Anulu VII. — Nr. 16. Pestajdomineca in 20 fauru, 3. martiu, 1872. Ese de dóue ori in septemana : Joi-a si Do­minée'a : éra candu va pretinde importanti'a materieloru, va esi de trei séu de patru ori

in septemana.

Pretiulu de prenume/raţiune. pentru Auttria :

8 fl. V. a. pe anu intregu . . . . .. diumetate de ana . . . . 4 fl. V. a. ,, p&trariu 2 fl. v. a.

p.ntru Romani'a ti străinătate :

pe anu intregu . . . . . . 12 fl. v. a. ,, diumetate de ann . .

ALBINA Prenumeratiuni se faon la toti dd. corespun-dinti ai noştri, si de-adreptulu Ia Bedactiune Stat ionsgasse Nr. 1, unde sunt a se adresa si corespondintiele, ce privescu Redactiunea, administratiunea séu epeditur'a ; câte vor fi nefrancate, nu se vor primi, éra esle anonime

nn se vor publica.

—HXXH—

Pentru amincie ei alte comnnieatiuni de in-teresu privaţu -— se respunde câte 7. cr. de linia; repetirile se faen cu pretiu scadiutu. Pretiulu timbrului câte 80 cr. pentru nna data

se anteeipa.

Publicatiine. D o m n i i a c ţ i o n a r i ai

Institutului de creditu si eco no mii ii

ßüiio invi ta ţ i p r in acést 'a cu t ó t a .onórea la adunareagenerala oonstituanta a societăţii nóstre , care se va tiené jo i in 2 /14 mar t iu a. c. diminét i 'a la 10 óre la Sibiiu, in locali tăţ i le comitetului , s t ra -d 'a macelar i loru nr. 18, e tagiulu I.

Obiectele de de l ibe ra re : 1. r epo r tu lu comi te tu lu i ; 2. p r imi rea s ta tu tu lu i ; 3. a legerea Consiliului de admin i

s t r a t iune in sensulu § 35. din s ta tu te . E v e n t u a l u : 4. A dóu 'a emissiune de acţiuni. Biletele de legi t imare se scutu la

cancelari 'a comitetului in diu 'a p remer getória , c u m si in diu 'a adunăr i i pana l a 9 óre diminéti 'a .

Sibiiu, 22 fauru 1872. Comitetulu fundatoriu.

Festa, in 2 mar t iu 1872.

P r e candu publ icămu as ta da ta in f runtea foiei nós t re convocarea adunare i gene ra l e a Ins t i tu tu lu i „Albina," nu po t e m u a n u a t r a g e a ten ţ iunea domni loru ac t iunar i a supr 'a dispusetiuniloru din s t a tu t e , ce se r e p o r t a a supr 'a adunare i generale .

Mai ver tosu sè n u pefdemu din ve ­dere dispusetiunile paragrafi loru 50, 51 si 54.

Dupa §. 54, p e n t r u ca aduna rea gen. sè p ó t a aduce concluse valibili , se recere presint i 'a de celu pu t ienu 30 mem­bri, cari sè représente celu put ienu 50 de votur i .

Dupa §. 50, fie-care ac t iunar iu de un'a pan ' la p a t r u acţ iuni , a re unu votu; de la cinci pan ' la noue, a re duóue vo­turi , de la diece in colo, măcar câte ac­ţiuni a r posede cineva, t o t u numai trei voturi a re . Astfeliu celu ce a eubscrisu diece acţ iuni , a r e trei votur i casi — buna óra unu dnu Mocioni cu 100.

Dupa § . 5 1 , d reptu lu votului se fo-losesce séu in persona, séu p r in t r ' a l tu careva actiunariu, impoter i tu spre acé­st'a. Insa — nimenea nu póté fi impo­teri tu, a représenta mai mul te votur i de câtu diece. Minorenii, p r ecum si persó­nele morali, d. e. comunele si corpora-tiunile ce au acţ iuni , p o t u fi r epresen ta -te si pr in indi^idi cari nu sunt act iunari .

Din acestea se vede, că este m a r e t rebu in t ia ca, sè se infacisiedie câtu mai mul ţ i ac t iunar i la adunarea genera le în Sibiiu, in 14 mar t iu , adecă de joi-a vi i tó-r i a in 8 dile ; ér cei-ce nu potu a se in-facisiá in persona, sè impoterésca pre v re -unu a l tu ac t iunar iu pen t ru de a-ii r eprésen ta .

I n fine mai reflectàmu si la §. 52, care le d ispune, ca acţiunile séu certifi­catele despre acţiunile subscrise, si i n t ru asemenea si impoterir i le de representare , cu o dia na in te de adunarea generale sè ee depună Ia d i rec ţ iunea insti tutului , ca­rea apoi dă leg i t imat iunea necesana pen­t r u par t ic iparea la adunarea generale.

Si — fiindu că, cum a r e t a r a m u m a i susu, n imenea nu pote représenta voturi mai mul te de câtu diece, de aceea v a fi bine, déca impoter i r i le se vo ru face séu in bianco, séu cu p revedere p e n t r u ca­sulu candu impoter i tu lu dejá a r avé sum­mum de diece voturi , ce pote r eprésen ta .

Atâ t ' a a m t ienutu de u rg in te t r e ­buintia a a t inge si a esplicá la acés ta ocasiune.

„Vertegiulu reactiunei.u Abia noi, acum 8 dile, sub acestu titlu intreprinseramu a aretá, cum — pentru neconsecintia si contradicere in principiu si aplicarea loru, parttt'a stângei cen­trale din Diet'a ung. inoepe a şe sfarimá si di splve, — luajwiuaoi blice, notate si constatate mai vertosu prin foile guverniului, firesce cari mai bine observau bâr­na in ochii contiariloru loru ; ooasiuna'minte noi n'am lipsitu a spune curatu cà, nici partit'a dreptei, alu lui Deák, séu a regimului, nici ea nu va poté se romana lungu timpu scutita de putrediune ; càci — reactiunea nu stà pre locu, ci ea nasce, si nasce schidóle inca mai urite de câtu ea insasi : abia noi aretaramu si respective indegetaramu acést'a, candu éta cà foile stân­gei si mai vertosu dnii de la „Hon," si vinu a ni aretá cà — roiulu reactiunei deákiste dejá este gat'a ai stà sè parasésca cosniti'a !

Partit'a Catolicismului, a infalibilistiloru, a intunerecului istoricu, cu contele Àpponyi in frunte, este aceea, carea — si ea, tocmai caai proditii din taber'a stângei, sub stindardulu re­formei, vré se ese din comuniunea de pana acuma cu deákistii si sè se constitue ai afirme ca partita de sine statatéria, cu propriulu seu programú, propriele sale scopuri si tendintie.

Cea mai eclatante dovéda, cumca intr'a-deveru — si proceaulu de aeparare in stang'a, ai celu in dépt'a, este opulu reactiunei, ni-o dà chiar form'a ai stindardulu identicu, sub care se essecuta aceste aeparatiuni. „Reforma" eate devis'a, eate maac'a, aub carea aatadi absolutis» mulu totu mereu ni ae introduce in viéti'a de statu.

Pre noi — aceste aparitiuni de feliu nu ne auprindu ; ceea ce astadi in faci'a adeverata ese la lumina, noi de ani totu prevedeamu si aemnalamu. Predicerile nóstre se adeveröseu. Suntemu convinşi, cà si consecintiele trase de noi se vor adeveri. —

Nrulu precedinte, 15. alu fóiei nóstre, aprópe intregu ilu dedicaramu causeloru si in­tereseloru nóstre din Transilvania. S'a intem-platu fora cea mai mica precalcukre, spontan-minte, reflectandu-se si in „Albina" adeveratulu momentu ce aatadi este la ordinea dilei.

In Cas'a repreaentativa a dietei ung. a-semenea Transilvania este oarea la desbaterea proieptului legei electorale a jocatu rol'a prin­cipale, dupa cum areta reporturile nóstre de la dieta. Transilvania se afla in stare eaeeptiu-nale ; constitutiunalismulu magiara a apucat'o cu ambe manele de gâtu ai — vré s'o augrume pentru d'a o a preface in — Patria lui Pista, in „Magyarország'1. Multe acusàri si aperàri ae fecera pentru acést'a, fora ca insa ele sè vré poté schimba câtu-si de putienu amar'a aorte a bietei tieri. Domnii, cei-cé prin decretarea uniunei fortiate, i-au subscrisu sentinti'a de mor­te, astadi prin nou'a lege electorale i rapeacu aerulu de resuflare. Dar Ddieu este cu'ea, pentru cà dreptatea eate la ea, si Ddieu eate dreptatea ai — nu o va paraşi — pre naţiunea romana in Transilvania !

Astadi mai intréga acésta fóia — spu­ne natiunei romane ce a vorbitu nainte de 8 dile diu deputatu natiunalu Dr. Aless. Mo­cioni domniloru din Camer'a Ungariei. Nu ne indoimu cà — naţiunea romana mai bine va pricepe si apretiui vocea celui mai demnu fiiu alu seu, de câtu străinii /

Soirile mai nóue din Spania ni apunu cà, „Regele stà gat'a se plece!" Aacépta numai sè véda reaultatulu alegeriloru la Camera, ai — indata ce acel'a, precum vorbescu presemnele ar fi desfavorabilu guverniului actuale, MSa siva lua catrafusele — spre Italia, a casa ; fiindu cà in străinătate i s'a uritu ! — Noi din capulu locului ni-am descoperitu convicţiunile noatre in privinti'a ocuparei tronului Spaniei prin acestu principe italianu, omu fora eape-riintia ai — portatu de o mare intriga.

—SXBS3&-

Discursulu dlui Dr. Alessandru Mocioni,

Siostitu in siedinti'a casei représentative din 26 fauru ! ',1872, la desbaterea generale a supr'a legei electorale.

