura 1.4.1 din PNDR 2007-2013 («Sprijin pentru fermele agricole de semisubzistenţă»); mica gospodărie. După implementarea proiectului acesta am continuat cu subMăsura 6.3 (n.r. - «Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici»), pe noua programare. Cu o parte din aceşti bani am dezvoltat o plantaţie pomicolă, mai exact trei hectare de prun. Am accesat în primă fază 1.500 de euro pe an pentru o perioadă de cinci ani de zile, după care pe PNDR 2014-2020 am obţinut 15.000 de euro”, a precizat vâlceanul. „În afară de asta mai avem şi un proiect pe care l-a accesat în totalitate soţia prin sistemul Grant Plus al Camerei de Comerţ şi Industrie Vâlcea, destinat susţinerii comercializării produselor tradiţionale. Proiectul depus şi finanţat a constat în achiziţia unei rulote comerciale cu vânzare pentru brânză, mezeluri şi produse tradiţionale – băuturi alcoolice”.

Cătălin mărturiseşte că s-a descurcat de unul singur atunci când a fost vorba de absorbţia banilor europeni pentru dezvoltare rurală. El a adăugat că pentru accesarea acestora prin intermediul M 1.4.1 a fost ajutat de Camera Agricolă Judeţeană Vâlcea, în timp ce pentru sumele disponibile prin sM 6.3 a apelat la un consultant care l-a îndrumat.

Lipsa forţei de muncă este o problemă naţională. Investiţiile în mediul rural pot fi o soluţie de redresare

52

La fel ca şi în alte cazuri, şi pentru Cătălin este greu să găsească forţa de muncă necesară producţiei de materie primă, cât şi a transformării fructelor în licorile mult apreciate de consumatori.

El se plânge că tinerii pleacă de la sat şi arată cu degetul către nesustenabilitatea politicilor actuale care nu reuşesc să menţină forţa de muncă tânără în mediul rural, respectiv să-i atragă pe cei care au trecut de vârsta de 40 de ani şi care vor să investească.

„Ştim cu toţii că lipsa forţei de muncă este acum o problemă naţională. Majoritatea tinerilor şi a oamenilor cu vârste până în 50 de ani au plecat peste hotare. Chiar şi aşa, noi încercăm să ducem lucrurile mai departe şi să facem ceea ce trebuie. Este foarte greu însă şi ne ocupăm de tot doar în familie. Tinerii pleacă spre şcolile din mediul urban, au oportunitatea de a-şi găsi mai repede de lucru şi rămân acolo”, precizează vâlceanul. „Din păcate, nu avem nişte politici agricole atât sustenabile, încât tinerii să fie avantajaţi să se reîntoarcă spre zona rurală. Fondurile europene pentru tinerii fermieri sunt bune, dar valoarea lor nu a fost într-atât de mare încât să fie accesată de marea parte a acestora. În plus, politicile n-au fost gândite bine pentru că s-au dat bani celor cu vârsta până în 40 de ani. Acestea trebuiau să se adreseze şi celor care doreau să investească şi aveau vârste până în 50 de ani. Am auzit că este vorba acum să se schimbe lucrurile în acest sens şi se dea până la 100.000 de euro pe proiect, pe noua Politică Agricolă Comună (PAC)”.

Oricum, Cătălin nu s-a dat bătut de la bun început, a avut curaj şi a dat siguranţa jobului din vinificaţie în Italia pe munca asiduă din România. El afirmă că prima investiţie nici „n-a simţit-o”, având capitalul propriu provenit din banii câştigaţi în Peninsulă. Suma investită nu era deloc mică la nivelul anului 2003 o afacere la sat - în jur de 100.000 lei -, adică un miliard înainte de denominare.

De ce n-a făcut vinificaţie şi în România? Simplu. Soluţia era chiar la el în sat. Distileria, că despre ea este vorba, fusese loc de muncă pentru tatăl şi bunicul său, deci o provocare.

„M-am născut în acelaşi sat unde se şi afla distileria. Când am avut oportunitatea s-o cumpăr după 15 de zile de muncă în vinificaţie, în Italia, am făcut-o. Puteam face şi vinificaţie, însă trebuia să cobor vreo 50 de kilometri, către Drăgăşani. Am avut dorinţa însă să investesc în satul natal. Asta a fost cea mai mare bucurie pentru mine. Acolo am şi plantaţiile de pomi, în comună şi în perimetrul său. A fost o bucurie enormă să fac ceva pentru zona mea natală”, a punctat şeful SC Italcool SRL.

53

Zona de livadă a dezvoltat-o mult mai târziu. După investiţia în distilerie. Apoi a mai deschis un mic lanţ comercial format din două magazine.

„Am şi lucrat acolo pentru a mă susţine, pentru că, deja, nu mai aveam forţa financiară neceară pentru a merge mai departe. Vorbim de o investiţie într-un magazin alimentar şi într-un bar. Apoi am mai făcut o pizzerie pe care am închis-o. Am rămas cu cafe-barul. Ulterior, şi magazinul l-am închis din cauza lipsei forţei de muncă”, revenind la vechea problemă cu angajaţii.

Mărturiseşte că, la momentul de faţă, soţia se ocupă de cafe-bar şi de contabilitatea firmei.

2019, un an slab pentru producţia de prune. Securizarea materiei prime este esenţială pentru micul procesator. Regimul de antrepozitare, o provocare pentru „tăriile” lui Cătălin

„Contează foarte mult să ai propria materie primă pentru procesare, în orice domeniu ai activa”, recunoaşte Cătălin Şoarece. Astfel, mai spune el, îţi securizezi propria producţie, de la an la an.

„În cazul meu, dacă nu-mi asigur necesarul, riscul cel mai mare ar fi ca producătorii de fructe să nu aibă materie primă disponibilă pentru comercializare într-un an mai greu. Dacă ştii să ai grijă de plantaţiile pe care le ai, poţi avea încontinuu acces la fructe. (...) Anul acesta nu a fost unul bun pentru noi, în ceea ce priveşte producţia de prune. Ploile din primăvară au afectat foarte mult pomii din microregiunea Horezu. Per total, este un an sărac pentru noi, în ceea ce priveşte materia primă”, mărturiseşte producătorul de tărie.

În ceea ce priveşte dezvoltarea business-ului, Cătălin Şoarece afirmă că firma sa a crescut de la an la an, dar cu toate că se confruntă şi cu impedimentul de ordin fiscal. Vorbim de actul normativ care reglementează antrepozitele fiscale.

„La momentul actual noi doar cumpărăm, fabricăm, ambalăm şi vindem băuturile pe piaţă timbrate, accizate, cu toate taxele plătite. (...) Ideea este că trebuie să se ajungă să lucrăm corect pe fiecare palier. În cazul meu, un antrepozit fiscal nu poate presta servicii din cauza faptul că toţi oamenii care vin către mine sunt accizaţi pentru 100 de litri de alcool pur, la jumătatea valorii de acciză. Spre exemplu, dacă eu plătesc ca antrepozit 1.000 de euro pe hectolitru, un cetăţean plăteşte 500 de euro pe hectolitru. Vorbim de cei care şi-ar aduce materia primă la noi, s-o proceseze şi să ridice produsul

54

finit. Oamenii nu vin, fug de treaba asta şi se duc către cazanele mici, comunale, chiar dacă Legea 571/2003 permite doar antrepozitelor fiscale să întreprindă astfel de prestări servicii”, a mai spus acesta.

„Competiţia” micilor producători de spirtoase este evaziunea fiscală în viziunea lui Şoarece. Exemplul este clar.

