TEZ DE DOCTORAT · Metodologia cercet rii tiin ifice 11 4. Sinteza capitolelor cuprinse în teza de...

UNIVERSITATEA „BABE�-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE �TIIN�E ECONOMICE �I GESTIUNEA

AFACERILOR

-Catedra de Contabilitate-

TEZ� DE DOCTORAT -REZUMAT-

Evolu�ia contabilit��ii în perioada de tranzi�ie a economiei române�ti

Coordonator �tiin�ific Prof.Univ.Dr. Pântea Petru Iacob

Doctorand Damian Sorin

2011

2

Cuprinsul rezumatului tezei de doctorat

1. Structura tezei de doctorat 3

2. Motiva�ia si importan�a cercet�rii �tiin�ifice 7

3. Metodologia cercet�rii �tiin�ifice 11

4. Sinteza capitolelor cuprinse în teza de doctorat 15

5. Sinteza concluziilor cercet�rii 20

6. Limitele cercet�rii �tiin�ifice �i recomand�ri pentru cercet�rile viitoare 26

7. Referin�e bibilografice 30

Cuvinte cheie: evolu�ia contabilit��ii, începuturile teoriei contabilit��ii, debuturile procesului de normalizare, cristalizarea profesiei contabile, dezvoltarea profesiei contabile, normare, normalizare, armonizare, convergen��, conformitate, dezvoltarea contabilit��ii, directive europene, IAS/IFRS

3

1. Structura tezei de doctorat

Lista figurilor �i a tabelelor

Introducere

Metodologia cercet�rii �tiin�ifice

CAPITOLUL 1

PUNCTE DE REPER ÎN TRAIECTORIA EVOLUTIV� A CONTABILIT��II

NA�IONALE DE LA ÎNCEPUTURI �I PÂN� ÎN ZILELE NOASTRE

1.1. Repere în evolu�ia contabilit��ii române�ti de la formele incipiente la contabilitatea

socialist�

1.1.1. Contextul istorico-cultural al începuturilor contabilit��ii române�ti

1.1.1.1.Formele incipiente de manifestare a contabilit��ii în spa�iul românesc

1.1.1.2. Demersuri legislative ini�iate pân� la apari�ia contabilitatii socialiste

1.1.1.3. Primele tentative de normalizare a contabilit��ii române�ti

1.1.1.4. Primele demersuri de legitimizare a profesiei contabile române�ti

1.1.2. Debuturi ale literaturii contabile na�ionale

1.1.2.1. Primele c�r�i de contabilitate în limba român�

1.1.2.2. Dezvolt�ri ale teoriilor contabile în literatura contabil� na�ional� specifice primei

jum�t��i a secolului XX

1.1.3. Contabilitatea româneasc� în perioada socialist�

1.1.3.1. Caracteristicile principale ale contabilit��ii socialiste

1.1.3.2. Dezvolt�ri ale planurilor de conturi

1.1.3.3. Abord�ri ale bilan�ului contabil în perioada socialist�

1.1.3.4. Dezvoltarea primelor forme de înregistrare contabil�

1.2. Repere în evolu�ia contabilit��ii române�ti în perioada postdecembrist�

4

CAPITOLUL 2

REPERE ALE EVOLU�IEI CONTABILIT��II ROMÂNE�TI ÎN PERIOADA

1990-1994 – NEVOIA IDENTIFIC�RII „PROPRIULUI SINE”

2.1. Argumente pentru sus�inerea uneri reforme contabile dinamice în România

2.1.1. Argumentele „reformatorilor” în sus�inerea unei reforme contabile de substan��

2.1.2. Atitudinea moderat� a „conservatorilor”

2.2. Repere ale noului sistem contabil românesc

2.2.1. Factori care au influen�at procesul de reform� a contabilit��ii

2.2.2. Progrese semnificative înregistrate pe drumul reformei

2.3. Repere ale evolu�iei profesiei contabile române�ti în perioada 1990-1994

2.3.1. Rena�terea Corpului Contabililor Autoriza�i �i Exper�ilor Contabili din România

2.3.2. Dezvolt�ri ale profesiei contabile în perioada postdecembrist�

2.3.3. Analiza reglement�rii profesiei contabile

CAPITOLUL 3

TRECEREA ROMÂNIEI LA SISTEMUL DE CONTABILITATE

CONTINENTAL (ETAPA 1994-1999)

3.1. Coordonatele noului sistem contabil caracteristic

economiei de pia��

3.2. Contribu�iile majore ale Noului sistem contabil la dezvoltarea

contabilit��ii române�ti

3.3. Critici ale sistemului contabil implementat de Legea contabilit��ii nr.82/1991

CAPITOLUL 4

ANALIZA PROGRAMULUI DE ARMONIZARE A CONTABILIT��II

ROMÂNE�TI CU DIRECTIVELE EUROPENE �I STANDARDELE

INTERNA�IONALE DE CONTABILITATE (ETAPA 1999-2005)

4.1. Necesitatea moderniz�rii sistemului contabil na�ional

4.2. Contribu�iile majore ale programului de armonizare la dezvoltarea contabilit��ii

na�ionale

4.3. Critici ale programului de armonizare a contabilit��ii române�ti

4.4. Dezvoltarea profesiei contabile

5

CAPITOLUL 5

ASIGURAREA CONFORMIT��II CONTABILIT��II ROMÂNE�TI CU

DIRECTIVELE EUROPENE �I CU STANDARDELE INTERNA�IONALE DE

RAPORTARE FINANCIAR� (ETAPA 2006-PREZENT)

5.1. Dificult��ile procesului de implementare a directivelor Uniunii Europene în

legisla�ia statelor membre

5.1.1. Rezultatele eforturilor depuse de statele europene pentru implementarea

Directivei a IV-a în legisla�ia contabil�

5.1.2. Procesul de asimilare a Directivei a VII-a de legisla�ia contabil� a

statelor europene

5.2. Aplicarea în România a reglement�rilor contabile conforme cu Standardele

Interna�ionale de Raportare Financiar�

5.3. Reglement�rile contabile na�ionale conforme cu directivele europene

5.3.1. Componen�a situa�iilor financiare anuale

5.3.2 Forma de prezentare a situa�iilor financiare

5.3.2.1. Bilan�ul – imaginea fidel� a pozi�iei financiare

5.3.2.2. Contul de profit �i pierdere – imaginea performan�ei financiare

a entit��ii

5.3.2.3. Situa�ia fluxurilor de trezorerie – abordare dinamic� asupra

pozi�iei financiare

5.3.2.4. Situa�ia modific�rilor capitalurilor proprii – imaginea

performan�ei globale

5.3.2.5. Politici contabile �i note explicative

5.3.3. Definirea, recunoa�terea �i evaluarea elementelor din situa�iile financiare

5.3.3.1. Active

5.3.3.2. Datorii

5.3.3.3. Capitaluri proprii

5.3.3.4. Venituri �i cheltuieli

5.3.4 Principiile contabilit��ii

6

CAPITOLUL 6

CERCETARE EMPIRIC� PRIVIND NECESITATEA MODERNIZ�RII

REGLEMENT�RILOR CONTABILE NA�IONALE

6.1. Alegerea temei de cercetare

6.2. Formularea ipotezelor de lucru

6.3. Realizarea e�antionului �i prezentarea metodei de culegere a datelor

6.4. Analiza datelor culese

SINTEZA CONCLUZIILOR CERCET�RII �TIIN�IFICE

LIMITELE CERCET�RII �TIIN�IFICE �I

RECOMAND�RI PENTRU CERCET�RILE VIITOARE

REFERIN�E BIBLIOGRAFICE

Anex�: Chestionar de cercetare �tiin�ific� empiric�

7

2. Motiva�ia �i importan�a cercet�rii �tiin�ifice

A�a cum Anatole France sublinia atât de sublim „s� nu pierdem nimic din trecut, cu

trecutul se cl�de�te viitorul”, pentru a putea identifica direc�ia viitoare spre care ne

îndreapt� pa�ii prezentului, nu de pu�ine ori este necesar s� purcedem la o instrospec�ie,

uneori critic�, a trecutului.

Activitatea de crea�ie în �tiin�� este una continu� care se bazeaz� pe rezultatele ob�inute în

urma eforturilor de cercetare întreprinse de predecesori. Cunoa�terea insuficient� a

experien�ei transmise de predecesori duce în mod inevitabil la repetarea eforturilor, la

inutile redescoperiri, sau poate orienta cercetarea în direc�ii gre�ite ce ar fi putut fi evitate.

Cunoscând trecutul �tiin�ei pe care o sluje�te cercet�torul devine mai încrez�tor în for�ele

sale, mai optimist. Numai privit� pe întreaga ei dimensiune temporar� contabilitatea

dobânde�te în�eles integral �i permite o apreciere mai corect� asupra valorii sale. Pe de

alt� parte, atitudinea just� fa�� de mo�tenirea �tiin�ific� are o mare importan�� în opera de

construc�ie dar �i de consolidare a culturii unui popor. Dimensiunea trecutului asupra

c�ruia st�ruim este mai mare în �tiin�ele social-economice decât în �tiin�ele naturii.

Contabilitatea, f�când parte din familia �tiin�elor sociale, poate fi privit� ca un complex

de cuno�tin�e în continu� dezvoltare, cl�dit pe succesiuni de reflec�ii �i idei în leg�tur� cu

mi�c�rile de valori la care �i-au adus contribu�ia un num�r de gânditori �i lucr�tori

economi�ti-contabili. Cine face abstrac�ie de ceea ce s-a creat de înainta�i, în direc�ia în

care el însu�i lucreaz�, se condamn� singur s� descopere lucruri demult cunoscute

(CECCAR, 2006).

Demersul �tiin�ific urm�rit prin subiectul tezei de doctorat „Evolu�ia contabilit��ii în

perioada de tranzi�ie a economiei române�ti” î�i propune abordarea unei teme de

actualitate, respectiv reforma sistemului contabil în �ara noastr�. Evolu�ia contabilit��ii

române�ti a cunoscut în ultimii 20 de ani o dinamic� accentuat� în primul rând de

evolu�iile economice, politice, sociale pe plan intern (trecerea României de la o economie

centralizat� la o economie de pia��), �i în al doilea rând de evolu�iile de pe plan

8

interna�ional (globalizarea economiilor na�ionale, interna�ionalizarea tranzac�iilor

economice, unificarea pie�elor, aderarea la Uniunea European�, etc.), evolu�ii care au

impus compatibilizarea contabilit��ii române�ti cu standardele europene �i interna�ionale

de contabilitate.

Construirea unui sistem de contabilitate este obiectul fr�mânt�rilor cugetului omenesc din

veacuri apropiate (Rusu, 1975). România, ca �ar� aflat� în plin� tranzi�ie spre o economie

de pia��, a fost mereu în c�utarea unui drum al ei propriu în procesul de implementare �i

reglementare contabil� (Pântea, 2009).

Potrivit lui Mati�, Pop et al. (2007) adev�rata consolidare a reformei contabile române�ti

a început o dat� cu armonizarea acesteia cu Directivele europene �i Standardele

Interna�ionale de Contabilitate (O.M.F.P. nr. 403/1999), pentru entit��ile mari �i foarte

mari �i respectiv armonizarea acesteia numai cu Directivele europene (O.M.F.P. nr.

