Anulu II — Nr. 89—196. Viena, domineca 13/25 augustu 1867. Ese de t re i ori in septemana: M e r c u r i - a , V i n e r i - a si D o m i n é e ' a , candu o cóla in­tréga, candu numai diumetate, adeca dupa

momentulu impregiurariloru. Pretiulu de prennmeratlaiie :

pentru Austria: pe anu intregu 8 fl. v. a.

n diumetate de anu • • • 4 n n » „ patrariu 2 n » n

pentru Romani'a si strainetate; pe anu intregu 16 fl. v. a. „ diumetate de anu • • • 8 » n n j) patrariu n » . . . 4 n n n

V i e n a 1 2 / 2 4 augustu 1867 .

Salisburgulu perde érasi din inte-resulu politîcu. Maiestăţile Loru fran-cesci s'au dusu catra casa. Diaristicei re­mane inca lungu timpu acésta convenire de obieptu primu in discusiunile sale. Resultatele politice nesmintitu nu ni se vor infatisiá curundu, dar vor trebui se vina, sosirea loru e numai cestiune de timpu. D u p a ce s'au respanditu sciri de tote partile, fora veri o demintire, cumca in conferintiele de Salisburg s'au pertra-tatu arondulu tote cestiunile europene, caută se conchidemu cà s'a intemplatu ai contielegere, Napóleoné e mai bunu negotiatoriu de catu se vina a imbiá Au­striei ceva marfa despre care n'ar fi se­curu cumca aici ar găsi primire. D e alta parte in anii din urma politic'a esterna francésca a capetatu mari loviture in Messicu si in Grermani'a, Napóleoné e si mai patitu in catu astadi caută se-si în­duplece precautiunea, càci nu i-ar poté veni la socotéla se auda lumea strigandu: s'au atinsu cestiuni politice la Salisburg, dar n'a suceesu contielegerea.

Urméza dara cà daca s'au atinsu cestiuni politice, precum se afirma, Na­póleoné n'a potutu face acést'a de catu in convingerea cà are se duca la contie­legere.

A crede acést'a ne îndemna si \IM-gftle, negotiatiuni intre Viena si Paris premerse convenirei si prin cari s'au pregătiţii cestiunile ce apoi Napóleoné le-a asternutu pre més'a conferintiei in Salisburg, invitandu Austri'a se alega. Altu momentu nu mai putienu conside­rabile e cà desi planulu convenirei a purcesu de la Napóleoné, fu inse Austriei atatu de bine venitu catu decora pe am-basadorulu seu principele Metternich pentru staruintiele ce le-a pusu la Paris.

Presupunerea unor'a e cà apropia-rea Franciéi de Austri'a a fostu numai o demonstratiune contra Prusiei carea de unu t impu se apropia multu de Rusi'a. Pentru a crede acést'a ar trebui mai an­taiu constatatu daca pentru o simpla de­monstratiune n'au fostu cumva conveni­rea si conferintiele unu evinementu prè mare.

Ce ni se spune din parte oficiósa este forte putienu si nechiaru. Díariulu ministeriale „Wiener Abendpost" aréta numai cà ,,dupa convingerea cercuriloru mai mari, resultatulu n'are caracteru o-fensivu in neci-una parte." Din acést'a nu multu potemu sei, cu atat'a mai vertosu cà insusi acelu organu nu se esprime in astfelu de forma catu se arete apriatu oficiositatea comunica-tiunei sale. Candu preste unu evinementu se trage velu atatu de grosu, naturalmin-te se sporescu combinatiunile, asiè e si acum, unele pretindu cà monarchii au vorbitu despre restituirea regatului po-lonu, altele cà Bavari'a va trebui se sen-tiésca catu mai curundu urmările acestei conveniri, si in fine sunt cari ascépta o manifestatiune autentica nu preste multu. —

Prenumeratiunile se facu la toti dd. coreapun-dinti a-i noştri, si d'adreptulu la Redactiune : •Vosefstadt, LangegasseNr. 43, unde suntu a se adresa si corespundintiele, ce pri­vesc Redactiunea, administratiunea seu spe-ditur'a cate vor fi nefrancate, nu se vor primŢ

éra cele anonimejnu se vor publica

Pentru anuncie si alte oomunicatiuni teresu privatu — se respunde cate 1 cr>4j^?ţ linie repetirile se facu cu'Şretiu scadiutu. Pretiulu timbrului cate 30cr.penÄu una data,

se antecipa. ^

S'au latitu prin diaristica desclinite sciri despre paşii Prusiei de a câştiga a-lianti'a Italiei. La acestea respunde "Ita­lie," organu oficiosu alu regimului de Florenti'a, cumca politic'a Italiei servesce păcii, si in conflicte ce n'o intereséza, nu se va mesteca, neci póte se se amestece, càci n'o lasa opiniunea publica care es-sercia mare influintia a supra otaririloru regimului.

0 manifestatiune din parte-ne.

Domnii stepanitorii noştri, sciţi a-ceia, cari de cate ori se afla împilaţi ca noi, ne numescu fraţi, ni intindu man'a si ni promitu iubire si egalitate, éra du­pa ce au scapatu din necazu, sub felu de felu de preteste se facu nemicii noştri, contrarii esistintiei si desvoltatiunei nó­stre natiunali, — acei domni stepanatori din sementi'a lui Árpád (séu a vre unui némtin, slovacu séu ovreiu renegatu) pre langa multe altele insusiri frumóse mai au si aceea, cà de vorbele nóstre in lim­b'a nóstra, de cugetările, plansorile séu vaierarile firesci a le romanului si aie diurnalisticei romane — pre catu ele nu li vinu chiaru la socotéla in propriulu loru interesu, nu iéu pana atunci neci o notitia, pana candu nu incepemu — a depune tote respeptele mai delicate, si a li grai „nude, crude," adeca oblu asiè, precum li sunt faptele si li-e portarea loru facia cu noi.

Noi din capulu locului ni puserăm tóta sîlinti' remané intre marginile bunei cuviintie pana si fatia cu contrarii noştri cei mai neloiali si grosolani, — nu din respeptu catra ei, ci din res­pectu catra noi si caus'a nóstra. Ade­veratu cà n'am profitatu, nu liam po­tutu inpune, nu ni s'a datu vr'o sa-tisfactiune intru interesulu sântei cau­se, de catu dóra atat'a, cà suntemu scu­tiţi de mustrarea si imputatiunea, eh am resuflă ura si mania, precum se face a-tare mustrare si imputatiune altor'a; dar — totu asemenea suntemu aredicati pre­ste totu prepusulu de a crutiá, séu sei, séu trece cu vederea atacurile, nedreptati-rile contrariloru; de unde deducemu, cà ne aflàmu totu consecinti in lini'a pro­gramului nostru, pre care tempulu si e-venimintele si vocea publica inca nu ne-au impoteritu si autorisatu a-lu schimba.

Aceste respepte deci adese con-stringu pre bărbaţii de frunte ai progra­mului nostru, a-si luá refugiulu la cutare fóia germana, pentru ca ideile séu mani-festatiunile loru natiunali — se nu póta

fi ignorate de domnii noştri stepanitori. „Zukunft," organulu din Viena alu

slaviloru federalisti, este fói'a, carea in astfelu de caşuri totu de un'a au avutu plăcerea de a-si deschide pretiuitele sale colóne ideieloru si manifestatiuniloru barbatiloru noştri. Asemenea casu si ma­nifestatiune credemu cu dreptu a obser­va in urmatoriulu articlu de frunte din „Zukunft" nrulu 1 9 1 , a căruia importan-tia ni face de detorintia a-lu impartesi si a-lu recomendá studiului si luarei a min­te fie-carui pré stimatu cititoriu alu no­stru:

Afaeerile eontune si romanii.

Fiind bine înstruati despre dispusetiunea, luptele intorne si esterne si despre suferindele romaniloru noştri din Ungaria , Ardealu si Ba­natu cari numera aprdpe 3 milione de suflete, cugetàmu a fi compotinti si cumca este si la timpulu seu ca, „din indemnulu deputatiunci dietei Ungariei si acelei a senatului imp. ce de presentu conféra in Viena," se facemu obser­vare fugitiva la pusetiunea romaniloru" fatia cu pertratarile, compactările si impecarile acestor'a.

Fie-cine scie cà romanii in tdte cercurile de alegere in cari forméza majoritatea alegato-riloru, in catu numai li a fostu cu potintia se înfrunte amestecările numerdse si influintiatd-rie ale partitei regimului si a organeloru lui, — au alesu de deputaţi pentru diet'a din Pesta eschisivu numai bărbaţi de natîunalitatea loru, si cumca — celu put ienu unde erau in majori­tate — votulu loru nu l'au datu neci candu unui neromanu, cu atatu mai putienu unui ma­giaru. Se mai scie cà romanii au protestatu cu energia si serbatoresce in contra la tdte alege­rile din cercurile loru, unde prin fortia si vi­clenia a reusitu alesu atare straînu; în corpulu intregu alu deputatiloru, osceptiunandu pe br. Simony care este alesu prîn compromisu de re­présentante intr 'unu cercu rom. din cottulu Aradului , nu se pdte lauda neci unu deputatu magiaru oà elu ar fi alesulu, adeca: incre-diutulu séu representantele romaniloru.

Este deci evidinte si nedisputabilu, si noi inca o spunemu tuturora cà romanii numai pe deputaţii loru, de natîunalitatea loru i recunoscu de représentant! ai corpului loru na­tiunale, ai natiunei loru.