-'•'Daiirata 'Clfft'f "fiu inti&'wmdea<&p£ reré, cà guverniulu nu póté fi achitatu de incu-a'a neimplinirei detorintieî sale, candu densulu, in butulu defecteloru adencu patrundietórie 8Í pré esenţiali a legei electorale din 1848, fora sè aduoa motive bine fundate, vine a substerne Casei unu proiectu de lege, carele, precum au aretatu înaintea mea mai mulţi onor. domni re­présentant! si inca dupa părerea mea cu argu-minte neresturnaveri, nu cuprinde nici chiar acele sfarimaturi de imbunetatiri oe atientesce, ci care in multe privintie viresce cenaulu intre margini mai restrinse. Eu sum de acea părere, cà votulu universale e uniculu, care coreapun-de pe deplinu recerintieloru unei desvoltatiuni libere. Din aceste considérante, onor. Casa ! astadata mi aredicu vócea mea fiindu condusu de o intentiune dupla, adecă : vréu sè aretu nainte de tote, cà ori ce feliu de cenau, din principiu e reu, de óre ce e in contra desvolta-tiunei libere ; mai departe voiu demonstra cà, guverniulu prin nepăsarea sa in privinti'a acé­st'a, nici decum n'a promovatu interesele bine combinate ale tierei, ci cà alte intereae a avutu naintea echiloru.

Cu privire la ceatiunea censului, eu sum de acea. parère, cà acel'a nici cà Be póté aperá in modulu teoreticu. On rabilulu condeputatu (labrielu Temény — care in vorbirea sa de ieri a demonstra tu de nou, oà nu eate nemic'a atâtu de reu, nemic'a atâtu de nedreptu aici aub aóre, ee nu s'ar poté aperá, numai déca cineva are deatula bunavointia d'a face acést'a, — in trei cuvinte a atatoritu teori'a cenaului.

Elu adecă in liberaliamulu seu a mersu pana acolo, intru câtu a disu cà, din partea sa doresce ca sè primimu — intre marginile con-stitutiunei — ori ce religiuue, ori ce natiunali-tate fora nici o deosebire, sè inzeatràmu cu dreptulu de alegere pre toti aceia, cari sunt estatieni ai patriei — independinti, intieleginti si patrioţi.

A avutu tóta dreptatea diu condeputatu candu a disu aceatea — ca unu partin itoriu alu cenaului ; de óre ce aatadi acest'a e punctulu de manecare ale fie-carei teorie de censu. Insa diu condeputatu a uitatu aceea, cà e o imposibilitate piiehologica a cunósce cualificatiunile de inde-pendintia, intielegintia si patriotismu din faptele eateriori, deapre cari nu potemu sei, déca 8unt in vre-o legătura intima, ratiunale ai naturale cu acele cualificatiuni, astfeliu ca celu putienu pe de departe eh coreapunda intru câtu-va pre-sumptiunei de dreptu. Apoi aceat'a e punctulu de manecare alu fie-oarei teorie de censu.

Averea in diferitele sale graduri, precum ai diferitele moduri de ocupatiuni, totdeun'a va avé influinti'a sa a supr'a traiului seu mo­dului de traitu alu individului ; asemenea va fi ea cu influiitia a supr'a pareriloru despre vié-tia ; astfeliu, in câtu scimu, cà agronomulu, in-dustriasiulu, comerciantele, invetiatulu, barba-tulu de statu, — fie-care din altu punctu de ve­dere considera viéti'a, fie-care altu ceva ascéptá de la poterea statului, altu ceva de la lumea mare ; alte sperantie ilu conducu, si alte inte­rese i încorda poterea activitatei sale. Dar eu tote — acestea, onor. Casa, — eu credu cà, ar fi o retacire pré mare, candu am presupune, cà modulu de traitu ai de ocupaţi une ar fi in atare aè desbrace pre individualitate de tote însuşirile sale cele naturali. Acést'a e o ratecire atâtu de gróaa, pre care viéti'a de tote dilele o combate cu mii ai mii de essemple.

Dupa părerea mea, censulu stà in con-trastu cu dreptulu. La regularoa — nu practica ci teoretica a censului, lipsesce ori ce base pe care na-am poté radiemá. De aci vine aceea, ce onor, domnu condeputatu Mocsáry pré esce-linte a observatu, cà tote cenaurile atâtu de

tare se clatină ; precum dovedescu acést'a al nenumeratele sisteme de alegere.

La regularea teoretica a censului nici umbr'a dreptului nu se pote observa ; punctulu objectivu^ pre ,C^C oa^jn^r^jajná.^ «a. afl» nicairia, bas'a totdeun'a e volnici'a arbitriulai, acestui mai mare neamicu alu fie-carei desvol­tatiuni liberale. Din aceste considérante, onor. Casa! — eu din parte-mi, precum m'am espri-matu si alta data, ceatiunea censului numai din punctu de vedere sociale o potu luá in socotintia.

Eu asié credu, cà tote cestiunile de cenau sunt cestiuni sociali. Societatea nu e unu in­tregu simplu, ci ea este sistem'a claaseloru des-voltate in decursulu timpului istoricu. Precum la singulari, asia si la classe, unulu, séu dóra mai mulţi, cari tocmai se afla in posessiunea factoriloru supremaţiei naturale, punu man'a pe frenele stepanirei naturali. Tendinti'a natu­rale a classei acesteia totdeun'a va fi aceea, ca sè-si intarésca stepanirea sa pe base câtu se pote mai poterice. Calea cea mai simpla si mai naturale spre acést'a eate, déca póté sè puna man'a pe potestateade statu, éra pentru acést'a censulu este oelu mai naturale si mai simplu medilocu.

De aceea la regularea censului, precum ni aréta viéti'a practica si ni demuatra istori'a, nici candu nu servescu de base principiele de aVep<«,nici care-va diametrale matematice,— ci censulu va fi conformu carapteristicei ce va fi avendu clas s'a domnitória, adecă censu de nas-cere si censu de avere. Celu din urma éra va fi mai mare séu mai miou, dupa cum membrii mai putienu avuţi ai classei domnitórie vor posiede o avere mai mare séu mai mica.

Astfeliu ae face censulu pretotindenia unde elu ae face cu consciintia ; insa on. Casa — tocmai pentru oà censulu se face astfeliu, — pentru cà intielesulu prasticu alu censului nu e altu ceva, de câtu aaecurerea domnirei măiestrite a classei domnitórie, — eu asiá cre­du, cà censulu e in o directa contradictiune cu idei'a statului, care nici o data nu pote avé deBtinatiunea ca sè represinte unele classe sin-gularie in contulu totalitatei, spre daun'a între­gului mare.

Din acésta contradictiune a censului fa­cia cu idei'a statului, urmédia trei acaderi principali. — Fie-care domnire naturale e basata pe doi factori : pe intielegintia si avere. Cenaulu e aceea ce devalva intieleginti'a măcar cà acést'a chiar e ceea ce face ca domni rea naturale aè fia binefacetória.

Unu altu defectu esenţiale alu cenaului e oà class'a aceea, «are de presinte ae afla in po­sessiunea unei domniri măiestrite, avendu acu­ma la dispositiune unu nou medilocu de a-ai promova întereaele classei sale pe contulu si in detrimentulu totalitatei, cu mai multu efeotu si mai cu grăbire 'si va réalisa tendintiele sa­le ; prin acést'a insa cu atât'a mai multu se vor aseuti contrastele classei.

Acést'a este o regula atâtu de basata pe esperiinti'a scósa din istoria, in câtu fora nici unu scrupulu, potu sè dieu, cumca nu easiate vre-o dispusetiune legale, carea sè nu represinte interesele clasBei domnitórie din respectivulu timpu. — Numai la un'a fia-mi permisu sè atragu atenţiunea onoratei Case, si a nume la legile din Anglia in privinti'a cerealeloru. Scimu cà acestea in restim pu de 35 de ani au fostu obiectulu discussiuniloru parlamentáris ; Iscimu si aceea cà, numai dupa ce in Irlandia a grassatu o lómete mare, care ai-a luatu jert-vele aale cu autele, numai dupa aceea s'au aterau acele restrictiuni, oe nici intr'o privintia nu se poteau motiva prin raţiune.

Si déca voiu intrebá : ce pate fi caus'a la acést'a ? — respunsulu apriatu nu póté fi altulu, de câtu aceea cà, pe timpulu acel'a clas­s'a proprietariloru de pamentu, avea asecurata domniirea sa maiestrita in parlamentu, BÍ pen­tru cà n'a sciutu sè combine ştergerea legei de cereale ou interesele sale, falsu intielese. De

unde a fostu cà, nici a voita sè stérga aceea lege. Nenumerate essemple asi poté sè aducu

nainte, insa nu voiescu ca Bè obosescu aten­ţiunea onorabilei Case: (S'audimu t) un'a totuşi — fia-mi permisu sè amintescu.

Asia credu cà nime nu se indoiesce despre aceea, cumca numai pe lungu estinsulu piede-stalu alu domnirei măiestrite a interesului de classa, a potutu sè se aredice acelu grandiosu sistemu alu feudalismului, care a pusu in catusia pamentulu, individulu, lucrulu si cugetarea. —

A trei-a scădere principale a censului e aceea, - - si aoést'a jace in natur'a omului, — oà, class'a domnitoria cu fortie artifieiose se identifica pre sine si interesele sale cu — sta-tulu, si astfeliu eepune insusi statulu la atacu­rile a celea cari simt îndreptate contra elasseloru '"•»I/"1""" c * îstorfa nu nnu essemplu ni aréta 4 p'ivid* . aceea*; cà organismulu statului u'a J

fbtiu în «fere sè respT : a.acele utácuri. Totu din istoria fia-mi permît» se aducu

mele. Nu vréu sè me provocu era va. » r o < .*— J lutiune mare sociale, care la finea seclului tre­cutu a sguduitu intrég'a societate din Francia si a pus'o pe base noue, — fie-mi permisu se me provocu numai la doue essemple din timpulu mai reointe. Me provocu la aceste doue essem­ple mai alesu de aceea, pentru cà dupa pareroa mea, prin acést'a se va poté cunosce adeverat'a valore a acelei frase, pré plăcute unora, cumca censulu dà o garanţia deplina contra sguduiri-loru mari ou forti'a.