306/2002), pentru entit��ile mici. Procesul de armonizare a contabilit��ii române�ti cu

Standardele Intena�ionale de Contabilitate �i cu directivele europene a avut o via�� scurt�,

aceast� în primul rând datorit� cerin�elor impuse ��rilor membre ale Uniunii Europene,

iar în al doilea rând viziunea normalizatorului na�ional de aplicare a referen�ialului

interna�ional dup� criterii cantitative a fost greu de asimilat de practic�. Motiv pentru care

anul 2005, care trebuia s� fie punctul maxim de întindere în aplicarea reglement�rilor

contabile armonizate, a fost de fapt anul în care a debutat conformitatea cu directivele

europene.

Chiar dac� unii specialisti au caracterizat etapa prezent� ca fiind marcat� de atenuarea

aplic�rii IFRS, noi suntem de p�rere c� în prezent aplicarea referen�ialului interna�ional

este mult mai coerent� �i dup� criterii calitative. Ce se poate imputa totu�i etapei prezente

este teama normalizatorului de a permite societ��ilor comerciale aplicarea IFRS ca

alternativ� la reglement�rile contabile conforme cu directivele europene aprobate prin

O.M.F.P. nr. 3055/2009. Consider�m c� spre o astfel de viziune ar trebuie s� evolueze

etapa prezent� în reformarea contabilit��ii române�ti. Aceast� op�iune este înt�rit� �i de

rezultatele cercet�rii empirice pe care am realizat-o în partea a doua a lucr�rii.

În realizarea acestei lucr�ri, ne-am propus structurarea activit��ii de cercetare spre

urm�toarele elemente, care ne-au permis s� creion�m �i în acela�i timp s� delimit�m un

fir ro�u al lucr�rii, care în cele din urm� s� ne permit� atingerea dezideratelor �tiin�ifice

9

propuse atunci când ne-am asumat realizarea unui astfel de proiect �tiin�ific. Dac� nu

cunoa�tem trecutul nu putem în�elege prezentul �i nici anticipa viitorul. Cercetarea

noastr� este structurat� pe o ax� virtual�: trecut (capitolele 1, 2, 3, 4) - prezent

(capitolul 5) - viitor (capitolul 6).

În cadrul tezei obiectivele demersului �tiin�ific propus au fost focusate în principal pe

urm�toarele:

1) identificarea reperelor în evolu�ia contabilit��i române�ti de la formele

incipiente de manifestare �i pân� în prezent;

2) prezentarea reglement�rilor contabile care au marcat etapele în evolu�ia

contabilit��ii române�ti postdecembriste;

3) identificarea factorilor care au influen�at întregul proces al dezvolt�rii

contabilit��ii �i al profesiei contabile, prin raportare la normele europene �i

interna�ionale;

4) structurarea argumentelor pro �i contra care au stat la baza alegerilor f�cute

normalizatorul na�ional de adoptare a unui sistem contabil de inspira�ie

francez�, aplicabil începând cu 1 ianuarie 1994;

5) identificarea aporturilor calitative inregistrate în cadrul primei etape a

evolu�iei contabilit��ii române�ti postdecembriste;

6) identificarea elementelor din reglement�rile contabile armonizate cu

directivele europene �i cu Standardele Interna�ionale de Contabilitate

aprobate prin O.M.F.P. nr. 94/2001, comune celor dou� referen�iale, a

criticilor �i aportului calitativ marcat de aceast� a doua etap� în refomarea

contabilit��ii române�ti;

7) analiza procesului de implementare a directivelor europene a IV a �i a VII a

�i a Reglement�rii IAS/IFRS, în legisla�ia statelor membre �i op�iunile

normalizatorului na�ional;

8) analiza reglement�rilor na�ionale conforme cu directivele europene,

identificarea elementelor comune referen�ialului IFRS �i alegerile f�cute de

normalizatorul na�ional;

9) identificarea tendin�elor viitoare care vor marca evolu�ia contabilit��ii

române�ti.

10

10) evolu�ia contabilit��ii na�ionale nu poate fi analizat� separat de evolu�ia

profesiei contabile. De accea, înc� de la începutul cercet�rii ne-am propus s�

surprindem zbuciumul, pasiunea �i eforturile f�cute de mediul universitar �i

de speciali�tii din domeniu pentru înfiin�area (în anul 1921) �i reînfiin�area

(în anul 1994) unei profesii contabile liberale. Unul din obiectivele

cercet�rii empirice pe care noi am realizat-o în partea a doua a lucr�rii a

vizat analiza rolului pe care îl au profesioni�tii contabili în evolu�iile viitoare

ale contabilit��ii na�ionale.

11

3. Metodologia cercet�rii �tiin�ifice

____________________________________________

Metodologia cercet�rii �tiin�ifice îi ofer� cercet�torului �ansa s� interpreteze corect

realitatea economic�, raportând-o la exigen�ele de modernitate �i profitabilitate.

Elaborarea unei lucr�ri de cercetare nu se poate realiza la pura întâmplare fiind absolut

necesar ca, indiferent de domeniul supus cercet�rii, cercet�torul s� identifice acele

metode �i tehnici de cercetare care s� se adapteze proiectului de cercetare propus. Chiar

dac� aceste metode de cercetare sunt bine stabilite de la începutul cercet�rii, totu�i nu este

exclus ca cercet�torul s� se confrunte cu anumite influen�e ale unor factori externi care s�

îl determine pe acesta s� renun�e la anumite metode sau s� adopte altele noi. Esen�ial este

ca strategia de cercetare s� fie una organizat� �i care s� urmeze o anumit� metodologie

care s� asigure maximizarea ratei de succes în ceea ce prive�te utilitatea rezultatelor

ob�inute în urma proiectului de cercetare. Pentru a urm�rii procesul metodologic al

cercet�rii �tiin�ifice vom c�uta în primul rând s� definim esen�a activit��ii de cercetare

pentru ca ulterior s� prezent�m r�spunsurile la întrebarea: Care este metodologia

activit��ii de cercetare din prezentul proiect de cercetare?

Cercetarea este definit� ca fiind procesul de c�utare printr-o abordare metodic� în scopul

contribuirii la evolu�ia teoretic�, precum �i pentru asigurarea de noi forme ale metodelor

de întelegere ale fenomenelor care se manifest� în domeniul supus cercet�rii. Howard �i

Sharp (1983) identific� 4 elemente esen�iale care definesc activitatea de cercetare:

1) Câmpul de cercetare – care asigur� direc�ia activit��ii de cercetare;

2) Scopul cercet�rii - care se poate circumscrie mai multor elemente: documentarea

rezultatelor cercet�rilor precedente; descrierea anumitor fenomene; construirea

unor modele noi pentru implementarea lor în practic�; formularea unor explica�ii

ale fenomenelor cercetate, care se pot concretiza în principii sau a unor ipoteze ce

sunt ulterior confirmate sau infirmate ca urmare a rezultatelor ob�inute în urma

cercet�rii;

12

3) Modalitatea de abordare a cercet�rii- care const� în apelarea la o mare diversitate

de metode de cercetare �tiin�ifice;

4) Rezultatele cercet�rii - care se reflect� prin contribu�iile avute la dezvoltarea

orizontului de cunoa�tere al tematicii cercetate.

Metodologia cercet�rii �tiin�ifice economice poate fi considerat� un îndrumar, precum

Firul Adriadnei din Mitologia greac�. Ea poate fi definit� ca un ansamblu de etape, de

subetape, de metode, tehnici �i instrumente de investigare �tiin�ific� a fenomenului

economic (R�boac� & Ciucur, 2004). Potrivit �tiin�elor socio-umane, metoda este definit�

ca fiind modalitatea de cercetare, sistemul de reguli �i principii de cunoa�tere a realit��ii

sociale (Hu�u, 2001). Metoda opereaz� în mod nemijlocit prin intermediul ipotezelor �i

al teoriilor anterioare (R�boac� & Ciucur, 2004). Pentru realizarea activit��ii de cercetare

se pot utiliza metode cantitative, calitative, statistice, metode inductive sau deductive,

toate aceste metode fiind delimitate dup� mai multe criterii în func�ie de obiectivele

urm�rite. Cercet�rile calitative se disting prin bog��ia descrierilor, utilizând texte

etnografice, nara�iuni istorice, m�rturisiri, fotografii, istorii ale vie�ii, fic�iuni materiale

biografice �i autobiografice etc. Spre deosebire de acestea, în cercet�rile orientate

cantitativ abund� modelele matematice, tabelele statistice, graficele, rapoartele de

cercetare fiind scrise, de cele mai multe ori, într-un stil impersonal. Prin induc�ie se trag

concluzii generale, adic� se merge de la fenomenul economic la cauzele care îl

determin�, de la cauze mai particulare la cauze mai generale, pân� când se finalizeaz�

argumenta�ia printr-o maxim� generalizare. Deduc�ia porne�te în sens invers, respectiv

admite cauzele �i leg�turile fenomenului ca fiind descoperite �i stabilite ca principii cu

ajutorul c�rora se explic� fenomenul provenit din ele, explica�iile luând forma unei

demonstra�ii. Metodele statistice, desemneaz� investigarea unui num�r mare de unit��i

sociale (anchetele socio-demografice, sondajele de opinie, analizelele matematico-

statistice).

În privin�a metodelor de cercetare, în cadrul lucr�rii cea mai frecvent utilizat� este

metoda comparativ�, iar argumentele care justific� apelarea la aceast� metod� const� în

faptul c� ne-a permis identificarea similitudinilor, dar �i a disimilitudinilor existente între

reglement�rile na�ionale �i directivele europene sau Standardele Interna�ionale de

Raportare Financiar�. Prin compara�iile sintetizate sub form� tabelar�, au fost identificate

13

op�iunile normalizatorului na�ional pozi�ionate fa�� de exponen�ii celor dou� referen�iale

contabile, Fran�a, respectiv Marea Britanie.

De asemenea, nu mai pu�in important� este �i metoda de analiz� a documentelor întrucât

analiza surselor bibliografice utilizate, a studiilor comparative precum �i interpret�rile

speciali�tilor din literatura de specialitate na�ional� �i interna�ional� ne-au permis o

analiz� de con�inut a problematicii abordate.

Nu trebuie trecut� cu vederea metoda observa�iei, care înseamn� urm�rirea atent� �i

sistematic�, cu un anumit scop, a unui anumit fenomen sau a unei însu�iri, laturi sau

particularit��i ale acestuia (Prun�, 1976).

Dac� în etapa document�rii studiul bibliografic s-a efectuat în mare m�sur� de sine

st�t�tor, oarecum izolat de studiul faptelor empirice, în sfera explic�rii fenomenului

economic, studiul documentar în ansamblul lui (bibliografic �i faptic-empiric) se

combin�, se coreleaz� �i cristalizeaz� în conformitate cu un singur orizont, cu nevoia

cunoa�terii temeinice a fenomenului economic cercetat printr-o observare �tiin�ific�

atent�. Observarea �tiin�ific� de�ine o pozi�ie „strategic�” în cadrul explic�rii fenomenului

economic. Elaborarea ipotezelor �i a modelelor este dependent� de observa�ia �tiin�ific� a

fenomenului empiric. De observa�ia �tiin�ific� a fenomenului economic empiric depinde

�i verificarea ipotezelor �i construc�iilor teoretice (modelelor), inclusiv a concluziilor

teoretice �i a solu�iilor practice. Observarea �tiin�ific� const� în perceperea de c�tre

cercet�tor a faptelor economice, a�a cum se desf��oar� ele în practic�, în procesualitatea

lor. Efortul cercet�torului în observarea �tiin�ific� a fenomenului economic trebuie s� fie

minim �i numai în interesul surprinderii fidele, f�r� denatur�ri a fenomenului observat.