Credemu cà se scîe si ace'a, ca romanii, candu s'a fostu provocatu ocasiunea, au dechia­ratu limpede in dieta, prin vdeea deputatului loru natiunalu Babesiu; au mai desfasiurat'o si dupa ace'a foile nependinti natiunale si anumitu „Alb ina" : cà naţiunea romana se cugeta de parte intregitdria si factoru insemnatu alu tierii, si cumca pretinde a fi representata la tdte afa­cerile tierii, a avé votu deoidiatoriu in propor-tiune cu cele lalte natiunalitati ; acést'a o pre­tinde pe bas'a sucrificieloru mari de sânge si a-vere pe cari den vechîme le aduce neintreruptu pentru tronu si statu în mesura însemnata, re-làtivu cu cele lalte naţiuni. In casu contrariu, naţiunea romana va recundsee ce se va face si decide fara conlucrarea eî, numai intr'atat 'a deoblegatoriu pentru dens'a, in oatu va fi silita prin potere fisica.

Acésta dechiaratîune solena si limpede o repetira si remustrara romanii de siepte ani in edee, la mai multe ocasiuni binevenîte, precum regimului ungurescu asiá si celui austriacu.

I n mani'a acestor'a majoritatea magiara a dietei adesea, ba potemu dice totu deuna a ig -noratu de totu natîunea romana in cele mai însemnate afaceri ale tierii si de statu. Nu voimu se numeramu pecate; acést'a nu este la locu neci la tempulu seu; deci numai unu casu aducemu la tem'a ndstra.

De la 1861 in edee postulu de notariu a fostu incredintiatu unui romanu, in urmarea principieloru ce le aveau atunci magiarîi si a otaririi făcuta de conducătorii loru. Nainte de prorogarea dietei deveni vacantu acestu postu, esindu ablegatulu romanu G. I . dintre deputaţi, si in clubulu deakîstîloru se esprimà chiar cà in privinti'a ocupării acestui postu se nu se mai ie in consideratiune natiunalitatea, in casulu acest'a nat. romana, ce se si facu, alegendu pe unu magiaru.

Dara Romanii se multiamîra numai con-statandu cà naţiunea loru — care este curatu a oincea parte a poporului si tîerii representate „dupa arătare" in diet'a din Pest'a — nu este neci cum representata in biroulu corpului r epresen tativu.

Candu totu pe acel'a-si tempu s'a accep-tatu den partea clubului deák-istiloru lîst'a cu numele 10 culese in minîsteriu si la Deák a casa, pe cari (nume) cas'a representantiloru avea

se i alega in deputatiunea pentru eruarea cati-mei den spesele comune de statu, atunci roma­nii au facutu observare cà in ace'a lista nu se afla neci unulu dentra barbatîi loru, si au esprimatu cu vdee înalta si otaritu: »Ei bine, voiţi ca trêVa se nu se atingă de noi; — prè bine, nu se atingă!"

Pr in acestea s'au spusu tdte si s'a laniu-r i tu de ajtfnstl "pen t ru cè' deputaţii romani au remasu in passivitate catu s'a potutu, cu ocasiu­nea desbaterii despre asiá-numitele interese comune.

Naţiunea romana dara, in catu va depinde de ea séu de venitoriu, va trata impacatiunea magiariloru cu nemţii întocmai — deosebindu numai cà ea este îndreptăţită — pe cum ea a fostu ignorata candu s'au alesu organele pentru impacatiune. — Dnii magiari cari in tempulu de fatia au devenitu la potere pr in unu favoru momentanu alu destinului, încarcă mare res-punsabilitate a supr'a-si si supra—sermanei loru naţiune pentru care ei simuléza cu atat'a iubire si ingrigire; ace'a respunsabilitate inse i pdte — dupa impregiurari — sugruma dara neci-candu, necî de cum ferici.

Destulu au fostu admoniati, dara dorere cà pana acù indaru."

Societatea literaria.

B u c u r e s c i 4 / 1 6 augustu 1867.

Asta-di, la 1 dra dupa amédi, membrii societăţii l i terare romane au avutu ondrea d'a fi primiţi de Maria Sa domnitoriulu la palatulu Cotróceni. D . Ministru alu instrucţiunii publice, presentandu-i Măriei Sale, s'a esprimatu in ter­menii următori :

P r è Inaltiate Ddmne, „Membrii societăţii literarie romane, pe-

trunsi de recunoscintia si mândri de inalt 'a so­licitudine cu caro Mari'a Vdstra onoréza aoésfa societate, vinu se presinte Marîei Vdttre orna-ginea simtiminteloru loru de respeotdsa iubire sî de profundu devotamentu. Sub auspiciele Măriei Vdstre, ei nu se mai potu indoui de succesulu lucrariloru loru.

Bucuri 'a loru este mare, P r è Inaltiate

Ddmne, càci au credintia cà aspiratiunile legi­

time ale natiunîî romane nu voru intardiá d'a

se réalisa, acum candu Romani'a este condusa

de patriotic'a si puternic'a mana a Principelui

Carolu de Hohenzollern, augustulu capu alu

Romaniloru. "

Mari'a Sa, respundiendu, a aretatu in câ­

teva cuvinte bine simţite, importanti'a societăţii si viulu interesu cu care va urmări lucrările sale. Apoi, cu afabilitatea sa obicinuita; a con-vorbitu câteva minute cu fie care din membrii societăţii. (Monitoriulu.)

„Reform'a" se pronuncia la aoésta ce­st iune:

Ondre, respectu, si lauda perpetua Dlu i C. A. Rosetti, care a conceputu si elaboratu ca-drulu Societaii l i terarie Romane! veneratiune Locotenîntiei principesei de la 1866 precum si Ministrului Brateanu; care a primitu si esecu-tatu acelu proiectu salutariu.

Ast-feliu dara s'a realisatu visulu celu aur i tu si frumosu alu lui Vacarescu, alui Ales-sandrescu, lui Prunou, lui Pumnu, lui Mure-sianu, lu i Stamati, lui Heliade, lui Doniciu, lui Bolintineanu, lui Grandea si altor'a, acestoru poeţi nemuritori, cari cântară melodiosu si ver­sificară armoniosu, cu fluerulu doiosu a luPas to-riloru romani de pe inaltimele Carpatiloru mă­reţi, ale Pindului gloriosu si a le Rodopei ar­gentine, doinele si cântecele gintei Romane

Da! sperantiele ilustriloru bărbaţi din marca familia Lat ina: Domnii St. Marc-Girar-din, Michelet, Quinet, Bataillard, Ubicini, Veghezzî Ruscala etc., cari impreuna cu cei mai abnegati fii ai României se luptară unu lungu intervalu de timpu pentru consolidarea maretiului edîficiu alu natiunalitatii romane, a-ceste dulci si frumdse ale loru sperantie incepu a se împlini put inu cate put inu sub sceptrulu

caritabilului Domnitoru alu României Ca-rolu I-iu.

Ide'a a fostu bine cuventata, scopulu ace­st'a este nobilu si patrioticu, intentiunea va fi salutaria si bine primitade toti bărbaţii filologi, pentru cà destula este pacienti'a si indiferinti'a pentru uhu poporu frate cu popdrele cele mari de ginta latina, ca se nu fie prenumeratu pana acum in senulu natiuniloru culte, l ibere si ci-vilisate ale Europei!

Recunoscinti'a cea mai viua se cuvine si Dlui A. V. Urechia, care prin discursulu seu detunatoru si poeticu a eternisatu in perpetui­tate memoria nemuritorului donatorii si unicu­lui fondatoru alu Societăţii Literare repausatulu Evangeliu Zappa.

Aradu 20 augustu 1867.

(Essamenele sernestrale in institutulu pe-dagogicu -preparandialu).

Dintre tdte scdlele publice in totu impe­riulu ausriacu dóra nicairi nu se tienù asiá tar­diu esamenele sem. alu doile ca la institutulu pedagogicu, aradanu rom. — In anii nainte de 1848 ordinariu se finiau pana in 4 augustu s.n. éra acum'a se finescu in 15 augustu, si oursulu scol. se incepe la 1 octovre s. n.

Esamenele an. c. se incepura in 5 aug. sub presidiulu Prèsantiei Sale D. Eppu P r o -c o p i u I v a c i c o v i c i u ca comisariu reg. denu­mitu din partea in. ministeriu de cultu si inve­tiamentu. La cuventulu do deschidere tienutu de catra d. Alesandru Gavra prof, si loc.direct, aretandu cu cata ustanéla se pregatescu tenerii fiitori invetiatori in acestu institutu si din aceea causa, cà nu toti vinu aici cu totu acele-si in-vetiature pregatitdrie, ci unii vinu si mai slă­buţi. P r é santí'a Sa cu cuvinte de mare ponde-rositate respunse, cà din institutulu acest'a esira pana acum'a o mare mulţime de invetiatori harnici, cari multu contribuira la desvoltarea natiunei romane, ce din tempulu infiintiarii lui se pote atr ibui numai profesoriloru sei. A-ceste cuvinte parintesci se asoultara cu mare plăcere precum din partea profesoriloru si ca-techetei, asiá si din partea tenerimei preparan-diale. A audi astfeliu de dechiarari din gur 'a unui Archiereu prè iubitu recunoscendu in publicu meritele acestui institutu, nu pdte ci­neva a nu fi miscatu de cele mai petrundie-tórie sentieminte. — Nu inse astfeliu de con­vingere avea ierarchi'a nainte de despărţirea de şerbi, càci de la inceputulu institutului — in tempulu mai de de multu — nu odată făcea incercare spre cassarea lui. — Cate si mai cate lupte avii institutulu in tempurile acele, — si e mirare, cà potii se ésa din ele sustienandu-se inca intregu. Si de ce? pentru cà nu p rè venia la socotél'a unor'a a se dá tenerimei romane crescere cu desvoltarea graiului romanu in catva mai curatu. —• Multiamita lui Ddieu cà astadi numai ierarchi'a romana gr. or. are de a vorbi in interesulu acestui institutu.