Inainte de ce asi aminti aceste dóue essemple, sè am voia a spune pe sourtu ópíni-unile mele in privinti'a acést'a.

Nenumeratele sguduri si revolutiuni, de­spre cari ni vorbesce istori'a, au avutu cause si caractere diferite, cari nu vinu in nici o atingere cu censulu; naturalminte dara, in -contra acestor'a censulu nici cà va poté dá vre-o garanţia. Essiste insa, on. Casa, — unu genu alu acestoru sguduiri si revolutiuni, — si aces­t'a e celu mai perioulosu, — in contra căruia censulu nu numai oà nu póté dá vre o garan­ţia de securitate, ci elu, censulu, din natura esintiei sale insusi chiar o provoca, si acést'a e nesuportabil'a si nesuferibil'a dominatiune de classa.

Am disu cà voiu citá dóue esemple. Me provocu ér la Francia. In Francia, precum se scie, in timpulu restauratiunei, censulu erá de 300 de franci dare directa, cu privire la drep­tulu activu de alegere si 1000 de franci dare directa cu privire la dreptulu passivu, ér dupa revolutiunea din iuliu, censulu s'a urc atu la 2 si 500 de franci.

Precum de comunu se scie, la regularea censului in asemene modalitate, mai alesu acea consideratiune li-a fostu in vedere, ca infiuinti'a a supr'a afaceriloru de statu, sè devina in ma­nele asia numitei classe de medilocu, pentru cà aci credeau, cà vor aflá, adeverat'a capacitate de a guverna, aci credeau cà vor aflá iubirea de ordine si de pace ; prin acést'a credeau cà vor poté asecurá tiér'a contra sguduiriloru vio-linti. Cumca acesta încercare, in dóue ronduri n'a avutu succesulu doritu, aceea toti o scimu. Acésta classa de medilocu, acésta classa capace de guvernu si iubitória de ordine, a fostu aceea, oare in restimpu scurtu de 18 ani a provocatu dóue revolutiuni si a resturnatu tronurile a dóue dinastie ; — si déca ér ne vomu întreba, cumca — care a fostu adeverat'a causa a ace­storu sguduiri, a acestoru revvlutiunit —atunci ni va respunde Thiers, despre carele la tóta in-templarea potemu presupune, eà are capacitate de ajunsu, pentru ca sè judece situatiunea poli­tica a patriei sale, fora ca totuşi cineva se póta presupune cà dinsulu ar fi fostu partialu in ace­sta privintia, Thiers dieu ni-a respunsu, candu a disu cà, adeverat'a causa a acestei revolutiuni duple, a fostu, căci o fracţiune, o minoritate a tuturoru locuitoriloru, prin unelte măiestrite a pusu man'a pe poterea statului si a eschisu par­tea cea mai mare a locuitoriloru din barier'a constitutiunei.

Precum fie-care sofisma, on. Casa 1 —asiá si teori'a censului are defectulu acel'a, séu déca mai voiţi, apoi dieu : are acea parte tare, cà se foloseBCe de unele espresiuni, ce au diferite intielese, — aceste espresiuni de diferite in-tielese séu insemnetàti pré bine se potu — intrebuintiá de devise, pentru cà — de unde ele pronunciandu-se dieu tote si totu de o data nemic'a, fie-cine le primesce bucurosu, de óre ce totu insulu intielege prin ele aceea, ce din­sulu chiar doresce. Astfeliu de parole intre-buintiédia sl teori'a censului, candu dice cà,

pretinde o capacitate politica de la alegetoiii sei, — candu dice cà, la regularea censuhi trebue sè se iee in consideratiune relatiunile essistinti. Nu vréu sè me demitu in repetitiuni, de óre ce mai mulţi înaintea mea au demonstrata dejá, ce intielesu póté avé capacitatea politica. Numai o mica observatiune mi permitu a face, aceea cà totuşi sub devis'a acestei capacităţi politice, care n'are nici unu sensu, trei din patru parti a cetatieniloru crescuţi se eschidu de la dreptulu de alegere. — Asie mi-se im­pare, cà diu ministru se indoiesce in privinti'a acést'a. In Ungaria si Transilvania sunt 3.600,000 de cetatieni cari au trecutu de 20 de ani, alegetori éra in Ungaria si Transilvana, dupa propri'a aretare a dlui ministru, 9 site si câte-va mii sunt inscrisi, asia dara numai / 4

parte a cetatieniloru adulţi se bucura do drep-táóföwíe fV?1^nSä Tóth, ministrulu de

; se înscriu !") Se pite, •riere 3 / 4 a cetatieniloru schidu de la esercitiulu Qtru cà li néga capaci­

tatea politica ; o negauiu acelor'a, cari in pri-vintit'a gradului de cultura cu nemica nu stau mai indereptu de câtu acea 1 / 4 parte, căreia i-se dà dreptulu, sub titlulu aceleiaşi capacitàti politice.

De asemenea trebue sè privescu numai ca o esoamotare si aceea, candu unii dieu, cà fiindu vorb'a de constituirea unui parlamentu, nu trebue sè ne luàmu dupa nisce teorii abstracte, ci nainte de tote trebue sè fimu cu privire la aceea si sè ne ingrigimu, ca in parliamentu sè se adune elemintele cele mui intieleginti, cele mai patriotice.

On. Casa ! — Déca despre altu ceva, asia despre acést'a intr'adeveru se pote dice cà e o teoria abstracta, căreia de buna séma i aflàmu locu in republic'a lui Platone, insa in vtéti'a practica n'are nici o valóre reale. Pana acuma nici candu nu i-a succesu mintei omenesci sè creedie vre una sistema de alegere, care in cea mai mica mesura chiar sè fia potutu dá garan­ţia despre aceea, cumca cei mai intieleginti, cei mai patriotici se vor alege in parliamentu. Nici candu n'a essistatuvre unu parliamentu,— de presentibus nil nisi bene, — despre care pe de departe s'ar fi potutu dice, cà in acel'a s'au intrunitu cei mai buni, cei mai chiamati fii aiti-erii IDreptu aceea, din parte-mi eu nu potu con­sidera de cea mii buna sistema aceea, ce sub diferite proteste idealistice, cari insa in pracsa nu se potu réalisa, —cuajutoriulu censului vré sè asecure o preponderantia măiestrita in favorea unoru interese particulari ; ci dupa părerea mea, acea sistema de alegere e cea mai buna, prin care se deschide possibilitatea, ca ori-ce inte-sa ce s'ar ivi in societate, conformu fortiei si ponderositatei sale, sè fia representatu in par­lamenta. Déca aceea ar fi scopulu, ca cei mai apti sè se alega in parlamentu, atunci nu in­cape nici o îndoieli, cà scopulu acest'a l'am ajunge cu multu mai usioru, déca am incre-dintiá alegerea unui numeru câtu se pote mai micu de alegetori, acesta modalitate de alegere ni-ar dá mai multa garanţia cà ni vomu ajunge scopulu, de câtu aceea, déca vomu incredintiá alegerea la 100,000 de alegetori, candu scimu, cà la alegeri si caeualitatea inca are o rola în­semnata.

Ori câte teorii sublime a nascocitu min­tea umana in privinti'a eonstitutiunalismului, eu din parte-mi, destinatiunea ori cărui consti-tutiunalismu numai intr'un'a o vedu, si acést'a e : dupa potintia a asecurá ecuilibriulu natu­rale alu tuturoru intereseloru ce obvinu in vié-ti'a sociale.

Ori ce nisuintia de a conturba prin unel­tiri măiestrite ecuilibriulu naturale a acestoru contraste de interesu, este contra desvoltatiunei libere.

On. Casa! Astadi candu prin sciintia si esperiintia totu mai multu se generaliaédia acea buna părere, cumca viéti'a economiei natiunele are unele anumite régule naturali, cari déca nu se conturba in efec.tulu loru prin unele intre-veniri măiestrite, insesi de sine efeptueacu intru unu modu firescu ecuilibriulu naturale alu con-trasteloru in interesele economiei de statu ; a-stadi, candu totu mai multu se generalisédia acea credintia, cà tóta prosperitatea materiale in acea mesura se desvólta, dupa cum poterea statului mai multu séu mai putienu impedeca acelu ecuilibriu naturale; astadi dieu, cu ce semtieminte privimu indereptu la acea tutela din evulu mediu, carea fiindu in contrasta cu acést'a, totdeun'a in aceea si-a cautatu împli­nirea missiunei sale, ca mereu sè conturbe ecui­

libriulu naturale? — Cu ce semtieminte vomu privi indereptu la legile de uşura, acaroru mis-siune ar fi fostu, se faca unu ecuilibriu măie­strita intre contrastele dintre creditori si cei ce caută creditu? — Cu ce semtieminte vomu privi indereptu la censura, carea totu aseme­nea ar fi avutu chiamarea sè contraballansedie intr'nnu modu măiestrita contrastulu interese­loru legate de ideiele vechi-ruginite si cele mai nóue? — Si candu ni aruncàmu privirea in­dereptu la tote acestea, óre nu ne potemu semti óresi-cum îndreptăţiţi spre a face atenţi pre amicii censului, cà — mutato nomine de te narro fabulám?