„Eu, dacă vând un litru de ţuică de 50 de grade cu 50 de lei, altul vine şi mă „concurează” cu 30 de lei”, mărturiseşte producătorul de ţuică care adaugă că cifra de afaceri a firmei sale este de până în 200.000 de lei, anual.

„N-am depăşit-o pentru că nu suntem plătitori de TVA. Noi suntem microîntreprindere cu impozit între 1-3 la sută. Nu depăşim cei 300.000 lei, cifră de afaceri pentru a fi plătitor de TVA”, a conchis el.

Produse tradiţionale din Vâlcea

La nivelul judeţului Vâlcea, în 2018, cele mai multe produse atestate tradiţional le avea Avi-Giis (compania actualui secretar de stat MADR, Aurel Simion). Vorbim de muşchiul perpelit „Ca altădată”, caltaboşul oltenesc, cârnaţii cu miroase şi usturoi, carnea afumată la garniţă, cârnaţii cu ambâţ, toba ţărănească, cârnaţii din topor, jumările de porc şi slănina usturoiată, toate sub acelaşi brand.

Şi SC Diana SRL şi-a atestat două dintre produsele alimentare, şi anume crenvuştii cu carne de vită şi cabanosul.

Nu în ultimul rând, celelalte două societăţi care şi-a atestat tradiţional produsele sunt SC Italcool SRL – ţuica „Tăria lui Cătălin” şi rachiul de fructe „Tăria lui Cătălin”, precum şi întreprinderea individuală Bunea Cristian cu dulceaţa de trandafiri „Cămara dulce”.

* * *

55

Micii PROCESATORI DE CARNE îşi fabrică produsele după reţete tradiţionale şi artizanale. „GUSTUL este moştenit!” Ionel Vaduva miercuri,

Cu Cristina Smădu ne-am întâlnit la Târgul de Crăciun Bucureşti 2019. Standul domniei sale ne-a stârnit curiozitatea prin prezenţa în galantar a tot felul de produse procesate din carne, unele dintre ele modelate artizanal, după gusturile moştenite din familie.

   „Există o curiozitate din partea consumatorilor. Gustul este moştenit din generaţie în generaţie şi, totodată, este şi întreţinut. Până la urmă cu toţii avem bunici la ţară - cel puţin 60 la sută din populaţie -, şi cu toţii ne dorim să mai gustăm din când în când acele produse ale copilăriei noastre”, a mărturisit procesatorul.

Chiar dacă produsele sale sunt căutate de consumatori, ea spune că nu ţinteşte să ajungă pe rafturile supermarketurilor şi hipermarketurilor pentru că nivelul producţiei este unul mic şi nu ar face faţă cererilor de volume impuse de retaileri.

Cu toate acestea, cererea de carne lucru porc la furnizori este una constantă, iar cantităţile mici de materie primă sunt taxate cu majorări de preţ semnificative, mai ales în contextul efectelor negative ale Pestei Porcine Africane (PPA).

„(...) Preţul cărnii a crescut deja cu 30 la sută. Putem spune că marfa pe care noi o procurăm – porcul românesc – o luăm de la abatoarele mari din România, destul de greu însă. Sunt zile când plasăm comenzi, dar nu ne poate ajunge materia primă deoarece furnizorii nu o mai au. Noi nu ne

56

permitem stocuri mari din cauza lipsei spaţiului, astfel că suntem nevoiţi să comandăm cantităţi mici de carne  lucru, în mod regulat”, a adăugat şefa de la Meşteşugarii de Gusturi. „Oricum, nefiind un jucător mare pe piaţă, nu avem prioritate în faţa furnizorilor de carne. Este o criză mare de carne de porc românească”.

Aproape că este de necrezut majorarea anuală a preţului materiei prime, însă Smădu a dat asigurări că această creştere, inclusiv cea a costurilor cu utilităţile, nu au afectat foarte mult produsele finite.

„Diferenţa este de 40%, de la an la an (n.r. - majorarea preţului materiei prime). Asta se reflectă inclusiv în preţul produsului finit. Nu-l vom încărca însă pe cumpărător cu toată această marjă. (...) Cu toate că, pe lângă materia primă, s-au majorat preţurile şi la utilităţi, încercăm să menţinem preţurile, chiar dacă noi vom avea un câştig mai mic. (...) Ne-am fidelizat clientela. Nu putem spune că avem nişte preţuri foarte mici, deoarece costurile de producţie sunt destul de măricele şi nu-ţi poţi permite un preţ foarte mic”, a precizat investitorul.

Produs tradiţional vs. produs artizanal

Am vrut să înţelegem diferenţa dintre tipurile de produse comercializate de Smădu. În galantarul domniei sale tronau atât obişnuitul caltaboş sau tobă, dar şi cârnaţii împletiţi, ruladele afumate şi un minunat vas din ceramică învelit în şuncă, cu jumări şi alte bunătăţi în interior.

Smădu a explicat că produsul tradiţional este unul care se execută în baza unei reţete vechi, iar materia primă trebuie să fie neapărat românească şi însoţită de un certificat DSV, respectiv de o declaraţie de conformitate în urma abatorizării.

Că nu creşti neapărat porcul şi îl şi procesezi, a mai adăugat sursa citată, nu înseamnă că nu poţi cumpăra porc românesc de la abatoarele autorizate.

„Există un caiet de sarcini cu toate procedeele tehnologice pe care urmează să le faci, în cazul produselor tradiţionale. Sunt anumite condiţii de îndeplinit în timpul preparării acelor produse. Nu este însă musai ca eu să am şi porcul din care fabric acest produs tradiţional. Este o concepţie greşită. Foarte mulţi clienţi au impresia că tu, ca şi fabricant de produse tradţionale, creşti şi animalul şi, totodată, îl abatorizezi şi prelucrezi carnea”, a explicat Cristina Smădu.

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte produsul din carne procesat în mod

57

artizanal, acesta nu este atestat, imaginaţia fabricantului este însă întărită de păstrarea normelor de siguranţă alimentară.

„Spre exemplu noi producem cârnaţi împletiţi, rulade coapte şi afumate şi altele. Acestea nu sunt produse tradiţionale pentru că ele nu sunt atestate; nu există clasarea de produs artizanal. Noi îl numim aşa deoarece modalitatea de lucru este una manuală”, a adăugat şefa de la Meşteşugari de Gusturi.

Atracţia Cristinei Smădu pentru acest sector de nişă provine din faptul că a lucrat alături de părinţii ei în alimentaţie publică.

„Să spunem că, între timp, se dezvoltă anumite pasiuni către a şi produce ceea ce vinzi”, a explicat ea.

Smădu a pornit afacerea cu bani împrumutaţi, atât din surse bancare, cât şi non-bancare. Ea şi-ar fi dorit să-şi echipeze la standarde şi mai înalte carmangeria, prin intermediul fondurilor europene pe microindustrializare, însă anul acesta nu a reuşit să obţină finanţare.

Dificultăţi cu aprovizionarea

Reprezentanţii procesatorilor români de carne spun că România se confruntă cu această criză, ca urmare a unei tendinţe la nivel european. Şi totul ca urmare a faptului că PPA a devastat Asia, în special China, unde exporturile europene s-au concetrat foarte mult asupra acestei destinaţii.

Ei mărturisesc că pentru a avea un transport de carne trebuie făcută comandă cu două luni de zile înainte.

Totodată, s-a configurat şi o aprovizionare dificilă cu slănină, care este atât de necesară procesării produselor din carne.

Cei de la Asociaţia Română a Cărnii susţin că anul acesta, de sărbători, se va resimţi o scumpire de 15-20% pe piaţă pentru carnea de porc, deprecierea monedei naţionale fiind unul dintre motivele majorării preţurilor.