Acest obiectiv, care este cel mai bine st�pânit de specialistul practician, invit�

cercet�torul la studiu profund �i la consultarea acestuia (R�boac� & Ciucur, 2004).

În cadrul cercet�rii empirice realizat� în partea a doua a lucr�rii metoda de culegerea a

datelor pe care am utilizat-o a fost chestionarul. Ancheta pe baz� de chestionar face parte

din categoria metodelor calitative. Întreb�rile cuprinse într-un chestionar surprind diverse

aspecte �i probleme din via�a oamenilor �i din mediul lor înconjur�tor, ele sunt relativ

simple �i generale, în timp ce interviul merge în profunzimea tuturor acestor aspecte �i

încearc� descifrarea mecanismelor care dirijeaz� ac�iunile, comportamentele �i

motiva�iile oamenilor (Cauc et al., 2004).

14

Pe parcursul realiz�rii acestei lucr�ri de cercetare aceste metode au fost utilizate în strâns�

leg�tur� cu tehnici �i procedee de cercetare, dintre care amintim: studiul referin�elor

bibliografice, analiza actelor normative importante, culegerea �i prelucrarea informa�iilor,

realizarea de diverse tabele, figuri �i grafice pentru a sintetiza �i eviden�ia rezultatul

cercet�rii.

15

4. Sinteza capitolelor cuprinse în teza de doctorat

________________________________________ Capitolul I „Puncte de reper în traiectoria evolutiv� a contabilit��ii na�ionale de la

începuturi �i pân� în zilele noastre”: În m�sura în care conexiunea dintre actualitatea

prezentului �i realitatea trecutului nu pot fi negate, iar realiz�rile prezentului ne apar ca

efecte ale unor fapte trecute, necesitatea aprofund�rii cercet�rilor anterioare coborând

înapoi pe axa timpului – la fel ca în oricare alt domeniu – este fireasc� �i în cercetarea

crea�iei �tiin�ifice contabile din România (CECCAR, 2006). De aceea, consider�m c� nu se

poate face ast�zi o analiz� a contabilit��ii române�ti din perioada postdecembrist� f�r� s�

cunoa�tem �i s� în�elegem evolu�iile gândirii contabile na�ionale de la primele sale

manifest�ri. Justific�m aceast� afirma�ie prin faptul c� România a avut o economia de pia��,

dezvoltat� �i a�ezat� pe principiile care guverneaz� ast�zi capitalismul, înainte de instaurarea

regimului comunist, iar contabilitatea na�ional� era racordat� la evolu�iile interna�ionale în

domeniu. Profesia contabil� na�ional�, cristalizat� în prima parte a secolului XX, a fost, în

acea perioad�, model de referin�� pentru organismele profesionale europene. Literatura

contabil� na�ional�, chiar dac� ap�rut� cu întârziere, a avut contribu�ii importante în

conceptualizarea contabilit��ii în partid� dubl�. Capitolul cuprinde o caracterizare a

perioadei de început a gândirii �i practicii contabile na�ionale (literatura contabil�

na�ional� din prima parte a secolului XX, primele demersuri legislative �i încerc�ri de

normalizare a contabilit��ii române�ti, legitimizarea profesiei contabile na�ionale,

caracterizarea contabilit��ii socialiste) �i continu� cu identificarea reperelor în evolu�ia

contabilit��ii române�ti postdecembriste.

Capitolul II „Repere ale evolu�iei contabilit��ii române�ti în perioada 1990-1994 –

nevoia identific�rii propriului sine”: În capitolul doi, activitatea de cercetare s-a îndreptat

spre delimitarea eforturilor realizate de diver�i speciali�ti din mediul universitar �i

normalizatori pentru reformarea sistemului contabil �i implementarea unui sistem

contabil modern, specific unei economii dezvoltate cu identificarea argumentelor pro �i

contra unei reforme contabile de profunzime. De asemenea sunt identificate primele

16

eforturi �i ac�iuni ale mediului universitar în perioada postdecembrist� pentru

reînfiin�area profesiei contabile liberale, puternic îngr�dit� în perioada comunist�. Este o

perioad� de c�utare a propriilor identit��i în multiple domenii de activitate, dup� ce

decenii la rând liniile directoare de desf��urare a activit��ilor în diverse sectoare erau

trasate direct de la „centru”, f�r� ca cei implica�i, direct sau indirect, s� aib� posibilitatea,

s�-�i manifeste vreo opinie, sub o form� sau alta. Odat�, cu câ�tigarea libert��ii dup�

decembrie 1989, o întrebare major� care st�ruia în mintea, atât a teoreticienilor, cât �i a

practicienilor din diverse domenii de activitate era: Încotro trebuie s-o apuc�m? Care

este direc�ia cea mai bun� de urmat? Iar dificultatea major� în a g�si r�spunsurile

adecvate la aceste întreb�ri nu era aceea c� nu ar fi existat un r�spuns, ci aceea c� se

conturau mai multe direc�ii poten�iale de evolu�ie, fiecare variant� având sus�in�torii ei cu

argumente mai mult sau mai pu�in fiabile.

Capitolul III „ Trecerea României la sistemul de contabilitate continental (etapa 1994-

1999)” : În capitolul trei al lucr�rii, ne-am propus realizarea unei analize retrospective a

primei etape parcurse de contabilitatea româneasc� postdecembriste, care are ca reper

publicarea Legii contabilit��ii nr. 82/1991 �i a Regulamentului s�u de aplicare, aprobat

prin H.G. nr. 704/1993. În acest capitol am efectuat un studiu comparativ între vechiul

sistem contabil aplicat de România în perioada socialist� �i sistemul de contabilitate

aprobat prin Legea contabilit��ii nr.82/1991, urm�rind astfel identificarea aporturilor

calitative marcate de reorganizarea (impus� de noile realit��i economice, sociale, politice)

sistemului de contabilitate românesc �i implementarea unui sistem de contabilitate

continental. Tot în acest capitol sunt marcate �i limitele noului sistem contabil

implementat la începutul anului 1994. Aceast� etap� a avut un rol deosebit de important în

evolu�ia ulterioar� a procesului de reform� a sistemului contabil românesc. Contabilitatea

na�ional� a dep�sit limitele impuse de vechiul sistem economic �i s-a racordat la evolu�ii �i

procesele interna�ionale de armonizare �i convergen�� contabil�.

17

Capitolul IV „Analiza programului de armonizare a contabilit��ii române�ti cu

directivele europene �i Standardele Interna�ionale de Contabilitate (etapa 1999-2005)”:

În capitolul patru, activitatea de cercetare a fost centrat� pe efectuarea unei analize de

profunzime a Programului de armonizare a contabilit��ii române�ti cu Directivele

europene �i cu Standardele Interna�ionale de Contabilitate, încercând s� delimit�m

evolu�iile calitative marcante �i elementele cuprinse în reglement�rile contabile na�ionale

aprobate prin O.M.F.P. nr. 94/20011 comune Directivelor europene sau Standardelor

Interna�ionale de Contabilitate. În acest scop, ne-am concentrat aten�ia spre o serie de

elemente (componen�a, forma de prezentare �i caracteristicile calitative ale situa�iilor

financiare, principiile contabile, metode de evaluare a structurilor situa�iilor financiare)

care, în opinia noastr�, au marcat un salt calitativ semnificativ. Aceast� analiz� ne-a

permis �i s� identific�m apropierea mai mare sau mai mic� a reglement�rilor contabile

na�ionale fa�� de unul sau cel�lalt referen�ial. Prin denumirea acestor reglement�ri,

normalizatorul român a urm�rit armonizarea contabilit��ii române�ti cu dou� doctrine

contabile care prezint� diferen�e semnificative. Normalizatorul român a încearcat s�

corecteze aceast� confuzie prin alegea f�cut� în intitularea O.M.F.P. nr. 1752/20052 –

„reglement�ri contabile conforme cu directivele europene”, p�strând îns� elemente

conforme cu IFRS.

Capitolul V „Asigurarea conformit��ii contabilit��ii române�ti cu directivele europene �i

cu Standardele Interna�ionale de Raportare Financiar� (etapa 2006-prezent)”: În

capitolul cinci, am realizat o analiz� a etapei actuale din evolu�ia contabilit��ii române�ti

marcat� de conformitatea cu directivele europene �i IFRS. România, ca �ar� membr� a

Uniunii Europene, este racordat� la dinamica �i evolu�iile reglement�rilor �i directivelor

europene care cunosc o apropiere de IFRS. Aceast� apropiere este reflectat� atât în

evolu�ia directivei a IV-a cât �i prin aprobarea Reglement�rii IAS/IFRS. Astfel, în acest

capitol am analizat procesul de elaborare �i implementare în legisla�iile ��rilor membre

ale Uniunii Europene a directivelor a IV-a �i a VII-a �i a Reglement�rii IAS �i

pozi�ionarea ��rii noastre fa�� de op�iunile diferitelor state membre. Chiar dac� O.M.F.P.

nr.3055/2009, prin titulatura sa, aprob� reglement�ri contabile conforme cu directivele

1 Abrogat 2 Abrogat �i preluat de OMFP nr. 3055/2009

18

europene, acest act legislativ con�ine elemente comune referen�ialului interna�ional.

Apropierea legisla�iei contabile na�ionale de IFRS nu dep��e�te cadrul stabilit de

directiva a IV-a. Din compara�iile efectuate, legisla�ia contabil� na�ional� cuprinde

elemente pozi�ionate atât în cadrul sistemului continental, reprezentat de Fran�a, cât �i în

cadrul sistemului anglo-saxon, reprezentat de Marea Britanie. Elementele comune

legisla�iei contabile continentale sunt reprezentate de forma de prezentare a contului de

profit �i pierdere, principiile generale ale contabilit��ii, simplificarea sistemului de

raportare pentru întreprinderile mici �i mijlocii, excep�iile privind consolidarea conturilor.

Pe de alt� parte elemente comune sistemului anglo-saxon sunt manifestate în cadrul

definirii, recunoa�terii �i evalu�rii elementelor din situa�iile financiare, formei de

prezentare a bilan�ului contabil, componen�a situa�iilor financiare, caracteristicile

calitative ale situa�iilor financiare. Dac� concluzia capitolului precedent a fost c�

programul de dezvoltare a contabilit��ii române�ti a ales solu�ia mixului între cele dou�

referen�iale contabile care prezint� diferen�e semnificative, acest mix se p�streaz� �i în

reglement�rile contabile conforme directivelor europene, într-o forma atenuat� în primul

rând de modernizarea Directivei a IV-a �i de aprobarea Reglement�rii IAS/IFRS. În

prezent, reglement�rile contabile na�ionale prin înl�turarea oric�rei referiri la IFRS, nu

las� posibilitatea furnizorului de informa�ii financiare s� opteze în cazurile în care

reglement�rile na�ionale conforme directivelor europene nu prescriu un tratament

contabil.

Capitolul VI „Cercetare empiric� privind necesitatea moderniz�rii reglement�rilor

contabile na�ionale”: În acest capitol am realizat o cercetare empiric� pe baz� de

chestionar în care am analizat posibilele evolu�ii viitoare ale contabilit��ii na�ionale. În

prima parte a cercet�rii empirice am efectuat o evaluarea a reglement�rilor contabile care

au marcat evolu�ia contabilit��ii române�ti în perioada postdecembrist�, din punct de

vedere a oportunit��ii �i calit��ii textelor normative. În partea a doua a cercet�rii am

analizat necesitatea moderniz�tii reglement�rilor contabile na�ionale prin extinderea

aplic�rii IFRS ca op�iune alternativ� la aplicarea reglement�rilor contabile na�ionale

conforme cu directivele europene, aprobate prin O.M.F.P nr. 3055/2009. Analiza din

aceast� ultim� parte a cercet�rii empirice am corelat-o cu analiza capacit��ii

19

profesioni�tilor contabili de a contribui la implementarea �i asimilarea referen�ialului

interna�ional întrucât resursa uman� de care dispune profesia contabil� are un rol decisiv

în marcarea tendi�elor evolutive viitoare ale contabilit��ii române�ti.

