Planul de Afaceri al unei Exploatatii Agricole

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURETI

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTAR I A MEDIULUI

Elaborarea programului de producie ntr-o exploataie agricolProfesor coordonator:

Student: Confereniar univ. dr. DOBRE Iuliana

seria

CuprinsCap.1. Programul productiei vegetaleCap.2. Diagnosticul economico-financiar al exploataiei agricole

I.1. Prezentarea exploataiei agricole

I.2. Analiza potenialului tehnico-productiv

I.3. Analiza forei de munc

I.4. Rezultatele economico-financiare

I.5. Analiza SWOT

I.6. Piaa

II. Elaborarea programului de producie

II.1. Prognozarea produciilor medii

II.2. Optimizarea structurii de producie

Cap.3. Programul de comercializare

Cap.4. Programul financiar

Capitolul 1 Funcia de previziune a managementului

n acest program se concretizeaz ntreaga producie prevazut a se obine din cultura plantelor. n cazul unor uniti mari (societi comerciale etc.), programul reprezint o formalizare a ceea ce urmeaz s se fac n domeniul amintit. Alteori, i acestea sunt cele mai numeroase cazuri, programul se regsete sub forma unor reprezentri mentale, fr a fi prins ntr-un document, n memoria unui calculator etc. eful unei exploataii familiale, de exemplu, i formuleaz idei n legatur cu ceea ce i ct va cultiva, dar este puin probabil c le va da o form concret pe hrtie sau prin intermediul altor posibiliti, ca s nu mai vorbim de recurgerea la fundamentarea deciziilor, la corelarea produciei cu factorii ce vor fi utilizai i, mai departe, la estimri privind rezultatele economice posibile de obinut.

Intr-un fel sau altul, programarea exist, ea trebuie desfurat pe judeci de valoare , astfel nct, urmrindu-se realizarea a ceea ce s-a programat, sa se ajunga la rezultate economice pozitive. Programul cuprinde: structura culturilor (felul acestora si suprafata care revine fiecareia), ca o componenta de baza a sistemului de productie din cultura plantelor (de altfel, metodele de optimizare a structurii culturilor sunt prezentate n capitolul referitor la sistemul de productie mentionat), productia medie prognozata (q ) si productia totala aferenta fiecarei culturi (Q) si cheltuielile de productie totale si pe hectar.

Programul se fundamenteaza pe posibilitatile de obtinere si de crestere (daca exista cerere) a productiei vegetale, urmarindu-se si satisfacerea propriilor nevoi ale exploatatiei. Resursele se vor repartiza pe culturi n functie de solicitarile existente fata de fiecare (cultura), carora li se adauga preturile previzibile ale produselor, cerintele rotatiei culturilor etc., elemente specifice procesului de asigurare a unei structuri optime a culturilor.

De altfel, n elaborarea programului se are n vedere Modul de folosinta al terenului, care , n cazul societatilor comerciale agricole pe actiuni, al societatilor agricole etc., contine repartizarea terenului pe categorii de folosinta (arabil, vii, livezi, pasuni si fnete naturale), ca si posibilele modificari care vor interveni, n suprafata fiecareia, n perioada pentru care se elaboreaza programul de productie, referitoare la: cresterea suprafetei arabile prin, de exemplu: arendarea de teren, introducerea, daca exista posibilitati, n circuitul agricol a unor suprafete;

diminuarea suprafetei arabile din diverse motive (scoaterea din circuitul agricol de teren arabil, potrivit unor reglementari, sau retragerea din societatea agricola a unor membri).