Cumca Prè santiei Sale Părintelui Eppu

i jace la inima buna starea acestui institutu se vede si de acolo, cà respectivii profesori do mai mulţi ani plangendu-se la locurile pana si oele mai innalte pentru pucinetatea salariului loru cerendu radicarea lui la sum'a originaria de 840 fl. v. a. profesorii, si pana la definitiv'a despărţire a fundului preparandialu de şerbi si reorganisarea institutului, numai Prèsantiei Sale au de a multiami cà li partent caus'a mai de multe ori dar mai vertosu cu ocasiunea die­tei tierene afiandu-se in câteva ronduri la Pesta, se intrepuse cu energia la in. ministeriudeculte si invetiamentu cu aceea, cà aceia nu mai potu asceptá, fiindu cà acelu „tantisper" la care fu­sera avisati, si de candu li se cunoscù drépt'a cerere, apromitiendu-li-se imbunetatirea, tiene peste 40 de ani. Deci de si P r é santi'a Sa nu potù se medilocésca inca sum'a competinte, me-dilocl totuşi unu adausu anualu de 189 fl. catra cei 336 fl. preavuti. — Pentru care parintésca intrepunere i uràmu statorica sanetate si viétia îndelungata! — Cei, cari vor sei apretiuí usta-nelele catechetei si ale profesoriloru, vor sei si aceea precumpeni, cà acestu salariu în tempulu împregiurariloru de astadi este inca totu micu.

Meritele institului acestuia le recunoscu nu odată si fie iertatulu de désa aducere aminte demnulu barbatu, fostulu comite supr. alu co-mîtat. Aradu Georgiu Popa, care érasi ca comisariu regescu presiediù in doi ani la esa­menele finale. De cate ori mai dicea si in pu-bliou, cà corpulu prof, de dupa salariulu, ce-lu trage, pune destula ustanéla intru instruirea tenerimei si aduce destula jertfa pe altariulu natiunei. —

Dupa acésta premitere se ne intórcemu la tienerea esameneloru preparandiale ; dara nu va strica déca on. publicu cetitoriu va cundsee si obieptele preparandiei.

Acele pr în in. despartiementu de locutie-nintia oradana fiindu statorite de dupa rubrî-cele clasificaţiuniloru, sunt in cursulu i propuse:

1. Istori'a bibliei 2. Ritulu si tipiculu 3. Cân­tările bisericesci

de catechet'a Ioanu Russu. 4. Pedagogi'a 5. Aritmetic'a 6. Economi'a 7. Cetirea si scrisdrea magiara

de Ales.Gavra. 8. Gramatic'a rom. a) cetirea b) ortografi'a o) stilulu rom. 9. Cetirea si scrisdrea germ. 10. Gramatic'a germ. 11. Geometri 'a si de-semnulu 12. Caligrafi'a

de dr. Atan. Sándor, in Cursulu I I

1. Catechisulu 2. Ritulu si tipiculu 3 . Canta-riele bisericesci de cat.

Ioanu Russu. 4. Metodic'a 5. Aritmetic'a 6. Istori'a impe­riului austr. 7. Economi'a 8. Cetirea si scri­sdrea magi ar.

de Ales. Gavra. 9. Gramatic'a rom. a) cetîrea b) ortografi'a c) stilulu rom. si anumitu Epistolografi'a 10. Gramatic'a germ. 11. Geometri 'a si desem-nulu 12. Caligrafi'a

de dr. Atan . Sándor.

Istori'a imperiului nu este stricte disu a imperiului austriacu, ci o prescurtare din cele mai însemnate l 'evenimînte precum si din ale Ungariei , cu cari in nessu se propuseră multe si dîn geografia, matematica, fisica si politica, — mai- multu practicesce. — Afara de aceste, cate téte invetiature mai asculta teneriinea in serbatorrs i domineca de la resp. seu catecheta si esortatiuni religidse.

Nu este destulu a se instruá tenerimea in aceste obiepte pentru câştigarea cunoscintieloru sale propr ie , ci ea capeta instrucţiune (de dupa metodulu nou) cum se invetio pruncii, càci a-cést'a i va fi deprinderea ca unoru fiitori inve­tiatori.

Do dupa programulu comprobatu de Pré Santi 'a Sa Parintele Eppu, esamenele se înce­peau totdeun'a la 9 dre demanéti'a si tieneau si pana mai la 2 dre dupa amédi, — fiindu re­spect, prof, sî catecheta totdeun'a poftitî la pran­diu la més'a Prèsantiei Sale.

Nu fu obieptu, din care Pré Santi 'a Sa cu o adânca cunoscintia se nu fie pusu întrebări tenerimei, éra pr in totu decursulu esameneloru audia tenerimea preparanda si fiitorii candidaţi spre invetiatoria cele mai parintesci svaturi de­spre portarea unui invetiatoriu pr in comuna, cari svaturi tenerimea ca fiitori invetiatori in veci se nu le uite. — Cumca Présanti 'a Sa s'a convinsu despre progresulu facutu, s'a obser­vaţii si din gratiós'a sa dechiarare, precum si din calculă, ce a consemnatu la fie care teneru.

In 15 1. c. dupa darea de multiamire in s. biserica, se cetiră clasificaţiunile tenerimeî din Cursulu I . cu nru de 35 insi, din Cursulu II.cu nru de32 dintre cari—dupa ordinatiunile astadi înoa sustatdrie—testimoniede orasiu pr i­miră 10 insi, de satu 18 éra de subinvetiatori 4 insi. — Pre aceştia ii dimite institutulu p re ­parandialu comuneloru de fiitori invetiatori in anulu acest'a, cu sperantia, cà invetiaturîle si svaturile audîte si in memori'a loru tienute, le vor intrebuintiá in folosulu invetiamentului a-tatu do necesariu poporului romanu.

Dupa cetitele clasificatiuni in fiinti'a de facia a catechetei si profesoriloru tenerulu Io­anu M a r c u candidatu spre invetiatoria tienù o frumdsa cuventare dc multiamire si despărţire in numele tenerimei catra informatorii sei, éra din partea acestor'a ca totdéuna, acuma prin iespect. loc. dir. audira svaturile cele mai folo-sîtdrie.

In anulu viitoriu in loculu Gramaticei germ. se va propune Gramatic'a magiara, éra ceea se va reduce la simpl'a cetire si scriere. —

Nu va fi fara interesu a soi cati invetia­tori se pregătiră prin unu decursu de 53de ani in Preparandi 'a aradana, a căreia organisare se intemplà in 12 augustu 1812 sub nrul 8695 resolut, curţii reg. — observandu, cà cursulu preparandialu pana la an. 1817 inclusive a tie­nutu numai 15 luni éra de la acestu anu pana astadi este de 20 de l u n i , — si ceva mai multi-sioru. — In an. 1849 din caus'a turburari loru tierii nu se tienura prelegeri neci aici. Se di-mÎ8era dara ca pregătiţi de invetiatori in anulu:

1814 în maiu 67 1840 — 41 1814 — septem. 60 1841 — -— 38 1815 — maiu 37 1842 ; 38 1815 — augustu 34 1843 — 24 1816 — septem. 41 1844 — 24 1817 — — 25 1845 — •25 1818 — — 14 1846 —• 23 1819 —• — 18 1847 ;— 16 1820 — — 24 1848 — 22 1821 — — 30 1849 — — 1822 — — 45 1850 — 13 1823 — — 22 1851 — 27 1824 — — 29 1852 — 35 1825 — — 35 1853 — 51 1826 — — 4 3 1854 — 62 1827 — — 44 1855 — 85 1828 — — 37 1856 — 95 1829 — — 26 1857 — 87 1830 — — 22 1858 — 85 1831 — — 22 1859 — 77 1832 — — 18 1860 — 59 1833 — — 19 1861 — 66 1834 — — 15 1862 — 45 1835 — — 17 1863 — 49 1836 •— — 11 1864 — 34 1837 — — 19 1865 — 32 1838 — — 26 1866 — 26 1839 — — 31 1867 — 32

Sum'a 2042

Deci de la infiintiarea institutului peda­gogicu aradanu rom. pana la anulu 1867 in­clusive se pregătiră invetiatori gr . or. pentru romanii din Ungari 'a , Banatu, si protopresbi-teratulu Halmagiuluî (in cott. Zarandului Tran­silvaniei) de totu 2042 dintre cari, in restem-pulu acest'a de 53 de ani, — unii vor fi fostu, si inca vor mai fi si preoţi, éra alţii si de alta stare.

L o g o s i u 9 aug. 1867.