Popula�ia statistic� asupra c�reia ne-am concentrat aten�ia în cadrul cercet�rii empirice a

fost format� din mul�imea profesioni�tilor în domeniul financiar-contabil membri ai

Corpului Exper�ilor Contabili �i Contabililor Autoriza�i din România. Chestionarul a fost

transmis c�tre 1.000 de subiec�i, iar totalitatea r�spunsurilor primite �i validate au fost în

num�r de 62 de chestionare, prin urmare, am ob�inut o rat� a r�spunsurilor de 6,2%

considerat�, în literatura de specialitate, ca fiind una acceptabil�.

În elaborarea ipotezelor de lucru am pornit de la obiectivul principal al acestei cercet�rii,

defalcat în obiectivele secundare, prezente în figura de mai jos.

Figura nr.1. Obiectivele cercet�rii empirice

Analiza necesit��ii moderniz�rii reglement�rilor contabile na�ionale prin extinderea

aplic�rii IFRS ca alternativ� la reglement�rile contabile conforme cu directivele

europene

1. Identificarea efectelor aplic�rii IFRS pentru întocmirea unui set unic de situa�ii financiare, ca alternativ� la aplicarea OMFP nr. 3055/2009

2. Evaluarea capacit��ii profesiei contabile de a

contribui la implementarea �i asimilarea IFRS 3. Aprecierea oportunit��ii �i calit��ii textelor

normative care au marcat etapele evolu�iei contabilit��ii române�ti postdecembrieste

Obiective secundare

Obiectiv principal

20

5. Sinteza concluziilor cercet�rii �tiin�ifice

În ultima parte a tezei am sintetizat rezultatele cercet�rii �i am formulat concluziile

generale care s-a desprins în urma activit��ii desf��urate de noi, structurate pe dou�

paliere:

a) Concluzii desprinse în urma activit��ii de cercetare teoretic�;

b) Concluzii desprinse în urma activit��ii de cercetare �tiin�ific� empiric�.

În cele ce urmeaz� ne propunem s� oferim o imagine concis�, sintetic� a principalelor

rezultate ob�inute pe cele doua componente ale activit��ii de cercetare �tiin�ific�.

a) Concluzii desprinse în urma activit��ii de

cercetare teoretic�

Daca facem o retrospectiv� în timp, în perioada de pân� la jumatatea secolului XX,

Romania a avut o economie de pia�� modern�, în care profesia contabil� �i mediul

universitar avea rolul primordial în reglementarea contabilit��ii. Teoria contabil� ce

separa fenomenului contabil în „art�” �i „tehnic�” a conturilor, pe de o parte, �i „�tiin��

a economiei întrerpinderii” pe de alt� parte, era inerent� limitelor epocii în care tr�iau

adep�ii s�i. Aceast� teorie are ast�zi numai o simpl� valoare istoric�. Argumentul cel mai

puternic este dat de dimensiunea actual� a fenomenului contabil, de adoptarea unui

adev�r contabil unanim acceptat, care se reg�se�te în cadrul procesului de normalizare �i

convergen�� contabil�.

Odat� cu trecerea la contabilitatea socialist� �tiin�a contabilit��ii s-a transformat în

eviden�� contabil� ca instrument unic de urm�rire �i cuantificare a realiz�rilor fa�� de

planificare. Principalele caracteristici ale contabilit��ii române�ti în perioada socialist�

pot fi sintetizate astfel: (i) sistemul economic supercentralizat a generat un sistem

contabil monist; (ii) contabilitatea nu reprezenta un instrument aflat la dispozi�ia echipei

de manageri a unei entit��i ci trebuia s� îndeplineasc� nevoile informa�ionale ale

21

institu�iilor centrale implicate în administrarea economiei planificate; (iii) situa�iile

financiare erau complementare situa�iilor statistice, având un dublu rol: instrument de

control al realiz�rii planului pentru perioada curent� �i surs� de informa�ii pentru

stabilirea planific�rilor viitoare; (iv) situa�iile financiare nu erau publicate, având un

caracter secret; (v) sistemul contabil se baza pe o normare excesiv� axat� pe înregistrarea

exhaustiv� a opera�iilor economico-financiare �i centralizarea lor din „treapt� în treapt�”

pân� la nivel de economie na�ional�.

Dup� Revolutia de 1989 societatea romaneasca a f�cut primii pa�i spre o economie de

pia��. Sistemul informa�ional furnizat de contabilitatea socialist� a devenit inoperant. În

aceste condi�ii profesia contabil� francez� (care a avut model de organizare profesia

contabil� romaneasc� de la începutul sec. XX) �i-a întors favoarea �i a contribuit decisiv

la reînfiin�area profesiei contabile na�ionale �i implementarea unui sistem contabil adaptat

cerin�elor economiei de pia��. Etapa 1994-2000 a fost rezultatul luptei de idei �i a

diferen�elor de opinii între „conservatori” �i „reformatori”, fiecare cu argumentele lor pro

�i contra. Aceast� etap�, marcat� de H.G. 704/1993, a reprezentat puntea de trecere de la

un sistem informa�ional închis la un sistem informa�ional modern marcat de IAS.

Dac� sistemul contabil francez a reprezentat rezultatul controverselor academice între

reformatori �i conservatori, sistemul contabil intrat in vigoare in 2001, o dat� cu

publicarea O.M.F.P. nr. 94/2001, a reprezentat rezultatul luptei politice câ�tigat de

reprezentan�ii sistemului anglo-saxon. Faptul c� acast� etapa a fost cea mai controversat�

rezult� c� a fost �i cea mai important� pe calea moderniz�rii contabilit��ii romanesti. „A

trebuit s� apar� Ordinul 94/2001 s� ne d�m seama ce bun a fost H.G. 704/1993”, afirmau

unii speciali�ti, îns� pierdeau din vedere un lucru esen�ial: în doctrina contabil�

româneasc� în mod ireversibil �i-au f�cut loc elemente din IAS. Pân� atunci au fost

str�ine no�iuni ca: tratament contabil alternativ, prag de semnifica�ie, prevalen�a

economicului asupra juridicului sau ra�ionament profesional. Chiar dac� acum

reglement�rile contabile na�ionale au trecut de la armonizarea cu directivele europene �i

IAS la simpla conformitate cu directivele contabile, IFRS a devenit o component�

esen�ial� a contabilit��ii na�ionale.

Odat� cu Ordinul 1752/2005 lucrurile au intrat în „normalitate”, în sensul c� Romania ca

�ar� membr� a Uniunii Europene aplic� reglement�ri contabile conforme cu directivele

22

europene, îns� nu s-a �inut seama de un lucru foarte important: o reglementare contabil�,

indiferent cât de ampl� �i bine contruit� ar fi, nu va putea niciodat� acoperii toat� sfera de

activit��i dintr-o întreprindere. Alternativa ar fi aplicarea IFRS dar de data aceasta dup�

criterii calitative. O.M.F.P. nr. 907/2005 �i O.M.F.P. nr. 1121/2006 reglementeaz�

condi�iile aplic�rii IFRS la întocmirea situa�iilor financiare individuale �i consolidare îns�

ca al doilea set de informa�ii financiare, într-o manier� op�ional� sau obligatorie. În etapa

prezent� normalizatorul a trecut de la o extrem� la alta, �i anume de la aplicarea extensiv�

a IFRS la limitarea aplic�rii IFRS. O solu�ie posibil� ar fi includerea în legisla�ia

na�ional� a op�iunii de aplicare de c�tre toate sociat��iile comerciale a IFRS ca alternativ�

la reglement�rile contabile conforme cu directivele europene. În favoarea acestei op�iuni

avem urm�toarele argumente :

1. directiva -IV-a a U.E. modificat� �i Reglementarea IAS las� la latitudinea

��rilor membre extinderea aplic�rii IFRS;

2. furnizorii de informa�ii financiar-contabile �i-ar limita costurile cu

producerea unei informa�ii fiabile;

3. publicul ar avea la dispozitie mult mai u�or o informa�ie care s�

îndeplineasc� caracteristicile calitative;

4. Ministerul de Finan�e, care este principalul normalizator, are la dispozitie

atributul de reglementare fiscal�, care nu ar trebui s� se confunde cu

dreptul de reglementare contabil�. Primul Cod Fiscal din perioada

postdecembrist�, elaborat în anul 2003, este atributul Ministerului de

Finante. Într-o societate economic� moderna nu este recomandat

amestecul între reglement�rile contabile si reglementarile fiscale. Aceasta

pentru ca pe pia�a utilizatorilor de informa�ii statul este doar unul dintre

actori, nu singurul �i nici majoritarul.

23

b) Concluzii desprinse în urma activit��ii de

cercetare �tiin�ific� empiric�

O dat� stabilite limitele teoretice privind contribu�iile aduse de fiecare etap� care a

marcat evolu�ia contabilit��ii române�ti, începând de la formele incipiente de manifestare

�i pân� în prezent, urm�toarea direc�ie de cercetare spre care ne-am îndreptat aten�ia a

constat în aprecierea oportunit��ii �i necesit��ii moderniz�rii reglement�rilor contabile

na�ionale prin extinderea aplic�rii IFRS la întocmirea, de c�tre societ��ile comerciale a

unui set unic de situa�ii financiare individuale, ca op�iune alternativ� la aplicarea

O.M.F.P. nr. 3055/2009, �i analiza capacit��ii profesioni�tilor contabili de a contribui la

implementarea �i asimilarea IFRS.

În realizarea acestei cercet�ri empirice ne-am concentrat aten�ia asupra urm�toarelor arii

de interes:

� Evaluarea alegerilor f�cute de România pe cale moderniz�ri

contabilit��ii na�ionale postdecembrieste. Pentru aceasta am

surprins opinia responden�ilor privind oportunitatea alegerilor

f�cute de normalizator �i apreciere reglement�rilor contabile care

au marcat fiecare etap� evolutiv� din punct de vedere al coeren�ei,

inteligibilit��ii �i aplicabilit��ii practice;

� Necesitatea evolu�iei reglement�rilor contabile na�ionale spre

aplicarea IFRS la întocmirea unui set unic de situa�ii financiare.

Consider�m c� în etapa actual� contabilitatea na�ional� ar trebui s�

evolueze spre extinderea aplic�rii IFRS dup� criterii calitative,

ipotez� supus� valid�rii prin intermediul întreb�rilor din

chestionar;

� Aprecierea capacit��ii profesioni�tilor contabili de a contribui la

implementarea �i asimilarea IFRS. Extinderea aplic�rii IFRS nu se

poate face f�r� profesioni�ti contabili care s� se poat� adapta la

spiritul �i gândirea contabil� impus� de exigen�ele IFRS;

� Identificarea efectelor aplic�rii IFRS, ca alternativ� la

reglement�rile contabile na�ionale conforme cu directivele

24

europene. O astfel de m�sur� nu poate r�mâne f�r� efecte

semnificative pe pia�a informa�iei financiar-contabile, de aceea

responden�i au fost invita�i s�-�i exprime opinia privind efectele

extinderii IFRS;

Cercetarea empiric� pe care am realizat-o in aceasta lucrare a fost construit� pornind de la

un sistem de ipoteze care au fost supuse valid�ri/invalid�ri pe baza analiz�rii

r�spunsurilor primite la chestionarul elaborat.