Suma suprafetelor repartizate pe culturi, n urma procesului de optimizare, trebuie sa fie egala cu suprafata totala arabila prevazuta n Modul de folosinta al terenului. Elaborarea programului de productie ia n considerare si alte elemente cu care acesta are legaturi directe si, n special, cu cele referitoare la asigurarea si a altor resurse necesare realizarii unui anumit nivel (prestabilit) al productiei de la fiecare cultura, si anume:

mbunatatirea structurii categoriilor de folosinta;

executarea de lucrari ameliorative pe terenurile cultivate (scarificare, evacuarea apei, modelari si nivelari) sau pe pajistile naturale (curatirea de vegetatie lemnoasa, fertilizare etc.);

situatia terenurilor amenajate pentru irigat, redata la societatile comerciale prin Balanta terenului irigat, n care sunt prevazute suprafetele pe categorii de folosinta irigate, la nceputul anului, carora li se adauga noile puneri n functiune si se scad eventualele casari, inclusiv programul de cultura pe aceste suprafete (reactia culturilor la irigatii este diferita);

modul de asigurare a necesarului de samnta (NsI)

asigurarea cu ngrasaminte, amendamente si pesticide ( insecticide, erbicide si fungicide). Cantitatea de ngrasaminte, pe feluri ale acestora, pentru anul pentru care se face programul (Capi), rezulta din tehnologiile culturilor (dupa ce s-au stabilit dozele convenabile din punct de vedere economic si ecologic), acesteia i se adauga necesarul de astfel de substante pentru culturile si suprafetele ce trebuie fertilizate, n anul amintit, pentru recolta anului urmator (Caui), iar din suma lor se scade eventuala cantitate existenta n stoc (Sti), obtinndu-se necesarul total pe feluri de ngrasaminte (NtI

Elaborarea programului de productie are n vedere si cunoasterea directiilor de valorificare a produselor, fiind evidenta legatura sa cu diversele componente (marketing, vnzare, promovare etc.) ale unui fundamentat si cuprinzator plan de afaceri .

Elaborarea programului productiei vegetale , n cazul societatilor care se ocupa si cu cresterea animalelor, putnd sa existe, totodata si alte activitati, va tine seama de legaturile sale cu acestea, urmnd sa se prevada cantitatile de produse care le sunt necesare pentru furaje, pentru prelucrare etc. Gndind asupra nivelului, a structurii obiectivelor si a elementelor de fundamentare a acestora, trebuie reflectat, n mod implicit, si asupra satisfacerii cerintelor legaturilor dintre productia vegetala, productia din cresterea animalelor si din alte componente ale domeniului de activitate. Fie ca se priveste dinspre programul productiei vegetale, fie dinspre celelalte activitati, elaborarea programelor, desi are o anumita succesiune, trebuie sa fie, totusi intercorelata. n acest fel, se asigura un program coerent si fundamentat, la nivelul societatii .

Cap 2. DIAGNOSTICUL ECONOMICO-FINANCIAR AL EXPLOATAIEI AGRICOLE

I.1.Prezentarea exploataiei agricole

Societatea agricol S.C. Dnil S.R.L. s-a constituit de ctre proprietarii de terenuri n anul 2005. Situatia ntr-o zona agricola cu unul din cele mai fertile soluri din regiune pentru cultura de cereale, aceasta societate beneficiaza de conditii optime de lucrare a solului i de recoltare.

Suprafaa totala a societatii agricole este de 500 ha pe care se cultiva gru, porumb, floarea-soarelui i rapi. Societatea deine echipament agricol modern cu eficienta maxim si dispune de una din cele mai calificate echipe de management agricol din judeul Prahova.

Societatea dispune de sedii pentru fermele vegetale, de baza tehnic ( utilaje agricole, magazii de depozitare a cerealelor-silozuri, maini, tractoare) i de baza material (seminte, carburanti, pesticide, lubrifianti, ingrasaminte, piese de schimb).