În primele opt luni ale lui 2019, importurile de carne de porc au crescut atât din punct de vedere cantitativ, cât şi valoric, faţă de aceeaşi perioadă din 2018, ocupând în continuare primul loc în topul produselor importate.

Conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), în perioada 1 ianuarie - 31 august 2019 au fost importate 179.079 de tone de carne de porc, pentru care s-au cheltuit 362,39 milioane de euro, în timp ce,

58

anul trecut, s-au adus de pe piaţa comunitară şi din ţări terţe 169.795 de tone, în valoare de 312,46 de milioane de euro.

La nivel european, piaţa produselor tradiţionale generează vânzări de circa 14 miliarde de euro, anual. În România, comercializarea acestor produse se face în general în târguri şi pieţe, doar câteva fiind expuse pe rafturile marilor magazine. Chiar şi aşa, marfa comercializată prin retail generează vânzări anuale de peste 100 milioane de euro, potrivit datelor ministerului de resort.

* * *

Inginerul care a dat industria automotive pe uleiul presat la rece. „Agricultura pentru mine a fost o pasiune” Ionel Vaduva luni, 15:55

DECIZIE. Pentru a salva de la faliment mica exploataţie agricolă a tatălui său, pe fondul lipsei de forţă de muncă, inginerul Cristian Ciocan a renunţat la industria auto (implicit la beneficii de invidiat) pentru a se dedica producţiei de cereale şi oleaginoase, dar şi a celei de ulei presat la rece.

Cei doi din familia Ciocan au reuşit în scurt timp să dezvolte ferma de cultură mare de la 100 de hectare lucrate la 250 ha (80 ha proprietate, iar restul arendă), astfel încât să-şi asigure materia primă necesară producţiei de ulei.

Nu a fost uşor, însă pasiunea pentru agricultură a lui Cristian - „născut şi crescut la ţară, de părinţi şi bunici, în comuna Rotunda, judeţul Olt” a dus la dezvoltarea micului business, implicit la investiţii, în primă instanţă în utilaje la mâna a doua, necesare procesării materiei prime.

„(...) Tatăl meu lucra aproximativ 100 de hectare. O fermă de familie în care ai nevoie de anumiţi angajaţi pentru lucrările în câmp, cele din exploataţie, pentru depozitare, valorificarea produselor care erau la acea vreme, în

59

special, materie-primă. (...) Ne aflam într-un impas din cauza lipsei de personal din agricultură. Aveam de ales între a închide ferma părinţilor, de a renunţa la activitate, sau a renunţa la serviciu şi a mă ocupa eu, în principal, de activităţile fermei”, a spus Ciocan.

Olteanul, transformat din inginer în agricultor şi procesator, se orientase iniţial către procesarea grâului şi transformarea sa în făină, însă cum concurenţa era acerbă, a decis să se reorienteze.

„Venind dintr-o cultură tip afacere multinaţională, tot timpul am dorit să adaug şi mai multă valoare produselor noastre. Iniţial, mi-am dorit să deschidem o moară, o fabrică de pâine, dar concurenţa era destul de mare în acest domeniu şi în zona noastră. De aceea am ales să producem altceva, unde nu era concurenţa acerbă şi era un produs cât de cât căutat. Vorbim aici de floarea-soarelui transformată în ulei presat la rece”, a adăugat fostul inginer.

Închiderea lanţului de producţie

Cristian Ciocan a mărturisit că, la nivelul micii afaceri cu procesarea florii soarelui, materia primă obţinută în fermă îi este de ajuns – obţine în medie 4.600 kilograme la hectar – şi a precizat că este atent la fiecare lot, astfel încât parametrii calitativi ai seminţelor să fie peste tot aceiaşi.

Suprafaţa lucrată de familia Ciocan este de 250 ha. Anual, floarea soarelui contabilizează până la 70 de hectare din total, fiind practicată şi rotaţia culturilor. Restul suprafeţei este semănată cu grâu, porumb şi altele, valorificate ca materie primă.

„Am făcut un cerc închis de producţie, în care obţinem materia-primă şi mai departe procesăm; lucrăm în comunitatea noastră. (...) Producem floarea-soarelui, iar uleiul pe care îl fabricăm este realizat numai din seminţele provenite din ferma proprie. În momentul în care producem acest ulei, îl obţinem de la stadiul de sămânţă în pământ. Avem grijă tot anul, astfel încât cantitatea de acid oleic din el să nu fie afectată de îngrăşămintele necesare majorării producţiei. Azotul, tot timpul, va scădea cantitatea de acid oleic, produsul benefic din uleiul natural”, a adăugat producătorul de ulei natural presat la rece.

El a afirmat că mizează în ultima perioadă pe cultura de floarea soarelui high-oleic, deoarece produsul finit are o calitate mai bună, cu toate că randamentul de ulei este mult mai scăzut decât la floarea-soarelui obişnuită.

60

Potrivit spuselor lui Ciocan, uleiul cu încărcătură high-oleică are înglobat mai multe principii active, este mai bogat în vitamine şi are un gust mult mai plăcut. În plus, mirosul de floarea-soarelui este mult mai pregnant în uleiul provenit de la acest tip de seminţe.

„Pe unii consumatori asta îi deranjează însă, dar acestea sunt excepţii. Mirosul este dat de coaja seminţelor”, a adăugat fermierul.

El spune că a închis complet ciclul de producţie în ceea ce priveşte cultura florii soarelui, inclusiv turtele (n.r. - şrot) obţinute la finalul presării la rece fiind direcţionate către ferme de creştere a struţilor şi a puilor.

Instalaţii second hand

Chiar dacă, în calitate de fost inginer în industria automotive, obişnuia să propovăduiască achiziţia de automobile noi, Ciocan nu se fereşte în prezent să recunoască faptul că a investit în utilaje second hand pentru a dota mica făbricuţă de producere a uleiului de floarea soarelui presat la rece.

Fermierul oltean spune că nu a apelat (încă) la fonduri europene şi nici la bănci pentru investiţiile în propriul business.

„Fabrica nu am construit-o nici cu fonduri europene, nici cu investiţii în utilaje noi. Am început cu o mică presă second hand în care am investit 10.000 lei, o linie de producţie de 50 litri de ulei pe oră. Vorbim de o presă, un filtru pentru ulei şi un alt filtru secundar (noi folosim decantarea), respectiv linia de îmbuteliere, semi-automată. Am ajuns în prezent la o investiţie într-o a doua presă cu o capacitate de 100 de litri pe oră. Şi această linie a fost achiziţionată tot la mâna a doua la un preţ de aproximativ 1.000 de euro”, a precizat Cristian Ciocan.

Întrebat care a fost cea mai mare investiţie a sa din ultimul timp, producătorul de ulei a răspuns că fost cea în locaţia unităţii de procesare.

61

„Aceasta a costat destul de mult, pentru că a trebuit să fie adusă la normele europene pentru a primi autorizaţia sanitară-veterinară şi cea de mediu. Investiţia în locaţie a fost de circa 200.000 lei, bani obţinuţi din valorificarea produselor agricole din fermă. Am valorificat mai exact grâul, porumbul, floarea-soarelui etc.”, a adăugat sursa citată.

Despre consumatorul român şi reţelele de retail

Întrebat fiind unde anume reuşeşte să-şi desfacă marfa produsă şi dacă românii sunt încrezători în produsul său, el recunoaşte că, deocamdată, nu a reuşit să convingă atât de mult pe cât şi-ar fi dorit, inclusiv din cauza lipsei de informare a potenţialilor consumatori.