Rezultatele test�rii ipotezelor de lucru, de c�tre cercetarea empiric� realizat�, sunt

prezentate sintetic în tabelul nr.1.

Tabelul nr. 1 Sinteza ipotezelor de lucru formulate

Ipoteza de lucru formulat� Validarea/

Invalidarea ipotezei teoretice

Ip.1: Sistemul contabil din perioada socialist�, rigid �i supranormat, corespundea viziunii economice �i nevoilor informa�ionale ale acelei perioade;

Validat�

Ip.2: Trecerea României la sistemul contabil de inspira�ie francez�, aplicat începând cu 1 ianuarie 1994, era singura variant� aplicabil� într-o economie de pia�a incipient�;

Validat�

Ip.3: Sistemul contabil reprezentat de Legea contabilit��ii nr. 82/1991 �i Regulamentul s�u de aplicare aprobat prin H.G. nr. 704/1993, s-a pliat pe nevoile informa�ionale ale perioadei �i a reprezentat linantul între sistemul contabil închis, reprezenta de reglement�rile contabile socialiste, �i un sistem contabil modern marcat de referen�ialul interna�ional;

Validat�

Ip.4: Orientarea contabilit��ii na�ionale spre Standardele Interna�ionale de Contabilitate a fost absolut necesar� în condi�iile dezvolt�rii economiei na�ionale, nevoii de investi�ii str�ine de capital �i nevoile informa�ionale ale publicului, care nu erau pe deplin satisf�cute de H.G. nr. 704/1993;

Validat�

Ip.5: Normalizatorul na�ional nu a ales varianta potrivit� pentru implementarea, odat� cu emiterea O.M.F.P. nr. 94/2001, a referen�ialului interna�ional în contabilitatea na�ional�;

Validat�

Ip.6: Schimbarea de viziune a normalizatorului în anul 2005, odat� cu aprobarea reglement�rilor contabile na�ionale conforme cu directivele europene, a fost necesar� în condi�iile viziunii gre�ite de aplicare extensiv� a IAS;

Validat�

Ip.7: Reglement�rile contabile conforme cu directivele europene sunt textele normative cu cel mai mare grad de coeren��, inteligibilitate �i aplicabilitate

Validat�

25

practic�; Ip.8: În etapa prezent� este necesar� modernizarea reglement�rilor contabile prin extinderea aplic�rii IFRS la întocmirea, de c�tre societ��ile comerciale a unui set unic de situa�ii financiare individuale, ca op�iune alternativ� la aplicarea O.M.F.P. nr. 3055/2009, întrucât aplicarea exclusiv� a reglement�rilor contabile na�ionale conforme cu directivele europene nu satisface pe deplin cerin�ele de pe pia�a informa�iei financiar-contabile;

Validat�

Ip.9: Profesioni�ti contabili au capacitatea de a se adapta la spiritul �i gândirea contabil� impuse de Standardele Interna�ionale de Raportare Financiar�;

Validat�

Ip.10: Aplicarea de c�tre societ��ile comerciale a IFRS pentru întocmirea unui set unic de situa�ii financiare, ca alternativ� op�ional� la reglement�rile contabile na�ionale conforme cu directivele europene, ar avea numeroase efecte pozitive asupra pie�ei informa�iei financiar-contabile.

Validat�

Trecând peste criticile �i aspectele negative care au fost identificate �i formulate în

capitolele tezei, se confirm� ipoteza general� c� fiecare etap� care a marcat contabilitatea

na�ional� a reprezentat un pas înainte pe cale emancip�rii reglement�rilor contabile.

Fiecare etap� în evolu�ia contabilit��ii na�ionale a fost marcat� de reglement�ri contabile

care au fost rezultatul moderniz�rii reglement�rilor abrogate.

În prezent, evolu�ia ar trebui marcat� de aplicarea alternativ� a IFRS pentru întocmirea

unui set unic de situa�ii financiare. Intr-o astfel de perspectiv� ar avea de c�stigat to�i

actorii de pe pia�a informa�iei financiar contabile: furnizorii de informatii - prin limitarea

costurilor, utilizatorii – prin accesul u�or la informa�ii nealterate de reglement�ri fiscale,

normalizatorul – prin concentrare exclusiv� asupra normelor fiscale.

26

6. Limitele cercet�rii �tiin�ifice �i recomand�ri pentru cercet�rile

viitoare

Ca la oricare cercetare �tiin�ific�, cercetarea realizat� de noi are, o serie de limite

inerente pe care le-am identificat, dar f�r� ca aceste limite s� aib� efecte semnificative

asupra concluziilor ob�inute din analizele efectuate. Am structurat aceste limite pe cele

dou� componente ale cercet�rii noastre, �i anume:

a) limitele cercet�rii teoretice; �i

b) limitele cercet�rii empirice.

Desigur cercetarea �tiin�ific� este influen�at� �i de subiectivismul cercet�torului, de

nivelul s�u cultural – �tiin�ific �i din tendin�a fiec�rui individ de a absolutiza experien�a sa

personal�.

a) Limitele cercet�rii teoretice

Cercetatorul este dependent de sursele documentare care exist� si care pot fi doar partiale.

Izvoarele pot fi greu de interpretat din punctul de vedere al m�surii în care reprezinta

tendin�ele reale ale perioadei analizate.

Literatura contabil� na�ional� incipient�, din prima jumatatea a secolului XX prezenta

descriptiv contabilitatea ca simpl� tehnic� de înregistrare în conturi. Surse bibliografice

aferente acelei perioade sunt limitate. Iconografia vechilor lucr�ri de contabilitate �i

limbajul în care au fost scrise fac foarte dificil� structurarea �i asimilarea ideilor.

O alt� limit� este determinat� de lipsa unei literaturi contabile critice în perioada

socialismului. Lucr�rile utilizate ca surse bibliografice, se rezumau la încercarea de a

transforma doctrina politic� a vremurilor în concepte contabile.

Literatura str�in� nu trateaz� în mod semnificativ contabilitatea româneasc�, cu atât mai

pu�in perioadele trecute.

27

De asemenea, cercetarea noastr� teoretic� const� în majoritate într-o analiz� retrospectiv�

a contabilit��ii, fiecare etap� trecut� a f�cut obiectul numeroaselor lucr�ri �i articole, în

care au f�cute numeroase analize critice �i aprecieri. Cercetarea empiric� a confirmat

multe din teorii îns� nu a putut conduce la teorii noi, în schimb, f�r� a fi exhaustiv�,

cercetarea teoretic� a reu�it s� concentreze, structureze, sintetizeze principalele plusuri �i

minusuri ale fiec�rei etape precedente pentru a putea reprezenta un suport solid în

aprecierea tendin�elor viitoare. Etapa actual� a fost tratat� comparativ cu viziunile altor

��ri (Fran�a, Marea Britanie, Cehia, Germania, Austia, Belgia, Norvegia, Olanda, etc) în

încercarea de a pozi�iona în contextul european diferitele alegeri ale normalizatorului

na�ional.

Cercetarea trecutului contabilit��ii na�ionale a fost util� pentru previzionarea evolu�iilor

viitoare care converg spre extinderea aplic�rii IFRS. În viitor etapa actual� va deveni o

etap� parcurs� deja, previziunea actual� de extindere a IFRS va fi confirmat� sau

infirmat�, viitorul la rândul s�u va putea s� previzioneze �i s� extrapoleze în baza unei

evolu�ii istorice mai lungi.

b) Limitele cercet�rii empirice

Cercetarea empiric� pe care am efectuat-o pe baz� de chestionar are o serie de limite

determinate în primul rând de rigiditatea rela�iei dintre noi �i responden�i prin aplicarea

unui chestionar formalizat. Aceast� formalizare a chestionarului prin construc�ia de

întreb�ri cu r�spunsuri precodificate este impus� de cerin�a prelucr�rii rapide a datelor.

Aceast� limit� am încercat s� o atenu�m prin asigurarea posibilit��ii responden�ilor de a

formula comentarii dup� fiecare întrebare.

O alt� limit� este determinat� de capacitatea responden�ilor de a aprecia obiectiv

evenimentele cercetate �i erorile de memorie care sunt direct propor�ionale cu perioada de

timp scurs� de la manifestarea evenimentelor cercetate. De asemenea, sentimentele,

resentimentele, prejudec��ile responden�ilor �i nivelul �tiin�ific al fiec�ruia pot influen�a

într-o m�sura mai mare sau mai mic� adev�rul despre fenomenele studiate, raspunsurile

celor studia�i pot fi afectate de situa�ia lor experimental�.

Un alt factor de distorsiune poate fi reprezentat de chestionar, care cuprinde întreb�ri

generale, ceea ce permite o cercetare a problemei în ansamblu �i nu de detaliu. Tehnica

28

de e�antionare folosit� (e�antionarea nealeatorie, empiric�) nu permite aplicarea unui

model statistic de calcul a erorii de e�antionare. Popula�ia a fost limitat� la profesioni�tii

în domeniul financiar-contabil, membri ai Corpului Exper�ilor Contabili �i Contabililor

Autoriza�i din România.

În �ara noastr� nu este foarte bine inoculat� ideea de cercetare empiric� �i importan�a

contribu�iei cât mai multor actori.

Perspectivele cercet�rilor viitoare

Scopul unei cercet�ri nu este acela de a încerca rezolvarea într-o manier� exhaustiv� a

tuturor problemelor care vizeaz� domeniul sau tema respectiv�. Acest obiectiv ar fi

nerealist �i imposibil de atins. O cercetare �tiin�ific� complet� �i complex elaborat� are ca

obiectiv principal g�sirea r�spunsurilor la întreb�rile existente �i generarea altor probleme

care urmeaz� s� fie supuse analizelor în viitor.

F�r� a avea preten�ia c� am reu�it s� identific�m toate perspectivele de viitor, putem

recomanda urm�toarele direc�ii pentru o cercetare ulterioar�:

� propunem o cercetare a evolu�iei contabilit��ii române�ti comparativ cu

evolu�iile din alte state care au avut o istorie modern� convergent� (foste

��ri comuniste, cu economie de pia�� în dezvoltare, membri ai Uniunii

Europene, etc). Aceast� compara�ie s� fie descompus� pân� la nivelul

reglement�rilor �i etapiz�rilor;

� nu este lipsit� de interes implicarea reprezentan�ilor profesiei contabile

(Corpul Exper�ilor Contabili �i Contabililor Autoriza�i din România,

Camera Auditorilor Financiari din România), ai mediului de afaceri

(Consiliul Na�ional al Întreprinderilor Private Mici �i Mijlocii din

România, Uniunea General� a Industria�ilor din România, etc), mediul

universitar, membri Consiliului de Supraveghere a Activit��ii de Audit

Statutar, reprezentan�ii Ministerului de Finan�e, ipotezele având astfel o

recunoa�tere general�, iar perspectivele viitoare ar avea girul

principalilor actori de pe pia�a informa�iei financiar-contabile.

29

� Perspectiva extinderii popula�iei ar permite interpretarea rezultatelor

comparativ pe mai multe paliere componente ale popula�iei:

profesioni�ti contabili membri CECCAR, mediul universitar, mediul de

afaceri, normalizator, membri Consiliului de Supraveghere a Activit��ii

de Audit Statutar, etc.