I.2 Analiza potenialului tehnico-productiv

ORGANIZAREA STRUCTURAL A SOCIETII

Structura organizatoric a societii agricole, de data recent, rspunde obiecivelor strategice privind organizarea activitilor de producie agricol. n cadrul organigramei se observa pe primul nivel ierarhic Adunarea Generala a Asociatilor, iar pe urmatorul nivel ierarhic conducerea administrativ executiv fiind asigurat de manager cu atribuii i rspunderi specifice postului. Subordonai managerului general sunt directorul economic, directorul tehnic si compartimentul de marketing. Pe urmtorul nivel ntlnim compartimentul ecoonomico-financiar subordonat directorului economic i compartimentul de producie subordonat directorului tehnic. Personalul salariat are ntocmit fia postului n baza creia i desfaoar activitatea la fiecare loc de munc (ferma, sector, compartiment functional). Fora de munc de care dispune societatea agricol este format din muncitori permaneni i din asociaii care doresc s participe la procesul de munc.

Dintr-un total de 100 de salariai, 80 sunt permaneni, n timp ce restul de 20 lucreaz sezonier.

Se observa ca 90 % din muncitori au un nivel de pregatire profesionala foarte bun, iar n ceea ce privete gradul de mbatranire, 10% reprezinta salariaii peste limita de varst.

STRUCTURA DE PRODUCIE

ntre structura de producie i cea organizatoric trebuie s existe relaii de legatur i condiionare. Printr-o structur de producie eficient, societatea devine competitiv pe pia.

Structura culturilor din societatea agricol este specific zonei de cmpie, societatea cultivnd doar culturi de cmp. n perioada analizat, terenul arabil de care dispune societatea a fost repartizat dupa cum urmeaza:

Nr crtCultura Suprafata

Ha %

1Grau10020,0

2Porumb15030,0

3Floarea-soarelui10020,0

4Rapit15030,0

Total500100,0

POTENIALUL MATERIAL

Sistemul de maini definete ansamblul utilajelor destinate realizrii tuturor proceselor de munc prevzute n tehnologia de producie a unei culturi, ramuri de producie agricol sau a unui produs determinat

Sistemul de maini trebuie s asigure realizarea urmtoarelor cerine:

1. S corespund particularitilor biologice si agrotehnice,cultivarii culturilor agricole;

2. sa asigure mecanizarea tuturor proceselor de productie;

3. sa amelioreze conditiile de munca

4. sa sporeasca productivitatea muncii

5. sa amelioreze conditiile de munca

6. sa asigure pastrarea si cresterea fertilitatii pamantului

Utilajele au fost achizitionate in cea mai mare parte dupa infiintarea societatii si au o durata scurta de utilizare,fapt pentru care contribuie la cresterea productiei.

Mijloace fixe existente

Nr crtSpecificareNumar

1.

Tractoare, din care:15

1.1U 6509

1.2U 8006

2.Plug PP 3-309

3.Semanatoare SUP 29M66

4.Semanatoare SPC 8M8

5.Disc GD 3.26

6.Remorca 2RB5A9

7.Combina Sema 1407

I.3. Analiza forei de munc:

Printre categoriile de personal care asigura desfasurarea normal a activitatii societatii se afla:

Director general

Sef de ferma

Tehnician

.....Structura fortei de munca:

Nr. crtSpecificareNumarul Sex

femininmasculin

1Total salariati1004060

2Salariati cu studii superioare904050

3Salariati aflati peste limita de varsta1055

I.4. Rezultatele economico-financiare

Date privind activitatea financiara a societatii:

Nr crtIndicatori Valoare

200920102011

1Stocuri13 180 000 9 230 10010 501 400

2Active circulante17 164 05013 820 60015 901 200

3Active curente28 156 05015 820 30016 601 400

4TOTAL ACTIVE58 500 10038 871 00043 004 000

5Capitaluri proprii130 350 30016 660 40020 130 800

6Total datorii 90 390 40013 100 45015 670 580

7Pasive curente75 835 82515 840 75018 740 250

8Cifra de afaceri130 660 25017 420 000 9 650 370

Productia vanduta130 660 25017 420 000 9 650 370

Venituri din vanzarea marfurilor 000

Venituri din exploatare 130 660 25017 420 0009 650 370

Prestari servicii terti000

9Venituri financiare000

10Venituri exceptionale000

Total venituri130 660 25017 420 0009 650 370

11Cheltuieli pentru exploatare110 540 23012 150 3207 440 410

Cheltuieli cu servicii prestate38 060 8201 950 580770 400

12Cheltuieli financiare000

13Cheltuieli exceptionale000

Total cheltuieli148 601 05014 100 9008 210 810

14Profit brut 20 130 0005 320 7006 220 300

15Impozit pe profit 3 220 800851312995248

16Profit net1690920044693885225052

Datele au fost preluate din bilantul contabil al societatii .