Din 7. aug. n. incependu 9 dile t ienù congregatiunea trimestrala. Obiectele cele mai de insemnetate pentru romani au fostu propu­nerea pentru reactivarea limbei romane de ofi­ciósa in comitatu, si recuisîtiunea comitatului Zarandu pentru părtinire, ca innaltulu mini­steriu se tramita ordinatiunile sale si în limb'a romana. —

On. publicu si-va aduce aminte cà in 4 sept. 1861 congregatiunea comitatensa din Ca-rasiu aduse statute pentru introducerea limbei romane de oficîosa în comitatu. — Locotenin-tî'a de atunci, pofti prin unu intimatu, ca con­gregatiunea de voia libera se-si retragă decisiu-nea, pentru cà legile prescriu numai limb'a magiara de oficiósa, dar 's tramutandu-se sistem'a si incetandu congregatiunile,intîmatulu nu a a-junsu la desbatere. —

Punendu-se guvernulu de adi pe terenulu din 1861 Dr . Hatieganu inca la restauratiunea din 8 maiu a insînuatu propunerea in caus'a limbei dar' pentru pertractarea urgin ta a lu-crariloru de incoronare, si altele, acea propu­nere s'a retrasu. — Pîindu inse cà poporulu

FOISIÓRA. Ôrele de recreatiime

d e

Ludovicii Guîcciardini . (vedi nru 86.)

Inimieulu trebue datu cu totulu uitarei.

Dicea Platone cà nu numai nu trebuesce a vorbi despre nemicii sei, dar cà trebue stersi cu totulu din memoria, precum face natur'a ea arunca ce i-este contrariu.

Ddieu ajuta pre omu, candu elu insusi se ajuta.

Unui tieranu cufundandu-i-se carulu in tina, desperatu se arunca pre spate la pamentu si ceru ajutoriu de la Joie. Resuna unu graiu din ceriu, ce dice: scóla-te poltronule, bate caii, ajuta-te si io te voiu ajuta.

Catu de aspru trebue pedepsiţi linguşitorii dupa părerea lui Justiniami.

U n u mare invctîatu îndatina a dice cum­ca cunósce bine oandu e lingusitu, totuşi se des-féta forte. Justinianu Imperatulu tocm'a din contra, fiindu intr 'o di lingusitu nebunesce de catra unu grecii, carele l'asemená lui Ddieu, lu respinse si-lu lovi in fatia. Vediendu greculu cà e reu tr atatu, dise: de cerne batiCesare,—éra

Imperatulu i respunse: de ce me musci tu Gna-ton Terentiane!

Inimiciti'a strainiloru face pace intre cei din casa Vediendu lupulu de pre unu dealu doi

cani mari, păzitori la o turma de oi, cum ei intre sine se bateau, cugeta cà in acelu mo-mentu pote naval i supra turmei fora periclu. Deci se cobori rapede la vale, prinse o óia si se luà cu ea la fuga din respoteri. Dar cânii vediendu-lu, lasara cért'a domestica, si aj un­genau pre lupulu fugatoriu, Iu scarmenara ast­felu catu abié scapà viu.

Putienu li pasa principiloru de lepetirile po­póraloru.

Franciscu I regele de Franci 'a pusese pre poporale sale nisce sarcine pentru cari unii se plângeau, si — precum sunt omenii din acea tiéra forte licentiosi în vorbele despre rege — fora veri unu respetu Iu batjocoriau. Insciin-tîandu-se acést'a regelui casi o crima contra Maiestatei, regele nu se superà defelu, ma r i-diendu dise: lasati-i si mai departe se vorbésca, ei potu vorbi pentru banii loru.

Intrebariloru impungatórie trebuescu respunsuri muscatórie.

In bataliele civile intre Cesare si Pom-peiu, Cicerone intr 'unu tempu veni tardiu in armat a luî Pompeiu, adeca a republicei, unde delocu i se imputa cà a venitu tardiu. N'am

venitu tardiu, respunse Cicerone, pentru oà aici inca nu e nemica gafa, — voîndu prin a-cést'a a-i tocá oàci nu erau pregătiţi precum trebuia pentru o lupta asié mare. Era lui Pom­peiu, care pentru a-lu împunge l'a întrebatu unde e Dolabela ginerele seu, respunse indata: elu e cu socrulu teu, pentru cà Dolabela erá cu Cesare, degiá socru lui Pompeiu. Dan du pr în acést'a a se precepe cà consangenitatea in­tre Cesare si Pompeîu a fostu caus'a — precum a mai spus'o elu adese ori — marirei lui Cesa­re , si care mărire erá acum se fie ruîn'a re-publîcei.

Dóue cuvinte nalit meu1' si -alu teu" sfasia lumea.

Dîcea Politianu cà Ddieu a datu ap'a tó­ta fie-carui animalu de apa, precum si pamen-tulu fora verî o împărţire fie-carui animalu pa-menteanu, dar cà omulu e celu mai neferice dintre tóte animalele, pentru cà elu imperiulu seu celu largu ce se estindea peste totu pamen-tulu l'a restrinsu forte prin introducerea in lu­me a loru dóue cuvînte „alu meu" si r>alu teu," cari sunt caus'a a veri ce turburare ome-nésca.Si de aceea Pitagora filosofulu a ordinatu ca intre amîci ori-co lucru se fie comunu. Pla­tone ordina totu acést'a intre cetatianii din nóu'a sa republica. Si alţii au voitu se intro­ducă acést'a intre toti omenii.

Astutii (viclenii) neci candu nu sunt in partea celoru slabi contra celoru poterici.

Iepurii avendu bătălia in timpulu trecutu cu vulturii, cerura ajutoriu de la vulpi, cari respunsera asiè: noi v'am ajuta bucurosu daca

n'am sei cine sunteţi voi si cu cine aveţi d'a face.

Glori'a (mărirea) e urmărita de invidia (ura).

Dicea Aristonimu cà preoum omulu care umbla la sóre e necessariamînte insocitu de umbr'a sa, asiè cel'a care merge pre calea glo­riei e insocitu de invidi'a altuia, si adause cà miseri'a nu produce invidia.

Promtéti'a de inima si de limba, e propria óme-niloru bravi.

Venindu sciri in Atena, desi false, despre o învingere in folosulu loru, Stratocle le co­munica indata poporului asiè precum erau, si-lu îndemna cu cuvinte mari se faca serbatori si bucuria. Venindu apoi sciri adeverate contrarie, cumca armat'a loru a fostu fugarita si bătuta, poporulu crediendu-se batjocoritu se înfuria su- i pra lui Stratocle si-lu amenintiá de mórte. Deci audindu elu acele cuvinte, veni cu indrasnéla , in fati'a poporului si dise: si pentru c e v e plân­geţi a supra mea, voi nemultiamitoriloru ? ce reu vi am facutu io tienendu-vo trei dile con­tinue în serbàri si bucuria?

ne'ncetatu intrebá de caus'a limbei. si urgea reînvierea statutului din 1861, s'a aflatu de lipsa cà se se aducă pe tapetu in congregatiune.

I n 1-a si a 2-a di a congregatiunii nu s'a facutu alt'a de catu s'au autenticatu ne'ncetatu protocdlele de la congregatiunile mici (kis gyű­lés) des! erá mai tdte autenticate odata, si acés­t'a a ostenitu pe membrii comitatensi, in catu peutru lucrurile câmpului muh i rentdrsera a tre'a di a casa, fara ca se fie auditu vr'o des­batere. —

Romanii inse, vediendu-se si in a trea di destulu de tari cu numerulu, Diu Dr. Hatie­ganu advocatu, cu incredintiarea romaniloru, a facutu propunerea in caus'a limbei:' „ca statu-tulu comitatensu adusu in 4 sept. 1861 in cau­s'a limbei romane, se se reactiveze, si limb'a romana se fie oficiósa."

Motivele erau urmatdrele: Comitatulu avendu autonomi'a sa are

dreptu ca pentru afacerile interne se aducă sta­tute, si caus'a limbei e o afacere interna; — fiindu restaurate comitatele pe bas'a din 1861, comitatulu Carasiu si anume totu aceşti mem­bri au adusu statutu in caus'a limbei, si acest'a trebuie adusu la renviere, ba comitetulu a tre-buitu inca la restauratiune se faca acést'a; mai departe fiindu cà ministeriulu a capetatu in­demnitate de la dieta si in caus'a limbei ca in caşuri se pdta dispune si afara de lege, si chiar proiectulu comisiunii in caus'a natiunalitatii ierta municipalităţii se-si aléga limb'a, se pre-cundsee compctinti'a municipalităţii in caus'a acést'a; dar' romanii din Carasiu, facendu o maioritate de 210.000 in comitatu, au tutu dreptulu se pretindă limb'a romana de oficiósa — si alte motive. —

In contr'a acestei propuneri delocu s'a scolatu Diu Makay 1-ulu vicecomite, si a ar gumentatu cà nu e aci loculu de a decide in caus'a limbei, de d r a c e diet'a a trasu acestu obietu la legislatiune, cà statutulu din 1861 nu are valdre pentru cà nu e intaritu de stăpânire si publicatu, se asceptàmu pana ce diet'a va a-duce lege in caus'a limbei etc. etc. —

Atunci Diu Vladu alu Il-lca vioecomite pasi cu alu treilea proiectu, cà de dra-ce caus'a limbei e momcntdsa si nu suntu toti membrii de fétia, se se amano tréb'a acést'a pana pe ia­nuariu 1868. —

Acuma se incepù o desbatere dicendu a-siá — parlamentaria — si romanii carii totu deun'a fura nepetati pentru caus'a natiunala pledară pentru propunerea Dlui Hatieganu, éra magiarii pentru a Dlui Makay. —

Dar ' ce se mai vedi? se infoeà Diu Ma-niu, si vorbi cu entusiasmu in caus'a limbei, asia catu se audira si „se traiésea" dar' candu fu pe la capetulu vorbirii, dupa multo argu-mentatiuni frumdse combătu autonomi'a muni­cipalităţii, si propuse ca congregaţii!nea se faca representare la ministeriu in caus'a limbei, si se se rdge de ministeriu — ca din gratia — se dee limb'a romana..

