“Şcoala Altfel în spirit cercetăşesc” - scout.ro™e-de-activități-cercet... · 4...

1

“Şcoala Altfel în spirit cercetăşesc”

Oferta educațională a Organizației Naționale “Cercetașii României” în cadrul

programului „Şcoala Altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”, organizat de

Ministerul Educației Naționale în perioada 6–10 aprilie 2015.

Cuprins

Descrierea organizației .............................................................................. 2

Ce este cercetășia? .................................................................................... 2

Metoda Scout ............................................................................................. 3

Cartea Junglei pentru lupișori. Clasele I-IV ... Error! Bookmark not defined.

Aventura Temerarilor. Clasele V-VIII ............ Error! Bookmark not defined.

Provocarea Exploratorilor. Clasele IX - XII ............................................. 16

ACTIVITATEA NR. 1 - ÎN NATURĂ............................................................16

ACTIVITATEA NR. 2 - ÎN INTERIOR..........................................................23

2

Descrierea organizației

Organizația Națională "Cercetașii României"

(ONCR) este cea mai mare mişcare

neguvernamentală de tineret din România, cu

peste 3000 de membri în 75 de centre locale

(sucursale și filiale) răspândite în 32 de județe

din toată ţara. Din anul 1922, ONCR este

membră fondatoare a Organizației Mondiale a

Mișcării Scout (www.scout.org), care numără în

prezent peste 32 000 000 de membri activi în

216 țări şi teritorii.

Misiunea cercetășiei este de a contribui la educarea copiilor și tinerilor cu ajutorul unui sistem de

valori bazat pe Legea şi Promisiunea Cercetaşului, pentru a contribui la construirea unei lumi în

care oamenii sunt împliniţi ca indivizi şi au un rol constructiv în societate.

ONCR are o ofertă educațională pe o durată de 18 ani (de la 7 la 24 ani), fiind una continuă care

se bazează pe o curriculă non-formală anuală adaptată fiecărei grupe de vârstă:

Lupişori - copii cu vârstă cuprinsă între 7-10 ani;

Temerari - copii cu vârstă cuprinsă între 11-14 ani;

Exploratori - tineri cu vârstă cuprinsă între 15-18 ani;

Seniori - tineri cu vârstă cuprinsă între 18-24 ani;

Ce este cercetășia?

Educație pentru viață. Cercetășia completează educația primită la școală și în familie, dezvoltând

autocunoaștere și dorința de a ști, de a explora și de a descoperi.

Experiență în leadership. Cercetășia oferă copiilor și tinerilor oportunitatea de a își dezvolta

abilitățile de lider și de a le pune în practică, acest lucru realizându-se prin concentrarea asupra

activităților de grup, oferind fiecărui individ posibilitatea de a coordona grupul din care face parte.

Un mod de viață. Prin principiile care stau la baza cercetășiei, aceasta oferă un mod de viață pe

care copiii și tinerii și-l asumă respectând legea și promisiunea cercetașului. Prin cele trei

dimensiuni pe care le abordează – spiritual, social și personal – cercetășia te învață cum să îți

respecți angajamentele zi de zi.

Distracție cu un scop. Prin recreere, cercetășia își atinge scopul de a susține copii și tinerii în

dezvoltarea lor fizică, intelectuală, socială și spirituală. Cercetășia contribuie la construirea

încrederii și a stimei de sine, la dezvoltarea abilităților de învațare, leadership, team building,

aventură în aer liber și de distracție.

http://www.scout.org/

3

Provocare pentru adulți. Cercetășia oferă șansa de a ajuta tinerii să se dezvolte, fiind o bună

modalitate de a îmbunatății relația dintre generații și calitatea societății în care trăim. Adulții se

află, la rândul lor, într-un proces continuu de dezvoltare personală prin formarea pe care o primesc

și prin experiențele pe care le trăiesc alături de copii si tineri.

Metoda Scout

Pentru a contribui la educarea tinerilor și a ajuta la construirea unei lumi mai bune, cercetășia

propune implicarea tinerilor într-un proces educativ non-formal, pe durata anilor în care se

formează ca indivizi.

Acest proces se realizează prin utilizarea unei metode specifice – Metoda Scout, care caută să

dezvolte individul multilateral, ţinând cont de nevoile vârstei sale.

Specificul Metodei este că împuterniceşte pe fiecare individ să devină agentul principal al propriei

sale dezvoltări şi cuprinde:

Legea Cercetaşului. Un cod de viaţa individual şi colectiv care are la bază principiile Cercetăşiei.

Reprezintă un cadru de referinţa pentru comportamentul de zi cu zi al cercetaşului pe de o parte, şi

stabileşte normele comunităţii cercetăşeşti, pe de alta parte.

Promisiunea Cercetaşului. Promisiunea cercetaşului este angajamentul de a trăi conform Legii

Cercetaşului pe care fiecare tânăr îl ia când se alătură Mişcării.

Învăţarea prin acţiune asigură o însuşire activă a cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor. În

opoziţie cu învăţarea teoretică, învăţarea prin acţiune înseamnă a învăţa din experienţele de zi cu zi

şi din oportunităţile de urmărire a pasiunilor.

Sistemul de patrule. Fiecare unitate locală de cercetaşi este organizată în patrule, adică grupuri

de 6-8 tineri. Patrulele sunt conduse de unul dintre membri care devine şef de patrulă. Grupul îşi

organizează activitatea şi împarte responsabilităţi sub supravegherea liderului adult. Patrulele au

drept de participare activă la luarea deciziilor în unitate.

Cadrul simbolic - este un set de elemente cu înţeles special. Cadrul simbolic transpune copilul

într-o lume a poveștilor, facilitând astfel procesul de învățare. Numele patrulei, uniforma, steagul,

ceremoniile, poveştile sunt câteva dintre simbolurile cercetăşeşti. Fiecare grupă de vârstă are un

cadru simbolic specific maturităţii şi nevoilor educaţionale.

Sistemul de progres personal are menirea de a implica tânărul în propria dezvoltare. Permite

fiecărui cercetaş să se autoevalueze şi să devină conştient de ritmul dezvoltării sale.

Natura este cadrul ideal de aplicare al Metodei Scout datorită posibilităţilor de dezvoltare fizică,

emoţională, socială şi intelectuală pe care le oferă.

Susţinerea adulţilor. Adulţii au responsabilitatea de a coordona activităţile, pentru realizarea lor

cu succes, să se asigure că aceste activităţi au un impact pozitiv asupra dezvoltării tinerilor

implicaţi şi să creeze un cadru de relaţionare adecvat în unitate.

4

Între 7 şi 10 ani puterea imaginaţiei copiilor este maximă, iar aceştia ajung să inventeze personaje

inspirându-se din poveşti, de la televizor, din viaţa de zi cu zi. La această vârstă, copiii se

imaginează ca fiind eroi din poveşti sau animale – personaje din desene animate, dar ştiu destul de

bine că este doar un joc şi-l acceptă aşa cum este.

Modelul folosit pentru această categorie de vârstă în programul educativ oferit micilor cercetași are

drept cadru simbolic “Cartea Junglei” scrisă de Rudyard Kipling. În „Cartea Junglei” se dezvăluie o

lume întreagă, lipsită de monotonie, de uniformitate. Viaţa junglei capătă contururi epice. Aventura

se desfăşoară la nivelul pădurii stăpânite de legile create de vieţuitoarele ei. Un univers al puterii,

al cuminţeniei de veacuri, al pământului, creşte în viziunea lui Kipling înfrăţindu-l pe primul om,

Mowgli, cu animalele înţelepte care l-au adoptat.

Perioada de 7-10 ani coincide cu perioada în care copiii dobândesc treptat valorile şi modelele de

comportament ale părinţilor şi societăţii în care trăiesc. Aceste valori şi modele sunt însuşite prin

mai multe căi, dar fără îndoială, sunt mult mai atractive şi uşor de înţeles dacă sunt ilustrate şi

înfăţişate de personajele unei cărţi de poveşti cu care copiii se pot identifica. De exemplu, e mult

mai uşor pentru adult şi mult mai atractiv pentru copil, să-şi imagineze o scenă din junglă, în care

loialitatea personajelor şi grija pentru ceilalţi sunt componente cheie, decât să povestească prin

cuvinte despre aceste lucruri.

Fiecare poveste pe care ”lupişorii” o aud ori o pun în scenă reprezintă o lecţie pentru ei şi în fiecare

poveste personajele au atitudini şi valori care pot fi identificate şi folosite în viaţa de zi cu zi.

Întotdeauna vor exista exemple ca şi Tabaqui (ipocrizie, laşitate), sau ca Shere Khan (viclenie,

aroganţă şi cruzime), sau ca Bandar Log (indisciplină, ignoranţă, lipsă de respect). „Cartea Junglei”

arată totodată valorile şi comportamentul unor prieteni adevăraţi, precum Baloo (înţelepciune,

decenţă, bunătate şi stricteţe), Bagheera (agilitate, îndemânare, capacitate de observare,

tandreţe), Akela (curaj, determinare, experienţă, cinste şi autoritate), Kaa (inteligenţă, experienţă

şi ingeniozitate), sau Hathi (putere, experienţă), ori Raksha (principii şi tandreţe). În cadrul

activităților, liderii adulți poartă numele și întruchipează personajele respective, într-un proces

educativ care durează 4 ani.

Cadrul simbolic ajută la întruchiparea personajelor, construcția unei serii de activități bazate pe

capitolele ”Cărții junglei” și însușirea de către copii a unei serii de abilități. O strofă din ”Imnul

lupișorilor”, pe care copiii îl cântă la activități, sună așa: ”Tot posibilul vom face / Pentru oameni,

pentru pace, / Căci Akela ne învaţă / Tot ce este bun în viaţă.”