Pe baza acestor informatii se pot calcula urmatorii indicatori financiari:

1) Indicatori de lichiditate

Rata lichiditatii imediate=(active circulante-stocuri)/pasive curente

Rata lichiditatii curente=active circulante/pasive curente

Indicatori de solvabilitate

Rata datoriilor totale=(total datorii/total active)x100

Solvabilitatea financiara=capital propriu/cifra de afaceri

2) Indicatori de gestiune

Viteza de rotatie a activelor= cifra de afaceri/active circulante

3) Indicatori de rentabilitate

Marja de profit= (profit net/cifra de afaceri)x100

Rata rentabilitatii resurselor consumate=(profit/cheltuieli)x100Nr crtIndicatori Valoare

Anul 2009Anul 2010Anul 2011

IINDICATORI FINANCIARI

1.Indicatori de lichiditate

-rata lichiditatii imediate0.05250.28970.2881

-rata lichiditatii curente0.22630.87240.8485

2.Indicatori de solvabilitate

-rata datoriilor totale154.5%33.7%36.4%

-solvabilitate financiara0.990.952.08

3.Indicatori de gestiune

-viteze de rotatie a activelor 4.61.10.60

4.Indicatori de rentabilitate

-marja de profit12.94%25.65%54.14%

-rata rentabilitatii resurselor

consumate13.54%37.73%75.75%

Analiza indicatorilor economico-financiari.Analiza SWOT

PUNCTE FORTE-Situarea geografica in jurul municipiului Ploieti-Traversarea judeului de catre doua coridoare pan-europene (accesibilitatea transportului in toate zonele rii- Moldova, Ardeal, Muntenia, Dobrogea)

-Forta de munca bine instruita si calificata disponibila la costuri minime

-Resurse naturale si materii prime variateOPORTUNITI-Integrarea european care va determina creterea rolului pe care judetul Prahova l joac n economia romaneasc prin creterea numrului de investitori

-Potential mare de dezvoltare a sectorului serviciilor -Asocierea ntre fermieri pentru cresterea profitabilitatii in agricultura

-Posibilitatea practicrii agriculturii ecologice

-Potential de dezvoltare a parcurilor industriale din jurul oraului.-Dezvoltarea unor relatii parteneriale cu municipiul

Ploieti

PUNCTE SLABE -Probleme serioase cu saracia rurala, servicii sociale precare.-Judet marcat exodul fortei de munca spre zonele urbane (Ploieti, Bucureti)-Lipsa infrastructurii de baza in mediul rural ce impiedica dezvoltarea industriala in afara oraelor

-Descresterea natural a populatiei

-Slaba educaie antreprenorial PERICOLE

-depopularea satelor i mbtrnirea populaiei

-legislaie instabil ce dezarmeaz iniiativele private

-migrarea tineretului cu studii superioare i lipsa de interes pentru agricultur

-preuri ridicate pentru achiziionarea de maini, utilaje agricole, semine, ngrminte, lucrri agricole

-lipsa unor faciliti privind acordarea de credite cu dobnd redus, garaniilor i a perioadelor de graieextinderea urbanistica a municipiului Ploieti.

I.6.Piaa

Piata de desfacere este cea zonal, reprezentat de societile care doresc o gama de produse agricole de calitate superioar,obinute printr-o tehnologie de ultim or.