Ore candu trebue sè vedemu, cà acea ba­gatela, carea atâtu de multu ni place o numi intieleptiune de barbatu de statu, — cutédia a se pune in contrasta cu íactorulu ordinei mai nalte a lucrurilora, — cutédia a so pune in controversa cu desvoltatiunea naturale a äoeie-tatei umane, — si se crede s fi chiamata, — dupa priceperea sa mai estinsa séu mai măr­ginită, sè prescrie o direptiune măiestrita des­voltatiunei soeietatei'oinonesci — candu trebue se vedemu, oà óre-cine se simte chiamatu ca in numele poterei statului sè pronuncie o sentintia meritoria a supr'a intereseloru sociali, precum ni a supr'a tendintieloru corespundietórie aces­toru interese, judecandu — nu din punctulu do vedere alu formei, ci cu privire la essinti'a loru, — cumca care tendintia e justificabile si care nu? — care nisuintia convine cu idei'a statului si care este in contrastu cu acést'a?

Onorata Casa! Candu vedemu tote acestea, càci cepsulu nu póté avé alta intielesu, alta basa, — pre acéata basa eschidemu straiele mai de diosu ale societatei, ca pre unii de aceia, cari represinta tendintie conturbatórie de or­dine, — dieu, candu vedemu tote acestea, fora de voia ni se pune întrebarea, cà — óre ce dife-rintia este intre acésta tendintia si intre censura ?

In privinti'a obiectului loru, diferu intre sine, insa in privinti'a tipului -- sunt identice. — Si óre, onor. Casa, — unde e acea prove-dintia cerésca, careţi fiindu investita cu atribu-tulu de infalibilitato s'ar semti chiamata la ace­sta mare întreprindere! — De aceea, eu din parte-mi fora n-ci o réserva condamnu ori ce nisuintia de a censura astfeliu interesele si tendintiele societatei umane pe bas'a censului. Eu sum de acea convicţiune, cà ori ce interesu si tendintia, fia acelea chiar in contra opiniunei mele, fia in celu mai directa contrastu cu prin-cipiele cardinali ale întregului sistemu sociale, si fia acelea indreptate chiar spre a resturná cu totulu ordinea sociale, svtit justificabili, déca spre realisarea loru se intrebuintiédia calea le­gale, medílóce legali. (Aprobare in stang'a es-trema.) De alta parte éra e nejustificabile ori ce nisuintia,, fia aceea ori câtu de neegoistica si patriotica, déca realisarea ei se încerca pe cale nelegale si prin mediíóce nelegali. Insa, onor. Casa, — censulu din principiu eschide acést'a, si numai unei anumite classe i asecura influintia la regularea afacoriloru de statu, — éra pe ceialalti, mai sub unu pretestu, mai sub altulu, ii eschide de la acést'a. Cum sè se for-medie óre ecuilibriulu naturale alu interese­loru, candu noi totu mereu ilu conturbàmu ?

Numai acolo, unde fie-care cetatiénu e ndreptatitu d'a eserciá drepturi politice, numai acolo, unde tote interesele si nisuintiele sunt egalu îndreptăţite, unde ori ce tendintia are li­bera intrare in parlamentu, — unde fie-care aspiratiune, ce 'si pote aretá valorea sa, prin propria sa fortia, conformu ponderositatei sale si in proportiune cu aceea, e representata in parlamentu, — numai acolo se pote dice, cà parlamentulu e adeverat'a espressiune a socie­tatei, — numai acolo parlamentulu va fi, ca se me esprimii astfeliu — insasi societatea in stare, condensata.

Insa on. Casa.' — nime nu va poté negá aceea, cà toto acestea numai prin sufragiu uni­versale se potu real sá; de óre ce ori oe censu din principiu le eschide pre acestea. (Sè au-dimu !,) Numai unu astfeliu de parlamentu, on. Casa ! — va poté dá garanţia in privinti'a aceea, cà ori ce dispusetiune legale sè aiba tipulu starei in carea se aflá societatea in diferite pé­riode ale timpului, ceea co ori si cum, credu cà e cea mai principala rocerintia pentru ca dis-pusetiunea legale se aiba unu efectu bunu. Nu vréu sè me domitu in repetitiuni, de ore ce na­inte de mine mai mulţi domni condeputati, si astadi chiar onorabilulu meu colegu d. Moesáry, pré eu temeiu au demonstraţii cumca tote acele temeri, cari contrarii sufragiului universala le léga de acera, nu au do feliu nici unu temeau-,

eu celu putienu nu Ie impartasiesou si — nu mai la acelea ce am auditu cà s'au adusu din partea ceealalta contra sufragiului univer­sale cu privire la Francia, fia-mi permisu a observa pe scurtu, atât'a, cumca acelea pen­tru mine dovedesen numai aceea cà precum tote — celea, asia si votulu universale se pote falsifica. Scimu, on. Casa, cumca in Francia pe timpulu restauratiunei, candu censulu erá atâtu de urcata ca neci candu alta data, alege­rile in cea mai mare mesura s'au falsificata ; insa din acést'a, a trage vre-o consecintia con­tra ori cărei sisteme de alegere, eu credu cà n'ar fi ou cale, precum n'ar fi cu cale, candu ci­neva, manecandu din acea privintia, pentru cà adecă imperialisronlu iranoesu, ineependu de la respunsabilitatea ministeriale, pana diosu la dreptulu do interpelatiune si de iniciativa, asia dicendu in tóta essinti'a sa a falsificata form'a parlamentam, ar deduce consecinti'a cà — sè aruncàmu dara form'a parlamentar ia, pentru cà aceea conduce la cesarismu,ilu sprigineso,»nrea-cést'a. fAprobàri in stang'a.) — Un'a am uitata, ce pote cà cu totu dreptulu asi poté sè aducu ca replica, adecă aceea cumca, déca sufragiulu universale s'ar pune in vigóre, nici atunci n'ar incetá dominatiunea intoresuIui,càci ori ce siste­ma de alegere va fi, o classa oresi-carç trebue sè aibe dominatiunea naturale in manele sale, — o partida ori cum, va avé maioritate, si asia do­minatiunea interesului totuşi va esiste. — In acésta privintia fia-mi permisu se demarche-diu acea diferintia esenţiale, ce essiste intre do­minatiunea classei, candu aceea e măiestrita, si candu ea e naturale. Nu essiste interesu, care in viétia s'ar poté afirma intregu.

Interesein totdeun'a prin transactiuni se aducu la valóre, si asia e lucru naturale, cà la aceste transactiuni totu interesulu numai pre acelu interesu ilu va luá in consideratiune, care va avé o ins 'innetate óresi-care. Pana candu asia dara dominatiunea maiestrita a classoi, tote acele interese, ce cu măiestria le-a eschisu din cadmiu constitutiunei, nici cà le ié in conside­ratiune, — dominatiunea nuturale a interesului va fi constrinsa a-si face socotele sale cu tote acele interese, cari din propri'a loru potere se sciu arediea Ia o însemnătate óresi-care. Intre aceste dóue caşuri insa esiste o diferintia forte mare.

Eu, onor. Casa, — din tote aceste con­sidérante dorescu, ca sè se puna in vigóre vo­tulu universale, carele e legatu numai de nisce conditiuni de morala, de etate si de impamen-tenire.

A supr'a cestiuniloru despre votisarea se­creta séu publica, nu vréu ca sè me estindu mai pe largu. Fia-mi permisii numai pe scurtu a observa, cà toti acei ce dorescu ca alegetorii si esercitiulu dreptului de alegere, pre câtu permite potinti'a omenésca, sè se asecure con­tra ori caroi influintio necompetinti, au tre­buitu sè primésca dreptulu de votisare se­creta, si d'alta parto, toti aceia ce sunt amicii pressiunei si ai coruptiuuei, firesce cà vor dá prefarintia votisarei publice. (Aprobare in stang'a.) - Diu condeputatu, A. Bujanovits, in cualificatiunea intielectuale afla uniculu me­dilocu, care (lupa părerea sa, mai bine cores­punde ideei de statu si de liberalismu, séu des­voltatiunei libere, - càci nu sciu cum s'a espri-matii. Eu din partea mea nici censulu acest'a nu l'asi poté primi, nu numai pentru aceea, càci pe oandu de o parte nu dà neci o garanţia in privinti'a capacitate! politico, totu atunci de alta parte s'ar comite cea mai mare nedreptate, déca s'ar introduce acést'a in patri'a nóstra, un­de instrucţiunea publica atâtu de indereptu a remasu, in câtu mai multu ca 6 millióne din­tre locuitori nu sciu se scrie si sè eetésea, — ci pentru cà credu, cumaa acést'a n'ar fi altu-ceva, de câtu o arma nóua in man'a uneltirei de partida, si prin urmare in locu de scopulu propusa am ajunge chiar contrariulu aceluia.

Me rogu do iertare, càci am obositu aten­ţiunea onorabilei Case atâta de îndelungata. (Seaudimu!) Numai câte-v<t observatiuni fu­gitive vréu sè facu inca cu privire la defectele actualeloru legi electorali. Nu vréu sè repetiescu cele ce au desfasiuratu alţii naintea mea. Scimu bine, cà unu defectu esentialu alu legiloru es­sistinti do alegere se afla intru împărţirea ne-proportiunata a cerctiriloru de alegere, si ace­st'a essista in Ungaria ca sl in Transilvania. Nu vréu sè citediu acuma essemple multe, fia-mi permisu sè amintescu numai vre-o câte-va din Transilvania, unde divergintiele intre singula-riele cercuri variédia intre 1247 si 107,000 de suflete. Onorabilulu condeputatu, domnulu

Gabrielu Keményi, la pretensiunea a ceea a o-positiunei, ca se se delature acea nedreptate pré batatoria la ochi, dupa care unele comune mici si fora vre-o însemnătate, au drepturi esceptiu-nali, precum orasiele taesali din Transilvania, cari au privilegiulu de a-si alege deputatulu seu propriu, — a respunsu cà, acésta delaturare nu e cu potintia, càci orasiele nu se potu ma-iorisá prin locuitorii comitateloru, si c à acosta pretensiune ar fi o pretensiune ehinesésca, barbara.

Se pote, cà diu condeputatu s'a semtitu dóra deoblegatu ca sè faca o asemenea deohia-ratiune, insa acést'a me indreptatiesce a pre­supune, cà domni'a sa, considera cestiunile de reforma ale patriei nóstre din punctu de vede­re chinescseu, si atunci trebue sè marturisescu cà noi cu greu ne vomu poté int ielege.