Cristian Ciocan şi-ar fi dorit să aducă muncitori în ferma sa, chiar şi din străinătate, însă nu reuşeşte să-i plătească cu salariile pe care aceştia le câştigă peste hotare.

„La ora actuală muncesc eu şi tatăl meu; ne ajutăm unul pe celălalt sau noi între noi, fermierii mici din zonă. Oameni să pot angaja sau zilieri nu mai găsim. O soluţie de redresare a situaţiei ar fi aceea de a le oferi românilor plecaţi peste hotare salarii decente. Însă, atâta timp cât produsul nostru – uleiul presat la rece în acest caz – nu este cumpărat de români, iar aceştia tot timpul preferă să cumpere produse din import, nu avem această putere financiară de a plăti la adevărata valoare a muncii”, a afirmat fermierul. „Sunt unii români care cumpără (n.r. - uleiul Crassus). Restul, cei care nu cumpără, nu sunt informaţi, nu ştiu ce beneficii pot avea pentru ei uleiul de floarea-soarelui presat la rece. Spre exemplu, noi îmbuteliem produsul la sticlă închisă la culoare, nu la PET. Asta pentru că razele solare i-ar afecta calităţile şi s-ar pierde din vitamine (A, B3, B1, K, D şi E). Ca fapt divers, acest ulei este folosit inclusiv la fabricarea cosmeticelor naturale”.

În ceea ce priveşte relaţia cu reţelele de supermarketuri, hipermarketuri şi cash and carry, Cristian Ciocan afirmă că nu are loc la raft, ca urmare a volumelor mari solicitate de marii comercianţi.

Chiar dacă asocierea ar reprezenta o soluţie pentru micii producători, cei mai mulţi sunt reticenţi la a valorifica produsele la comun; argumentele sale, în această situaţie, sunt greu de combătut.

„Fiind un produs natural, uleiul nostru nu poate fi produs în cantităţi industriale. Or, o reţea de retail cere distribuţie la nivel de ţară, asta însemnând o cantitate lunară care depăşeşte pe cea anuală pe care noi o producem. Ni s-a sugerat asocierea, astfel încât să putem livra cantităţi mai mari. Şi aici este o problemă. La aceste uleiuri naturale, calitatea produsului

62

finit este dată de sămânţă. În momentul în care se schimbă locul de provenienţă a materiei-prime, se poate schimba şi calitatea uleiului. Un ulei produs din sămânţă obţinută în Olt nu va avea acelaşi gust şi aceleaşi proprietăţi ca uleiul realizat în acelaşi an, fabricat în Braşov. Asta pentru că temperaturile variază, la fel şi precipitaţiile, astfel că proprietăţile organoleptice se pot schimba de la un produs la altul”, a punctat fermierul.

El spune că, până la urmă, s-ar putea armoniza şi problema calităţii, însă majoritatea producătorilor de nivelul său se feresc de concurenţă.

„Nu cred că ar fi imposibil să ne asociem şi să distribuim la nivel naţional. La noi este ideea de control asupra propriului business şi brand”, a precizat Cristian Ciocan.

Nu în ultimul rând, el recunoaşte că, deocamdată, afacerea sa necesită multă atenţie... , inclusiv un alt loc de muncă pentru a completa veniturile.

„Eu am ferma care ne menţine. Dacă ar fi fost să trăiesc doar din producţia şi valorificarea uleiului, profitul generat m-ar fi determinat să ies din branşă”, a conchis acesta.

Uleiul de floarea-soarelui high oleic este o îmbinare de acizi graşi mononesaturaţi de tip Omega 9 (acid oleic) şi polinesaturaţi de tip Omega 6 (acid linoleic).

La 100 de kilograme de sămânţă de floarea soarelui se obţine o cantitate de produs finit de aproximativ 25 de litri.

* * *

Grupul Maschio Gaspardo a aprobat raportul financiar 2018 cu venituri în creştere de 332 milioane de euro  Publicitate 20.12.2019,

LANSAREA CELEI DE A DOUA ETAPE A PLANULUI DE AFACERI 2019-2021 PENTRU DEZVOLTAREA SI CONSOLIDAREA AFACERII

63

Adunarea asociatilor a aprobat raportul financiar 2018, stabilind venituri de 332 milioane de euro, o valoare crescuta in raport cu anul 2017, deosebit de relevanta zona italiana cu  + 8,25%. EBITDA in  2018 se stabilizeaza la  30,6 milioane de euro.

In cursul lunii noiembrie, operatiunea a carui obiectiv a fost sa consolideze patrimoniul lui Maschio Gaspardo a fost incheiata printr-o actiune tripla de catre societatile financiare regionale Friulia S.p.A (de asemenea prin co-detinuta Finest S.p.A.) si Veneto Sviluppo S.p.A. in patrimoniul societatilor Grupului.

Despre prezenta internationala a Grupului, Finest – printr-o actiune in capitalul propriu egala cu 5 milioane de euro - s-a alaturat ca asociat minoritar (25%) la capitalul social al filialei din Romania a Grupului, Maschio Gaspardo Romania S.r.l., contribuind la finantarea programului de investitii al fabricii de productie locala.

“Acest rezultat reprezinta un pas inainte pentru consolidarea financiara a Grupului Maschio Gaspardo, ofera sansa de a ne concentra eforturile in cresterea si dezvoltarea afacerii - comenteaza Mirco Maschio, Presedintele lui Maschio Gaspardo - obiectivul nostru pentru urmatorii trei ani este extinderea acelor piete pe care suntem deja prezenti, oferind produse cu inalta tehnologie si usor de utilizat capabile sa maximizeze “profiturile” clientilor nostri.

Mai mult, cresterea patrimoniului vizeaza consolidarea situatiei financiare a Societatii si reprezinta prima faza preconizata in Planul de Afaceri 2019-2021. Maschio Gaspardo actioneaza in vederea cresterii si stabilizarii afacerii intarind prezenta Grupului pe piete cu potential ridicat (China, Japonia, Asia de Sud-Est, America de Nord), de asemenea multumita parteneriatelor strategice.

Un alt obiectiv strategic al Planului de Afaceri este dezvoltarea pe acele piete in care prezenta Grupului este inca marginala, cum ar fi Africa si America de Sud. In acest sens a fost demarata recent o colaborare cu Bonifiche Ferraresi si Eni, proiectele de dezvoltare in Africa privesc crearea de lanturi integrate de distributie in agricultura in continentul African, alocate pentru a produce pentru piata interna si in consecinta pentru a dezvolta o colaborare tehnica in sector.

64

Pentru a face fata dezechilibrelor legate de clima sau create de situatia politico-economica internationala (taxe SUA vs China, Brexit, sanctiuni ruse si instabilitate politica si valutara in Turcia) care implica sectorul agricol, societatea a lansat deja o rationalizare a productiei in conformitate cu scopurile Planului.

In incheiere, pentru a rezuma cel mai important targ al sectorului “Agritechnica” care tocmai s-a incheiat in Hanovra, societatea a dovedit ca se concentreaza pe dezvoltarea tehnologica a electronicii, cat si pe inovare si proiectare, prezentand 11 modele noi. Grupul MASCHIO GASPARDO

* * *

Ce vinuri bem în acest weekend, 3 vinuri pentru 3 seri. Recomandările lui Cătălin Păduraru, preşedintele IWCB-VINARIUM | 20 decembrie 2019 20.12.2019,

Este impresionant cum s-a modelat piaţa vinurilor în ultimele două decenii. Şi nu e vorba doar de România. Sau, altfel spus, maturizarea pieţei noastre modifică comportamentul producătorilor şi comercianţilor din întreaga lume.