In privina produselor secundare, paiele, exist oportunitatea ca acestea sa fie vndute societilor zootehnice din zon, n special catre avicole unde paiele sunt folosite la realizarea asternuturilor specifice cresterii puilor de gin n sistemul la sol.

Segmentele de piata carora li se adreseaza societatea agricol sunt reprezentate de societatile comerciale de procesare a produselor agricole care doresc materii prime de calitate superioar la un pret avantajos.

Produsul final i produsele secundare sunt vndute direct clienilor amintii, pe baza de precontracte, canalul de distributie este deci scurt.

Existena n zon a unui numr mare de societi comerciale interesate de produsele agricole brute n zon reprezint o oportunitate n plus n vederea desfacerii produciei obinute.

Pentru fiecare ciclu de productie sunt necesare materii prime (samanta), materiale auxiliare (ingrasaminte, insecticide, erbicide, fungicide) si materiale consumabile (combustibil, piese de schimb).

Furnizorii de materiale:

Nr crtFurnizorProdusulCantitate

(%)Pret de vanzare

(lei/kg)

1.Agrosen S.A.Samanta (grau , porumb,floarea soarelui, rapi)100%60005000

12000

13000

2.PETROM SRLcombustibil100%4500

3.AGRICOLA IMPEX SRL Erbicide,fundicide100%3500

4.FITOPLANT SRLIngrasaminte 100% 7500

5.SAFKAR ROM SRLPiese de schimb 100%3000

Clientii:Moara SRL

AGROBANAL SA

Boromir SRL

Panetone SRLConcurenii: Agra Plan SRLCap.3. Programul de producie

3.1. Prognozarea productiei medii

Pentru a raspunde cerintelor pieei, societatea agricola Redias Redea trebuie sa-si organizeze structura de productie. Astfel, estimandu-se o crestere a cererii, aceasta a decis marirea suprafetei de productie cu 100 ha, prin arendare.Rezultatele de productie din ultimii ani:

-Kg/ha-

Cultura Anii

20052006200720082009

Grau35003900430044004500

Porumb33003350345035803800

Floarea-soarelui28003000310033003300

Rapi34003450350039003500

Dupa cum se poate observa producia crete de la an la an, motiv pentru care se foloseste metoda mediilor mobile.Evolutia productiei la gru:an20052006200720082009kg/ha35003900430044004500

3500

37003900 3900 41004062,54300 42254187,5

43504312,54400 4400 44504500

Evolutia produciei la porumb:an20052006200720082009

kg/ha 33003350345035803800

3300

33253350 3362.5 3400 3410

3450 3457.5

3470 3515 35303580 3602.5 3690

3800Evolutia productiei la floarea-soarelui:

an20052006200720082009

kg/ha 28003000 3100 3300 33002800

2900

3000 2975 305030503100 31253118.25 32003187.53300 3250 33003300Evolutia productiei la rapi:an20052006200720082009

kg/ha 3400 3450 3500 3900 35003400

3425

3450 3450 3475 3518.75

3500 3587.5 3581.25

3700 3643.753900 3700 3700

3500

In urma efectuarii calculelor se obtin urmatoarele rezultate:

CulturaProductia medie prognozata (kg/ha)

Gru3470

Porumb4187,5

Floarea-soarelui3118.25

Rapi3581,25

3.2 Optimizarea structurii de productieStructura de productie este definita prin felul si numarul ramurilor, prin proportiile dintre ele si prin ponderea fiecaruia in activitatea exploatatiei.

Sub forma tabelara, structura de productie se prezinta astfel:

Nr crtCultura Suprafata

Ha %

1Grau10020

2Porumb15030

3Floarea-soarelui10020

4Soia15030

Total500100

Optimizarea nseamna alegerea celei mai bune variante de structura de productie. Pentru aceasta se pot utiliza mai multe metode: metoda bugetului partial sa metoda programarii liniare.