Îmbrăcată în cadrul simbolic, activitatea propusă pentru copiii de 7-10 ani este:

„Cartea Junglei” pentru lupișori

Clasele I-IV

5

Denumirea activităţii: DIN CE ÎN CE MAI APROAPE DE CERCETĂȘIE

Grupa de vârstă: copiii din clasele primare

Ariile de dezvoltare: afectivă, socială, fizică, intelectuală, spirituală şi a caracterului

Loc de desfăşurare: interior, exterior

Durata: 4 ore

Nr. participanţi: o clasă de elevi

Obiectivele activităţii:

1. Activitățile propuse contribuie la dezvoltarea personală a participanţilor în vederea

îmbunătățirii atingerii următoarelor obiective:

2. Copilul este capabil să-şi identifice şi să-şi controleze propriile reacţii în diferite

circumstanţe şi în relaţiile cu persoanele din jur.

3. Copilul îşi dezvoltă abilităţile de interacţiune socială şi adoptă o atitudine pozitivă în

dezvoltarea relaţiilor cu cei din jur.

4. Copilul relaţionează cu cei din jur în mod nediscriminatoriu, fără a fi influenţat de

stereotipuri sau prejudecăţi de ordin social, religios, etnic sau sexual şi urmăreşte

înlăturarea lor şi a efectelor acestora.

5. În interiorul grupului din care face parte, copilul participă la definirea, respectarea şi

evaluarea unor reguli unanim acceptate.

6. Copilul este conştient de rolul şi importanţa relaţiilor de interdependenţă dintre membrii

unui grup şi caută să descopere şi să pună în valoare potenţialul fiecăruia.

Descrierea activităţii:

Avem un plan de 4 ore de activități pe care să le faceți la clasă. Ba chiar mai mult, implicându-i şi

pe părinții, prietenii și rudele copiilor.

Înainte de toate, e nevoie să ne pregătim urmărind pașii propuși de noi:

a) Veți împărți copiii în 4 echipe (de 4-8 persoane): copiii sunt lupișori și echipele vor fi patrule.

b) Patrulele își vor stabili numele patrulei, strigătul lor (cântec, totem, ceva care să-i

definească) şi își vor pregăti steagul patrulei.

c) Patrula va rămâne aceeași pe întreaga perioadă a proiectului.

d) Voi vă veți numi lider şi pentru că lucrați cu cei de clase primare vă puteți alege un nume al

unui personaj pozitiv din Cartea Junglei. Dacă mai aveți ajutoare (părinți, etc) pe parcursul

proiectului, și aceștia își vor lua un nume al unui personaj din carte (ex: Baloo, Bagheera, Chill,

Kaa, Hathi, Akela, etc).

e) Propunerile de activități de mai jos pot fi alese aleatoriu de dvs, numai fiți atenți la ce

materiale aveți nevoie pentru buna desfășurate a activității.

f) Pentru unele activități este recomandată ieșirea în natură. Pentru cele la care nu specifică

acest lucru, dvs decideți unde e cel mai potrivit loc să desfășurați activitatea!

g) Nu uitați să faceți fotografii pe parcursul proiectului. La final de proiect le puteți trimite pe

[email protected] şi puteți intra în posesia adeverinței de voluntariat în cadrul Organizației

Naționale Cercetașii României fiind direct implicat în proiectul „Mai aproape de cercetăşie!”

mailto:[email protected]

6

Mult succes! şi cum am spune la lupișori: Vânătoare bună! Vom începe programul prin a îi provoca

pe lupişori să fie activi, să reacţioneze rapid şi chiar prin a se cunoaşte mai bine. Pentru a ne

asigura că atmosfera va fi una non-formală vom începe prin rearanjarea sălii de clasă. Astfel spațiul

din centru trebuie sa fie căt mai bine degajat, și scaunele aranjate în forma de cerc pentru a putea

permite o comunicare cât mai facilă între participanți. Asftel, am propus 2 jocuri de start:

Îţi fac semn cu ochiul

Durată: 15 min

Materiale necesare: scaune (pentru jumătate din numărul copiilor)

Descriere: Se aranjează scaunele în formă de cerc şi se împart participanţii în 2 grupe (câte două

patrule în fiecare grupă). Persoanele din grupul mai mic vor sta pe scaune (unul din scaune să

rămână gol). Persoanele din al doilea grup vor sta în spatele fiecărui scaun (şi în spatele scaunului

gol va sta cineva).

Lupişorul care stă în spatele scaunului gol trebuie să încerce să cheme o persoana care stă jos,

făcându-i cu ochiul. Persoana căreia îi e adresat semnul trebuie să încerce să se mute pe scaunul

gol fără să fie atins de persoana care stă în spatele lui. Dacă e atins, atunci se reîntoarce la loc, iar

cel care face semnul cu ochiul va trebuie să încerce să facă semn altcuiva.

Dacă reuşeşte să se mute, atunci lupişorul care stă acum în spatele scaunului gol va fi următorul

care va face semn. O regulă importantă este că lupişorul căruia îi este adresat semnul nu trebuie

să-l ignore, ei trebuie să încerce să se mute.

Aceasta activitate este distractivă dacă e jucată repede.

Kaa şi maimuţele

Durată: 15 min

Descriere: Se delimitează un teren, iar toţi lupişorii vor trebuie să rămână în permanenţă în

perimetrul stabilit. Unul din lupişori va fi ales ”capul lui Kaa”: el trebuie să alerge după ceilalţi copii

şi să îi prindă. iar toţi ceilalţi vor fi Maimuţele din Poporul Bandar-Log. Toţi copii prinşi se vor ţine

de mână şi vor forma un şir care va fi “corpul şarpelui Kaa”; ultimul copil din şir este “coada

şarpelui” – şi el îi poate prinde pe ceilalţi. Şarpele Kaa va fi câştigător dacă prinde toate maimuţele,

sau va fi câştigătoare ultima maimuţă care a reuşit să scape de şarpe. Activitatea de impact este

cea în care îi provocăm pe lupişori să facă ceva inedit!

Lupișorii construiesc şi lucrează în echipe!

Durată: 60 min

Descriere: Ştim cu toţii că munca în echipă e foarte importantă în tot ce facem şi că în

permanenţă interacţionăm cu mulţi oameni. Copiii ştiu asta foarte bine şi le şi place, întrucât ei vor

să simtă că aparţin unui grup şi că sunt apreciaţi de membrii acestuia.

7

Tocmai de aceea Baloo, Kaa şi Chill s-au gândit că ar fi drăguţ să îi ajute pe copii să interacţioneze

mai uşor cu ceilalţi şi să lucreze în echipă. Provocarea este să realizeze o construcţie care să

susţină la final o nalbă (bezea) şi să fie foarte înaltă.

Materiale necesare: liderul va trebuie să pregătească 4 mese şi 4 pachete, una pentru fiecare

patrulă, care să cuprindă: 20 de batoane de spaghete, o rolă de bandă adezivă, un ghem de sfoară

(coardă, aţă) şi o nalbă. Toate acestea ar trebui puse într-o pungă de hârtie, pentru a simplifica

distribuţia materialelor şi a menţine o oarecare atmosferă de suspans.

Recomandări legate de materiale: spaghetele să fie nefierte şi să nu fie nici prea subţiri

(spaghettini), pentru că se pot rupe prea repede, dar nici prea groase (fettucini); utilizaţi sfoară

care poate fi uşor ruptă cu mâna, iar dacă e mai groasă, asiguraţi-vă că puneţi şi foarfece în

pachet; pentru nalbe utilizaţi bezele care să aibă o dimensiune “standard”, să nu fie vechi şi

încercaţi să găsiţi bezele care sunt moi şi dau senzaţia că sunt foarte uşoare (ca greutate).

De asemenea liderul trebuie să se asigure că are la îndemână următoarele lucruri, pentru o bună

funcţionare a jocului:o ruletă (pentru a măsura înălţimea structurii la finalul provocării), un

cronometru sau un temporarizator pentru a contoriza timpul şi, opţional, un sistem audio, pentru a

crea o atmosferă mai specială.

Reguli:

Lupişorii trebuie să construiască o structură de sine stătătoare (care să nu fie suspendată de

o structură mai înaltă, ca de exemplu un scaun, un candelabru, etc) înaltă – câştigă echipa

care are cea mai înaltă construcţie.

Nalba trebuie să fie poziţionată în vârf şi nu poate fi divizată (întreaga nalbă trebuie să fie

folosită) – echipele care nu respectă această regulă vor fi descalificate.

Lupişorii pot folosi oricâtă bandă adezivă doresc (oricât de puţină sau multă) şi e acelaşi

lucru cu spaghetele – le pot folosi pe toate sau doar o parte. Punga de hârtie nu poate fi o

parte a construcţiei.

Lupişorii pot rupe spaghetele, banda adezivă şi sfoara, pentru a crea structuri noi.

Provocarea durează 18 minute (nici mai mult, nici mai puţin). La finalul provocării lupişorii

nu au voie să susţină sau să atingă construcţia, pentru că altfel vor fi descalificaţi.

Înainte de a începe jocul liderul trebuie să se asigure că toţi lupişorii ştiu regulile.

La începerea jocului liderul dă drumul la muzică şi la cronometru, iar lupii trebuie să înceapă să

planifice ce fac şi să lucreze propriu-zis la construcţie.

În timpul provocării liderul poate să se plimbe printre mese, să îi informeze pe lupişori de progresul

lor şi de timpul pe care îl mai au la îndemână şi să le reamintească că cei care vor susţine sau

atinge construcţia la final vor fi descalificaţi.

La finalul provocării liderul le va spune lupişorilor să stea jos şi să lase construcţia, după care va

începe să măsoare construcţiile care stau în picioare (de obicei jumătate din ele). După

măsurătoare el va anunţa patrula “câştigătoare” (se pot oferi ca premii un rând de aplauze,

diplome sau lucruri mici).