� O echip� de cercet�tori care s� aib� o componen�� mixt�, economi�ti �i

statisticieni, va putea face o cercetare ampl�, bazat� pe tehnici de

e�antionare aleatorii care pot extinde �i generaliza concluziile la întreaga

popula�iei, corelat� cu extinderea popula�iei �i analize comparative pe

componente ale popula�iei.

30

7. Referin�e bibliografice

1. Achim, S. &Bota Avram, C. (2010), Fighting the enemy of fair view principle-getting to

know creative accounting, EBSCO, Scientific Annals of the „Alexandru Ioan

Cuza”.

2. Albu, C. & Albu, N. (2010), Accounting change in Romania-A Historical Analisys,

Cardiff University Conference.

3. Aryanto, Y.H. (2011), Theoretical failure of IAS 41: Agriculture, Retrived from Social

Science Research Network: http://ssrn.com/abstract=1808413.

4. Bailey, D. (1995), Accounting in Transition in the Transitional Economy, European

Accounting Review, vol.4., nr.4.

5. Bailey, D.(1988), Accounting in Socialist Countries, Routledge.

6. Baker, C.R., Ding, Y.& Stolowy H. (2003), Income statement “by nature” and analysis

of company performance, HEC Paris, Les Cahiers de Recherche.

7. Berheci, M. (2010), Valorificarea raport�rilor financiare, Editura CECCAR, Bucure�ti.

8. Bogdan, V. (2004), Armonizarea contabil� interna�ional�, Editura Economic�,

Bucure�ti.

9. Bogdan, V. (2004), Evolu�ia reformei contabile române�ti, Analele Universit��ii din

Oradea, �tiin�e Economice, TOM XIII, 90-97.

10. Bonaci, C.G., Mati�, D. & Musta��, R.V. (2010) Framework for Documenting National

Accounting Practices? Orientation Towards IAS/IFRS, Ulrich International

Periodicals Directory, Journal of International Management Studies.

11. Bonaci, C.G. (2009), Fundamente teoretice �i practiceale contabilit��ii instrumentelor

financiare, Editura Casa C�r�ii de �tiin��. Cluj-Napoca.

12. Bota-Avram, C. (2010) Current challenges of internal audit function, Ulrichs Web,

Revista de Audit Financiar.

31

13. Bo�a-Avram, C. (2009), Auditul intern al societ��ilor comericale, Editura Risoprint,

Cluj-Napoca.

14. Bo�a-Avram, F. (2009), Imaginea fidel� în contabilitate, Editura Risoprint, Cluj-

Napoca.

15. Brochet, F., Jagolinzer, A. & Riedl E. (2011), Mandatory IFRS adoption and financial

statement comparability, Social Science Research Network

http://ssrn.com/abstract=1819482.

16. Bunea, S.(2006), Analiza impactului procesului de convergen�� asupra evolu�iei unor

sisteme contabile na�ionale �i înv��minte pentru România, Congresul al XVI-lea

al profesiei contabile, Edituta CECCAR, Bucure�ti.

17. Bunea, S. (2001), Coordonatele interna�ionale ale unei atitudini prudente în

contabilitate, Revista Contabilitatea, expertiza �i auditul afacerilor, nr. 1/2001,

Editura CECCAR, Bucure�ti.

18. Bunget, O. (2005), Contabilitatea româneasc� între reform� �i convergen��, Editura

Economic�, Biblioteca de Contabilitate, Bucure�ti.

19. Calu, D.A. (2005), Istorie �i dezvoltare privind contabilitatea din România, Bucure�ti,

Editura Economic�.

20. Calu, D.A.(2001), Controverse privind armonizarea contabilit��ii din România cu

Directivele Contabile Europene �i cu Standardele Interna�ionale de

Contabilitate, Bucure�ti.

21. Candea, E. (2001), Etica în contabilitate, între obiectivitate �i subiectivitate, Revista

Contabilitatea, expertiza �i auditul afacerilor, nr. 7, Editura CECCAR, Bucure�ti.

22. Capkun, V., Collins, D.W. & Jeanjean, Th. (2011), Does Adoption of IAS/IFRS Deter

Earnings Management?, Social Science Research Network:


23. Cardo�, V.D. (2010), Auditul sistemelor informa�ionale contabile: provoc�ri teoretice �i

valen�e practice, Alma Mater.

24. Cauc I. �i al�ii (2004) Metodologia cercet�rii socieologie-metode �i tehnici de cercetare,

Editura Fundatia Romaniei de mâine, Bucure�ti.

25. CECCAR, (2006), Album „85 de ani de la înfiin�area CECCAR”, disponibil on-line la

adresa http://ceccar.ro/?P=F246.

26. Chelcea, S. (2007), „Metodologia cercet�rii sociologice, metode cantitative �i

calitative”, Editura Economic�, Edi�ia a III-a, Bucure�ti.

32

27. Chelcea, S. (2001), Metodologia cercet�rii socielogice, Editura Economic�, Bucuresti.

28. Colasse, B. (1995), Contabilitate general�, Ia�i, Editura Moldova.

29. Collase, B. (1991), Comptabilité generale, 3-éme edition, Collection Gestion, Economica

Paris, 1991.

30. Cristea, H. �i al�ii (2004), Ghid pentru în�elegerea �i aplicarea IAS 37-Provizioane,

datorii �i active contingente, Editura CECCAR, Bucure�ti.

31. Cristea, �. M.(2007), Armonizarea contabil� interna�ional� �i practicile contabile

na�ionale, Editura Accent, Cluj-Napoca.

32. Damian, S. (2011), Development of the accounting theories specific to the national

accounting literature of the first half of twentieth century, International

Conference on European Integration-Realities and Perspectives (EIRP), Galati.

33. Damian, S. (2004), Retratarea reevalu�rii imobiliz�rilor corporale în primul an de

aplicare a Standardelor Interna�ionale de Contabilitate, Congresul al XV-lea al

profesiei contabile din România-„Armonizare sau convergen�� în Standardele

Interna�ionale de Contabilitate”, Editura CECCAR, Bucure�ti.

34. Deaconu, A.(1999), Bilan�ul contabil al agen�ilor economici, Edituta Intelcredo, Deva.

35. Delesalle, F.E. & Delesalle E. (2003), Contabilitatea �i cele zece porunci, Editura

Economic�, Bucure�ti.

36. Demetrescu, C. G. (1972), Istoria contabilit��ii, Editura Didactic� �i Pedagogic�,

Bucuresti.

37. Demetrescu, C.G., Ecache, Gh., M�rculescu, I. & Popa-Gligor D.(1953), Eviden��

contabil� general�, Editura de stat pentru literatur� �tiin�ific�, Bucure�ti.

38. Demetrescu, C.G.(1948), Contabilitate pentru to�i, Bucure�ti.

39. Demetrescu, C.G. (1947), Istoria critic� a literaturii contabile din România, Editura

Socec, Bucure�ti.

40. Demetrescu, C.G.(1943), Tratat de contabilitate, teorie, tehnic� �i aplica�ii, Editura

Socen&Co SAR, Bucure�ti.

41. Dickie, R.B. (2006), Financial Statement Analysis and Business Valuation for the

Practical Lawyer, Second Edition, American Bar Association, USA.

42. Ding, Y.,Tenenhaus, M. & Stolowy H.(2003), Shopping Around for Accounting

Practices: The Financial Statement Presentation of French Groups, Abacus, Vol

39, No. 1, p.42-65.

33

43. Dobroteanu, L. (2002), Contul de profit �i pierdere în viziunea noului program de

dezvoltre a contabilit��ii române�ti, Revista Contabilitetea, expertiza �i auditul

afecerilor, nr. 1, Editura CECCAR, Bucure�ti.

44. Dobro�eanu, L. (2001), Factori de influen�� privind normalizarea contabil� în

România, Revista Contabilitatea, expertiza �i auditul afacerilor, nr. 2, Editura

CECCAR, Bucure�ti.

45. Dobro�eanu, L. (2001), Elemente de noutate contabil� în România postdecembrist�,

Revista Contabilitatea, expertiza �i auditul afacerilor, nr. 12, Editura CECCAR,

Bucure�ti.

46. Dr�gan, C.M.(1993), Noua contabilitate a agen�ilor economici, Editura Hercules,

Bucure�ti.

47. Dumbrava, P., Sucala, L. & Breban Ludovica (2009), IFRS 8 - operating segments,

European Integration - New challenges for the Romanian Economy" fifth edition,

Oradea.

48. Du�escu, A.(2003), Politici contabile de întreprindere, Editura CECCAR, Bucure�ti.

49. Du�escu, A. (2002), Ghid pentru în�elegerea �i aplicarea Standardelor Interna�ionale de

Contabilitate ed. a II-a, Editura CECCAR, Bucure�ti.

50. Du�ia, T. (1995), The restructuring of system of accounting in Romania during the

period of transition to the market economy, The European Accounting Review.

51. Evian, I.N.(1947), Contabilitatea industrial�, Bucure�ti.

52. Evian, I.N.(1940), Teoria conturilor-studiu economic privat �i de istorie critic�a teoriei

conturilor în contabilitate, Imprimeria Fondul C�r�ilor Funduare, Cluj.

53. F�rcane, N. & Cotle�, D. (1999), Reforma în sistemul contabil românesc, Editura

Orizonturi Universitare, Timi�oara.

54. Fekete, S.P.P. (2007), Cercetare conceptual� �i empiric� privind raport�rile financiare

din România �i Ungaria, Editura Casa C�r�ii de �tiin��, Cluj-Napoca.

55. Feleag�, N. & Malciu L.(2004), Recunoa�tere, evaluare �i estimare în contabilitatea

interna�ional�, Editura CECCAR, Bucure�ti.

56. Feleag�, N.(2002), Bazele contabilit��ii- o abordare eurpean� �i intena�ional�,

Ed.Economic�, Bucure�ti.

57. Feleag�, N., Bunea, S.& Malciu, L. (2000), Contabilitatea românesc� între Scylla �i

Charybda, Revista Contabilitatea expertiza si auditul afacerii nr. 12, Editura


34

58. Feleag�, N.& Iona�cu I.(1998), Tratat de contabilitate financiar�, vol I, Editura

Economic� Bucure�ti.

59. Feleag�, N. (1996), Îmblânzirea junglei contabilit��ii – concept �i normaizare în

contabilitate, Bucure�ti, Editura Economic�.

60. Feleag�, N. (1995), Sisteme contabile comparate, Editura Economic�, Bucure�ti.

61. Feleag�, N.& Iona�cu, I. (1993), Contabilitate financiar�, vol.1, Editura Economic�,

Bucure�ti.

62. Feleag�, N. (1992), Pledoarie pentru o doctrin� contabil�, Bucure�ti, Editura Academiei

Universitare „Athenaeum”.

63. Ferrer, R.C. (2008), Income Statement Disclosures: An International Financial

Reporting Standard Compliance Report of Ten Selected Publicly Listed

Corporations in the Manufacturing Industry, DLSU Business & Economics

Review, Volume 17 Number 1 January.

64. Gibbins, M. & Qu, Q. S. (2005) Eliciting Experts Context Knowledge with Theory-

Based Experiential Questionnaires, Behavorial research in accounting, vol. 17.

65. Gîrbina, M. (2011) Principalele diferen�e dintre prevederile reglement�rilor contabile

na�ionale �i cele ale referen�ialului interna�ional (OMFP nr. 3055/200 versus

IFRS), Economistul nr. 16, Bucure�ti.

66. Gro�anu, A. (2010), Calcula�ia costurilor pe centre de profit-dela teorie la procatic�,

Editura Irecson, Bucure�ti.