A contat, de pildă, că tot mai multă lume înţelege că vinul cel mai scump nu e neaparat cel mai bun şi, în acelaşi timp, că un vin scump nu este „doar” un rezultat al unui marketing bun.

Se caută valoare în sine, specificităţi variate, asocieri la ocazii de consum diferite. Globalizarea, prin toate mecanismele ei, acoperă cu brio noile preferinţe ale consumatorului. În amonte, producătorii care se uitau doar spre Est (a se citi Rusia) s-au întâlnit în România cu cei care ignorau piaţa acesteia, uitându-se doar în curtea lor, cea a Vestului.

Capitalurile se mişcă, e greu să defineşti vinarii după naţionalitate sau după apartenenţa la o zonă geografică. Dar asta nu face vinurile mai proaste. Dimpotrivă. E o situaţie asemănătoare cu cea din fotbalul profesionist din marile campionate. Stranierii (winemakeri), transferurile (branduri care se tranzacţionează), antrenorii pe contract (manageri de succes) sunt la ordinea zilei şi în Lumea Vinului.

Chiar şi proprietarii intră şi ies din joc.

Un lucru nu se schimbă sau nu se schimbă atât de repede: terroir-ul.

65

Vinurile propuse pentru acest sfârşit de săptămână sunt desprinse din povestea de mai sus şi, da, sunt vinuri de terroir, cu doi jucători pe „extreme” - Franţa şi Moldova - şi un mijlocaş (spre înaintaş, ni l-am dori noi), România.

 1. Domeniile Davidescu, Rară Neagră & Saperavi 2017, Republica Moldova

2. Petit Matei Merlot 2016, Vintruvian Estates (Domeniile Prince Matei & Via Viticola Sarica Niculiţel)  

3. Chateau des Laurets, Baron Edmond de Rothschild 2015, Franţa

 .......................................................................

1. Domeniile Davidescu, Rară Neagră & Saperavi 2017, Republica Moldova

Ascultaţi muzică la radio? Eu, unul, da. Pentru că îmi place să... nu ştiu de înainte ce melodie va urma. Prin translaţie, îmi place sa fiu surprins şi la vinuri.

Aţi gustat Rară Neagră & Saperavi de la Domeniile Davidescu? Dacă nu, nu vreţi să ascultaţi o melodie nouă? Până la urmă şi play-list-ul personal a fost făcut cu piese care, la timpul lor, au fost în „primă audiţie”...

Ştiu de ceva vreme despre intenţia familiei Davidescu de a-şi aşeza vinurile în România. O acţiune logică comercial, dar care este legată în mod clar de genealogia românească a familiei.

Astăzi, Vinăria din Vale, îşi relevă identitatea prin cele trei generaţii implicate în vitivinicultura din Sudul Moldovei. Regiunea Valul lui Traian (căci despre terroir vorbeam) are condiţii pedoclimatice excepţionale. Pentru orientarea Dvs., e cumva pe aceeaşi linie cu Dealurile Huşilor, doar că mult

66

mai aproape de Marea Neagră (de pe teritoriul Ucrainei), aria protejată UNESCO – Lacul Beleu.

Asta face ca aici să se poată cultiva Pinot Noir, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel şi cam toată gama soiurilor de mare circulaţie, dar şi „exoticele” Saperavi sau Malbec.

Bineînţeles, soiurile autohtone se dezvoltă bine aici, soiuri care, cum spuneam şi alta dată, nu ţin cont de graniţa de la Prut.

Am ales pentru Dvs. Rară Neagră (sinonim cu Babească Neagră) şi Saperavi datorită ineditului mariaj enologic. Saperavi, se ştie, este un soi care dă vinuri cu o intensitate cromatică deosebită.

Ce nu se ştie, este că Rara Neagră moldovenească, spre deosebire de Băbeasca de la noi, dă deseori vinuri pline, de un roşu dens, greu de pătruns cu privirea.

Asamblajul a fost maturat în barrique franţuzesc, căpătând prin microoxigenare şi transfer de substanţe dinspre lemn, de exemplu, alfadamascon sau acid fenilacetic. Cum sună? E o glumă! Nu mă pricep atât de bine la chimie. Notele de tabac şi vanilie le simt, însă, uşor.

Mizam pe sonoritatea complicată a substanţelor (excelent identificate de Richard Pfister în „Le Parfums du Vin”) care, de fapt, intră într-o „colecţie” cu multe piese.

Producătorul identifică prune uscate, cireşe negre, scorţişoară, note de lemn dulce şi coajă de pâine, dar eu vă asigur că, dacă aveţi o stare bună, veţi adăuga şi Dvs. alţi descriptori. O melodie nouă, cum vă spuneam!

2. Petit Matei Merlot 2016, Vintruvian Estates (Domeniile Prince Matei & Via Viticola Sarica Niculiţel)  Mi-aduc aminte de prima achiziţie de Chateau La Fleur Petrus. Neoficial, negociantul francez mi-a spus că e un fel de „eticheta a 2-a” de la Petrus. Eh!

67

Ce e adevărat e că La Fleur Petrus aparţine unei familii care are o colecţie de Chateaux celebre (inclusiv Petrus) şi că vinurile de aici aparţin de drept acestei elite.

Cam aşa şi cu Petit Matei (Vă mai amintiţi cum a deschis Prince Matei 1998 piaţa vinurilor premium de la noi?). Colecţia VINTRUVIAN – în care este selectat alături de Pergament, Epiphanie şi Opus Dei - este relativ nouă pentru a fi foarte cunoscută de toată lumea. De fapt, am avut bucuria ca, la lansarea acestui careu de aşi, să fie invitat tot corpul de juraţi VINARIUM IWCB 2019. 50 de specialişti din toată lumea au avut onoarea (dar şi greaua misiune) de a testa aceste vinuri şi, în locul vreunui laconic punctaj (chiar foarte mare), aceştia au lansat entuziaste comentarii şi declaraţii de presă pe care le putem găsi şi astăzi pe net.

Acţionarii de la Sarica Niculiţel au jucat bine achiziţionând proprietatea din Dealu Mare, proprietate care a aparţinut nu mai puţin prestigioasei Vinarte.

Vinul, un Merlot incitant de Zoreşti, va crea adicţii multor pretenţioşi, connaisseuri care apreciază Pomerol de înaltă calitate, dar nu vor să rămâna ţintuiţi în coordonate fixate de alţii.

Vinul este unul „eveniment”, păstarea la sticlă accentuându-i tonurile serioase (fum, tutun, ciocolată) sub care se ascund aromele primare, de fructe (coacăze negre, vişine mici şi foarte coapte). Amplitudinea gustativă este dată şi de surprinzătoare tuşe (contrapunct perfect) de cuişoare sau portocală caramelizată. Ce să zic? Gustul se potriveşte bucătăriei clasice dar, mai ales, felurilor de mâncare sofisticate către care mulţi dintre noi se vor îndrepta în serile festive care urmează.

Dacă îl facem cadou la o petrecere ar putea lărgi libertatea faţă de dress-code, ţinând loc de „black tie”...

  3. Chateau des Laurets, Baron Edmond de Rothschild 2015, Franţa Rothschild, un nume celebru în Lumea Vinului cu vinuri la fel de celebre. Chateau Lafite a fost cumpărat în 1868. Chateau de Laurets în

68

2003. În 2012, era achiziţionată Rimapere Estate din Noua Zeelandă. Toate sub acelaşi blazon.