Recomandări: După “premiere” este recomandată o mică evaluare a provocării, în care liderul

poate să sublinieze câteva lecţii (e importantă munca în echipă, realizarea de prototipuri – modele

8

– pe parcursul provocării, evaluarea corectă a greutăţii nalbei – care dacă nu e verificată din timp

poate da construcţia peste cap şi e importantă comunicarea în patrulă – realizarea unui plan,

împărţirea responsabilităţilor, etc).

După această activitatea recomandăm o activitate mai energică:

Cursa cu obstacole:

Obiectivele acestei activităţi sunt axate în special pe dezvoltarea spirituală:

lupişorii vor fi conştienţi de inegalităţile care apar atunci când unii oameni primesc privilegii

pe care alţii nu le au;

învaţă să-i cunoască pe ceilalţi prin intermediul valorilor şi emoţiilor lor;

îşi dezvoltă un sistem de valori;

îşi exprimă emoţiile.

Materiale necesare: 4 banci/scaune de aceeaşi dimensiune, o frânghie, 4 fişe de "instrucţiuni

pentru echipe", 4 eşarfe (pentru a simboliza "zidul")

Desfăşurarea jocului:

Etapa 1

Se pregăteşte traseul după cum urmează:

Trasaţi pe pământ linia de start, suficient de lungă pentru ca 4 echipe să stea în spatele

ei în şir indian.

Plasaţi frânghia paralelă cu linia de plecare, la o treime din distanţa traseului.

Puneti câte o bancă/scaun în dreptul fiecărei echipe, la două treimi din distanţa

traseului.

La sfârşit terminaţi treseul cu "zidul" simbolic (un rând de lideri, eşarfe, etc ...)

Împărţiţi grupul în 4 echipe de forţă fizică egală.

Etapa 2

Fiecare echipă primeşte câte o fişă cu instrucţiuni:

Echipa 1:

Sare peste frânghie

Sare peste bancă/scaun

Atinge peretele

Sare peste bancă/scaun


Pasează ştafeta atingând următoarea persoană

Echipa 2:


Înconjoară o dată banca/scaunul

Atinge peretele

Înconjoară o dată banca/scaunul



Echipa 3:

9


Înconjoară de două ori banca/scaunul

Atinge peretele

Înconjoară de două ori banca/scaunul



Echipa 3:

Ridică frânghia şi merge sub ea

Înconjoară de trei ori banca/scaunul

Atinge peretele

Înconjoară de trei ori banca/scaunul

Ridică frânghia şi merge sub ea


Membrii echipei citesc instrucţiunile împreună şi verifică cu ajutorul unui lider că au înţeles bine

modul în care ar trebui să se desfăşoare cursa. Ei nu trebuie să vadă instrucţiunile celorlalte echipe

şi nici să ştie că instrucţiunile sunt diferite.

Etapa 3

Participantii încep ştafeta.

Etapa 4

Odată ce cursa s-a terminat, începeţi o discutie de grup cu privire la rezultatele cursei:

Care echipă a reuşit să termine prima şi de ce?

Care echipa a terminat ultima şi de ce?

A fost o cursă corectă?

Cum te-ai simţit când ai fost parte din grupul privilegiat?

Cum te-ai simtit când ai fost parte dintr-un grup dezavantajat?

Ce ar trebui făcut pentru a face acesta cursă cu obstacole echitabilă?

Etapa 5

Începeţi o discutie despre fiecare situaţie din viaţa de zi cu zi în care oamenii trebuie să concureze,

în ciuda faptului că unii oameni au privilegii sau dezavantaje, lucru care îi pune pe nivele diferite.

Aceste inegalităţi pot fi din cauza rasei, sexului, aptitudinilor fizice, de limbă, de clasă socială, etc.

Ele pot apărea la şcoală, într-o comunitate mai mare, la nivel naţional sau la nivel mondial.

Spre final vă recomandăm două jocuri:

Asemănări şi deosebiri:

Descriere: Grupul stă într-un cerc. Liderul cere participanţilor să-şi exprime cea mai mare

diferenţă şi cea mai mare asemănare între ei şi persoana care stă în stânga lor.

Fiecare participant trebuie să se gândească la următoarele:

În ce fel sunt eu diferit de cel de lângă mine?

În ce fel suntem foarte asemănători?

10

Recomandări: Asiguraţi-vă că accentul nu este pus pe motive de discriminare şi că jocul se

desfăşoară fără a răni sentimentele lupişorilor (în special din cauza diferenţelor) – liderul poate da

ca exemplu al diferenţelor sexul: „Eu sunt fată, el e băiat”, iar apoi să spună o asemănare dintre el

şi lupişor.

Copacii magici

Descriere: Există o pădure formată din copaci magici (1 copac este format din 2 persoane). Prin

pădure hoinăresc alte 2 persoane, un turist şi un monstru al pădurii care încearcă să alunge

turistul. Pentru a se salva, turistul cere ajutorul unui copac, agăţându-se de braţul unui copac şi

zicând: „Te rog, ajută-mă”. Răspunde persoana de care s-a prins: „Cine, eu?” Celălalt care

formează copacul răspunde: „Nu, eu!” Şi se desprinde şi devine noul monstru. Vechiul monstru

devine turist, iar turistul vechi rămâne să formeze copacul cu cel de care s-a prins.

Evaluare interactivă

Durată: 15 min

Descriere: Suntem la sfârşitul activităţii. Vă propunem să faceţi o mică evaluare (fie că e discuţie

liberă de cum s-au simţit, fie că vor completa un desen cu diferite culori în funcţie de ce au învăţat

sau cum s-au simţit) (diferite metode de evaluare vă vom pregăti şi noi cât, dacă le găsiţi potrivite,

să le folosiţi) care să dureze mai mult de 10-15 minute.

După evaluare, lupişorii pot primi diplome sau diferitele surse de felicitare a acestora pentru

implicarea activă în această zi cercetăşească altfel.

11

Denumirea activităţii: CERCETĂŞIA TE AJUTĂ SĂ ŞTII MAI MULTE, SĂ FII

MAI BUN

Grupa de vârstă: copiii din clasele V-VIII

Ariile de dezvoltare: fizic, intelectual, caracter, emoţional, social, spiritual

Loc de desfăşurare: în natură, în aer liber

Perioada: o zi din perioada 6-10 aprilie 2015

Durata: 5 – 6 ore (maxim 360 minute)



Activitățile propuse contribuie la dezvoltarea personală a participanţilor în vederea îmbunătățirii

atingerii următoarelor obiective:

Dezvoltare afectivă:

I. Cunoaşterea de sine

Îşi conştientizează şi acceptă propriile trăiri şi sentimente, înţelege cauzele şi efectele pe

care acestea le pot avea asupra sa şi a celorlalţi.

Îşi consolidează încrederea în sine, fiind conştient de capacităţile personale şi de potenţialul

de care dispune, pentru a-şi găsi propriul rol.

II Exprimarea de sine:

Este capabil să-şi exprime propriile trăiri şi sentimente într-un mod autentic.

Îşi dezvoltă capacitatea de a se exprima prin diferite forme de comunicare.

III. Relaţionare şi autocontrol

Adoptă o atitudine pozitivă în ceea ce priveşte viaţa şi oamenii.

Este capabil să-şi identifice şi să-şi controleze propriile reacţii în diferite circumstanţe şi în

relaţiile cu persoanele din jur.

Dezvoltare socială:

I. Relaţii interpersonale şi de comunicare:

Îşi dezvoltă abilităţile de interacţiune socială şi adoptă o atitudine pozitivă în dezvoltarea

relaţiilor cu cei din jur.

Relaţionează cu cei din jur în mod nediscriminatoriu, fără a fi influenţat de stereotipuri sau

prejudecăţi de ordin social, religios, etnic sau sexual şi urmăreşte înlăturarea lor şi a

efectelor acestora.

Îşi dezvoltă abilităţile de comunicare şi reuşeşte să se facă înţeles.

II. Colaborare şi coordonare

În interiorul grupului din care face parte, participă la definirea, respectarea şi evaluarea unor

reguli unanim acceptate.

Aventura Temerarilor Clasele V-VIII

12

Este conştient de rolul şi importanţa relaţiilor de interdependenţă dintre membrii unui grup şi

caută să descopere şi să pună în valoare potenţialul fiecăruia.

Dezvoltare spirituală:

I. Înţelepciune :

Îşi consolidează o personalitate echilibrată, disciplină lăuntrică şi are un set personal de

valori.

Este conştient de responsabilitatea faţă de propria dezvoltare umană şi vocaţională şi

este angajat în acest proces.

Dezvoltare a caracterului

I. Sistem de valori

Este adeptul adevărului, al corectitudinii, al integrităţii, al modestiei şi acţionează cu

demnitate.

Abordează viaţa într-o manieră optimistă şi cu simţul umorului.

Dezvoltare intelectuală

I. Rezolvare de probleme

Îşi foloseşte în mod inovativ cunoştinţele acumulate pentru a da un aport pozitiv în

beneficiul societăţii.

Urmăreşte să optimizeze în mod creativ activităţile pe care le întreprinde.


Pentru această zi ne-am gândit să ieşim în natură, fie mergem în parc fie într-un alt loc, unde ne

putem desfăşura activitatea. Astfel, vă recomandăm să îi anunţaţi să aibă pacheţel cu ei pentru

masa de prânz plus apă de băut şi să fie îmbrăcaţi ca atunci când ar face activităţi în natură (haine

sport, haine lejere).