67. Grosseck G. (2004), E-mail for marketing research, Revista Informatica Economic�, nr.

4, Bucure�ti.

68. Gu�e, G.R. (2011), Rolul principiilor contabile în procesul de evaluare. Statutul

constului istoric, Revista Contabilitatea, expertiza �i auditul afacerilor, nr.

6/2001.

69. Hovard, K. & Sharp J.A. (1983), The management of a student research project,

Aldershot, Gower.

70. Ienciu, I.A., Mati�, D.& Cioara, N.M. (2010) Status of research in the field of

environmental accounting , Repec, Ebsco , Review of Business Research.

71. Ienciu,I.A. (2009) Implicatiile problemelor de mediu in contabilitatea si auditul

situatiilor financiare, Risoprint, Cluj-Napoca.

35

72. Iona�cu, I., Stere, M.& Iona�cu, M. (2011) Aplicarea IFRS, costul capitalului �i

func�ionarea pie�ei de capital: aprecieri privind mediul românesc, Revista

Contabilitatea, Expertiza �i Auditul afacerii, CECCAR. Bucure�ti.

73. Iona�cu, I., Iona�cu, M., Olimid, L.& Calu, D.A. (2007), An empirical evaluation of

the costs of harmonizing roumanian accounting with International Regulation

(EU Directives and IAS/IFRS), Accounting in Europe, v. 4, p.169-206.

74. Iona�cu, M. (2006), Profesia contabil�, mediul de afaceri �i societatea: o perspectiv�

postmodern�, Congresul al XVI-lea al profesiei contabile din România –

„Profesia contabil� �i Globalizarea”, Bucure�ti, 15-16 septembrie.

75. Iona�cu,I., Iona�cu, M., S�c�rin, M.& Mihu, M. (2006), Percep�ii ale

normalizatorilor contabili privind evolu�ia contabilit��ii române�ti în contextual

intergr�rii europene, în volumul - Congresul profesiei contabile din

România:Profesia contabil� �i globalizarea, Editura CECCAR, Bucure�ti, p.542-

559.

76. Iona�cu, I. (2003), Tendin�e interna�ionale privind dereglementarea contabilit��ii

firmelor: înv��minte pentru România, volumul Congresul al XII-lea al profesiei

contabiule din Romania, editura CECCAR, Bucure�ti.

77. Iona�cu, I. (2003), Dinamica doctrinelor contabile contemporane, Editura Economic�,

Bucure�ti.

78. Iona�cu, I.& Calu, D.A. (2002), Pledoarie pentru cercetarea istoriei contabilit��ii

române�ti, Revista Contabilitatea, expertiza si auditul afacerilor, nr. 3.

79. Iona�cu, I. (1997), Epistemologia contabilit��ii, Editura Economic�, Bucure�ti.

80. Jalb�, L.(2006), Normalizare, reglementare �i jurispruden�� în contabilitatea din

România, Teza de doctorat.

81. Krzywda, D., Derek, B.& Schroeder, M. (1995), A Theory of European Accounting

Development Applied to Accounting Chancein Contemporarz Poland, The

European Accounting Review, p.625-657.

82. Kvaal, E. & Nobes C.(2009), International differences in IFRS policy choice,

Accounting and Business Research, vol.40, Issue 2, p.173-187.

83. Malciu, L. & Feleag� N.(2005), Eseuri �i analiza standardelor IAS-IFRS, Editura


84. Malciu, L. (1998), Cererea & oferta de informa�ii contabile, Editura Economic�,

Bucure�ti, 1998.

36

85. Manolescu, M. (1993), Reforma sistemului de contabilitate din România: necesitate,

obiective, con�inut, Revista de finan�e, credit, contabilitate, nr.3/1993.

86. Mate�, D. & Grosu V. (2009), Comparative study Romania-Italy concerning the

implementation of IAS/IFRS, retrived from Social Science Research Network:


87. Mati�, D., Musta��, R. &Bonaci, C. (2010), Strategies in optimising the out put of

Financial Reporting: Project for a na�ional perspective, Annales Universitatis

Apulensis Seria Oeconomica, 12(11), Alba Iulia.

88. Mati�, D. & Pop A. �i al�ii (2010), Contabilitate financiar�, Editura Alma Mater, Cluj-

Napoca

89. Mati�, D.&Musta��, R. (2007), Measurement of need for harmonization between

national accounting standards and International Financial Reporting

Standardes, Journal of Internationa Business and Economics, 3VII.

90. Mati�, D. & Pop A. �i al�ii (2007), Contabilitate financiar�, Editura Alma Mater, Cluj-

Napoca.

91. Mati�, D. (2005), The Romanian Accounting Between The International Standards and

European Directives, în volumul Conferin�a-The Impact Of European

Intergartion On The National Economy, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, pag. 25-

34.

92. Mati�, D. & Musta�� R. (2004), Consolidarea situa�iilor financiare între realitate �i

necesitate, în volumul - Congresul profesiei contabile din România:Armonizare

sau Convergen�� în Standardele Interna�ionale de Contabilitate?, Editura


93. Mati�, D. (2003), Reforma contabil� în România, în volumul Conferin�a-Contabilitatea

Mileniului III, Editura Sincron, Cluj-Napoca.

94. Mati�, D.(2003), Contabilitatea opera�iunilor speciale, Editura Intelcredo, Deva.

95. Mati�, D. (1999), Normarea, armonizarea �i dezvoltarea sistemului contabil din

România, Studia Universitas Babe�-Bolyai, Oeconomica, nr. 2, pp.19-26.

96. Mati�, D. (1997), Probleme privind gestiunea economico-financiar� în industria de

piel�rie �i înc�l��minte, Editura Sincron, Cluj-Napoca.

97. Muller,V.O. (2010) Situa�iile financiare consolidate dezvolt�ri �i aprofubd�ri la nivel

interna�ional, europoean �i na�ional,Alma Mater, Cluj-Napoca.

37

98. Muller, V.O., Ienciu, I.A. & Volkan, I.R. (2010) Consolidation Policy: Past, Present

and Future Approaches to the Concept of Control, REPEC , Analele Universit��ii

din Oradea.

99. Muresan, M.L., Palfi, C.A. & Bota-Avram, C. (2010) Transparency in the financial

statements of banks - a requirement for market discipline, CEEOL , Revista

Studia Universitatis Vasile Goldis, Arad.

100. Musta��, R. (2008), Sisteme de m�surare a armoniz�rii �i diversit��ii contabile-între

necesitate �i spontaneitate, Casa C�r�ii de �tiin��, Cluj-Napoca.

101. Mu�iu, A. & Tiron-Tudor, A. (2010), An Attempt to Analyze the Way Education Offer is

Transmitted by the Professional Accountancy Bodies , Accounting Studies in

Turkey, Istanbul.

102. Mu�iu, A., Tiron Tudor, A. & Ienciu, A. (2007), The evolution of accounting

profession in Romania – a historical approach,, the Balkan Countries 1st

International Conference on Accounting and Auditing, Edirne, March.

103. Mu�iu, A. (2004), Cuantificarea efectului infla�iei asupra situa�iilor financiare în

contextul infla�iei cu dou� cifre-studiu de caz asupra României, Congresul

profesiei contabile din România:Armonizare sau Convergen�� în Standardele

Interna�ionale de Contabilitate?, Editura CECCAR, Bucure�ti.

104. Neag, R.(2008), The Reform of Romanian Accounting-A Present Reality, National and

Regional Economics VII, Technical University of Košice - Faculty of

Economics, p.764-767.

105. Neag, R. (2000) , Reforma contabilit��ii române�ti între modelele francez �i anglo-saxon,

Editura Economic�, Bucure�ti, 2000.

106. Ni�ulescu E., Manolescu, M.& Lep�datu, G. (1996) , Drept contabil, Editura Tribuna


107. Nobes, C. & Parker R.(2008), Comparative International Accounting, Prentince Hall

Europe, tenth edition.

108. Nobes, C. & Parker, R. (2006), Comparative International Accounting, Prentince Hall

Europe, nineth edition.

109. Nobes, C. (2005), Rules-based standards and the lack of principles in accounting,

Accounting Horizons, March.

110. Nobes, C. & Parker, R.H. (1991), True and fair – a survey of UK financial directors,

Journal of Business Finance and Accounting, nr.18, vol.3, pp.259-375.

38

111. Nobes, W.C. (2011), IFRS practices and persistence of accounting system classification,

Social Science Research Network http://ssrn.com/abstract=1856103.

112. Olimid, L.& Calu D.A.(2006), An empirical study of the accounting values shared by

Romanian accountants aiming to become private practitioners, retrived from

Social Science Research Network:http://ssrn.com/abstract=948953.

113. Oprean, I. & Mati�, D. (2001), Bazele contabilit��ii agen�ilor economici din România,

Edi�ia a IV-a, Editura Intelcredo Deva.

114. Paciolo, L. (1981), Tratat de contabilitate în partid� dubl�, traducere în limba român�, Editura

Junimea, Ia�i.

115. Paciolo, L. (1494), Particularis de Computis et Scripturis, in R. G. Brown and K. S.

Johnston (eds) Pacioli on Accounting, New York: McGraw-Hill, 1963.

116. Palea, V. (2007), The Effects of the IAS/IFRS Adoption in the European Union on the

Financial Industry, The European Union Review, Vol. 12, No. 1-2.

117. Parker, R.H. (1994), Importing and exporting accounting the British experience, in

Parker, R.H. and Yamey, B.S. (Eds.), Accounting History: Some British

Contributions, Claredon Press Oxford, pp.590-613.

118. Parker, R.H. (1989), Importing and exporting accounting: the British experience, in

A.G. Hopwood (Ed), International Pressures for Accounting Change (pp.7-30).

London: Prentice Hall International.

119. Pasqualini, F. & Castel, R.(1993), Le dixieme anniversaire de la loi comptable – La loi

comptable, l’image fidèle et la créativité déviante, Revue de Droit, Comptable,

nr.93/1, Mars, pp.13-18.

120. Pasqualini, F.(1992), Le principe de l’image fidele en droit comptable, Edition Lkitec.

121. Pântea I.P. (2009), Contabilitatea financiar� româneasc�, Editura Intelcredo, Deva.

122. Pântea, I.P. & Damian, S. (2007), Opinii privind locul obiectelor de inventar în

contabilitatea financiar� româneasc�, Simpozion �tiin�ific interna�ional-

Cercetarea �tiin�ific� o competi�ie permanent�, Editura Dimitrie Cantemir, Tg.

Mure�.

123. Pântea, I.P. & Damian, S. (2006), Reconsiderarea contabilit��ii obiectelor de inventar,

Congresul al XVI-lea al profesiei contabile din România-„Profesia contabil� �i

Globalizarea”, Editura CECCAR, Bucure�ti.

39

124. Pântea, I.P. & Damian, S. (2005), Current concerns in the freelance accounting

profession in Romani, International Conference-The impact of European

integration on the national economy, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.

125. Pântea, I.P. & Damian, S. (2005), Necesitatea îmbun�t��irii legisla�iei privind

cenzoratul agen�ilor economici, Revista Contabilitatea, expertiza �i auditul

afacerilor, CECCAR nr. 7/2005.

126. Pântea, I.P.(2004), Necesitatea convergen�ei contabile na�ionale, în volumul - Congresul


Interna�ionale de Contabilitate?, Editura CECCAR, Bucure�ti, p.607-610.