Acést'a propunere din urma se vede a fi fostu tendintidsa, si si avu acelu resultatu, cà rupse cativa romani. —

Cu Diu Makay a votatu, si respective pentru propunerea acestuia au cuventatu 4 1 ; toti magiarii cati fura de fétia, si pe carii i a-dusera sub timpulu congregatiunii ; pentru pro­punerea Dlui Hatieganu au vorbitu 28 numai romani; pentru propunerea Dlui Maniu 9 insi, intre cari si vro 4 magiari , caror'a si acést'a propunere li veni la socotéla, — éra pentru propunerea Dlui Vladu, doi insi. — Ceia lalti romani — parte fugiră acasă din campulu lup­tei, parte tacura ca pescele. Pe langa o portare asiá de slaba a romaniloru, nici nu s'a potutu castigá altu resultatu desi la inceputu erau pros-piciele de totu bune.

Eta ilusiunea acelor'a, cari au asceptatu multu de la romanii din Carasiu in caus'a na­tiunala; éta cà nu totu romanulu e romanu si in fapta. F ie pecatele asupra celoru de vina!

S a n N ico lau lu-mare 19 aug. 1867-

(hn)(Decursulu alegerei de ablegatu dietalu.) Nisuinti'a romaniloru din acestu cercu electoralu de a înmulţ i cunun'a barbati loru de-voti sântei cause natiunali, remase fora resul­tatulu doritu. Dorinti 'a ferbinte, de a fi cottulu Torontalului măcar numai prin unu barbatu din s inulu nat iunei romane ropresentatu in diet'a den Pest'a, nu s'a realisatu.

I n n ru lu 79 alu „Albinei" amu spusu a-priatu caus'a caderei ndstre in anulu 65, pre­cum si aceea, cà fraţii nostri srbi, seduşi de

conduoatoriulu loru G. Nicolits, protopopul" locale, se desbinara de catra noi, si trecură in castrele strainiloru; in fine spuseramu opiniu­nea ndstra in privinti 'a candidatului, srbo-nem-tiescu Daniel lancsi, la ce ne-a indreptati tu tre-cutuln Iui, si ne-a impoteritu procedur'a lui condamnabila. Dara se trecemu la decursulu a-legerei ce erá determinata pre 17 aug.

Nainte de ast'a Romanii au provocatu pre protopopulu srbu aradanu G. Nicolits, conduca­toriulu srbiloru, se li fie intru ajutoriu, ca se pdta reesi cu candidatulu natiunalu din 1865 spt. d. Vincentiu Bogdanu. DSa a promisu cà va lucra din respoteri pentru candidatulu nat iu­nalu V. B. droptaceea poporulu nostru crediù promisiunei protopopului si asceptá împlinirea aceleia; inse preste putienu timpu romanii cu-noscura in trensulu pe contrariulu causei ndstre natiunali , de dra-ce DSa castigatu din par­tea lui Dániel, a devenitu cortesiulu celu mai marc a lui D. si mergendu din satu in satu ca atare Petru de Amiens a capacitatu poporulu srbu, cà Dániel va esoperá in dieta pentru srbi dobândirea besericeloru din comunele miste, si alte promisiuni false si ridiculdse.

Cu dorere debue se constatàmu cà promi­siunile aceste false avură resultatu favoritoriu lui Daniel, càci srbii votară cu toţii pen t ruD. S. afara de prcotulu srbu din Cianadu rev. d. A. Puti ts si negotiatoriulu N. Markovits, cari luară dreptu modelu solidaritatea romano-serbésca a deputatiloru nostri din dieta. Cu ei a votatu si mare parte a srbiloru din Cianadu, pentru can­didatulu nostru.

Diu 'a de 17 aug. a sositu. O mulţime de poporu nisuiá catra loculu de alegere. Partidele convenindu la loculu determinatu, presiedintele comitetului se urcà pre o mésa in mediloculu multimei, si descriindu aptivitatea si portarea repausatalui ablegatu provoca poporulu, se-si candideze ablegatu. Mulţimea erupse a striga numele cunoscutiloru trei candidaţi adeca: Bog-danu, Szalay si Dániel. Dupa acestea s'au alesu bărbaţii de încredere, din partea romaniloru dnii protopopi V. Sierbanu si G. Orosu, si pre la 10 dre demanéti'a s'a purcesu la votare. Ro­manii au votatu cu toţii pentru candidatulu na­tiunalu afara de putieni renegaţi.

Candu s'a inceputu prim'a votare, partid'a lui Szalay s'a vediutu in minoritate si a datu mana de înfrăţire cu partid'a lui Bogdanu pro-mitiendu-i, cà la a dd'a votare vor fi cu toţii pentru Bogdanu; La prim'a votare a avutu Daniel 460, Bogdanu 281 , si Szalay 225 de voturi, deci neajungendu nici unulu numerulu recerutu, s'a purcesu la a dd'a votisare. Entu-siasmulu la unirea celoru ddue partide Szalay-Bogdaniano si ajungea culmea, càci acum se tic­nea de secura reesirea lui Bogdanu. Nemţii din Cianadu inca au yotatu pentru Bogdanu.

Dupa acést'a unire asceptàmu cu o spe­rantia firma reesirea ndstra; inse dorere, cà nemţii cu toţii, si putieni magiari din locu, con­duşi la a dd'a votisare de oortesii lui Dániel , ne părăsiră, si asiè reesi Dániel cu 499 de vo­

turi contra 346 alui Bogdanu.

Ni remanc mangaiarea cà candidandu noi

unu barbatu zelosu, amu datu dovéda lumei cà

ne interesàmu de caus'a ndstra natiunala. Pe

di ce merge totu ne mai intarimu moralicesce,

si acésta impregiurare pune fundamentu la unu

capitalu, ce va aduce cu timpulu interese intre-

gei naţiuni.

Aradu, 18 augustu 1867.

(Lupte politice, — amorţire, — con­tielegere — de sila, — amăgiri, — sub umbr'a arborelui dreptului istoricu, — asociatiunea aradana.) Luptele politice — natiunale pare cà au incetatu la noi, ddra si a-ceste au datina se tiena „sesonulu (partea de anu) mortu," ce-lu tiene si diplomati'a in acestu timpu de regula seracu de eveniminte mari si interesante. — Animele cerbicdse si amarite se vedu impacate — pana nu sciu candu, — ro­manii si magiarii din acestu comitatu se vedu in o contielegere, dar cumca catu timpu va tiené acésta contielegere fortiata? — se pdte sei si fara ca se aiba cineva darulu profeţiei mai nal te ; — e destulu se vedemu cà acea cor­dialitate nu e basata pe o convingere curata, nu e nutrita de o cordialitate sincera, si dieu fdrte s'ar insielá celu ce ar cugeta, cumca acea contielegere, născuta pr in oportunitate, ar avé base solide si prin urmare cà acea prefacere — numind'o cu numele seu adeveratu — ar fi sa-lutaria atatu pentru romani, catu si pentru ma­giari.

Noi abunaséma dorimu contielegerea na­tiunalitatiloru, dar totu de odata nu ni negàmu acea convingere, cumca contielegere adeverata, contielegere sincera si fara de neci o réserva tendentidsa, numai intre acele parti pdte se e-sista, cari desbracandu-se de tdte superstitutiu-nile si tendintiele egoistice, din tdta convinge­rea si cu tdta iubirea dau mana de frăţietate, pentru ca împreuna luptandu-se pe tercnulu e-galitatei se esopereze victori'a — libertatéi.

Pana candu inse „giurstarile" seu incli-natiunile egoistice nu permitu realisarea con-ditiunei sine qua non a fratîetatei, — pana candu nu se pune in vigdre egaVa indrepta­tire, nici cà pdte ii vorba de contielegere sin­cera, — si la acést'a credu cà nu e de lipsa ca se mai facemu comentariu.

Asié dara, pana candu nu se va esecutá egal'a indreptatire, intre natiunalitatile conlo-cuitdrie numai o contîelegere de oportunitate pdte ca se esista, acést'a inse scimu bine cà e pré espusa schimbariloru, càci ea trebue acomo­dată mare parte dupa variatiunile intereseloru private si particularie.

Pr in acést'a apoi firesce cà fiecare parte caută se amagésca pre ceea lalta, si asié pré naturalminte — ambele devinu amăgite.

Spre a nu suferi nici o indoiéla in pri­vinti'a adeverului celoru premise, e destulu a aminti numai cate-va date cari se referescu la acésta contielegere fortiata.

Magiarii de aici adeca, fiindu ei la potere, pentru ca se nu p rè fie conturbaţi si ddra re-stornati din tronulu poterii loru, sciindu bine cà ce dorescu romanii, neincetatu li-a promisu cate tdte, egalitate, frăţietate si libertate, — a-poi si in diu'a acést'a totu cu acestea so falescu; romanii inse dieu, nu pré au ocasiune a vedé acea frăţietate, egalitate si libertate in alta for­ma, de catu in prè cunoscut'a forma înda­tinata si usitata acuma in tdta tiér'a de candu domnesce si e in vigdre sistem'a presinte a gu-vernareî.