Imediat ce am ajuns la locul unde ne vom desfăşura activitatea, vom introduce activitatea prin a le

povesti copiilor ce înseamnă cercetăşia pentru grupa aceasta de vârstă. (Pentru aceasta cadrele

didactice vor primi în perioada imediat următoare o prezentare cu ce înseamnă programul educativ

pentru copiii din clasele V-VIII şi chiar vor avea şi câtevaimagini sugestive bine venite în povestire)

Fiind vorba despre o clasă de elevi presupunem că se cunosc deja între ei aşa că vom organiza

pentru început un icebreaker pentru a stimula interacţiunea între participanţi.

1. Fără 3!

Durată: 10 min

Descriere: Participanţii sunt aşezaţi în cerc. Câte unul numără cu glas tare în sensul acelor de

ceasornic. Când numerotarea ajunge la persoana care trebuie să spună 3 sau multiplu de 3, acea

persoană trebuie să bată odată din palme. Cine greşeşte, iese din joc.

Jocul se poate complica, astfel: persoana care bate de două ori din palme întoarce numărătoarea în

sens invers acelor de ceasornic.

13

Odată atmosfera înviorată le povestim elevilor că cercetaşii sunt organizaţi în patrule de 5-8 copii.

Fiecare patrulă are un şef de patrulă iar membrii patrulei au şi ei responsabilităţi diverse:

constructor, geograf, fotograf, sanitar, jurnalist, bucătar, stegar, etc. (5-10 min.)

În următoarele 20 min ei sunt invitaţi să se organizeze asemenea cercetaşilor. Şefii patrulelor sunt

aleşi de colegi. Patrulele odată formate vor avea un nume, un strigăt şi un steag. Pentru aceasta le

vom pune la dispoziţie câteva materiale: foi de hârtie, creioane colorate, markere, beţe uscate,

sfoară, etc. După ce timpul alocat acestei activităţi s-a terminat învităm patrulele să se prezinte,

pe rînd: “suntem Patrula_________ şi strigătul nostru este________ “ Steagul de patrulă este

purtat de stegar şi reprezintă identitatea patrulei.

Acum, că patrulele sunt formate şi au petrecut ceva timp împreună lucrând la “identitatea patrulei”,

putem organiza un joc de încredere, pe patrule, pentru a se pregăti pentru lucrul în comun.

2. Echilibru colectiv

Durată: 10-15 min

Descriere: Tot grupul formează un cerc, apucându-se de mâini şi încercând să obţină echilibrul

lăsându-se să cadă unii în interior alţii în exterior. Participanţii trebuie să se lase să cadă foarte lent

pentru ca să se obţină echilibru în cadrul grupului.

Jocul se poate diversifica: tot grupul formează un cerc, apucându-se de mâini. Se face

numerotarea de la 1-2. Persoanele care au numărul 1 se vor înclina înainte, cele cu numărul 2

înapoi. După ce se obţine echilibrul cei cu număru 1 se vor înclina înapoi, iar cei cu numărul 2

înainte.

Jocul se finalizează printr-o scurtă discuţie de evaluare. Ce dificultăţi au întâmpinat? Ce probleme

există în viaţa reală ce blochează încrederea în cineva?

Deja copiii au zâmbetul pe buze, şi-au mai consumat din energie alergând puţin şi atunci venim cu

propunerea să facem ceva care să-i determine să lucreze în echipă, să găsească cele mai bune

soluţii de finalizare a următorului atelier/ateliere

3. Lumânarea aprinsă

Durată: 20 min

Descriere: Marcaţi o zonă de aproximativ 6 m diametru şi plasaţi în centru, la o distanţă de 1 m,

două borcane (80 ml) unul din ele conţinând o lumânare aprinsă. Patrulei care realizează această

„provocare” i se va pune la dispoziţie o cordelină (sfoară împletită) suficient de lungă. Instrucţiuni:

lucrând din afara zonei marcate, schimbaţi poziţia celor două borcane (unul în locul celuilalt). Aveţi

grijă ca la manipulare să nu stingeţi lumânarea căci veţi fi descalificaţi.

Dacă aveţi materiale suficiente (borcane, lumânări şi cordelină) acest exerciţiu se poate realiza

concomitent cu 2-4 patrule.

Şi dacă steagul patrulei este aşa de importanthaideţi să vedem cum poate patrula să-l apere sau să

captureze steagul celeilalte patrule.

14

4. Capturarea steagului

Durată: 120 min

Descriere: E nevoie de un teren împărţit în două şi două echipe egale ca număr de participanţi,

fiecare cu teritoriul ei. Steagul este o bucaţă de material sau orice obiect mic ce poate fi ţinut în

mână.

Scopul jocului este ca jucătorii să ajungă în echipa adversă, să le ia steagul şi să se întoarcă pe

teritoriul lor fără să fie atinşi/prinşi. Steagul e aparat prin prinderea jucătorilor echipei adverse care

încearcă să il ia. Odată ce intră în teritoriu echipei adverse, jucătorii deven vulnerabili.

Locaţia steagului: este recomandat ca steagurile să fie puse în locuri vizibile în spatele teritoriului

propriu.

Închisoarea: un jucător care e prins e dus la închisoare. Închisoarea e un loc bine delimitat cu rolul

de a reţine jucătorii echipei adverse. Locaţia acesteia este la o anumită distanţă de steag pentru a

reduce posibilitatea unei simultane evadări şi capturări a steagului. Jucătorii din închisoare pot fi

eliberaţi cu ajutorul coechipierilor. Evadarea are loc atunci când un coechipier aleargă din teritoriul

său în închisoarea inamicilor. Acesta eliberează jucătorii pe care îi atinge. După ce sunt eliberaţi,

jucătorii sunt obligaţi să se întoarcă direct pe teritoriul propriu înainte de a încerca să capureze

steagul.

În timp ce se întorc, aceştia nu mai pot fi prinşi şi reţinuţi în închisoare. Jucătorul care a realizat

evadarea poate fi reţinut în închisoare dacă e prins sau poate încerca să captureze steagul. Dacă

un „prizonier” părăseşte închisoarea fără eliberarea cu ajutorul unui coechipier, jucătorul respectiv

e eliminat din joc.

Dacă toţi jucătorii unei echipe ies din teritoriul lor atunci aceştia nu îşi pot elibera coechipierii prinşi

în închisoare iar echipa adversă are tot timpul să găsească steagul.

Capturarea steagului: dacă un jucător e prins (atins) în timp ce ţine steagul echipei adverse,

steagul e lăsat în locul unde a fost prins jucătorul. Jucătorul cu steagul în mână poate fi prins. Jocul

se sfârşeşte când un jucător se întoarce pe teritoriu său cu steagul inamic. Cel care are steagul nu

poate elibera coechipierii din închisoare.

După finalizarea acestei activităţi, fiind una care i-a solicitat fizic, ne uităm la ceas şi realizăm că e

nevoie de o pauză în care să-şi mănânce prânzul. Le vom da 20 de minute pentru aceasta.

Partea a doua a programului vă propun să o începem cu jocurile lui Kim. „Kim era un tânăr hindus

care se antrena să observe foarte repede tot ce era în jurul lui, pentru a putea numi apoi tot ce a

văzut, fără să uite nimic”. Jocul se numeşte:

5. Baricada

Durată: 25-30 min

Descriere: Aşezaţi, dacă spaţiul permite, patrulele oarecum grupate circular şi rugaţi-le pentru

început să-şi construiască o mică baricadă din bagaje. Fiecare patrulă adunăîn spatele baricadei 20

de obiecte diferite şi le aşează astfel încât să nu poata fi văzute decât dacă sunt privite de sus.

Patrulele au apoi 2 min./ baricadă ca să inspecteaza/memoreze pe rând fiecare „colecţie” a

15

vecinilor şi revin la baricada lor. Acum începe provocarea: fiecare patrulă, pe rând, cere câte un

obiect de la altă patrulă. Dacă se cere un obiect care nu există sau care se găseşte la o altă patrulă

cei care cer pierd tura respectivă. Patrula cu cele mai multe obiecte dupa 15 minute câştigă.

Si pentru că elevii au stat suficient într-un repaus fizic antrenându-şi memoria e timpul pentru ceva

mai dinamic:

6. Deasupra şi dedesubt

Durată: 20 min

Descriere: Patrulele sunt aliniate în şir indian. Şeful patrulei fuge până în faţa terenului de joacă,

atinge un semn stabilit de coordonator, se reîntoarce în faţa patrulei, se târăşte printre picioarele

coechipierilor, atinge un semn pus undeva în spatele patrulei şi se întoarce la locul său peste

spatele membrilor patrulei. Când ajunge la locul lui din faţă, numărul doi porneşte peste spatele

şefului, aleargă la semnul din faţă, se întoarce printre picioarele patrulei, apoi peste spatele

celorlalţi şi înapoi la locul său. Totul continuă până întreaga patrulă a făcut un tur.

Şi dacă această competiţie le-a stârnit interesul vă propunem să continuaţi joaca cu toată clasa şi

să vedeţi cine este:

7. Cel mai puternic

Durată: 15 min

Materiale: o coardă prinsă la capete, 4 obiecte similare (eşarfe, şepci, etc.)

Descriere: Patrulele stau în afara cercului format de coardă, fiecare copil tinându-se de coardă. La

aproximativ 2 m în spatele fiecărei patrule se află un obiect (eşarfă). La semnalul coordonatorului

copiii trag de coardă astfel încât unul dintre membrii patrulei să poată lua obiectul. Prima patrulă

care realizează asta primeşte punct.

La final, vă recomandăm să le acordaţi o pauză de 10 minute şi să aveţi un moment în care să îi

felicitaţi pe toţi pentru efortul depus, pentru strategiile descoperite, pentru munca în echipă şi

indiferent dacă au câştigat jocul sau nu, pe data viitoare sunt şi mai pregătiţi în a găsi alte metode

pentru a înscrie cât mai multe goluri.