127. Pântea, I. P. & Deaconu, A.(2004), Ghid pentru în�elegerea �i aplicarea IAS 7, Editura


128. Pântea, I. P. & Deaconu A.(2000), Tabloul fluxurilor de trezorerie –viitoare

component� a bilan�ului contabiul românesc, Revista Contabilitatea expertiza si

auditul afacerii, nr. 2, Editura CECCAR, Bucure�ti.

129. Pântea, I.P. (1999), Managementul contabilit��ii române�ti, edi�ia a II-a, Editura

Intelcredo, Deva.

130. Pântea, I.P.(1998), Managementul contabilit��ii române�ti, edi�ia I, Editura Intelcredo,

Deva.

131. Pântea, I.P., Dumbrav�, P., Popa, I.& Deaconu, A. (1993), Adaptarea contabilit��ii

române�ti la condi�iile economiei de pia��, Revista de finan�e, credit,

contabilitate, nr.2/1993, pp.15-19.

132. Petrescu, C.(1901), Contabilitate �i administra�ie, Ia�i.

133. Plano, J. (1993), Dic�ionar de analiz� politic�, Editura ECCE Homo Bucuresti.

134. Platikanova, P. & Nobes, C.(2006), Was the Introduction of IFRS in Europe Value-

Relevant?, Working Paper University Pompeu Fabra, Retrieved from SSRN:


135. Pop, A.(2004), De la normare la convergen�� în contabilitate, în volumul - Congresul


Interna�ionale de Contabilitate?, Editura CECCAR, Bucure�ti, p.633-648.

136. Pop, A.(2003), Pledoarie pentru standarde de contabilitate române�ti , în volumul

Congresul al XII-lea al profesiei contabiule din Romania, Editura CECCAR,

Bucure�ti.

40

137. Pop, A. (2002), Contabilitate financiar� româneasc� armonizat� cu Directivele

contabile europene �i Standardele Interna�ionale de Contabilitate, Editura

Intelcredo, Deva.

138. Pop, A. (1996), Contabilitate comparat� �i aprofundat�, Editura Intelcredo, Cluj-

Napoca.

139. Prun�, T.(1976), Psihologie comercial�, Editura Didactic� �i Pedagogic�, Bucure�ti.

140. R�boac�, D & Ciucur, D. (2004), Metodologia cercet�rii �tiin�ifice economice, Editura

Funda�iei România de mâine, Bucure�ti.

141. Richard, J.(1997), Les pays de l`Europe de l`Est` in Raffournier, Haller, Walton,

Comptabilite internationale, Vuibert, Paris.

142. Ristea, M.& Dumitru, C.G. (2011) Libertate �i conformitate în cultura profesiei

contabile, Revista Contabilitatea, expertiza �i auditul afacerilor, nr.6/2011

143. Ristea, M., Olimid, L.& Calu D.A.(2006), Sisteme contabile comparate, Editura


144. Ristea, M., Lungu, C.I.& Jianu I.(2004), Ghid pentru în�elegerea �i aplicarea IAS 1-

Prezentarea situa�iilor financiare, Editura CECCAR, Bucure�ti.

145. Ristea, M.(2003), Valorizare privind aplicarea Standardelor Interna�ionale de

Contabilitate, Revista contabilitate, expertiza �i auditul afacerilor, nr.3.

146. Ristea ,M.(2002), Contul de profit �i pierdere între natura �i destina�ia cheltuielilor �i

veniturilor, Revista Contabilitatea, expertiza �i auditul afacerilor.

147. Ristea, M.(2002), Normalizarea contabilit��ii – baz� �i alternativ, Editura Tribuna


148. Ristea, M. (2001), Op�iuni �i metode contabile de întreprindere, Editura Tribuna


149. Ristea, M. (2000), Metode �i politici contabile de întreprindere, Editura Tribuna


150. Ristea, M. (1994), Noul sistem contabil din România,Editura Cartimex, Bucure�ti.

151. Ristea, M. (1990), Propuneri pentru un plan de conturi general, Revista de Finan�e,

Credit, Contabilitate, nr.9-10/1990.

152. Ristea, M. (1980), Contabilitate, Editura Didactic� �i Pedagogic�, Bucure�ti.

153. Roberts, A.D., C. B. Weetman& Gordon, P. P. (2005), International financial

reporting: a comparative approach, third edition, Prentince Hall Europe.

41

154. Roberts, A.D.(2001), The recent Romania accounting reforms: another case of cultural

intrusion?, Palgrave, London.

155. Rusu, D. (1980), Bazele Contabilit��ii, Editura Didactic� �i Pedagogic�, Bucure�ti.

156. Rusu, D. (1975), Teorii �i sisteme de conducere pe plan mondial, Editura Rotaprint, Ia�i.

157. S�c�rin, M.(2006), Aplicarea Standardelor Interna�ionale de Raportare Financiar� (de

contabilitate) în România: trecut, prezent �i viitor, în volumul - Congresul

profesiei contabile din România:Profesia contabil� �i globalizarea, Editura

CECCAR, Bucure�ti, p.885-897.

158. S�c�rin, M.(2004), Lumini �i umbre ale implement�rii Standardelor Interna�ionale de

Contabilitate în România - Congresul profesiei contabile din România:

Armonizare sau convergen�� în Standardele Interna�ionale de Contabilitate,

Editura CECCAR, Bucure�ti, p.741-748.

159. Schroll, R.(1995), The New Accounting System in the Czech Republic, The European

Accounting Review, p.827-832.

160. Sleigh-Jhonson, (2009), Federa�ia european� a exper�ilor contabili: Adoptarea IFRS ar

trebui urgentat� pe pia�a local�, Ziarul financiar, 24.03.2009.

161. Sucala, L., Nistor, C. & Vladu, A.B. (2010), Contabilitate financiara.Studii de caz,

Risoprint, Cluj-Napoca.

162. Tiron Tudor, A. & Mu�iu, A. (2007), Important stages in the development of Romanian

accounting profession (from 1800 up to now), Spanish Journal of Accounting

History, No.6, June, pp. 183-199.

163. Tiron Tudor, A., R�chi�an, R. & Cristea, �.(2005), Combin�ri de întreprinderi.

Fuziuni �i achizi�ii, Editura Accent, Cluj-Napoca.

164. Tiron Tudor, A.& Musta��, R. (2005), Recent accounting development in Romania on

the way to the european and global harmonization, Finance & Banking-Rating,

Audit and Accounting.

165. Tiron Tudor, A.(2004), Situa�iile financiare consolidate în perspectiva aplic�rii IFRS-

urilor în România, în volumul - în volumul - Congresul profesiei contabile din

România:Armonizare sau Convergen�� în Standardele Interna�ionale de

Contabilitate?, Editura CECCAR, Bucure�ti.

166. �iulescu, A.& Teaciuc, M. (1990), Propunere pentru un cadru general de conturi,

Revista de Finan�e, credit �i contabilitate, nr.6/1990.

42

167. Toma, M. & Potdevin, J. (2008), Elemente de doctrin� �i deontologia profesiei

contabile, Editura CECCAR, Bucure�ti.

168. Udrea, D.(1970), Simplificarea �i ra�ionalizarea eviden�ei-sarcin� permanent� a

aparatului financiar-contabil, Revista de contabilitate, nr. 5.

169. van Hulle, K. (1997), The true and fair view override in the European Accounting

Directives, European Accounting Review 1997, vol.6, nr.4, pp.711-720.

170. van Hulle, K. (1993), Truth and untruth about true and fair: a commentary on „a

European true and fair view”, European Accounting Review, vol.2, nr.1, pp.99-

104.

171. Voina, D.(1947), Contabilitate general�, Editura Academiei, Bra�ov.

172. Voina, D.(1932), Faze în evolu�ia contabilit��ii, Cluj.

173. Volkan, I.R., Pete, �. & Fekete, P.P.S., (2009), Penzugyi szamvitel Munkafuzet, Presa

Universitara Clujean� .

174. Zelinschi, D. (2006), Legitimacy, Expertise and Closure in the Romanian Accountants’

Professional Project (1900-1916), the 11th World Congress of Accounting

Historians, Nantes, July.

175. *** (2011), Standardele Interna�ionale de Raportare Financiar�, Editura CECCAR,

Bucure�ti.

ACTE NORMATIVE

1. Consiliul Comunit��ilor Europene, Directiva a VIII-a privind autorizarea persoanelor

r�spunz�toare de efectuarea auditului statutar al documentelor contabile,1984.

2. Consiliul Comunit��ilor Europene, Directiva a VII-a privind conturile consolidate, 1983.

3. Consiliul Comunit��ilor Europene, Directiva a IV-a privind situa�iile financiare anuale ale

societ��ilor, 1978.

4. ***Legea nr. 42/1995, pentru aprobarea O.G. nr. 65/1994, privind organizarea activit��ii

de expertiz� contabil� �i a contabililor autoriza�i, publicat� în M.O. nr. 103/1995.

5. *** Legea nr. 51/1995, pentru organizarea �i exercitarea profesiei de avocat, publicat� în

M.O. nr. 116/1995.

6. ***Legea Contabilit��ii nr. 82/1991, publicat� în M.O nr. 265/1991.

7. *** Hot�rârea de Guvern nr. 704/1993, pentru aprobarea unor m�suri de executare a

Legii contabilit��ii nr. 82/1991, publicat� în M.O. nr. 303/1993, abrogat.

43

8. ***Ordinul Ministrului Finan�elor Publice nr. 2239/2011 pentru aprobarea Sistemului

simplificat de contabilitate, publicat în M.O. nr. 522/2011.

9. ***Ordinul Ministrului Finan�elor Publice nr. 3055/2009, pentru aprobarea

Reglement�rilor contabile conforme cu directivele europene, publicat în M.O. nr.

766/2009.

10. ***Ordinul Ministrului Finan�elor Publice nr. 1121/2006, privind aplicarea Standardelor

Interna�ionale de Raportare Financiar�, publicat în M.O nr. 622/2006.


Reglement�rilor contabile conforme cu directivele europene, publicat în M.O. nr.

1080/2005.

12. ***Ordinul Ministrului Finan�elor Publice nr. 907/2005, privind aprobarea categoriilor de

persoane juridice care aplic� reglement�ri contabile conforme cu Standardele

Interna�ionale de Raportare Financiar�, respectiv reglement�ri contabile conform

cu directivele europene, publicat în M.O nr. 597/2005.


Reglement�rilor contabile simplificate armonizate cu directivele europene,

publicat în M.O. nr. 279/2002, abrogat.

14. ***Ordinul Ministrului Finan�elor Publice nr. 772/2000 de aprobare a Normelor privind

consolidarea conturilor, publicat în M.O. nr. 374/2000, abrogat.

15. ***Ordinul Ministrului Finan�elor Publice nr. 94/2001 pentru aprobarea Reglement�rilor

contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunit��ilor Economice Europene �i

cu Standardele Interna�ionale de Contabilitate, publicat în M.O. nr. 85/2001,

abrogat.

16. ***Ordinul Ministrului Finan�elor Publice nr. 403/1999, pentru aprobarea Reglement�rilor

contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunit��ilor Economice Europene �i

cu Standardele Interna�ionale de Contabilitate, publicat în M.O. nr. 480/1999,

abrogat.

17. ***Ordonan�a de Guvern nr. 65/1994, privind organizarea activit��ii de expertiz�

contabil� �i a contabililor autoriza�i, publicat� în M.O. nr. 243/1994.

TEZ DE DOCTORAT · Metodologia cercet rii tiin ifice 11 4. Sinteza capitolelor cuprinse în teza de...

Documents

Transcript of TEZ DE DOCTORAT · Metodologia cercet rii tiin ifice 11 4. Sinteza capitolelor cuprinse în teza de...