In Transilvania, pentru ca numai in câ­teva linie mai remarcabili Bè marchediu legea electorale de acolo, 18 orasie cu 107,962 de lo­cuitori tramitu 23 do ablegati, cèle 11 scaune sasesci cu 380,422 de locuitori, 22 deputaţi, 5 scaune secuiesci cu 412,828 de locuitori, 10 deputaţi, 8 comitate si 2 tienutuii cu 1,250,439 de locuitori, 20 deputaţi. Séu, pe unu depu­tatu preste totu in cele 18 orasie cadu câte 4694 de Buflete, in scaunele sasesci, 16,492 de locuitori, in scaunele secuiesci 41,242 de locui­tori, in comitate óra cale 62,521 de locuitori.

Déca nu încape nici o indoiéla in pri­vinti'a aceea, cà acele impartiri neproportiuna-te, cari se potu observa in cercurile de alegere din Ungaria, in mare mesura impedeca possi-bilitatei, ca parlamentulu sè fia adeverat'a e s -pressiune a vointiei poporului, atunci credu cà, luandu in consideratiune neproportiunile colo­sali si pré batatórie la ochi, cari se potu vedé in cercurile electorali din Transilvania, fora nici o sfiéla potemu dice cà ele din principiu esohidu chiar si idei'a unei adeverate sisteme représentative. Si de ce guverniulu nuvoiescesè schimbe aoést'a ? Asia credu cà nu este de lip-' sa sè mai combătu sl eu ne'ntemeiatulu motivu ce se aduce, l'au combatulu naintea mea alţii, mai bine dóra, de câtu ce eu asi fi in stare ; intrebu numai simplu pre diu ministru de in­terne se-mi spună : óre tóte acele date, ce sunt de lipsa la împărţirea cercuriloru de alegere, nu se afla in conseripuun3a nóua poporale? si de ce nu ? pote cà de aceea, fiindu cà pre­cum insusi diu ministru de interne a arotatu in vorbirea sa de mai de unadi, cà împărţirea cercuriloru de alegere nu vré s'o faca dupa numerulu sufleteloru, ci dupa proportiunea a-legetoriloru ? — Onorata Casa ! — trebue se marturisescu, cà au trecutu prin manele me­le vre-o câte-va sisteme de alegere, insa asiá ceva neci candu n'am auditu si fora nici o sio-vaire potu se dieu, cà unu astfeliu de sistemu electorale, care nu dupa numerulu suflete­loru, ei dupa proportiunea alegetoriloru se fia impartitu cercurile electorali, nici cà s'a mai pomenitu óre candu-va. Dar insusi diu ministru de interne a adusu celu mai tare motivu contra acesteia, candu a disu, cà cercurile de alegere voiesce se le impartia astfeliu, ca se póta contá la durabilitate. Aci asi pune întrebarea, cà óre prin numerulu suflete­loru, séu prin alu alegotoriloru se va poté réalisa o impartire mai durabile. Firesce cà déca voimu ceva durabile, atunci aceea prin numerulu sufleteloru, si nu prin propor­tiunea numerului alegetoriloru se va poté efep-tui; déca insa nu sta motivulu acel'a, cumca au lipsitu datele, ceea ce de repetite ori si prin mai multi s'a demonstratu, atunci sè me ierte diu ministru de interne, dar eu in acést'a nu vedu altu ceva, de câtu cà domni'a sa nu posiede ca­pacitatea ce se recere la esecurarea opului gran-diosu alu reformai. (Vilhelmu Tóth, ministrulu de interne întrerupe dicendu : Voiu merge la diu deputatu, pentru ca sè iéu pvelectiunej

Alu doile defectu esenţiale alu legei elec­torali nu se cuprinde in diferitele censuri, ci in acele diferintie coloss&li, cari pre bas'a uneia si aceleiaşi calificatiuni se potu observa in dife­ritele parti a le tierei. In Ungaria, cu privintia la % de sessiune, scimu cà câtimea pementului variédie intre 7% si intre 15 jugere; décaluà-mu de basa venitulu curatu, apoi vomu aflá cà, dupa temoiulu ôstimatiunei comissariloru pre-tiuitori din anii 50, venitulu curatu variédia in­tre 12 fl. si intre 61fl; ér déca vomu luá dete-raeiu, calcululu diametralu, cuprinsu intr'unu conspectu alu ministrului de finantie pentru dările directe, atunci variatiunea este intre 13 fl. 55 cr. si intre 53 fl. In Transilvania dreptulu de alegere in cea mai m a r e parte a tierei

este conditiunatu de unu venitu curatu de 84 fl ; de óre ce censulu e 8 fl. 40 cr., cari suni 10 procente ale venitului curatu. Pe c a n d u

dara in Torontalu de 4 pana ai de 5 ori mai mare venitu e de l i p s a pentru ouaiificatiunea de alegere, de câtu spre osscmplu in cottulu Abauj, pana atunci in Transilvania e de lipsa unu venitu curatu de 7 ori mai mare, de câtu in părţile cele mai avute, — pe candu in Un­garia minimulu de pamentu e 7% jugere, cari sunt de lipsa pentru eserciarea dreptului de alegere, pana atunci in Transilvania, déca vomu luá de basa calculatiunea frumósa a dlui ministru de interne, o de lipsa chiar 72 de jugere. Sè aruncàmu o privire a supr'a starei economice a aoestoru doua tieri : din venitulu pamentului roditoriu, dupa aretarea dlui mini­stru, in Ungaria pe fiecare capu vine 9 fl. 47 cr., — éra in Transilvania 5 fl. 34 cr. — Cen­sulu dara aci e in proportiune contraria facia cu Ungaria. Dnulu condeputatu Török Sándor in vorbirea sa de ieri cu tota positivitatea a afir-matu, cumca nu essiste vre-o tiéra pe faci'a pamentului unde sè fia censulu atâtu de largitu ca in Ungaria. Nu me va poté acusá, cà ad ucu nainte state radicali, spre essemplu me provocu la Prussia,me provooula Anglia. Candu vremu sè judecimu mărimea censului privindu-lu acel'a in comparatiune cu alte state, credu cà suntemu pe calea cea mai nimerita, déca vomu esa-miná aceèa, cumca in proportiune cu numerulu locuitoriloru câţi alegetori sunt? si asiá a-flàmu, cà in Prussia dupa 1000 de sufle­te sunt 208, in Anglia 83 , in Ungaria 73, in Transilvania 50; insa déca nu vomu luá in consideratiune pre alegetorii îndreptăţiţi dupa prerogativele nascerei, de óre ce e vorb'a de­spre mărimea censului de avere, atunci re-mana chiar numai 34. — Credu cà acuma diu condeputatu Török Sándor va fi pe deplinu li- j niscitu in privinti'a aceea, cumca sunt state cari in privinti'a acést'a stau cu multu înaintea nóstra.

Intr'altu chipu diu ministru de interne are deplina dreptate, candu dice, oà efectulu bunu alu unei legi electorali nu trebue judecatu basandu-ne pe teorii abstracte, ci luandu in con.iideratiune resultatele practice.

Fia-mi permisu a aretá, cà ce resultate practice produce legea electorale din Tran­silvania.

In aretarea dlui ministru de interne cu privire la ultim'a conscriere a alegetoriloru, in Transilvania preste totu s'au înscriau 110,000 de alegetori, dintre aceşti alegetori 74,134 de insi pe bas'a prerogativei de nascere au eser-ciatu dreptulu seu de alegere, 11,684 pe bas'a censului de 8 fl. 40 cr., 3258 pe bns'a numeru­lui de fumuri, 20,924 pe bas'a altoru cualifica-tiuni. Pote cà neci n'ar fi de lipsa sè mai aminte8cu aci, cumca acésta aretare pote servi de basa la judecarea practica a logei electorali, de óre ce aceste conscriptiuni s'au facutu din oficiu, pe bas'a ordinatiunei ministeriali.

Asia dara din iutregulu numeru alu ale-gatoriloru, 67% sunt de aceia, cari pre bas'a prerogativei de nascere eserciédia dreptulu de alegere. In 8 comitate, districtulu Fagarasiu si in scaunele secuiesci au fostu înăcrişi 84,880 de alegetori, — d Î D t r e aceşti 70,770 au fostu alegetori pre bas'a prerogativei de nascere, éra dupa censulu de 8 fl. 40 cr. împreuna cu cei pe bas'a fumuriloru la olalta abea 10,531, si pe bas'a altoru cualificatiuni cu totulu 3579. Prin urmare dreptului prerogativu de nascere prin acosta lege i se d à o influintia de 7 ori mai mare ca celoru îndreptăţiţi pe bas'a cen­sului si de 5 ori mai mare ca tuturoru locuito­riloru. Dintre cele 28 de cercuri electorali, in 25 nobilimea are o maioritate atâtu de prépon­dérante, in câtu ea face */t si chiar 3 / , a tuturoru alegetoriloru, — seu atunci, candu e vorb'a despre representarea unui milionu 562,222 de suflete, adecă 3 / 4 a tuturoru locuitoriloru, ale­gerea a 25 de ablegati depinde de la acésta classa privilegiata.

Dupa acestea dara credu cà nime nu-mi va poté imputa cà esagerediu, déca voiu dice, cà rosultatulu practicu alu acestui sistemu de alegere e acel'a, cà % a tuturoru locuitoriloru din Transilvania sunt eschisi din barier'a con-stitutiunei, si representarea acestoru 3 / 4 depinde eschisivu de la o classa privilegiata. Acésta classa dupa statistie'a lui Kövary din an. 1847 se urca cam pana la 200,000 de suflete, — adecă face 10% din numerulu totalii alu tutu­roru locuitoriloru din Transilvania.