8. Evaluare interactivă:

Durată: 10-15 min



sau cum s-au simţit) (diferite metode de evaluare vă vom pregăti şi noi cât, dacă le găsiţi potrivite,

să le folosiţi) care să dureze mai mult de 10-15 minute.

După evaluare, copiii pot primi diplome sau diferitele surse de felicitare a acestora pentru


16

Denumirea activității: CERCETĂŞIA ESTE ALTFEL! ESTE UN MOD DE VIAŢĂ!

ACTIVITATEA NR. 1 - ÎN NATURĂ

Grupa de vârstă: tineri din clasele IX-XII


Loc de desfăşurare: în natură, în aer liber


Durata: 6 ore (360 minute)





Dezvoltare afectivă




Caută să atingă şi să-şi menţină echilibrul interior, să se dezvolte pentru a deveni matur din

punct de vedere emoţional.



II. Exprimarea de sine:




Este conştient de angajamentele implicate de viaţa familială şi este capabil să decidă în mod

responsabil în privinţa întemeierii unei familii.

Dovedeşte maturitate în privinţa afectivităţii şi sexualităţii şi este conştient de implicaţiile pe

care le are viaţa sexuală.







Acţionează în mod responsabil pentru dezvoltarea grupului promovând şi facilitând un climat

de colaborare în interiorul acestuia.

Provocarea Exploratorilor

Clasele IX - XII

17

În interiorul grupului din care face parte, participă la definirea, respectarea şi evaluarea

unor reguli unanim acceptate.

Este conştient de rolul şi importanţa relaţiilor de interdependenţă dintre membrii unui grup

şi caută să descopere şi să pună în valoare potenţialul fiecăruia.


I. Înţelepciune :

Este conştient de responsabilitatea faţă de propria dezvoltare umană şi vocaţională şi

este angajat în acest proces.


I. Sistem de valori

Are un sistem de valori proprii care să-l ajute să se raporteze în mod pozitiv şi

constructiv la lume şi viaţă.




Acţionează cu maturitate şi agilitate în diversele situaţii în care se regăseşte.




II. Autonomie

Este capabil să ia decizii singur şi îşi asumă consecinţele acestora.

Dă dovadă de spirit critic în raport cu lumea care-l înconjoară şi are capacitate de

discernământ.

Este autonom şi independent în decizii şi acţiune.

Este capabil să înfrunte în mod matur marile încercări ale vieţii.


Pentru această zi ne-am gândit să ieşim în natură, fie mergem în parc fie într-un alt loc, unde ne

putem desfăşura activitatea. Astfel, vă recomandăm să îi anunţaţi să aibă pachet cu ei pentru masa

de prânz plus apă de băut şi să fie îmbrăcaţi ca atunci când ar face activităţi în natură (haine sport,

haine lejere).

Imediat ce am ajuns la locul unde ne vom desfăşura activitatea, vom introduce activitatea prin a le

povesti copiilor ce înseamnă cercetăşia pentru grupa aceasta de vârstă. (Pentru aceasta cadrele


pentru copiii din clasele IX-XII şi chiar vor avea şi câteva imagini sugestive bine venite în

povestire)

Ajunşi la locul unde ne vom desfăşura programul vom începe prin a îi provoca pe copii să fie activi,

să reacţioneze rapid şi chiar prin a se cunoaşte mai bine. Asftel, am propus 2 jocuri de start:

18

1. Blazonul cercetaşilor

Durată: 20 minute

Materiale necesare: pentru fiecare elev câte o coală A4 şi câte 1 pix

Descriere: Se înmânează participanţilor câte o foaie A4 împărţită în 4 zone. Participanţii îşi scriu

numele în colţul din dreapta sus şi sunt rugaţi să simbolizeze în cele 4 cadrane, prin desen, ce sunt

ei, ce le place, ce nu le place, ce vor să devină dupa care urmeaza partea de discutii pe temele de

mai sus.

2. Bingo

Durată: 20 minute

Materiale necesare: avem nevoie de o foaia cu aspecte

Descriere: Se vor împărţi foi care vor avea linii şi coloane în care sunt trecute mai multe

caracteristici. Fiecare participant va primi o astfel de foaie şi va avea un pix în mână. Când se va da

startul va trebui să identifice persoanele care au acele caracteristici, cei identificaţi urmând să

semneze în chenarul care li se potriveşte. Vor câştiga cei care: vor face prima LINIE şi vor

completa întreg tabelul. Astfel că, cel care va ajunge să completeze prima linie sau va completa

întreg tabelul va striga fie LINIE fie BINGO, în funcţie de ce a reuşit să facă.

Acum că toţi se cunosc este momentul în care vrem să lucrăm pe echipe şi pentru asta vom forma

echipe de câte 7 persoane. Sunt mai multe metode de a forma echipele însă una destul de facilă

este să se aşeje în linie şi să numere pornind de la 1 până la 4 de exemplu. Astfel, dacă vor fi 28

de elevi se vor forma 4 echipe fiind 7 care au spus numarul 1, 7 care au zis 2 şi aşa mai departe.

Următoarea activitate îi va determina să lucreze în aceste aceste echipe nou formate cât să să

găsească cele mai bune soluţii de finalizare a jocului.

3. Cât de înalt este Alfred?

Durată: aprox. 1 oră

Materiale necesare: avem nevoie de: bileţele cu aspecte de mai jos, bileţele albe pe care le vor

primi cei din cercurile formate şi câte 1 pix/sticou/creion pentru fiecare dintre aceştia)

Descriere: Participanţii după ce au format echipele de câte 7 persoane se vor împărţi în 6 jucători

+ 1 poştaş (recomandat) – fiecare echipă îşi va alege câte un loc diferit cât să poată lucra pentru

această activitate.

Cei 6 jucători (P1, P2, P3, P4, P5 şi P6) vor fi aşezaţi în cerc cu faţa înspre exteriorul cercului. Ei nu

vor avea voie să vorbească între ei şi tot ce va trebui să aibă cu ei este doar un pix/stilou/creion.

Scopul fiecărei echipe este să afle cât de înalt este Alfred şi acest lucru îl pot face doar

trimiţându-şi mesaje către ceilalţi jucători din echipă. Ei îşi vor trimite între ei mesajele prin biletele

cu diferitele întrebări/răspunsuri prin poştaş, care stă în mijlocul cercului şi responsabilitatea lui să

fie aceea de a distribui mesajele către destinatari. Poştaşul nu va putea vorbi cu membrii care stau

în interiorul cercului. (datoria lui/a ei este să se ocupe de aceste mesaje).

19

Regulile de trimitere a mesajelor lor:

- se trece pe bileţel destinatar către expeditor (de ex, P1 către P5) după care conţinutul textului

- telegrama este trimisă către o singură persoană

- pentru a trimite un nou mesaj trebuie folosită o nouă telegramă

- mesajele pot fi trimite DOAR prin poştaş

Exerciţiul durează mai mult de 30 de minute sau când unul dintre echipele participante la joc au

decis că au un răspuns la cât de înalt este Alfred.

La finalul exerciţiului se va face debriefing. Debriefing-ul va fi concentrat pe starea prin care au

trecut participanţii. Ideea de centralizare a informaţiilor, punctele slabe/tari în a gestiona mesajele

primite/transmise precum şi procesarea unui număr mare de informaţii vor fi menţionate în

debriefing.

Între participanţi se distribuie următoarele informaţii (fiecare din echipa ce va sta în

cerc, va primi unul sau mai multe bileţele – în funcţie de câţi membrii sunt în echipă):

Alina are înălţimea de 156 cm.

George este cu 4 cm mai înalt decât Alina.

Cristi este cu 5 cm mai mic decât George.

Marian este de aceeaşi înălţime cu Cristi.

Alexandra este cu 7 cm mai mică decât Marian.

Horea este cu 8 cm mai înalt decât Alexandra.

Roxana este de aceeaşi înălţime cu Horea.

Ionuţ este cu 3 cm mai înalt decât Roxana.

Ciprian este cu 6 cm mai mic decât Ionuţ.

Florina este de aceeaşi înălţime cu Ciprian.

Andrei este cu 17 cm mai înalt ca Florina.

Alfred are aceeaşi înălţime ca Andrei.

Înălţimea lui Alfred e 170 cm. Fiecare participant primeşte câte două din propoziţiile de

mai sus (atenţie să nu fie propoziţii consecutive).

După acest joc prin care le-am pus la încercare capacităţile de lucru în echipă, de gândire, de

comunicare şi de calcul considerăm că este necesar ca fiecare “cercetaş” să facă o pauză de masă.

Am dori ca aceştia să mănânce tot pe echipe pentru a consolida relaţiile dintre ei.

După ce au terminat de mâncat şi s-au odihnit puţin este momentul să le încercăm simţurile şi

astfel propunem o activitate solicitantă care necesită multă concentrare din partea elevilor:

4. Descoperirea simţurilor

Durată: 140 min

20

Descriere: Unele lucruri trebuie să fie experimentate. Cum descrii mirosul tocăniţei, sălbăticia

mării iarna sau apropierea stelelor în deşert, noaptea? Destul de greu, nu? Tinerii sunt puşi în

contact cu sentimentele lor pentru pământ prin aceea că li se dă voie să facă tot felul de lucruri,

mai degrabă decât să li se spună ceva despre ele. Simţurile pe care le au reprezintă un

„echipament” extraordinar, dar care din păcate nu este folosit de mulţi, sau poate că este utilizat

greşit… Uneori trebuie să-i ajutăm pe tineri (şi chiar pe noi!) să vadă măreţia acestei lumi, dar

acest lucru nu poate fi realizat doar prin cuvinte şi imagini.