In continuare vom analiza metoda bugetului partial. Aceasta se utilizeaza in cazul in care o cultura se inlocuieste cu alta, fara sa fie puse in discuie sistemul si aparatul de producie (cheltuieli fixe raman la acelasi nivel).

Se doreste a se inlocui cultura graului cu cultura de porumb. Pentru asta se utilizeaza metoda bugetului partial.

Nr.

crtSpecificariSimbolU.M.Cultura nlocuit (floarea soarelui)Cultura care se introduce n structur (rapi)

1Productia la hectarqkg25002500

2Cheltuieli cu productia la hectarchlei20003000

3Pretul de vanzare pe kilogramplei1,51,2

Bugetul partial se reda sub forma urmaoare:

PierderiCtiguri

A.cheltuielile la hectar al culturii care se introduce in structur (rapi) 3000 lei C.venituri de la cultura care se introduce n structur 2500 lei

B.veniturile de la cultura nlocuit(floarea soarelui) 1400 lei D.cheltuielile la hectar ale culturii inlocuite 2000 lei

Total 4400Total4500

Pentru a decide asupra oportunitatii schimbarii se face diferenta:

(C+D)-(A+B)=(2500+2000)-(3000+1400)=10 lei (S)

Pentru c S >0 => c modificarea propus este convenabil, avnd astfel un profit suplimentar.Capitolul 4. Programul de comercializare

In vederea promovarii produselor, societatea participa la targuri nationale si internationale cu caracter agroalimentar.

Livrarea produselor are loc pe baza de contract. Termenul de livrare este stabilit prin contract si nu depaseste mai mult de 24 zile de la data incheierii contractului. Termenul de plata este stabilit de comun acord de catre partile contractante si plata se poate face fie prin banca, cash sau prin bilet la ordin.Nr. Crt.ProdusBeneficiarCantitate(t)Pret vanzare (Lei/kg))Venitri totale (lei)

1GrauSC. Boromir.Srl3470000.7242900

2PorumbSC. Moara SRL6281250,5314062,5

3Floarea soareluiSC. AGROBANAL SA 3118251,5467737,5

4RapiSC. Panetone.Srl537187,51,2644625

5TOTAL1824137-1 669 325 lei

Cantitatea totala=productia medie*suprafataVenit= productia totala*pret de vanzareCantitatea totala (grau)= 3470 * 100= 347000 kg

Venit (gru)= 347000 kg*0.7=242900 leiCantitatea total(porumb)= 4187,5 *150=628125 kgVenit (porumb)= 628125 kg*0.5= 314062,5 leiCantitate totala(floarea soarelui) =3118.25 * 100= 311825kgVenit (floarea soarelui)= 311825 kg*1.5=467737,5 leiCantitate totala(rapi) = 3581,25 * 150= 537187,5 kgVenit (rapi)= 537187,5 kg*1,2= 644625lei

Venit total= 242900 + 314062,5 + 467737,5 + 644625= 1669325 leiCapitolul 5 Programul financiar

Programul financiar cuprinde in cazul de fata veniturile societatii, cheltuielile, profitul si rata profitului.O componenta a planului financiar este bugetul de venituri si cheltuieli, care reflecta in final in expresie baneasca, activitatile de productie, de aprovizionare etc.Nr. Crt. IndicatoriUMValoare

1VenituriLei1 669 325

2Total cheltuieli din care:

-cheltuieli materiale

-cheltuieli salarialeLei850 400250 600599 800

3Profit totalLei818925

4Profit netLei687897

5Rata profitlei41,20 %

Inlocuirea culturii de porumb cu cea de rapi conduce la cresterea substantial a profitului net pentru anul 2011. Acest lucru demonstreaz ca decizia de a nlocui cultura respectiva cu rapi s-a dovedit a fi profitabila.

AGA

Compartiment de marketing

Director tehnic

Director economic

Compartiment

Economico-financiar

Compartiment de producie

F1- vegetal

F2- vegetal

Bucureti, 2014

PAGE 15