„Păstrarea terroir-urilor” este una din misiunile declarate ale proprietarilor. Se regăseşte afirmaţia în realitate? Da. Mai mult, istoria ne arată că familia Rothschild a încercat nu doar să păstreze, ci să şi cerceteze adevăratul contur identitar al unui terroir. Potenţialul maxim.

Vinul, fără discuţii la cote superlative, provine de pe un domeniu cu 90 de hectare de vie, aşezate pe AOC Montagne Saint Emilion şi Puisseguin Saint Emilion, dar doar 40 de hectare sunt dedicate etichetelor Chateau des Laurets. Chiar dacă nu sunt din „vielles vignes”, vârsta plantelor a trecut de 25 de ani, ceea ce conferă vinului obţinut din strugurii de aici un gust plin, bine definit.

E drept, maniera de „compunere”, în care intră 80% Merlot şi 20% Cabernet Franc, presupune asamblări în procente aproape egale de vinuri maturate în barrique-uri noi, de a doua folosire (pentru o diminuare a caracteristicilor vinului ţinut în lemn) şi tancuri de inox (16 luni).

Aşa se face că taninurile, deşi dense, sunt neagresive (microoxigenarea din barrique-ul din ciclul 2), că apare nota „toasty” (de la barrique-ul nou) şi că simţim mulţimea de fructe negre de pădure (aromele primare, prezervate în vasele de inox).

Teoretic, am avea o explicaţie simplă şi accesul la succes instantaneu dacă, cine ştie, am investi în vinificaţie.

Practic, se dovedeşte zi de zi, e greu să atingi performanţa „în 10 paşi”, pe scurtătură...

Să luăm cât putem de la acest vin „istoric”, de tiraj mic, dăruindu-i la schimb, o mare de admiraţie. Lista vinurilor medaliate la IWCB VINARIUM 2019 aici.

 Vinul de azi: Guidalberto Toscana 2015 - 94 puncte James Suckling, 91 puncte Robert Parker POVEȘTI CU PROFIT Parteneri Profit.ro scris astăzi,

A fost numit “fratele mai mic” al celui mai faimos vin al Italiei, Sassicaia – primul “Super Toscan”, vinul ce a schimbat percepții și a marcat începutul “revolutiei” industriei viticole din Peninsulă, însă, cu timpul, Guidalberto a demonstrat că este el însuși o creație extrem de valoroasă, un vin “eveniment”.

69

Guidalberto a apărut la 33 de ani după primul Sassicaia, în 2000, că o dedicație făcută de familia Incisa della Rocchetta în onoarea străbunicului Guidalberto della Gherardesca, “pionier” al viticulturii moderne, cel care a pus bazele domeniului Tenuta San Guido. De-a lungul timpului, Guidalberto a avut o compoziție diferită a soiurilor, însă recolta 2015 a fost realizată prin asamblarea a 60% Cabernet Sauvignon cu 40% Merlot. Vinul a fost măturat timp de 15 luni în butoaie de stejar franțuzesc și american, și alte trei luni în sticlă, înainte de a fi lansat pe piață.

A rezultat un vin cu un echilibru perfect între aromele puternice de fructe negre, vanilie și condimente conferite de Merlot, cu structură foarte clar desenată și cu seriozitatea Cabernetului Sauvignon. Gustul este catifelat, cu taninuri domoale și cărnoase și cu un postgust lung, cu o aciditate suculentă.

Poate unul dintre vinurile “Super Toscane” cu cel mai bun raport preț-calitate, Guidalberto Toscana IGT 2015 a fost construit în așa fel să poată

oferi plăcere atât în momentul achiziționării, cât și după o perioadă de 10-15 ani de maturare în sticlă. Se recomandă decantarea înainte de a fi consumat. 

Vinul are 94 puncte James Suckling și 91 puncte Robert Parker.

* * *

Agenția infoGORUP și Meat.Milk vă urează Crăciun Fericit și La Mulți Ani, 2020! Meatmilk vineri, 20 decembrie, 2019

70

Este vremea marilor Sărbători, este vremea bilanțurilor, este vremea gândurilor de mai bine, în viitor. Pentru agenția infoGROUP și pentru publicațiile și produsele sale, anul 2019, a fost unul dintre cei mai relevanți, din punct de vedere al activității. Cea de-a VIII-a ediție a expo-conferinței internaționale Meat.Milk și-a reconfirmat statutul de eveniment central al manifestărilor de gen din România, fiind, practic, cel mai important eveniment al anului, cu atât mai mult cu cât, ediția din 2019 a fost cea mai reușită de până acum. Totodată, revista cu același titlu și-a redovedit statutul de publicație fanion pentru fermierii, procesatorii, investitorii și toți aceia care activează în sectoarele de carne și lapte ale României, în sectoarele adiacente, tehnologice, dar și în industria alimentară românească, în general. Fiind concomitent și unul dintre principalele repere de actualitate pentru autorități. Nu mai puțin adevărat, calitatea emisiunii tv Meat.Milk, a crescut de la ediție la ediție, de la sezon la sezon, media telespectatorilor, pentru cele trei difuzări săptămânale ale postului Agro TV, depășind cifra de 100.000. Și, bineînțeles, după vacanța de iarnă, seria emisiunilor va fi reluată odată cu debutul sezonului cinci, din seara zilei de vineri, 17 ianuarie 2019. Anul 2019 a reprezentat și punctul de renaștere al publicației infoFERMA Magazin, care apare acum cu peste 100 de articole de specialitate, dedicate fermierilor din România, redevenind instrumentul nr. 1 de informare tehnologică și de specialitate pentru agricultura românească. Tot în acest an, echipa infoGROUP a editat edițiile 2019 ale hărților economice Fabrica de Carne și Fabrica de Lapte, practic, singurele instrumente de lucru de acest gen, cartografic-economic, destinat fermierilor, procesatorilor și specialiștilor din România. InfoCONSTRUCT, publicația care este în atenția tuturor de peste 23 de ani și-a ținut cititorii la curent cu ultimele vești din industria construcțiilor, infoPACK a adus numeroase noutăți din uriașul domeniu al industriei ambalajelor pentru toate segmentele economice ale României, iar infoALIMENT Magazin a punctat de fiecare dată actualitatea din domeniu, cu știri și articole de cel mai mare interes. Și infoCOLOR, tipografia agenției, a fost la înălțime în acest an, fiind un reper de calitate, eficiență, profesionalism și flexibilitate, în relația cu toți aceia care au beneficiat de paleta uriașă de lucrări pe care le-a executat de fiecare dată cu proptitudine.

71

 Toate aceste repere ne determină pe noi, aceia care lucrăm la infoGROUP, să fim încrezători în anul care va veni, în anii care vor veni, fiind convinși că vom rămâne etalonul de calitate și profesionalism al presei de specialitate din România, al organizării de evenimente și al producțiilor de televiziune. Mai presus, însă, vă asigurăm pe dumneavoastră, colaboratorii și partenerii noștri de afaceri, că vă vom rămâne aceiași buni prieteni, fiind cu totul parte a unui sistem economic care lucrează spre beneficiul comun și, prin el, spre beneficiul întregii economii. 

Iar acum, la ceas de cumpănă dintre ani, vă urămCRĂCIUN FERICIT și LA MULȚI ANI 2020!

 

* * *

Afaceri de Crăciun, în diaspora și în țară. Cozonac, murături și sarmale pentru leneși sau nepricepuți Dumitrescu Catalin 20 decembrie 2019

Vine Crăciunul și nu sunt puține familiile în care nu există timp sau îndemânare pentru meșteritul cozonacilor și altor produse de sezon, așa că rețelele de socializare oferă soluții peste soluții.