Nu încerca să-ţi satisfaci vanitatea predând multe lucruri extraordinare. Trezeşte curiozitatea

oamenilor. Este destul să deschizi minţile celor din jur; nu le supraîncărca. Trebuie să pui acolo

numai o scânteie. Dacă materia respectivă poate să ardă, va arde. Tinerii învaţă făcând, iar

educaţia pentru conştientizare senzorială se bazează pe această metodă de la început la sfârşit.

Este un instrument foarte puternic, care promovează dezvoltarea unei aprecieri emoţionale şi

intuitive a mediului înconjurător. Este adevărat că mulţi oameni de toate vârstele beneficiază de

„doze” semnificative de experienţe senzoriale, însă deoarece e aşa de uşor să le trăiască,

majoritatea le iau de bune şi presupun că ele sunt o pierdere de timp. Ochii şi urechile se plictisesc

repede. Ne plângem de mirosuri urâte şi uităm să apreciem mirosul în sine. Cele mai bune lucruri

din viaţă sunt gratis, şi de aceea sunt în mod brutal subestimate.

Desfăşurare:

Pentru fiecare din cele 5 simţuri există câteva mici activităţi care se pot face. Alegeţi-le pe cele

potrivite pentru grupul vostru sau inventaţi altele, similare.

Vedere:

Activitatea 1 - cca 25 min. (avem nevoie de: câteo eşarfă pentru fiecare din echipele

formate)

Descriere: participanţii se grupează câte doi. În cadrul perechii, unul merge legat la ochi pe un

traseu, în timp ce celălalt îl îndrumă şi îi descrie ceea ce se vede (această experienţă întăreşte şi

relaţiile dintre participanţi şi ajută la cunoaşterea reciprocă-sparge gheaţa).

Auz:

Activitatea 2 - identificarea sunetelor - cca 25 min. (avem nevoie de: câteo eşarfă pentru

fiecare dintre elevi, câte o coală A4 şi câte un pix pentru fiecare)

– trebuie realizată într-un loc unde zgomotele maşinilor nu sunt foarte puternice; undeva în natură,

într-un parc etc.

Descriere: fiecare stă, legat la ochi, într-un loc cât de cât izolat, şi încearcă să identifice sunetele pe

care le aude şi locul de unde vin (de ex. cântec de păsări, vântul). Se poate face chiar şi o hartă a

acestor sunete, pe o bucată de hârtie-fiecare poate reprezenta locurile unul în funcţie de celălalt.

Miros :

Activitatea 3 - efectele mirosurilor - 30 min. (avem nevoie de mai multe obiecte, lucruri cu

miros: mirodenii, parfumuri, elemente din natură, etc)

Descriere: echipa se împarte în două. Fiecare jumătate pregăteşte celeilalte, pe rând, cca 5 lucruri

pe care să le miroasă. Cei care le miros sunt legaţi la ochi şi trebuie să descrie starea pe care le-o

provoaca mirosul respectiv.

Gust :

Activitatea 4 - joc de rol - 30 min.

21

Descriere: se împart în 2 echipe. În fiecare echipă, pe rând, câte un copil îşi imaginează că

mănâncă sau bea ceva deosebit şi le descrie celorlalţi ce simte (3 min fiecare).

Tactil :

Activitatea 5 - comunicarea mută - cca 15 min

Descriere: participanţii sunt aşezaţi în şir, unul în spatele celuilalt. Ultimul din şir trebuie să

deseneze ceva, cu degetul, pe spatele celui din faţă, iar acesta desenează ce a simţit pe spatele

următorului etc. Primul din rând trebuie să re-deseneze ce a simţit desenându-i-se pe spate. Se

compară cele 2 desene.

Observaţie: se poate repeta, urmărindu-se ca cele 2 desene să semene cât mai mult. Se poate face

un concurs între 2 sau mai multe şiruri de participanţi (care ghiceşte mai repede).

Activitatea 6 - recunoaştere - 15 min. (avem nevoie de câte o eşarfă pentru fiecare echipă

formată)

Descriere: participanţii se împart în 2 echipe, fiecare constituind un cerc, iar în mijloc este unul

dintre ei. Acesta, legat la ochi, trebuie să-i recunoască pe ceilalţi doar pipăindu-le feţele.

Vă recomandăm ca, în funcţie de cum decurge activitatea, să le mai acordaţi pauze mici de

5-10 minute.

O alta aternativa de joc in care copii sunt antrenati atat fizic si intelectual este:

5. Vârfurile lui Messner

Durată: aprox. 8 ore

Materiale necesare: În vederea pregatirii traseelor, organizatorii va trebui să aibă pregătite:

- un indicator central cu săgeți îndreptate către taberele de bază (carton, placaj etc.)

- indicatoare din fiecare tabără de bază către vârfuri (idem)

- o fişă de parcurs pentru fiecare patrulă (vezi ex.)

- o modalitate de a înregistra trecerea patrulelor prin taberele de bază, prin punctele critice şi o

dovadă a atingerii vârfurilor (autocolante, etichete sau markere)

- câte un zar special pentru fiecare tabără de bază şi pentru fiecare punct critic (18)

- un obiect voluminos şi greu de cărat (buştean, canistră, galeată de apă plină) pe post de “butelie

de oxigen”

Patrulele participante trebuie să fie echipate ca pentru activitate în teren accidentat (ghete, haine

confortabile şi rezistente, rucsac mic cu provizii, etc.).

Descriere: În jurul campului sau în zona aleasă pentru joc, se stabilesc patru “tabere de bază”

(TB1, TB2, TB3, TB4) preferabil în patru direcții total diferite, la circa 5 min alergare (10 min mers)

de punctul de start (C).

În jurul fiecarei tabere de bază se stabilesc câte patru puncte – “vârfurile” – care pot fi culmi,

creste, vârfuri de deal, înălȚimi sau puncte oarecare în padure, cam la aceeaşi distantă ca şi cea

din C în TB. Excepție face o singură tabără de bază, care va avea numai doua vârfuri (cele mai

înalte – Chomolungma și K2). Distanța până la ele va fi ceva mai lungă decât în cazul celorlalte.

22

Avem astfel un număr de 14 vârfuri botezate dupa cei 14 optmiari din Himalaya şi Karakorum

(Chomolungma, K2, Kangchendjunga, Lhotse, Makalu, Manaslu, Dhaulagiri, Nanga Parbat, Cho

Oyu, Gasherbrum II, Broad Peak, Hidden Peak, Annapurna, Shisha Pangma).

Între fiecare tabără de bază şi vârf, cam la doua treimi distanȚă după TB, se stabileşte “punctul

critic” al respectivului vârf (PC).

În fiecare tabără de bază va sta câte un arbitru – meteorolog (lider). El va avea la dispoziție un

zar special cu un desen sau inscripție “vreme frumoasă” pe doua fețe, “vreme schimbătoare” pe

alte două şi “furtună” pe cele rămase. De asemenea, el va dispune de autocolante sau etichete cu

aceleaşi inscripții pentru a fi lipite pe fişele patrulelor. În lipsa acestora pot fi utilizate markere de

diferite culori.

Punctele critice pot avea sau nu arbitri (în funcȚie de încrederea pe care vrem s-o acordăm

patrulelor). Oricum, aici va exista un alt zar special, cu inscripȚia “senin” pe două dintre fețe,

“viscol”, pe alte doua şi “rău de altitudine”, pe ultimele.

Pe vârfuri putem avea compostoare diferite, coduri sau orice alt element doveditor (înalțimea

vârfului, anul în care a fost cucerit, anul în care Reinhold Messner l-a escaladat, etc.). În punctul C

vom instala un pilon indicator, cu săgeȚi indicând direcȚia tuturor TB. În fiecare TB vom avea

săgeți indicând direcția către vârfurile respective. Fiecare echipă primeşte o fişa de parcurs şi

porneşte din punctul C.

Obiectivul este sa atingă toate cele 14 vârfuri în timpul cel mai scurt. Patrula pleacă din C şi se

îndreaptă către una din TB, la libera alegere. Ajunşi aici, arbitrul aruncă “zarul meteorologic”.

Rezultatul va fi consemnat (autocolant, marker) în fişa echipei. Dacă rezultatul este “vreme

frumoasă”, echipa poate pleca mai departe, direct pe vârful ales ca obiectiv.

Dacă rezultatul este “furtună”, echipa trebuie să se întoarca la C şi să pornească într-o alta

expediție. Ei pot iniția un nou asalt al aceluiaşi vârf, sau pot încerca altul, la alegere. Dacă

rezultatul este “vreme schimbătoare” echipa are doua alternative: una este să se întoarcă direct la

C, ca în cazul furtunii, iar cealaltă este să rişte o continuare către vârf. În acest din urmă caz, ei va

trebui să se oprească în punctul critic şi să dea din nou cu zarul.

Dacă rezultatul este “senin”, vremea s-a îndreptat şi calea către vârf este deschisă; însă dacă au

ghinionul să dea “viscol” sau “rău de altitudine”, atunci trebuie să se întoarcă tot drumul pâna la C

şi să iniȚieze o altă tentativă. Ajunşi pe vârf, cercetaşii trebuie să-şi noteze codul sau să-şi

perforeze fişa, după care se întorc la C pentru confirmarea escaladei şi startul către urmatorul

obiectiv. Confirmarea se face de către un lider, prin lipirea unui autocolant cu imaginea vârfului pe

fişă, sau prin simpla semnatură.

Traseul C – TB – PC – V se reia pentru fiecare dintre cele 14 vârfuri, ori de câte ori este nevoie (în

funcȚie de condiȚiile meteo, un vârf poate fi cucerit după prima sau a zecea tentativă).

23

“Butelia de oxigen” permite accesul direct pe un vârf, indiferent de vreme, însă ea trebuie cărată

tot drumul până pe vârf şi înapoi şi nu poate fi utilizată decât o singură dată, de către fiecare

patrulă.