P re bas'a acestoru principie salutarie, lim­b'a romana in comitatulu acest'a e suferita pa­na la beneplacitum — solgabiraiorum et ta-blabiraiorum, — căuşele romane, insinuate in limb'a romana la tribunalele de aici, se pertrac-téza adeca si romanesce, dar mai nainte ma-giaresce, aterna adeca mai alesu de la aceea cà tribunalulu respectivu cu dat'a ocasiune — in 6e despusetiune se afla.

Romanii vedu bine cà acésta egala in­dreptatire a limbei romano nu pré convine cu dorintiele si drepturile natiunei romane, dar sciindu bine si aceea, cà pdte fi —• si mai reu, de catu cum e, n'au alta ce face, de catu se-inohida ochii si se se prefacă cà nu vedu acea indreptatire frumdsa (?) — càci precum intie-lesei de la unu barbatu pré stimatu de aici, ro­manii se temu, ca se aducă caus'a limbei in a-dunarea comitatensa, de dra-ce fiindu comite­tulu de majoritate magiara, p ré lesne se pdte ba abunaséma cà sc va decide cumca — in a-cestu comitatu romanescu numai limb'a ma­giara se se pdta intrebuintiá in cele oficidse (vedi Carasiulu si Chioarulu, desi in aceste comitate romanii sunt bine representati in comi­tete) si atunci — dieu, ar fi pace si de frăţie­tatea frumdsa ce esiste acuma intre romanii si magiarii din acestu comitatu.

Eta dara bas'a solida (?!) a acestei contic-Iegeri intortocate!

Lasandu desvoltatiunea acestei contiele-gori in liber'a sa voia, se treoemu astadata la altele cari ne intereséza ddra mai de aprdpe si cari inca potu servi de coloritu la starea ndstra natiunala, adumbrită de arborele tufosu si cren-gurosu alu dreptului istoricu.

Scimu cà Asociatiunea natiunala romana din Aradu in adunarea sa generala din an. 1864 si-a modificatu statutele precum a cuge-tatu cà mai bine va poté corespunde maretiului seu scopu, de a lati cultur'a poporala, si adeca intre altele a decisu si aceea, ca asociatiunea se tiena adunări ambulante precum tiene si Aso­ciatiunea Transilvaniei. Spre intarirea acestoru modificări corespundiatdrie cerintieloru asocia­tiunei, s'au trimisu la locurile mai inalte. de unde inse s'au rentornatu cu privire la punc­tulu in privinti 'a adunariloru ambulante cu a-cea straformare, cà asociatiunea are se-si tiena adunările sale in loculuresiedintiei sale, adeca se nu umble inedee — incolo, ca se descepte in poporulu romanu zelulu pentru cultura. — La acestu punctu s'a facutu la lo­curile mai nalte si acea observatiune, cà asocia-tiunile naturalistiloru, economiloru, mediciloru si ale altor'a, potu se tiena adunări ambulante, inse o asociatiune literaria nici candu. —

Se vede dara cà la locurile mai nalte n'au in-tielesu bine scopulu adeveratu alu asociatiunei natiun. romane din Aradu, de dra-ce acést'a neci de catu nu pdte fi privita de o „societate literaria" precum o numesce guvernulu, ci de unu jnstitutu menitu pentru lăţirea culturei in poporulu romanu.

In legătura cu acést'a mai amintescu si aceea, cà in dilele trecute au fostu aici solem­nităţi mari, de dra-ce reuniunile cantareti-loru din tdta tiér'a si-au tienutu adunarea loru anuala aice, aceste adunări in totu anulu se tienu in alta parte a tierei, — adeca acestor'a li-e iertatu a tiené adunari si intruniri ambu­lante. — Deci invetiatur'a e, cà: pr in cântări (magiaresci) e iertatu se descepti spiritulu na­tiunalu si gustulu spre cultura si arte, numai cu cuventulu (romanescu) nu e iertatu se des­cepti spiritulu natiunalu si dorinti'a culturei in poporulu romanu. (Se speràmu cà Asociatiunea nu va lipsi a chiarificá guvernulu despre ade-veratulu scopu alu ei, provocandu la statute, si guveruulu nu va poté face esceptiune contra incuviintiarii. R e d . )

Apropiandu-se tempulu pentru tienerea adunarei generale a asociatiunei ndstre, direc­ţiunea acestei asociatiuni face pregătirile cuve­nite cu serguinti'a cuvenita si in curendu va defige si terminulu adunarei. —

Alta data mai multe va scrie A r g u s .

R o m â n i a . Dupa scirile mai ndue M. Sa Domnulu

a incredintiatu dlui Stefanu Golescu compunerea noului cabinetu.

„Romanulu" publica petitiuni catra Dom­ni tor iulu , trimise din Iasi, Vasluiu, Buzeu, Brăila, Ploiesci scl. pentru remanerea dlui Ioanu Brateanu in ministeriu.

Amu spusu in nr. trecutu părerea ndstra cà retragerea dlui Brateanu nu este bine se se intemple acum càci ar avé ddue consecintie daundse, un'a pentru demnitatea guvernului romanu alt'a pentru caus'a ovreésca. Totu asiè

precepe si „Reform'a" acestu evinementu, di­

cendu intre al tele:

Ministerulu Brateanu s'a retrasu, si tdta

caus'a a fostu, dupa cum ne am informatu, de-

plorabilulu evenimentu din Gala ţ i , incurcatu acum si mai multu pr in contrarietatea guver­nului suzeranu alu Porţii fara veriga, care a si numitu o comisiune internaţionala spre solu-tiunea acestei cestiuni mare si alarmante pentru cabinetele Gidanofile.

Ni se povestescu mistere si enigme in privinti 'a roluriloru ce au jucatu nisae perso-nagie însemnate pentru cestiunile curatu in­terne ale României autonome; ambiţiunea inse si orgoliulu nostru natiunale respingu acele citatiuni, si ne face se protestàmu cu energia contra unoru asemene aserţiuni meschine, pr in care se silescu nisce organe servile a asverli asupra venerabililoru persdne unu felu de ne-ncredere; pe catu t impu noi ne am obicinuitu a le stima crediend cà lucrédia necurmatu pen­tru reorganisarea si reconsolidarea patriei ndstro iubite.

Asemenea nu ni vine se credemu, dupa cum se afirma in petitiunile ce s'au inaintatu M. Sale, ca pdte esiste unu numeru de dmeni aici in tiéra, fara iubire pentru tiéra,fara credintia pentru institutiunile ei. Si déca este o opositiune aci in tiéra, nu credemu, cà o asemene opositiune se voiésca lovirea Consti-tutiunei ndste si călcarea autonomiei Romane prin silit'a retragere a Ministeriului Brateanu, pentru care s'au manifestatu atate simpathii viue din partea unui mare numeru de cetatieni si arendaşi,cari cu dreptu cuventu socotu mini-steriatulu seu ca o epoca de fericire pentru afacerile loru agricole intre densii ca posesori si t ieranu, ca muncitori.

Da! o amu disu si o dicemu cu fruntea rădicata! N u suntemu guvernamentali , pentru cà Ministeriulu Brateanu nu a restabilitu, dupa promisiuna lu i , Ecclesi'a Romana p re basele ei stravechie, neclintite si indipendinte; dara candu este vorb'a despre Autonomi'a Patriei si de a-mesteculu străinului, fie si chiaru unu suzeranu séu Autocratu, detunàmu contra celor'a cari ne violédia scump'a autonomia.

Ministerulu Brateanu trebuia se stea ne-clintitu pana la convocarea Corpuriloru legis­lative. Ast-felu noi cestia intielegemu politic'a cea mai sanetdsa, patriotica si cu totulu nesiovaita inaintea strainiloru. Alt-felu slaba sperantia pentru vii toru, ce-lu credemu ori si cum mai

suridiendu, mai satisfacatoru de catu trecutulu tristu si posomoritu.

Totu in acestu intielesu scrie si diariulu „Perseverând'a" in nr. 44, dioendu:

In cele din urma éca o crisa ministeriala, din caus'a influintieloru esteridre, daca trebuie se credemu cele ce se dicu. Ori catu de vigu-rdse ar fi fostu acele influintie, de ori unde ar fi venitu, nu intielegemu schimbarea Ministe­riului. Elu este responsabilu si trebue se ascepte deschiderea Parlamentului , si se se retragă nu ­mai in urm'a unui votu de blamu séu de apro-batiune. Nu aprobàmu schimbarea ministerului, càci, fiindu o causa esteriára, dàmu, ca se dicu asiá, nasu strainiloru d'a se amesteca si mai multu in afacerile ndstre. Trebue se înceteze odata aceste amestecuri cari lovescu in indepen-dinti 'a statului Romanu. Apoi cari ar fi acei barbnti eari ar p r imi se înlocuiésca unu cabi-netu resturnatu pr in influîntia străina? Aflá se-vor ei intre membrii opositiunei? Ori cata mare dorintia ar avé pentru a mai luá frenele guvernului , nu credemu cà vor pr imi : cu veni­rea loru la ministeru in asemenea cercustantia, si-vor dá senguri lovirea de mdrte. — Dar membrii cabinetului actualu aflàmu cà se re-t ragu. Al ţ i i vor veni in loculu loru, si aceştia, nu potu se fie de catu numai si numai din par­tid'a liberala, càci, fatia cu influinti'a străina, t rebue se dicemu si noi: Ministerulu s'a schim-batu la fatia.

Economia . Unu apelu catra delegatiunile imperiali

pentru deslegarea cestiuniloru pendinti finantiale.