Din punctulu de manecare, ce l'am oca-patu eu, on. Casa, —nici cà va fi dóra de lipsa s e

mai amintescu, cà eu la eatînderea dreptului de alegere nu potu lua in consideratiune averea. Insa fiindu cà diu condeputatu Gabrielu Ke­mény in vorbirea sa de ieri vo'ndu sè combată datele oitate de diu condep. Sigisni. Pappu, s'a pusu pe acestu terenu, fia-mi permisu ca asta-data érasi sè-lu facu ateutu la aceea, cà — da, in­tr'adeveru are totu dreptulu candu dice, cà la o calculare basata pe numere înainte de tóte se recere ca numerilo sè corespunda adeveru-Iui reale, insa densulu, dupa cum se cam in-templa cu omenii svatosi, e chiar celu d'antaiu care nu-si urmédia svatulu seu celu bunu. (Ila­ritate).

Dupa opulu intitulatu „Austria adórend­szere" (Sistein'a de contributiune a Austriei) de Mihaelu Szepesy in Transilvania totu pa-mentulu cultivatu sta din 3.783.969 de jugere. Domnulu condeputatu Gabrielu Kemény insa a luatu in consideratiune teritoriulu intregu, si acést'a dupa părerea mea—nu e cu cale, de óre ce candu e vorb'a despre aceea, cà possesiu-nea intre doue classe in ce proportiune e îm­părţita, atunci dupa părerea mea numai acelu teiitoriu se póté luá de basa, care in fapta e impartitu déjà intre cele dóue classe. Pădurea si pasiunea in Transilvania, dupa cum sciu eu, pana acuma nici nu sunt împărţite, acestea dara nici cà se potu luá aici de basa,— do aceea din parte-mi, eu me marginescu numai la pamen-tulu cultivatu, care in fapta e impartîtu deja. 173,281 de iobagi eliberaţi au avutu o poses-siune de 2,144,544 jugere. Naseudulu si scau­nele sasesci, precum a amintitu ieri diu con­dep. Sig. Poppu, posedu 710,000 de jugere, vase dica la olalta posiedu 2.914,514 de ju­gere. Pe man'a nobilimei dara remane 869,395 jughere, séu din totu pamentulu de presinte cultivatu, 1 4 e in man'a acelei classe privilegiate, carea eschisivu eserciadia dreptulu de repre-sentatiune alu aceloru % ale tuturoru locuito­riloru din Transilvania.

Onorata Casa! — Facia cu d*astfeliu de lege electorale, me miru cà diu ministru de in­terne a avutu curagiulu sè dica, cà — nu e nici o necesitate ratiunale pentru reforma, de • óre ce nu esiste nici unu interesu de vre-o insemnetate, care pe bas'a legei n'ar fi aici usioru de representatu ; (VUh. Toth, ministrulu: „am disu !") atunci on. Casa, candu % ale tutu­roru alegatoriloru din Transilvania numai 3 deputaţi potu sè tramita aici, o classa privilegi­ata inse, care nici 10% a tuturoru locuitori­loru nu face pe deplinu , tramite chiar 25 de ablegati, — atunci intr'adeveru se póté dice : diu ministru de interne póté avé unu astfeliu de curagiu, insa din parte-mi pentru unu ase­mene curagiu nici candu nu-lu voiu invidia ! (Aprobare in stang'a estrema.J

Onor. Casa ! O asemene lege electorale, fundata pe nisce baze privilegiate, Ve in con-trastu directu cu sistemulu representativu, cu­prinsu in legea din 1848. art. V., si intrebu pre diu ministru de interne, cà óre sublim'a ideia fundamentale din 1848. art V. nu pri­mesce lovirea cea mai violinte prin sustiene-rea neatacabile a legei electorali din Transil­vania, basata pe drepturi de prerogative, —prin cari realisarea acelei ideie sublime se face cu totulu imposibile ? — si credu, cà déca diu ministru de interne arfiluatu acést'a îndrepta consideratiune, nu s'ar fi ksatu a fi rapitu in foculu oratiunei sale pana la dechiaratiunea aceea, cà nu e nime atâtu de orbu —- cutedia-toriu, care ar avé curagiulu sè atace idei'a fun­damentale a legiloru din 1848. (Adeveru, asie este! din stang'a.)

Onorabilulu d. Kemény Gábor ieri si-a luatu de tema j a dovedi, cà acea — nu acusa-tiuue, ci afirmatiune fundata, ce onor. d. Irányi Danielü, si dupa densulu mai multi au redicatu, cumca sistem'a electorale este de a dreptulu in contra natiunei romane, — dieu si a luatu de tema a combate acést'a, - a amintitu si a insi-ratu acele cercuri electorali in cari romanimea fiindu in maioritate precumpenitória, ar poté tramite aici pre representantii loru. Elu — ce o dreptu, nu si-a implinitu promisiunea, càci s'a ingagiatu sè insire 20 de cercuri, intr'aceea, precum mi-am notatu si precum m'au convinsu si însemnările stenografiei, a insiratu numai 15. Elu si insusi a recunoscatu, —si acést'a eu cale, cà pretensiunea sa este numai o ipotese, de óre ce alegetorii nu s'au conscrisu dupa natiu-nalitàti, si asia pretonsiunei sale nu este eu po­tintia a-i dá o base sigura. Si aci diu Kemény vine in contradicere cu acelu bunu svatu alu seu, ca — candu vnimu sè argumentàmu cu cifre, atunci totdeun'a se luàmu numai atai :

cifre, cari eorespundu adeverului. Eu din par te-mi am acelaşi dreptu a poté pasi in contra-i cu o alta ipotese,dar n'o facu ; multu mai corespnn-dîetoriu tienu soopulu, a me provoca la resul-tatulu alegeriloru pentru diet'a trecuta. Scimu c à atunci alegetorii romai nu numai au luatu parte la alegeri, ci pre câtu au aternatu de la ei, s'au si nevoitu a scote pre ai loru proprii candidaţi, si totuşi ei n'au fostu in stare a tra­mite mai multi deputaţi de câtu 12. (Ministrulu Toth Vilmos striga : „pentru cà au votatu pre alţii!")

De altmintrelia, on. Casa, eu calcululu stimatului domnu deputatu Kemény, deşi basatu preipotesa, ilu acceptu ca reale si intrebu: óre n'a demonstratu dansulu tocmai 'iontrariulu de aceea ce a vrutujsè demonstre. ? Elu a vrutu sè dovedésca cà acésta lege electorala nu e îndrep­tata contra poporului romanu ; insa, on. Casa, candu densulu aréta cà natiunalitatea romana, care face mai multu de % din toti locuitorii, abia 15 représentant póté tramite, éra cele le te natiunalitati cari abia forma 3 / 7 din locuitorii tierii, tramitu 60 de representanti, atunci elu a demonstrata eclatante, ca nimenea altulu cà, acést? lege e îndreptata in contra natiunalitàtii romane. (Aprobări vivace in stang'a estrema.) Bu altcum, on. Casa, din parte-mi nu pretindu ca legelatiunea sè dee natiunalitàtii romane in Ardélu nici 75, nici 26 de representanti ; eu vréu numai un'a, aoeea, ca sè dee dreptu egalu natiunalitàtii romane ca sl celora lalte ; (Apro­bare,) vréu ca, din caus'a, cà natiunalitatea romana e in maioritate, sè nu se schimbe es-senti'a sistemei représentative, sè nu stàruimu pre căi artificióse a maiorisá maioritatea natu­rala prin minorităţi. (Aprobare in stang'a es­trema.) Acést'a vréu eu. Dreptu si dreptate vreu 'eu, alt'a nimic'a. (Aprobare in stang'a estrema.J

Marturisescu cà in contr'a vointiei mele mi s'a forte lungitu vorb'a (S'audimu !) Pentru aceea trecu tóte cu vederea ce am vrutu sè dieu cu privintia la proieptulu de lege, le potu treco cu vederea acestea cu atât'a mai vertosu, p entru cà — condeputatu mei C. Tisza, Irányi, Mocsáry si Vukovics au aretatu acelea, astfelu, in cPtu eu nu le-asi poté aretá mai bine, ba nici asia.

Sè-mi fia iertatu insa acuma a-mi esprime convicţiunea, cà adeveratulu motivu alu acestei desconsiderări de detorintia din partea gu­vernului, eu întocmai ca si domnii deputaţi Irányi, Mocsáry, Kállay si Vukovits, ilu cautu — ca sè me sprimu cu cuvintele dlui ministru de interne, rostite la alta ocasiune, — ilu cautu in „misteriale inimei sa/e." Iertare, déca mini­strulu interneloru e atâtu de sinceru, se ni de­scopere secretele inimei sale si se ni le sl arête, eu eu atât'a sum mai multiamitu, eu atât'a mai usioru potu demonstra, ceea ce am de eugetu a demonstra. Eu cautu adeveratulu motivu alu acestei neobservari de detorintia sl in acelu gresitu puntu de manecare alu politicei guver­niului, ilu cautu in aceea nedrépta staruintia a sa, d'a sustiené si asecurá cu ori ce pretiu su­premaţia artificiosa a natiunaliàtii magiare. (Josifu Madarász intrevorbesce : „nu, ci supre-mati'a austro-magiara !") (Sè audimu!) Mi-am spusu, on. Casa, in acést'a privintia opiniunea nainte de cam unu anu si diumetate ; nu vreu se repetiescu tote acelea ce am disu atunci in acésta privintia. Si asia — fia-mi iertatu a me margini numai la unele, ce aflu de neaperata trebuintia a le revoca in memori'a on.Case. Mi-am sprimatu convicţiunea cà natiunei magiare i se cuvine cu dreptu supremaţia naturale, pentru cà este i n possesiunea faptoriloru acestei suprématie naturale. Unei astfeliu de supremaţie natu­rale totu insulu se apléca de bune voia pentru c à o atare supremaţia naturala, nu numai nu este contraria desvoltatiuni libere, «i ea ca o efluintia a legiloru naturale de perpe­tua desvoltare, e prim'a si principal'a conditiu-ne a i n s e B i desvoltatiunei libere. In vertutea acestei supremaţie naturale, naţiunea magiara are s\ alta mare missiune, carea dupa a mea convicţiune o va sl implini. Dar pre câtu e de îndreptăţită acésta naturala supremaţia, pre atâtu de contraria este constitutiunalismului si progresului liberu — supremati'a artificiosa a natiunalitàtii magiare.