72

Spre exemplu, în Montreal, Canada, o familie de români vinde celorlalți români diverse bunătăți. Cel mai bine se vând sarmalele la oală, cozonacii și varza murată. De fapt, varză murată vând cam tot anul. Iau semințe de varză de Buzău, o cultivă și apoi o pun la murat.

Un kilogram de varză murată egal 5-7 dolari canadieni, în funcție de moment, adică e mai scumpă de sărbători. Cozonacul care merge cel mai bine este cel cu nucă, se vinde la kil, 15 dolari. Cel cu rahat, merge și la 10 dolari. Uneori mai vând și mititei, dar a crescut și cererea la mujdei – 5 dolari casoleta. Totul se face în bucătăria gospodarilor, nu este un business, ci mai degrabă ”o ciupeală”.

La zacuscă, pe listă, a avut 50 de clienți.În Irlanda, tot cozonacii merg bine, dar majoritatea vin din țară, 15-20 de euro bucata. Cei cu ciocolată nu se vând sub 20 de euro, poate 25, dar nici un cozonac nu are sub 1, 5 kilograme. Produsele vin mai cu seamă din Moldova: Iași, Botoșani, Suceava. ”La 1, 6 kg de produs veți găsi 900 de grame de nucă”,  se laudă o bucătăreasă din Botoșani.

Un alt anunț de pe Facebook spune așa: „Sunt Ana Maria din Monpellier și fac cozonaci pentru românii de aici. Ciocolată cu rahat sau doar rahat, cu mac și nucă”. Și se cumpără ca pâine caldă, ca să zicem așa…

În comuna Roșu de lângă București, Raluca a închis lista la 18 cozonaci pe zi. Îi coace în timp ce copiii ei dorm. Prețul? 50 de lei. Prietenii au ajutat-o să lucreze și noaptea, să fie siguri că vor avea toți parte. „În mod normal dau comandă de astăzi pentru mâine, dar sunt foarte aglomerată și nu știu cum să iau mai multe comenzi, să pot să le și susțin”.  Comenzile se fac online, pe pagina de Facebook sau telefonic, pe Whatsapp.

73

În Colentina, mamaia Mia face cozonaci non stop de 10 zile. Vinde cam 15 pe zi, între 35 și 45 de lei bucata, în funcție de umplutură. Nucile și făina îi vin de la țară, nu dă bani pe ele, așa că face un ban frumos.  ”Jumătate din bloc cumpără numai de la mine”, zice femeia. În timpul anului mai face și torturi, mucenici și prăjituri de casă.

* * *

Cele mai profitabile plante medicinale pe care le poti cultiva pe un teren de mici dimensiuni Decembrie 19, 2019

Cultivarea de plante medicinale reprezinta o idee foarte buna de afaceri. In zilele noastre, tot mai multi oameni prefera tratamentele naturiste si de aceea, cererea pentru aceste plante este tot mai mare. Mai mult, daca decideti sa infiintati o astfel de afacere puteti obtine si finantare europeana prin PNDR 2014 – 2020.

O cultura de plante medicinale este o solutie relativ sigura de a va rotunji veniturile, iar odata cu acumularea de experienta puteti transforma aceasta activitate intr-una principala.

Din fericire, clima tarii noastre este adecvata pentru cultivarea unui numar variat de plante medicinale, iar alegerea tipului de cultura infiintata difera doar de banii pe care dorim sa-i investim si de cererea/furnizorii din zona in care locuim. Iata patru plante medicinale care pot fi cultivate pe un teren de mici dimensiuni si care ne pot aduce venituri substantiale inca de la prima recoltare:

1) Ricin

O cultura profitabila de ricin poate fi infiintata si pe un teren cu o suprafata de un hectar. Totusi, pentru dezvoltarea corecta a plantei, vom avea nevoie de sol fertil, bogat in nutrienti. In cazul in care solul nu este tocmai bogat, va trebui sa ajutam cultura cu ingrasamant si prin irigare.

74

In cazul ricinului, cel mai mare cost este reprezentat de samanta. In medie, costul pe kilogram variaza intre 80 si 130 de lei, in functie de soiul ales, iar pentru o cultura de un hectar vom avea nevoie de circa 25 de kilograme.

 2) Rozmarin

Desi este o planta mediteraneana, rozmarinul se adapteaza de minune si la clima din Romania. Aceasta planta aromatica este extrem de cautata, atat pentru utilizarea in gastronomie cat si pentru proprietatile sale medicinale. Rozmarinul este un tratament de varice foarte eficient, fiind folosit deopotriva si in dermatologie.

Plantarea rozmarinului se poate face atat primavara cat si toamna, intr-un teren bine drenat si bogat in nutrienti. Este o planta care iubeste lumina, deci trebuie sa ne asiguram ca terenul in care vom efectua plantarea se bucura din plin de lumina soarelui.  O astfel de cultura poate fi inceputa atat in propria gradina cat si pe un teren de dimensiuni mai mari.

3) Lavanda

Considerata de multi doar o planta aromatica, lavanda are si foarte multe proprietati benefice pentru sistemul nervos, respirator, circulator sau pentru piele. Cunoscuta si sub denumirea de „aurul mov”, lavanda este o cultura care poate aduce venituri consistente.

Costul infiintarii unei astfel de culturi este simtitor mai mare fata de alte tipuri de plante medicinale, insa si veniturile obtinute de pe urma ei vor fi pe masura. De regula, pretul butasilor necesari pentru un hectar se ridica la 25.000 – 30.000 de lei, la care se adauga si pregatirea terenului, costurile cu plantarea si intretinere a solului, care ne duc la un total de aproximativ 40.000 de lei. Totusi, fiind o planta perena, aceasta investitie nu este necesara in fiecare an si poate fi amortizata inca din al doilea an de recolta.

4) Echinaceea

Cultivarea de echinaceea este inca la inceput in agricultura romaneasca, si de aceea, competitia nu este una foarte mare. Desi este o planta ce provine din America de Nord, echinaceea se adapteaza fara probleme la clima din Romania, iar pentru dezvoltarea corespunzatoare, planta va avea nevoie de un sol fertil dar nisipos. Pentru o suprafata de 1.000 mp de cultura de echinacea, este nevoie de circa 5.000 rasaduri, iar un rasad se obtine din 4-5 seminte.

75

Pentru ca nu are daunatori, echinaceea nu presupune costuri de intretinere foarte mari, iar cu o productie realizata pe un teren de 1.000 mp se pot obtine venituri de 10.000 de lei inca din primul an, venituri ce se vor putea dubla in al doilea an de recoltare. Cultivarea acestei plante in regim ecologic este foarte simpla, deoarece singura interventie necesara in cultura este smulgerea manuala a buruienilor.

* * *

Iată care vor fi zilele libere în 2020: 

1 ianuarie – Anul Nou – zi liberă miercuri;2 ianuarie – A doua zi după Anul Nou – zi liberă joi;24 ianuarie – Ziua Principatelor Române – zi liberă vineri;17 aprilie – Vinerea mare – zi liberă vineri;19 aprilie – Paște Ortodox – zi liberă duminică;20 aprilie – A doua zi de Paște Ortodox – zi liberă luni;1 mai – Ziua Muncii – zi liberă vineri;1 iunie – Ziua Copilului – zi liberă luni;7 iunie – Rusalii – zi liberă duminică;8 iunie – A doua zi de Rusalii – zi liberă luni;15 august – Adormirea Maicii Domnului – zi liberă sâmbătă;30 noiembrie – Sfântul Andrei – zi liberă luni;1 decembrie – Ziua Națională a României – zi liberă marți;25 decembrie – Crăciunul – zi liberă vineri;26 decembrie – A doua zi de Crăciun – zi liberă sâmbătă

* * *

Guvernul a aprobat schema de ajutor privind certificatele de emisii de gaze de seră ADELINA SAHLEAN | 20.12.2019 - 13:49

Executivul a aprobat, vineri, în sedinţa de Guvern, Ordonanţa prin care instituie o schemă de ajutor de stat privind certificatele de emisii de gaze de seră, ministrul Economiei, Virgil Popescu, anunţând că este o măsură care va ajuta industria.