Sub acestu titlu aparii in limb'a nem­tiésca unu planu cum se scape Austri 'a de de-toríi, facutu de d. Mihailu N i c u l i t i a . Multe capacităţi finantiale si-au usatu popularitatea incercandu a deslegá asta cestiune, si e rara lun'a in care se nu apară macaru o brosiura séu veri unu planu in cutare fdia. Pana acum fura indaru straduintiele tu turora , incependu de la miniştrii de finantie pana la planulu de­putatului ung.Besze care voiá se tiparesca 4000 de milidne bani in note, cu ipotec'a: — sunt averi pe teritoriulu monarchiei.

De planulu dlui Niculitia luàmu si noi cunoscintia, parte cà nu ne pdrta pre la multe complicatiuni, parte cà e alu unui romanu. Nu vomu lipsi mai tardíu a spune pe scurtu si pă­rerile ce vor apare despre elu in publioitate străina.

Mai pre largu alta data, acum in putiene sire acestea: Autoru lu considerandu cà Austri 'a nu mai pdte urcá contributiunile, éra cu îm­prumute nu se pdte ajuta, recurge la altu me­dilocu si in combinatiunile sale purcede de la drumurile de feru.

Se soie cà in partea resariténa a monar­chiei parte s'au si proieptatu parte se vor pro-ieptá clădirile mai multoru linii de câi ferate. Tdte aceste linii facu sum'a de 600 mile.Pentru clădirea acestoru mile, autorulu aréta cà pre langa o buna controla si economia, ajunge unu capitalu de 250 milidne de florini. Acestu ca-pitalu s'ar emite in acţiuni, si drumuri le de feru odata clădite ar aduce venite in decursu de 12 ani catu s'ar destdrce (limpedi, liquida) acţiunile si ar remané inca prisosu.

Acestu adeveru ni-lu aréta autorulu ma-tematicesce, avendu in vedere drumulu dc feru de la Tis'a. Eca demustratiunea:

Drumulu de feru de la Tis'a (care n 'are de catu 78 mile lungi­me si e restrinsu la comunicatiune locala neavendu legătura catra re-saritu) in anulu 1867 dupa aretare oficiale au avutu unu venitu curatu de fl.v. a.

deci venitulu curatu de la unu drumu de feru de 600 mile ar fi la anulu fl. v. a. • venitele in decursu de 12 ani facu sum'a fl. v. a. . . . 274,593.600

Din asta suma s'ar acoperi capitalulu elo-catu de 250 milidne fl. si ar remané unu pri­sosu de 24,393.600 fl. v. a.

Cu acestu prisosu si-face autorulu socdt'a. De la anulu alu 12-le, drumulu nu mai are spese de acoperitu, deoi totu venitulu curatu (in fie-care anu, precum s'a spusu, preste 223/t

mil. fl.) e menitu solvirei detorieloru statului,

2 ,669.641.

• 22,882.800.

si autorulu demustra cu numerii sei cà nainte de 40 de ani incéta detoriele.

P lanulu are mai multe subtitule, dintre cari unulu tratéza despre subventiunarea fabri-celoru de feru, pentru ca industri 'a indigena (industri'a si capitalulu strainu e eschisu) se pdta produce cele de lipsa cu pretiulu aretatu si socotitu. In altu titlu se tratéza despre mo­dulu solvirei detorieloru, unde pro langa inte­rese in fie-care anu si procentu de amortisatiu-ne, nefiindu modu de scapatu fora de acést'a. Amortisatiunea se estinde la tdte detoriele, pur-cediendu din principiulu cà creditorulu nu pdte pretinde de la detoriu mai multu de catu capi­talulu.

VARIETĂŢI.

Simeone Popu de Lemnea profes. in gimn. romanu

de Beiusiu

a repausatu in 7 iuliu, dupa ce aprdpe ddue diecenie a servitu la altariulu Museloru, cu devotamentu si amdre rara. Repausatulu in-struá junimea romana desclinitu studiele matematicei si fisicei. Bucuri 'a lui ERA nu­mai progresulu natiunei si numerulu teneri-loru ce-lu ascultau, caror'a sciá se fie nu numai profesore iscusiţii ci si bunu părinte in sua-turi éra celoru mai seraci si in ajutdrie. Man-gaiarea si-avea intru a numera in fie care anu cate capete inteliginte a potutu dá densulu natiunei. Remuneratiunea mea este — d i c e a fie iertatulu — cà neci despre unu invetiacelu alu meu n'am auditu scire rea. La gelea comuna, invetiaceii lui vor t rebui se dica: Multis iile bonis flebilis ocoidit: Nul i i flebilior, quam no-bis! Fie-i t ienin'a usidra!

= Industria, cu venatulu. Luàmu notitia despre o întreprindere den Parisu, prin care se face specula pe pelea si viéti'a animale-loru rapitdrie. Diu Pertuiset, unu venatoriu de lei, face: „provocare catra venatorii curagiosi ai tuturoru natiunalitatiloru, se mérga in A l ­geria se veneze lei, panteri si alte fiere dintre cele rapitorie", sub conducerea lui. Acésta în­t reprindere are statute de venatu: In fie-care septemana se facu 2 gdne mari, desclinitu nu­mai pentru lei, cu 100—200 de gonitori din ace'a-si tiéra. Venatorii vor fi postaţi in grupe cate 3, mai mulţi, ori mai putieni la unu locu; diu Pertuiset inse se va posta totdeun'a sen­guru in loculu celu mai periculosu. Candu nopţile voru fi favorabile se ya vená si ndptea. De 2 ori in septemana se vor goni alte selba-tecimi. Durat 'a întreprinderii , cuprindiendu si caletori'a in colo si in deretru, nu va fi mai multu de 3 lune, neci mai putienu de 2 , / 2 . Cine se va insinua, va fi insciintiatu despre diu'a purcederii cu 1 luna nainte. Intreprindia-toriulu se deobléga a plaţi tdte spesele spediiti-unii cate cu 4500 franci de persdna. Fiér 'a ce va cadé va fi, dupa lege, a celuia ce a puscat'o. U n u comitetu va gr ig i si judeca tdte. Vor pur­cede den Marsili'a in lun'a venitoriului fauru.

= Nefericire mare se intemplá pe o cale ferate in Irlandia. O trăsura se desbinà pe lini'a intre Enniscorthy (cottulu Wexfor t ) si Bray (cottulu Wicklow) si locomotivulu (ma-chin'a) cadiù de pe o punte de lemne intr'o pescere cam de 100 pasi adunca, tragendu dupa sine si ddue vagdne cu caletori. Cea lalta parte a trasurei remase d'a supra. Dintre 100 caletori mori unulu in momentu, 2 dame morira mai tardiu in urmarea lovitureloru, si alte 12 per: sdne suferira vatemari mai grele séu mai usidre.

= Schindler a avutu audientia la imperatulu Napóleoné. „Wiene r Tgbl t" primesce urmatdri 'a depesia : Salzburg, 22 august, S'/g dre dupa médiadi. Representantele subur-biului (Vienei) Neubau, diu I . Al . Schindler care petrece in Salzburg timpulu feriiloru par-lamcntarie, primi eri in locuinti 'a sa invitare se mérga la audientia la imperatulu Napóleoné, pe la 2 dre dupa médi in ace'asi di. Imperatulu Napóleoné intempinà p e deputatuluden sena­tulu imp. in salonu Maj. Sa erá in vestminte civile. Saluta pe dep. in limb'a nemtiésca si lu provoca se continue discursulu in limb'a fran-cesa. Schindler se rogà se alba voia a vorbi nemtiesce, càci Imperatulu cundsee acésta limba. Napóleoné replica cà nu mai scie bine nemtiesce, éra Schindler respunse cà in casu de lipsa va întregi constructiunile in limb'a francesa. —

Discusulu ce acum urméza se tiemù in limb'a nemtiésca, esceptiunandu putiene sentintie francese. Dupa put iene observatiuni perso­nale, petrecerea imbracà caracteru politicu. Se atinse cestiunea de a l i a n t i a . Napóleoné observa: am venitu la Salzburg cu cea mai buna si amicabila intentinne cu Austria. Pc urma întreba imperatulu despre stadiulu cestiunei de impacatiune cu Ungaria. Schindler resprunse: „Trebuie ofertulu Ungariei se-lu dechiaru de prè nefavorabilu ; dara in casulu celu mai reu va trebui se se primésca si acestu ofertu, firesce cà nu ca impacatiune,ci ca capitulatiune,pentru ca in sfersitu se se câştige o basa de pe oare s'ar face cercare daca impacatiunea e emendabila." Conversatiunea se abatù la cestiunea n a t i u ­n a l i t a t i l o r u . I n aoésta pivintia dise impera­tulu : Intentiunilo slaviloru le tienu de prè periculdse, ele amenintia patri 'a Dtale." Veni in urma pe tapetu pusetiunea finantiala a Austriei. „Gratulezu tierii Dtale" — dise Na­póleoné — „cà so apuca cu atat'a energia de zidirea cailoru ferate. E u promitu a folosi tdta influinti'a mea pentru procurarea capitaleloru reecrute la csecutarca proiepteloru. Propăşirea si cultur 'a caută se aiba cale libera si cea mai neteda este cea ferata." Schindler respunse: „Seracirea mare a imperiului faco imbunetatirea materiala si economica a relatiuniloru de necesi­tate primara si prè urgenta." Imperatulu Na­póleoné aplacidandu acésta părere adause dicerea frumdsa si admirabila: „In tempulu nostru po-pdrele nu se lasa a fi guvernate , f a r a ca e l e se n u - s i a i b a i n t e r e s e l e l o r u p r o p r i e . " Armat 'a austriaca o aretà imp. capace spre desvoltare, si i prédise prospectu frumosu. — Dupa acestea petrecerea trecù la pusetiunea Franciéi. Imperatulu si sprimà părerea de reu cà adese ori intentiuni se crucisiézasi impedecá prin influintie de rangulu 2-lea si 3-lea. In Messicu tdte au fostu calculate cu acuratétia pentru resultatu favorabilu; dara elu insusi s'a insielatu in messicani, si a primitu de seridsa dorinti'a loru dupa cultura si civilisatiune, pana ce messicanii, p re cum se vediù mai tardiu, posiedu tdte slabitiunile rasei spanice, esceptiunandu preferintiele ei. Discursulu éra-si se intdrse la relatiunile Austriei. Napóleoné laudà carac-terulu opusetiunei parlamentarie din Austria, facendu-i si complimente mari. Concordatulu si relatiunile confessiunali nu se atinseră. Doi scriitori cu greu poteau se-si petréca mai departe, fara se nu-si aducă aminte de literatura si teatru. Imperatulu aminti despre produptiunca dramei „Wildfeuer" din teatrulu de Salzburg. Schindler observa cà acést'a nu se numera in t re opurile cele mai strălucite din literatur'a teatrala. Na­póleoné replica: cà a avutu bucuria, vediendu inca odata, dupa timpu lungu,o piesa nemtiésca. Atinse suvenirile den tenereti'a sa, din Augs­b u r g , si vorbi cam nefavorabilu despre puse­tiunea literaturei francese. Asiá a duratu acestu discursu peste % dra. La fine dise Napóleoné: „In Salzburg sum ocupatu si cu redigere," sprimandu totdata si speranti'a d'a retorná catu de curundu.