De aceea am cutesatu inca nainte d'unu anu si diumetate a face atenta pre on. Casa la ceea-ce astadi a reflectat'o si condeputatulu meu Mocsáry — cà adecă noi stàmu nain­tea alternativei : séu a abdice de supremati'a artificiosa si a ne impretenî cu egal'a îndreptă­ţire a natiunalitàtiloru, séu a sustiené suprema­ti'a artificiosa si a abdice de progresulu liberu.

Acestea le am disu nainte de unu anu si diumetate ; astadi, on. Casa, stàmu facia cu none fapte, cari justifica de nouadeverulu opi-niuniloru mele pronunciate atunci. Déca o data guverniulu mâneca din acea falsa opiniune, cà desvoltatiunea si essistinti'a natiunei magiare numai prin supremaţia artificiósa se pete ase-curá, atunci e absolutu cu nepotintia de a a-steptá ca cu privintia la referintiele etnografice aie Ardeiului, sè puna legea electorala pentru Ardélu de pre bas'a privilegialoru pre bas'a sistemei représentative a poporului. Dar toc­mai asia de cu nepotintia ar fi reformarea le­gii electorale in Ungaria, déca pentru Ardélu pretindemu a sustiené neatinsa legea electo­rala de acuma ; pentru cà acést'a numai cu un'a s'ar poté justifica, cu sinceritatea, cu carea diu ministru de interne 'si fece astadi reounosce-rea sa.

titu „Amvonulu" din 1868 vor recurosce — credu — cà nu am firea a dá mai putienu si mai reu, de câtu potu dup» poterile mele. Re-putatiunea mea dar, si chiar interesulu p. o. dd. prenumeranti mi sfătuia, a asceptá mai bine cu continuarea „Amvonului," de câtu a face lucru de claca, numai ca sè-lu scuturu o data de pe grumazi. Cerendu din considera-tiunile acestea indulginti'a p. o. dd. prenume­ranti, vinu a face ounoscutu cu tota oiiorea, cà de la 1 martiu. punu „Amvonulu" sub tipariu, continuandu a-lu scote regulatu cu acea modi­ficare, ca in locu de a-lu publica in numeri, ilu voiu publica in 4 tomuri, prin ceea ce voiu ca-scigá si eu, :ivendu de a face mai putienu cu neplaeerile spediiiunei, dar va cascigá si p. o. publicu abonatu, primindu tomuri intrege, cu

tru elu si pentru naţiune. Totu la acésta oca-siune dnii preoţi 'si aduseră a minte de con-clusulu congresului nostru natiunale, pentru pro­curarea portretului marelui nostru mecenate si astfeliu se pronuncià unanim'a dorintia, ca acelu portretu sè se gatésca intr'unu modu, ca sè si-lu pota procura usioru tote comunele nostre bise-ricesci, ma fie-care romanu zelosu. Credemu cà onorabli'a Representantia a fundatiunei lui Gojdu, s'ar poté ingrigi de edarea unui atare portretu. — »

(IîlSCiintiare.) Terminulu prefiptu in nrulu 12 alu „Albinei" p re di 'a de

I 25 fauru st. v., pen t ru int r 'unirea in Te-i misióra a comitetului Reuniunei docinti-

capetulu lui aprilie a. c.jAsia vor urmá si cele­lalte 3 tomuri, cuprindiandu fie-care câte unu periodu alu anului, éra la capetulu fie-caru'

V. Tóth ministrulu de interne: „Merogu d« iertare, nici cu unu cuvéntu n'am recu-

utu." Aless. Mocioni : Aceea nu schimba

u nimicu lucrulu; ori a recunoscutu ori nu; mcurosu asi fi primitu de la densulu, déca

» t recunoscutu, pentru oà acést'a ar fi fostu j tomu se vor adauge predice ocasiunali. Insemnu primulu pasiu spre abandonarea acestei politice; ( in urma, cà numerii apăruţi in anulu trecutu dar dupa-ce nu recunosce, cu dorere trebue sè | din cursulu II. alu „Amvonului," cari cu cele-renunciu la speranti'a, cà va paresi curendu ! lalte pregătiri dimpreună mi-au constatu spese acesta greşita politica. J peste 400 fl. v. a. se considera de neaparuti, si

Tote acestea, on. Casa, nu Ie amintescu i spesele făcute cadu in daun'a mea. — Oradea-de acusa; pentru càdesitienu de greşita acésta ! mare, 25 fauru 1872. —Justinu Popfiu. politica a guvernului, semtiulu de natinnalitate j = (Ce pote si fia caus'a?) întrebaţi fi-ilu tienu atâtu de sacru, incâtu sciu justifica-1 indu latimpuluseu din mai multe parti cà: ce chiar si unele estravagantie ale lui, desi nu din i óre póté sè fia caus'a de chiar „Romanulu," puntulu de vedere politicu, dar din celumoralu. ; cea mai natiunala, mai liberala, si si din cóci Nu amintescu acést'a ca de acusa, pentru cà | de Carpati mai latita foia din Bucuresci, nu

loru t rac tu lu i Temisiu-Vinga, din consi-• , , derat iunea cà unu obieptu de pe r t rac ta re rate, in locu de a primi numen singuratici, de , , . \ . r

u • > . • * • • *»•„..•• 1 e g t e si cestiunea de insocire eu Reu-multe on màngiti si stricaţi prm neşngirea . , . _ . . poştala. Tomului, va cuprinde predice pentru m U n e a t rac tu lu i Lipovei, er a c é s t a serbatorile si dominecele de la s. Rosalie pana I P r m a c e l a s i n r u a l u „Albinei" este con la d"~apitarea stului Joanu, si va apuré eu

puntulu de vedere, din care pricepu eu iston'a intregei desvoltatiuni omenesci, m'a invetiatu totodată, cà ar fi unilateralitate a se indigna a supr'a slabitiuniloru omenesci. Am amintitu tote acestea numai pentru a constata cà : nu nci suntemu, cei-ce din veri-ce cestiune facemu ces-tiune de natiunalitate, ci, — dvóstre sunteţi aceia ; nu noi suntemu cari staruimu la reali-sarea de interese speciali si proprie, ci dvóstre sunteţi, — numai atât'a vréu a constata, cà : acesta politica este in aprigu contrastu cu inte­resele bine pricepute ale patriei nóstre. (Apro-bàri in stang'a estrema.)

Si aci, on. Casa, cu bucuria iéu ocasiu-nèa de a constata, cà ambele uuantie ale opo-sitiunei magiare, asta data cu resolutiuna re­próba acésta politica a guvernului. (Aprobări in stang'a.) Si sum tare convinsu cà, in acesta privintia acésta tienuta se va intalni cu sem­tiulu maioritatii precumpenitórie a natiunei magiare, carea va sei cà, ambiţiunea carea isi afla multiumirea sa in consciinti'a unei su­premaţie artificióse, nici pre departe nu ajun­ge binecuventarile adeveratei libertăţi. (Apro­bări in stang'a estrema.)

Eu, on. Casa, in urm'a tuturoru acestor'a mi incheiu discursulu cu — ceea ce am ince-putu, cà nu potu sè absolvu pre regimu de in-cnlpatiunea neobservarii detorintiei sale, cà re-gimulu prin acesta neobservare a detorintiei sale nu interesele tierii, ci indestulirea cutaroru interese particulari si-n luatu de scopu, — cà acést'a nu convine cu interesele bine pricepute ale patriei nóstre, si in fine vréu a enunciá, cà, neacceptandu eu proieptulu de lege pusu pre més'a Casei, de basa a discussiunei generale, partinescu proieptulu de resolutiune presentatu de condeputatulu meu Irányi. (Viue aprobări din stang'a estrema.)

V a r i e t ă ţ i . = (Catra p. o. prenumeranti ai „Amvo-

ului.") Pe langa tóta schimbarea sanetatii ele asi fi potutu dora continua edarea „Am­

vonului" si in anulu trecutu, déca faceamu si eu ca mulţi alti redactori, adecă : déca in locu de a lucra eu insu-mi cu tóta consciintiositatea,*) me puneamu si publicamu in „Amvonulu" totu feliulu de operate străine, bune rele, cum mi-ar fi venitu la mana ; ceea ce nu mi-ar fi costatu multa ostenéla. Dar fi mi-ar multiamitu óre p. o. dd. prenumsranti pentru o lucrare ca acést'a?! „A lucra mai reu de câtu cum poti — dice Cvintilianu XII. 9. — insémna a ii nu numai negliginte, ci totu o data a fi si perfidu si tra-datoriulu causei întreprinse." Cei cari au ce-

*) Cari sunt acei redactori fora consciintiosi-taté ? trebue sè-ii numesci séu nici sè-ii — amintesci. — R e d .

luà nici cea mai mica notitia despre luptele cele mari ce din decemvre incóce se sustienu prin unii romani in diet'a Ungariei pentru dreptulu si medilocele de cultura natiunala? — fiindu cà nu ni-o poteamu esplicá acea causa, am facutu sl noi aceeaşi intrebare mai multoru amici ai noştri pana si in Bucuresci, si respun-sulu ce am primitu suna pre scurtu : „Caus'a este, càci diu Camiliu, adecă Papiu llarianu, are la „Romanulu" refarafa in afacerile de din cóci, pre cari tote, in câtu i convinu dsale, le compila si insira in faimósele sale epi­stole, datate din Viena. Dar Albinei si celoru de la ea, diu „Camiliu" este inamicu de mor­te !" — Ei bine : de unde acésta ura ? Amicii noştri din Bucuresci presupunu cà noi am sei do unde; noi insa marturisimu, cà — nu numai nu-i sei mu caus'a, ci nici — nu credemu acea ura! — Lucrulu este nedeslucitu si — numai diu Papiu l'ar poté desluci, — séu direcţiunea „Romanului." —