Văzând că toţi au un anumite simţuri mai mult sau mai puţin dezvoltate propunem la final o

activitate de comunicare pozitivă:

6. Maşina de spălat

Durată: 15 min

Descriere: Se formează două şiruri de copii, faţa în faţă. Un voluntar/cel care rămâne fără pereche

sau animatorul trece printre cele două şiruri („maşina de spălat”). Când ajunge în dreptul primei

perechi din şir se opreşte şi aşteaptă să fie „spălat”: fiecare participant la joc îi pune mâna pe umăr

şi îi spune o caracteristică, o calitate personală sau o vorbă bună. Cel „spălat” mulţumeşte şi trece

mai departe. Atenţie: se va insista de la început pe caracterul pozitiv al comunicării ! Neapărat

trebuie să treacă prin „maşina de spălat” copiii trişti, timizi, negativişti, pentru a le ridica moralul,

pentru a le dezvolta încrederea în sine sau pentru a-i determina să gândească pozitiv.

7. Evaluare interactivă:

Durată: 15 min



sau cum s-au simţit).



ACTIVITATEA NR. 2 – ÎN INTERIOR

Grupa de vârstă: tinerii din clasele IX-XII


Loc de desfăşurare: în sala de clasă, într-un spaţiu acoperit


Durata: 6 ore (360 minute)





Dezvoltare afectivă


24



Caută să atingă şi să-şi menţină echilibrul interior, să se dezvolte pentru a deveni matur

din punct de vedere emoţional.



II. Exprimarea de sine:




Este conştient de angajamentele implicate de viaţa familială şi este capabil să decidă în mod

responsabil în privinţa întemeierii unei familii.

Dovedeşte maturitate în privinţa afectivităţii şi sexualităţii şi este conştient de implicaţiile pe

care le are viaţa sexuală.







Acţionează în mod responsabil pentru dezvoltarea grupului promovând şi facilitând un climat

de colaborare în interiorul acestuia.

În interiorul grupului din care face parte, participă la definirea, respectarea şi evaluarea

unor reguli unanim acceptate.

Este conştient de rolul şi importanţa relaţiilor de interdependenţă dintre membrii unui grup

şi caută să descopere şi să pună în valoare potenţialul fiecăruia.


I. Înţelepciune :

Este conştient de responsabilitatea faţă de propria dezvoltare umană şi vocaţională şi este

angajat în acest proces.


I. Sistem de valori

Are un sistem de valori proprii care să-l ajute să se raporteze în mod pozitiv şi constructiv la

lume şi viaţă.




Acţionează cu maturitate şi agilitate în diversele situaţii în care se regăseşte.




II. Autonomie

Este capabil să ia decizii singur şi îşi asumă consecinţele acestora.

25

Dă dovadă de spirit critic în raport cu lumea care-l înconjoară şi are capacitate de

discernământ.

Este autonom şi independent în decizii şi acţiune.

Este capabil să înfrunte în mod matur marile încercări ale vieţii.


Pentru această zi ne-am gândit, dacă vremea nu ţine cu noi (plouă, e frig, etc) să desfăşurăm

activitatea în interior (fie în sala de clasă, fie undeva unde să fim protejaţi de ploaie, frig).

Totodată, pentru această activitate, vă recomandăm să îi anunţaţi pe copiii să fie îmbrăcaţi ca

atunci când ar face activităţi în natură (haine sport, haine lejere).

Imediat ce suntem pregătiţi pentru a ne desfăşura activitatea, vom introduce activitatea prin a le

povesti copiilor ce înseamnă cercetăşia pentru grupa aceasta de vârstă (Pentru aceasta cadrele


pentru copiii din clasele IX-XII şi chiar vor avea şi câteva imagini sugestive bine venite în

povestire).

Vom începe programul prin a îi provoca pe copii să fie activi, să reacţioneze rapid şi chiar prin a se

cunoaşte mai bine. Pentru a ne asigura că atmosfera va fi una nonformală vom începe prin

reanjarea sălii de clasă. Astfel spațiul din centru trebuie sa fie căt mai bine degajat, și scaunele

aranjate în forma de cerc pentru a putea permite o comunicare cât mai facilă între participanți.

Primele 2 jocuri vor fi:

1. Blazonul cercetaşilor

Durată: 20 minute

Materiale necesare: câte o coală A4 şi câte 1 pix pentru fiecare elev

Descriere: Se înmânează participanţilor câte o foaie A4 împărţită în 4 zone. Participanţii îşi scriu

numele în colţul din dreapta sus şi sunt rugaţi să simbolizeze în cele 4 cadrane, prin desen, ce sunt

ei, ce le place, ce nu le place, ce vor să devină dupa care urmeaza partea de discutii pe temele de

mai sus.

2. Nebunii

Durată: 20 minute

Materiale necesare: o bucată de hârtie creponată

Descriere: Se împarte grupul în echipe de câte trei. Fiecare echipă va primi un rol de hârtie

creponată. Se marchează două linii de graniță la o distanță de aproximativ 3 metri jumatate.

Fiecare echipă se pune în spatele unei linii.

Când liderul spune "Start!", doi jucatori din fiecare echipă se așează pe mâini și genunchi unul în

spatele altuia. Jucătorul din spate își pune mâinile pe gleznele jucătorului din față. Cel de-al treilea

jucator este cel care face legatura dintre cei doi. El face acest lucru înfășurând cu hârtia creponată

26

locul unde mâinile celui din spate se leagă de gleznele celui din față. După ce jucătorii au fost

conectați unul de celalalt, ei se vor târî spre linia ce formează granița opusă. Dacă hârtia se rupe,

ce doi care se târăsc trebuie să se oprească și cel de-al treilea jucător repară legătura. Când cei doi

ajung la destinație, ei se vor schimba în așa fel încât toată lumea să fie persoană care leagă. Prima

echipă care reușește să ajungă la cealaltă graniță - va câștiga. Este bine ca jucătorii să se schimbe

între ei în așa fel încât toată lumea să fie persoană care conectează, leagă.

Acum că toţi se cunosc este momentul în care vrem să lucrăm pe echipe şi pentru asta vom forma

echipe de câte 7 persoane. Sunt mai multe metode de a forma echipele însă una destul de facilă

este să se aşeje în linie şi să numere pornind de la 1 până la 4 de exemplu. Astfel, dacă vor fi 28

de elevi se vor forma 4 echipe fiind 7 care au spus numarul 1, 7 care au zis 2 şi aşa mai departe.

Următoarea activitate îi va determina să lucreze în aceste aceste echipe nou formate cât să să

găsească cele mai bune soluţii de finalizare a jocului.

3. Cât de înalt este Alfred?

Durată: aprox. 1 oră

Materiale necesare: bileţele cu aspecte de mai jos, bileţele albe pe care le vor primi cei din

cercurile formate şi câte 1 pix/sticou/creion pentru fiecare dintre aceştia

Descriere: Participanţii după ce au format echipele de câte 7 persoane se vor împărți în 6 jucători

+ 1 poştaş (recomandat) – fiecare echipă îşi va alege câte un loc diferit cât să poată lucra pentru

această activitate.

Cei 6 jucători (P1, P2, P3, P4, P5 şi P6) vor fi aşezaţi în cerc cu faţa înspre exteriorul cercului. Ei nu

vor avea voie să vorbească între ei şi tot ce va trebui să aibă cu ei este doar un pix/stilou/creion.

Scopul fiecărei echipe este să afle cât de înalt este Alfred şi acest lucru îl pot face doar

trimiţându-şi mesaje către ceilalţi jucători din echipă. Ei îşi vor trimite între ei mesajele prin

biletele cu diferitele întrebări/răspunsuri prin poştaş, care stă în mijlocul cercului şi

responsabilitatea lui să fie aceea de a distribui mesajele către destinatari. Poştaşul nu va putea

vorbi cu membrii care stau în interiorul cercului. (datoria lui/a ei este să se ocupe de aceste

mesaje).

Regulile de trimitere a mesajelor:

- se trece pe bileţel destinatar către expeditor (de ex, P1 către P5) după care conţinutul textului

- telegrama este trimisă către o singură persoană

- pentru a trimite un nou mesaj trebuie folosită o nouă telegramă

- mesajele pot fi trimite DOAR prin poştaş

Execiţiul durează mai mult de 30 de minute sau când unul dintre echipele participante la joc au

decis că au un răspuns la cât de înalt este Alfred.

La finalul exerciţiului se va face debriefing. Debriefing-ul va fi concentrat pe starea prin care au

trecut participanţii. Ideea de centralizare a informaţiilor, punctele slabe/tari în a gestiona mesajele

27

primite/transmise precum şi procesarea unui număr mare de informaţii vor fi menţionate în

debriefing.

Între participanţi se distribuie următoarele informaţii (fiecare din echipa ce va sta în

cerc, va primi unul sau mai multe bileţele – în funcţie de câţi membrii sunt în echipă):

Alina are înălţimea de 156 cm.

George este cu 4 cm mai înalt decât Alina.

Cristi este cu 5 cm mai mic decât George.

Marian este de aceeaşi înălţime cu Cristi.

Alexandra este cu 7 cm mai mică decât Marian.

Horea este cu 8 cm mai înalt decât Alexandra.

Roxana este de aceeaşi înălţime cu Horea.

Ionuţ este cu 3 cm mai înalt decât Roxana.

Ciprian este cu 6 cm mai mic decât Ionuţ.

Florina este de aceeaşi înălţime cu Ciprian.

Andrei este cu 17 cm mai înalt ca Florina.

Alfred are aceeaşi înălţime ca Andrei.

Înălţimea lui Alfred e 170 cm. Fiecare participant primeşte câte două din propoziţiile de

mai sus (atenţie să nu fie propoziţii consecutive).