= Timbrulu (scêmpl'a). Diariulu ofi­ciale de Buda-Pesta publica o ordinatiune a ministeriului de finantie catra tdte jurisdictiu-nile Ungariei si Transilvaniei pentru priveghia-rea stricta a despusetiuniloru referitdrie la t imbru. Venitulu din t imbru a scadiutu fdrte de la restituirea municipieloru, spre daun'a ve-niteloru publice unguresci. F i indu cà diet'a a otaritu a sustiené t imbrulu (stempel) deci mi­nistrulu de finantie si-tiene de detorintia a ca­stigá validitate acestei otariri .

= Magistratulu de Oradea-Mare si Kossuth. Dupa unu telegramu in „Hon" , magistratulu de Orade va esprime lui Kossuth părerea de reu cà nu vine a casa spre a fi pa­triei de ajutoriu in luptele constitutiunali.

= Petitiune rara. „Hon" pomenesce petitiunea unui Sam. Vaida sen. din Transilva­ni'a, aşternuta Imperatesei, si cerendu a-lu nu­mi directoru bunuriloru in Gödöllő. Petit iunea e motivata cu aceea cà respectivulu a facutu o pdrta triumfala la cas'a sa candu a fostu Impe­ratulu in Trni 'a, in 1848 a patitu mari despo-iari si averea remasa si-a impartit 'o cu ostaşii, apoi in 1859 inca nainte de Villafranca a sua-tuitu Imperatului se se impace. Cu aceste merite si-a motivatu cererea.

= „Pozor" diurnalulu partitei natiu­nale croate, o suspinsu pentru durat 'a de trei luni.

= Beust mai nainte de a merge la Salz­burg cerca recreatiune in Gastein, unde i se

intemplá cà voindu a se cobori de pre calu, cadiù la pamentu pr imindu câteva loviture dar

neperiouldse. Lumea n'are destula credulitate

pentru minuni, càci a l tmint re foile dualistice

ni-ar spune cà Beust a scapatu casi pr in minune.

= Sultanulu trimite daru Mai. Sale Imperatului Napóleoné 13 cai arabici, éra M.

Sale Imperatului Franciscu losifu, 11 .

= Corturarii caletori. Ministeriulu

ung. de interne a emisu ordinat iune ca se im-

pedece emigrarea t iganiloru corturari den unu

satu intr 'a l tulu. In acea ordinat iune se indeto-

rescu diregatoriele se dee de lucru la astfeliu

de regimente de ţigani, se trimită pe cei străini numai de catu in fiér'a loru, si se fie fdrte pre­caute candu dau paspdrte t iganiloru din patria.

Respunsur i : D U Ú Scariatu c. M . . . a la T u m u - S e ver inu. In urmarea epistolei dtale delà 11 aug. n. Ti trimitemn fói'a la Orşova (Post. rest.) De la noi se va trimite forte regulatu; in casu SE NOSESE» . neregulatu, Te rogàmu se reclami in DATA. — l

On. red. » P l e b e u l u « : Am primitu numai utuv. \ nr. pana acum. — On. red. „Ga/., de P o c s i a n i . * f o î a DVóstre nu ni venise lungu tempu, credearau o* ati in-cetatu, de aceea incetasemu si noi ou trimiterea. ACH Vi spedànm regulatu, ve rogàmu se faceţi asisdere. Dlui G. M. . . s iu la Homorodulu m. Diu S. ni a datu adressa prin Abrud si noi asiá am si spedatu fói'a, candu ni VORU sosi foile inderetru le vomu trimite, de acrim i\».\Ttte i'a. corege adres'a. Adm.

C o n c u r a u . La staţiunea invetiatorésca din S i c l o u

(Comitatulu Aradulu i ) cu care sunt împreunate urmatdriele emoluminte: 150 fl. v. a. — 20 cu­bule de grâu, — 10 cubulo de Cucurudiu , — 6 orgii de lemne de focu, — 20 magi de fenu, si cortclu liberu cu gradina de legume. —

Voitorii de a ocupa numit 'a Staţ iune, sunt avisati recursele loru, instruate cu debuintidsele documinte, si adresate catra venerabilulu con­sistoriu diecesanu din A r a d u ; pana in finea lu­nei curinte, a le t ranspune la subscrisulu in Chitichazu. —

Datu in C h i t i c h a z u (Kétegyháza) 2 augustu 1867.

[ 1 - 3 1

Pet ru C h i r i l e s c u m. p.,

protopresbit. Chisineului si inspect. distr. scol.

Cursurile din 23 aug. 1867 o. sár'a. (dupa aretare ofieiale.)

bani I marf.

Imprumutele de s tatu ; Cele cu 5 % in val. austr.

n n contributiunali TI n nóue in argint

Cele in argint d. 1865 (in 500 franci)- • • ( Cele natiunali cu 5 % (jan.)

n metalice cu 5°/o • n n n maiu—nov.

4-W/o n n 4 % T,

71 71 3°/o 71 Efepte de lo ter ia :

Sortile de stat din 1864 n TI n 1860 ' /5Ín cele inlrege n TI „ 7> ' / 5 separata • • • T> T, 4 % din 1854 » » din 1839, TI bancei de eredet • . n societ. vapor, dunărene ou 4 % • • n imprum.princip. Eszteriazy à40fl . n u n Salm à „ n n cont. Palffy à » » » princ. Clary à » n TI cont. St. Génois a » TI n princ.WindisohgrSte a 2 0 n 7) cont. Waldstein à » n 7) Keglevich à 10

Oblegatiuni dessarcinatore d« pamentu:

Cele din Ungaria TI Banatul tem. n Bucovina n Transilvania

52 '60 5 8 - 5 0 88-751

5 2 - 7 5 5 8 - 7 0 89—

80 601 8Í- — 66-90l 67- —

6 9 - 4 0 4 9 - 6 0 4 4 - — 3 3 - 2 5

•30) 69 60 6 0 - — 44 25 3 3 - 7 5

Acţiuni : A bancei natiunali

TI de eredet „ n scont n anglo-austriace

A societatei vapor, dunar. » n Lloydului

A drumului ferat de nord n 77 n stat 71 n u apus (Elisabeth) n n » aud N II N langa Tisza n » üLemberg-Czernowitz

B a n i : Galbenii imperatesci Napoleond'ori Friedrichsd'ori Suverenii engl. Imperialii rusesci • -Argintulu

7 7 - 8 0 8 4 - 9 0 8 9 - -

138 • — 1 2 6 - 6 0 8 4 - 6 0 9 4 - —

— 9Í-7SI 3 * 2 3 - 2 5 17 — 1 8 - 5 0 1 2 -

7 0 - — 6 7 - -6 4 - - -6 3 - 7 S

78- -8 6 - 1 0 8 9 - 5 0

139 — 1 2 7 - — 86-60 9 7 - — 29-60 ts-ss, V>—'

19-60 l î -60

6 8 9 - -1 8 2 - 6 0

7 0 - 5 0 6 7 - 6 0 6Ú — 6 4 - 2 6

691 — 1 8 2 - 8 0

610 •— t 0 6 - 5 0 4 8 8 — 181 • — 1 7 0 - -2 3 9 - -140 • -1 8 9 - 7 1 4 7 - — 176-

5 - 9 6 9 - 9 9

1 0 - 4 2 ,

107 — 4 9 0 - -182 • -1 7 0 - 3 0 2 3 9 - 2 0 1 4 0 - 5 0 , 1 9 0 - — 147 — 1 7 7 - —

6 - 9 7 10 — 1 0 - 4 7

ÍS-60 tS-SS, 1 0 - 3 0

122 75 1 0 - 3 2

I23- —

Edi to r : Vasi l ie Grigorovitia* In tipografi'a Mechitaristiloru. Redactoru respundiatoriu : GiOrgiu P o p a ( P o p ) .

cà