= (La actulu prochiamarei limbei romane de limba protocolaria in cottulu Torontaluhi,) din parte competinta, adecă prin diu preotu ro­manu si membru alu représentant!ei comitatonse P. F , ni se dau — in modu privatu — desluciri forte instructive. A nume ni se spune cà, dintre membrii romani abia s'au infacisiatu vr'o 30 la congregatiunea generale si acestor'a li-a costatu multa ostenéla pana sè cascige de la membrii străini subscrierile recerute, ca sè implinésca numerulu de 125 in favorea limbei romane. La cascigarea acestor'a meritulu principale este alu vre-o 5 — 6 preoţi ai noştri eu domnulu protopopu Vicentiu Sierbanu in frunte si cu ajutoriulu domnului Mih. Runciu. — Corifeii opositiunei magiare — nu s'au portatu cu a-steptat'a de la ei buna-vointia ; ba romanii au avutu a se lupta chiar contra unoru intrige de ale loru. A nume se plangu ai noştri contra dlui Hadfy si E. Huszár, din care causa unu domnu preotu alu nostru din Toracu sè fia si proruptu intr'o aspra certa cu cestu din urma. Atât'a de asta data — pentru lips'a de spaţiu — numai pre scurtu. —

( P a r a s t a s u solenu pentru marele me­cenate natiunalu Eman. Gojdu, ) s'a celébratu cu multa pompa, asistandu numerosu poporu, in Comlosiu, (Stu Anna-vechia) cottulu Aradu­lui. La acea ocasiune diu parochu si ases, con-

j sistorialu Const. Popoviciu, intr'o cuventare i frumósa despre viéti'a si meritele binefaceto-i riului natiunei, a aretatu poporului : ce va se I dica invetiatur'a, cartea, lumin'a; ér popo-; rulu, insufletitu, a uratu cu vóce inalta : „in j veci pomenirea lui ! In veci binecuventata fapt'a lui!!" dupa aceea mulţimea indemnandu-se din essemple, a pusu votu : cà-si va dá copiii regulatu la scóla ; càci vedu cà — numai in scóla este mântuire, este scăpare de perire pen-

vocata p re di'a de 26 fauru, spre a delibera a supr 'a aceleiaşi cestiuni,astfeliu recomendandu-ni-se a aş tep ta resul ta tu lu acestei deliberatiuni, — dar si din a l te mai mul te cause, am aflatu de bine si chiar de lipsa a-lu amena p re di 'a de 10 martie st. v. E. Andreescu, presiedin-tele, G. Buibasiu, no tar iu lu comitetului .

(Insciintiare.) Langa notar iu lu comunale din Totvaradia, cot tulu Ara­dului, pote sè afle de locu aplicare de adjunctu — unu tineru deprinsu in t ru cât a-va in afacerile notariali . Ofertele si conditiunile vor u rmá pre calea core-spundint ie i p r iva te .

Republicare de concurau. Pentru staţiunea invetiatoresca vacante din

Santu-Janosiu, cottulu Torontalului, protopres-viteratulu Versietiului, fiindu cà la concursulu publicatu in nrii 9, 10 si Î l ai Albinei, nu s'au aretatu concurinti, sub conditiunile cuprinse acolo prin acést'a se republica concursulu cu terminu de 14 dile de la antai'a inserare a ace­stei republicări in „Albina."

Mercina, in 14 fauru st. v. 1872. Joane Popoviciu, m. p.

protopresviterulu Versietiului.

Concursu. Pentru împlinirea statiunei invetiatoresci

la scól'a confesiunala orientala romana din co-mun'a Gertenisiu, protopresbiteratulu Versie­tiului. Emolumintele sunt : 127 fl. v. a. grâu 18 meti, cucurudiu (papusioiu) 18 meti, lemne 4 stangeni, pamentu de aratu 4 jugere, (lantie,) si cuartiru liberu.

Doritorii de a ocupa acestu postu, sunt avisati a-8Í tramite recursele instruate conformu Statutului organicu, subscrisuluipana in 5 mart. cal. vechiu a. c. candu se va efeptui sl alegerea.

Mercina, in 14 fauru st. v. 1872. In co'ntielegere ou

Comitetulu parochîale. Joane Popoviciu, m. p.

1—3 protopresviterulu Versietiului.

Concursu. Devenindu vacanta parochi'a Omorului,

din protopresbiteratulu Ciacovei, cott. Temisiu, pentru împlinirea ei se escrie prin acést'a concursu.

Emolumintele sunt : birulu de la 65 de case, una sessiune de pamentu si stol'a în­datinata.

Doritorii de a ocupá acésta parochia, sunt avisati a-si tramite recursele loru in sensulu Statutului organicu, dlui adm. protopopescu pana in 11 martiu v. 1872, candu se va tiené si alegerea.

Omoru, 10 fauru 1872. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu diu Alessandru Popoviciu,

adm. protopop.

gradina, si 8 orgii de lemne, din cari are a se incaldi sl scól'a. —

Concurenţii au a-si adresa recursele tim­brate si provediute cu testimoniu de cualifica-tiune, catra on. sinodu parochialu gr. or. din Bolduru, la manele dlui protopopu Gr. Pesteam in Lugosiu.

Bolduru, 7 fauru 1872. In contielegere cu

3 — 3 D. protopopu tractualu Comitetulu parochialu.

Concursu Pentru împlinirea statiunei invetiatoresci

la scól'a confessiunala orientala romana din comun'a Berini, comitatulu Timisiului, proto­presbiteratulu Jebelului. Emolumintele sunt: 94 fl. v. a. grâu 25 meti, 100 lb. clisa, 100 lb. sare, 30 lb. luminàri, 6 jugere de arătura, 9 etangeni de lemne si cortelu liberu cu 2 pla-tiuri de gradina, unulu intra- si a\ta\u ostrav'i lanu. Doritorii de a ocupá acestu postu, sunt avisati a-si tramite recursele instruate confor­mu Statutului organicu catra subscrisulu pana In 29 fauru cal. vechiu. —

B ziasiu, in 9 fauru 1872. In contielegere cu comitetulu parochialu :

Alessandru Joanoviciu 3 — 3 protopresbiteru.

Concursu; Devenindu vacanta parochi'a Ficatariu,

din protopresviteratulu Hasiasiului, cottulu Timisiorii, se escrie prin acést'a concursu. Emo­lumintele sunt: birulu de Ja 120 case, un'a sessiune parochiala,y2 lantiu de gradina si sto­l'a îndatinata. — Doritorii d'a cascigá acestu postu de parochu, sè îndrepte, recursele loru dupa Statutulu organicu instruate in restimpu de 3 septamani de la antai'a publicatiune in „Albina", Comitetului parochialu in Ficata­riu, post'a ultima Buziasiu.

Ficatariu in 4 fauru 1872., In contielegere cu rev. dnu

adm. proteralu Trifonu Siepetianu,

3 — 3 Comitetulu parochialu.

Concursu Devenindu parochi'a din Corbesci, pro­

topresviteratulu Totvaradiei, cottulu Aradului, vacanta — prin trecerea fostului acolo admi-nistratoru parochialu Mihailu Rubinoviciu la alta parochia in dieces'a Caransebesiului, pen­tru împlinirea ei se publica concursu pana la 1. martiu st. vechiu.

Emolumintele sunt : 2 jugere estravillanu enatiu la siesu, 3 jugere estravilanu aratoriu la dealu, biru de la 90 case, câte una mesura cucurudiu slarmatu si tacsele stolarie regulate.

Doritorii de a ocupá acésta parochia, sunt avisati a-si substerne recursele oficiului pro-presviteralu tractualu in Totvaradia, adresan-du-le catra Comitetulu subaemnstu.

Corbesci, 26. ianuariu, 1872. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu diu : Josifu Belesiu,

3—3 protop. Totvaradiei.

3 - 3

Concursu. La staţiunea învetiatorésca vacanta din

comun'a Bolduru, in protopresviteratulu Lugo-siului, cottulu Carasiu, se deschide concursu, pana in 12 martiu v. a. o.

Emolumintele sunt : 129 fl. v. a. sala­riu anualu, 15 meti de grâu, 15 meti de cucu­rudiu, 100 lb. de clisa, 50 lb. sare, 12 lb. lu­minàri, 3 jugere de pamentu, cortelu liberu cu

Concursu. Neinfacisiandu-se recurenţi, carî se cores­

punda conditiuniloru publicate in concursulu de mai nainte, pentru staţiunea invetiéatorsca din comun'a Tulea, comit. Bihoru, cu acést'a se deschide concursu nou pana in 27 fauru st. v. totu pe langa conditiunile de mai nainte, can­du se va tiené si alegerea. —

Datu in Tulea, 6/18 fauru 1872. Comitetulu parochialu,

in contielegere cu Moi se Porumbu, inspectoreie

3—3 cercualu de scóle.

Cursurile la burs'a de Viena. (Dupa insciintiarea telegrafica din 2 martiu n.

Imprum. de statu convertatu cu 5°/° 64.70 Imprum. natiunalu 71.50; Acţiunile de creditu 354.50;—sortiurile din 1860: 105.50 sortiurile din 1864: 144.— ; Oblegatiunile de sarcinarii de pamentu, cele ung. 81.25; ba-natice 79.; transilv. 7 7 . 5 0 - bucov. 75.50 argintulu 111.25; galbenii 5.34 napole­onii 8.94.

In TIPOGRAFIA LUI Em. B a r t a l i t s . CONDUCETOBIU POLIT. Vüicentiu Babesiu . RBDACTOBD RESPUNDIETOKIU J u l i a n u Orozescu.