După acest joc prin care le-am pus la încercare capacităţile de lucru în echipă, de gândire, de

comunicare şi de calcul am vrea să aflăm cât de atenţi dar şi rapizi pot fi prin jocul:

4. Sultanul

Durată: 20 min

Descriere: Sultanul-conducătorul acestui joc stă în capul mesei (pe fotoliu/scaun), iar ceilalți

jucători în jurul mesei (pe scaune obișnuite/pe jos). Sultanul, despotic tipic oriental, își chinuiește

adesea supușii cu capriciile sale. Printre altele, nu suportă să audă o anumită literă. El spune de

ex: “astăzi să nu aud litera A!” și imediat adaugă: “ce-i veți oferi la cina prea-puternicului vostru

stăpân?” Jucătorii încep să rostească, pe rând, în sensul acelor de ceasornic, diferite feluri de

mâncare, de ex: ouă, gâscă, budincă, compot, etc. (cuvinte fără litera A). Jucătorul care greșește,

se gândește mai mult de 3 sec. sau repetă un cuvânt rostit înainte, primește o pedeapsă de la

sultan.

Întrebările sunt de fiecare dată altele și se referă nu numai la vocale, dar și la consoane.

Câteodată, sultanul schimbă litera mai repede decât întrebările. Uneori, le cere supușilor să-i

recomande un autor bun, alteori o floare, o pasăre, un oraș, etc. Cu cât conducătorul are mai multă

imaginație – jocul este mai interesant.

28

Pentru că uneori nu avem destul de multă încredere în cei din jurul nostru este bine să aflăm cu

cine avem de-a face şi astfel prin jocul de încredere:

5. Mersul spre zid

Durată: 20 min

Materiale necesare: vom avea nevoie de câte o eşarfă pentru fiecare echipă formată

Descriere: Participanții trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

Să formeze perechi de câte 2 persoane.

În prima pereche, unul dintre cei doi participanţi este legat la ochi şi aşteaptă, orientat cu

faţa către un zid, la 6-10m de acesta.

Celălalt participant verifica faptul că parcurgerea acelei distanţe nu-l pune în nici un fel în

pericol pe cel legat la ochi, se duce lângă zid şi anunţă: “Poţi începe!”.

Cel care este legat la ochi trebuie să înainteze către zid, fără să meargă cu mâinile ridicate

în faţă şi fără să se oprească din proprie iniţiativă.

Participantul care nu este legat la ochi îşi lasă partenerul să înainteze până când este

aproape de zid, apoi spune “Stop!” - consemnul că partenerul său să se oprească.

Cei doi parteneri schimba rolurile, apoi fac exerciţiul şi celelalte perechi. În final se face

obligatoriu debriefing.

După emoţiile lăsate pe lângă zid ne-am gandit că este momentul oportun să luam o pauză în care

toata lumea să mănânce şi să se odihnească puţin. O recomandare este ca elevii să mănânce pe

echipe pentru a întări astfel spiritul de echipă.

Imediat după masă, le-am pregătit o dezbatere, un joc de comunicare ce se numeşte :

6. Accident pe lună

Descriere: Faceţi parte dintr-un echipaj al unei nave spaţiale cu programul iniţial de a ajunge la o

baza spaţială de pe faţa luminată a Lunii. Ca urmare a unor probleme mecanice sunteţi nevoiţi să

aselenizaţi la 320 de kilometri de locul de întâlnire stabilit anterior. În cursul aselenizării mare parte

din echipamentul de la bord a fost grav avariat, singurele lucruri care au mai putut fi salvate au

fost cele 15 obiecte prezentate mai jos.

Pentru a supravieţui echipajul vostru trebuie să ajungă la baza lunară iar voi trebuie să vă decideţi

asupra echipamentului indispensabil pentru această lungă călătorie.

Exerciţiul constă în aşezarea obiectelor în ordine, în funcţie de ordinea necesităţii. Asociaţi numere

de la 1 la 15 pentru fiecare obiect 1 pentru cel mai important şi 15 pentru cel mai puţin important.

o cutie de chibrite

alimente concentrate

50 de metri de coardă de nylon

o paraşută de mătase

un aparat de încălzire care funcţionează cu

energie solară

două pistoale de calibrul 45

o lădiţă cu lapte praf

29

două rezervoare de oxigen de câte 50 kg.

fiecare

o hartă a constelaţiilor lunare

o barcă de salvare autogonflabilă

o busolă

25 de litri de apă

semnalizatoare luminoase

o trusă medicală şi seringi pentru injecţii

subcutanate

un emiţător - receptor care funcţionează pe

baza energiei solare în banda de unde medii

Foaia de decizie

Nume

participant

Obiecte (1) (2) (3) (4) (5)

scor

martor

decizia

individuală

(2 – 1)

abatere

decizie

colectivă

(4 – 1)

abatere

A o cutie de chibrite

B alimente concentrate

C 50 de metri de coardă de

nylon

D o paraşută de mătase

E

un aparat de încălzire care

funcţionează cu energie

solară

F două pistoale de calibrul 45

G o lădiţă cu lapte praf

H două rezervoare de oxigen

de câte 50 kg. fiecare

I o hartă a constelaţiilor lunare

J o barcă de salvare

autogonflabilă

K o busolă

L 25 de litri de apă

M semnalizatoare luminoase

N o trusă medicală şi seringi

pentru injecţii subcutanate

O

un emiţător - receptor care

funcţionează pe baza

energiei solare în banda de

unde medii

Abateri

30

Rezultatele şi explicaţiile furnizate de către NASA. Pentru stabilirea clasamentului lor,

specialiştii NASA s-au bazat pe utilizarea alternativă a două criterii:

1. cel al asigurării vieţii biologice

2. cel de a asigura posibilitatea de a ajunge la baza selenară

Aceste două criterii, prin asociere, asigură supravieţuirea.

OBIECT UTILITATE LOC

cutie de chibrite absenţa oxigenului nu vă permite să le aprindeţi 15

alimente concentrate mijloc eficace de a contracara pierderile de energie 4

50 m de coarda utilă pentru a asigura membrii echipajului, pt.

escalada rocilor 6

paraşuta de mătase poate proteja de razele solare 8

aparat de încălzit fără utilitate: combinezoanele sunt încălzite 13

doua pistoale de calibru 45 pot servi ca mijloc de propulsie; la nevoie chiar

pentru a sfârşi zilele 11

o cutie de lapte praf capcană nutriţională: mai incomodă decât hrana

concentrată 12

rezervoare de

50 kg. de oxigen primul element esenţial de supravieţuire 1

o hartă a constelaţiilor lunare indispensabilă pentru orientare 3

barcă de salvare autogonflabilă poate servi ca sanie pentru tractarea obiectelor iar

gazul poate servi ca propulsie 9

busolă inutilă pe Lună, câmpul magnetic selenar nu poate fi

pus în evidenţă de aceasta 14

25 de litri de apă indispensabilă pentru a compensa dezhidratarea

cauzată de căldura selenară 2

trusa medicală cu seringi injecţiile sau serurile ar necesita o deschizătură

specială în combinezon 7

semnalizatoare luminoase utilizabile când baza e vizibilă 10

emiţător – receptor

(frecvenţă medie)

util pentru a încerca comunicarea cu baza dar nu are

bătaie prea mare 5

31

Socializarea joacă un rol foarte important în viaţa tânărului. După un joc unde comunicarea verbală

a fost modalitatea principală de comunicare, îi vom provoca pe elevi la a comunica, de această dată

fără a vorbi între ei. Jocul se numeşte:

7. Spune-mi!

Scopul: dezvoltarea atenției, verificarea memoriei

Materiale necesare: o minge, o listă cu animale ( în mintea moderatorului de joc).

Descriere: Animatorul le prezintă copiilor ființe din cele trei medii de viață (pământ, aer și apă). Se

trage la sorți un conducător de joc. Jucătorii sunt așezați în cerc, în jurul conducătorului, care ține

mingea. Acesta o aruncă la întâmplare către copii, rostind în același timp:”pământ”, “aer” sau

“apă”. Jucătorul care o prinde trebuie să rostească denumirea unei vietăți care trăiește în mediul

respectiv și apoi să arunce mingea înapoi. Dacă un copil greșește, numind o ființă din alt mediu,

este eliminat și va îndeplini o poruncă hazlie. Câștigă cel care rămâne ultimul.

La final de activitate ne-am gândit ca participanţii să plece acasă cu mai multă încredere în propriile

forţe şi pentru aceasta vă propunem:

8. Maşina de spălat

Durată: 15 min

Descriere: Se formează două şiruri de copii, faţa în faţă. Un voluntar/cel care rămâne fără pereche

sau animatorul trece printre cele două şiruri („maşina de spălat”). Când ajunge în dreptul primei

perechi din şir se opreşte şi aşteaptă să fie „spălat”: fiecare participant la joc îi pune mâna pe umăr

şi îi spune o caracteristică, o calitate personală sau o vorbă bună. Cel „spălat” mulţumeşte şi trece

mai departe. Atenţie: se va insista de la început pe caracterul pozitiv al comunicării! Neapărat

trebuie să treacă prin „maşina de spălat” copiii trişti, timizi, negativişti, pentru a le ridica moralul,

pentru a le dezvolta încrederea în sine sau pentru a-i determina să gândească pozitiv.

9. Evaluare interactivă

Durată: 15 min



sau cum s-au simţit).



Baftă în implementarea activităților! Pentru întrebări sau nelămuriri, vă rog să ne contactați la

adresa de e-mail [email protected].

“Şcoala Altfel în spirit cercetăşesc” - scout.ro™e-de-activități-cercet... · 4...

Documents

Transcript of “Şcoala Altfel în spirit cercetăşesc” - scout.ro™e-de-activități-cercet... · 4...