76

Guvernul a aprobat proiectul pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului numărul 115/ 2011 privind stabilirea cadrului instituţional şi autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor Publice, de a scoate la licitaţie certificatele de emisii de gaze cu efect de seră, atribuite României la nivelul Uniunii Europene (UE).

În plus, măsura vizează instituirea unei scheme de ajutor de stat privind sprijinirea întreprinderilor din sectoarele şi subsectoarele expuse unui risc important de relocare ca urmare a transferului costurile emisiilor de gaze cu efect de seră în preţul energiei electrice.

Prin această schemă, derulată prin Fondul de Mediu, statul ajută industria şi creează premisele unei colaborări viitoare, potrivit ministrului.

”Practic, prin această schemă de ajutor de stat, prin acestă Ordonanţă, ajutăm şi industria şi creăm şi premisele unei colaborări în proiecte viitoare de reducere a emisiilor de CO2. Sper să reuşim să venim în sprijinul industriilor respective şi să menţinem locurile de muncă în România, ceea ce este foarte important, şi să creştem competitivitatea industriei româneşti”, a spus Popescu.

Schema de ajutor de stat care este aprobată de Comisia Europeană şi este aplicată în 12 ţări europene, potrivit ministrului. Popescu a subliniat că statele respective ajută, astfel, consumatori industriali din 15 domenii să beneficieze, prin intermediul certificatelor de emisii de CO2, de reduceri ale preţului la energie electrică.

* * *

Cozonacul, o adevărată bombă! Ce au descoperit oficialii în cel mai consumat preparat de sărbători  Cristina Melinte 20 decembrie 2019Cozonacul, o adevărată bombă! Desigur, nu ne referim la cozonacii bio, făcuți în casă, ci la cei de pe rafturile supermarketurilor. Sărbătorile vin și mireasma mâncărurilor și deserturilor gătite în casă de către gospodine ne învăluie simțurile. Magazinele și producătorii proprii țin

77

concurență și fac fel și fel de oferte pentru consumatori.

InfoCons a realizat un studiu despre cozonaci, analizând 20 de produse de la diverși producători și distribuitori aceștia fiind: Auchan România, Lidl, Cora, Carrefour, Boromir, Vel Pitar, Grew SRL și Bauli.

Denumirile produselor sunt:

1-   Cozonac cu cremă de lapte (Boromir) 2-   Cozonac cu cremă de lapte și chipsuri de ciocolată (Boromir) 3-   Cozonac cu arahide și unt (Boromir) 4-   Cozonac cu cremă de nuci și cireșe (Boromir) 5-   Cozonac cu cremă de caramel (Boromir) 6-   Cozonac cu cremă de nucă și stafide (Boromir) 7-   Cozonac cu cremă de cacao și rahat (Boromir) 8-   Produs de patiserie cu dospire naturală (Bauli) 9-   Produs de panificație (Auchan) 10 – Produs de panificație (Auchan) 11 – Cozonac cu nucă, stafide și cacao (Cora) 12 – Cozonac de post (Vel Pitar) 13 – Cozonac Royal Chocolate (Boromir) 14 – Cozonac cu nuca și vișine (Grew) 15 – Cozonac cu nucă stafide și cacao (Grew) 16 – Cozonac cu nucă, stafide și rahat (Grew) 17 – Cozonac italian umplut cu cremă cu fistic, glazurat cu ciocolată amăruie (Lidl) 18 – Cozonac cu nucă, rahat și stafide (Lidl) 19 – Cozonac cu nucă și cacao (Vel Pitar) 20 – Cozonac cu stafide, nuci și portocale confiate (Boromir)

Dupa denumirea acestora, si din studiul efectuat, putem spune ca umplutura lor variaza intre 3.8% si 40%! Diferenta este foarte mare, avand in vedere ca un cozonac are in medie intre 500g si 1kg.

78

Din punct de vedere al aditivilor alimentari, cantitatea acestora variază între 0 și 9 E-uri.

75% dintre produse a avut in compozitia lor aditiviul alimentar E471, care este un aditiv alimentar sigur, cu rol de agenţi de îngroşare, emulgatori, stabilizatori, agenţi de aglomerare şi antispumanţi.

35% dintre produse au avut ca si ingredient E202. Acest aditiv alimentar se mai numește și „sorbat de potasiu”. Doza zilnică admisă pentru consumul uman cumulat de acid sorbic şi sărurile sale de potasiu şi calciu este de până la 25 mg/kg corp, doză la care nu au fost semnalate efecte secundare.

79

Unele persoane pot prezența reacții alergice la consumul acestuia și NU este permis folosirea sa în produse pentru sugari şi copii mici.

Click aici pentru a vedea tabelul cu produsele și denumirile E-urilor din compoziția lor.

Valoarea energetică găsită în produse variază între 298 și 414.6 kcal/100g.

Din punct de vedere al proteinelor, cantitatea cea mai mică este de 5.8g/100g iar cantitatea cea mai mare este de 12.3g/100g.

Click aici pentru a vedea tabelul cu produsele și valorile de kcalorii și proteine.

Zahărul este și el prezent în compoziție, cu valori începând de la:

1 – 18g zaharuri (din glucide)/100 cantitatea cea mai mică

2 – 30.2g zaharuri (din glucide)/100 gr cantitatea cea mai mare, ceea ce înseamnă că 30% din compoziția unui cozonac poate fi doar zahăr.

30.2g de zahăr înseamnă aproape 8 lingurițe de zahăr.

Pentru prevenirea diabetului și a obezității, organizația Mondială a Sănătății recomandă ca zahărul să nu depășească 10% din cantitatea totală de calorii consumate de către o persoană pe zi (aproximativ 50 g pentru o dietă de 2.000 kcal).

Cantitatea de sare (sodiu)g/100g găsită în produse variază între 0.1g și 0.8g/100g.

„Ideal ar fi să ne cumpărăm ingredientele și să ne facem cozonacii acasă, dar, dacă totuși nu avem timp, ar fi bine să citim măcar eticheta, pentru a ști ce cumpărăm și a face alegerea cea mai potrivită.Este foarte important să citim eticheta înainte să cumpărăm și, dacă nu

80

înțelegem ce scrie pe etichetă, să îl lăsăm și să căutăm alt cozonac, pe a cărui etichetă înțelegem ce scrie. Avem foarte multe sortimente în magazine, așa că sigur o să găsim un cozonac pe care să-l cumpărăm. De asemenea, trebuie să citim și termenul de valabilitate, ca nu cumva  să ajungem să ne îmbolnăvim în prag de sărbători. Trebuie să fim mai conștienți de ceea ce consumăm, să alegem și noi, nu să îi lăsăm pe alții să aleagă în locul nostru.Ceea ce este gustos nu este întotdeauna și sănătos! Să fim consumatori cu o9atitudine.”- Sorin Mierlea, Președintele InfoCons

* * *

“Winter Is Coming!”1

* * *

1 https://www.youtube.com/watch?reload=9&v=QI30s68J8u0

81