ANUL XIII. Nr. 3420 -10 Rani exemplarul 4.301,-,, bent on or violin, SAMBATA, 1 t (23) FEBRUARIE 1880

RO ANIA LIAPARE IN TOATE ZILELE

ERAABONAMENTELE:

CAPTTALÀ: Penn, 1 an 30 I. 6 lunl 15 lei; 3 lunl 8 Isl.

STRAIN TATE 4 24 , , 12

nepublimp nu se inlIpoiazi

PENTRU ABONAMENTE, ANUNCIURÌ pi RECLAME a se adman:In ROMANIA La administrapune, Pasagiul RenIe. Nr. 3 bis. Bueureptb pi la earespondengli stamina din Mete.

HAMBURG , La Yldeg Steiner. Gansernekt, 68. Biuronl central de anunchni pentru Germania.Pentm FRANCIA, ANGLIA, AUSTRO.UNCIARIA si ITALIA Se va Meese la Agenee Raves. Pads

ANUNCIURILE :Linia mid pe pagina ICA . .... . . . . 10 WIRealm pe pagina N. 5 le/ - Reclame pe pagina lIla 2 lel

- Serisorile nefranate se refuel. -_--Pentru inserill pi realer., redeepunea nu este responsabilL

SCIRI TELEGRAFICEran mama svamm

Milano, 19 Februarie.Fierbroa e mare Intre zidarl. 5000 la-

cratorl ameninta cu grove. lu Neapole ailfost tumultull noel ; tn Argent& 2000 In-critorl ail asediat pranaria. A trebuit seintervie armata. O adunare a primarilor flfunctionarhor commall din provincia Pu-glia a decis a face rninisterulul un raporturgent asupra mizeriel 8e doinnegte tu cer-curile lucratorilor i el marl un remediucact altfel nu pot garauta mentinerea or-dinet.

Berlin, 19 Februare.Articolul din Hannoversche Courier, re-

produs totreg de Nord, Allg. &Ming reca-pitelend pretinsele maginatiunl contra lutBismark si adaugl, ea increderea impera-tidal fu Bismark e nestramutati i ci&ma moartea cancelerulut ninmul uu vaveghea met credincios i mat en Ingrijireasupra grelel lucrart a vietel lul, cleat In-su gi regale.

Ports, 19 Februarie.Presa boulangiste Mace pe Carnot. Ca-

rdinal de ordine este de a trausformacriza ministeriala Inteo criza prezidentiell.Atitudinea mall a radicalilor si pasivetateapoate intentionata a MI Freyeinet e caecael aa reu@it formarea cabinetulul parla-mentar. De oarece Mal grupurile republi-cs. din Senat, intrunite astset, Wei pututa se talelege, e inevitabil un minister ex-tra-parlamentar.

Atom, 19 Februarie.Guvernul grec a sups CameG1 un pro-

iect de lege varnalg modificAnd taxele pelemne. Proiectul talgturt met fattiii ter-menu intrebuintat pani mum in tarifalum de Gaiatl @i alt lernm punted inloc stem& arias pe apes ei gleam edits pemeat.. Awn proiectul dispune, ca vanm-Mee se nu ea mal faca dupl ocale, ci dupemetri cub!.

Belgrad, 19 Februario.Maid a primit ierl u viziti a regelul.

Apoi ttieiivi s'a dus din mil la palat inaudieutg. Astlal a feet chemat iarael. Secredo et Ristici ea 8 chemat ist carded saformen cabinetul ; Ins& el pare a ref..Negocierile cu Bulgaria pentru incheereaunel conventil comerciale eat tatrerupt,pentru el Imputernicitl bulged fan did-whelp au privire la importarea vitelerserbe.

New-York, 18 Februarie.Agitatitmea anti.gerrnane sumitati In

presa americana cu ocasiunea afacerilSamoa 41 produce deja efectele. In matmatte orme marl ale Confederatiunil ame-ricane autoritatile at decis sa suprimeinvetemiutul Umbel germane in gcoalelecomunale.

Acest exempla a fost urmat de admgrilelegiuttoare ale unul miner oare-care dinstatele confederate, lu cart Wet votat pro-puneri pentru suprimarea invatemantulellimbel germane.

Meanie campanie anti-germani se tot M-ande. In Chicago o Gene de extort gar-ment a Cost MIAs sl pertained. =gal infMa ostiliteta

NetmYork, 19 FebruarieDin New-York se anunta el mplozia In

hotelu central din Hartford s'a prudes dinnegligenta unul maginist beat, care a plgtitU. moartea grepla ea. Indata ce s aaur-pal hoteltd, ruinele at teat foc. In hotelmat mul11 pasagerl, o trap& de actor], co-mersantl, etc. peste tut ea la optmcl persoane.Din acegtia mane 20 at capes neatiml,col l'alp aunt sail meet!, sat greuPeal mum Mine cadavre sat pet anittat pinta fi sco@l de suit firtmetur1. Multeimmune, hare care dot soli cu lorail ars triaMtea ocbilor multimel spectatoareneputaud fi scipap din ruine. Fumul ei['Maas Dineen imposibil orl-ce ajutor. Ex-plotia s'a tutlmplat noapgea, pe cand maitop Meats:GI dormead. Detunatiunea a spartferesGile la tome casele treciue ei un hotelde paste drum a submit marl striceciunl.

Buoure,tT, 10 Februarie 1889

cu o mare majoritate, s'aadmis de care Camera propune-rea de dare in judecati a minis-terulul Bratianue formulati de d.Ilarid. Isvoranu 2i Old ; afacereava drma filiera prescrisa i vomvedea rezultatul final.

Gaud cu prima propunere Ella-ramberg, ne-am aratat limpedeparerile noastre privitor la mareagresala politica ce ar fi comis ac-tuala Adunare a deputatilor, dacapriimea propunerea asa cum erapresintatl de sangerosul represin-tant de Braila. Domnit ministrilCarp si Maiorescu n'ad. stat la On-duff d'a infrunta pe fatä, franc sifara nicl un ocol, curentul puter-clic pe care reusise sa formezeprintre deputati ispititoareacil o dare in judecati a unor fosta

rezemall chiar pe acu-zattua de soiul celor adunate sigranadite de d. Blaramberg sicompania, ar fi fost o fapti ma,reati, o dovada de inalt patriotism,un seam de reinaltare a moralepublice, in sfirsit un bine ne-marginit pentru aceastä lard.

Se stie ea lupta a fost lungal sidestul de incalzita, intre partiza-nil politicel de ura si de rdsbu-nare, si intre ca ce cred eagreselile st indrepteaza, nu serisking, iar relele se vindeca. nuse jälesc zadarnic. Din fericireparerea celor din urrna a trium-fat, del majoritatea Camerii a scu-tit tam 2 Parlamentul de a seangaja pe o cale periculoasa, lacapitul cireia nu stim ce s'ar fiinvederat mal mull : usurinta a-cuzarilor sad ridicolul rezultatu-lui

Aceia care se &ideal si segandesc poate mai mult la rOulficut de 41, decal la obligatni-nea si la datoria ce aU d'a inde-plini binele la care tara se as-teaptit de la ddnsii, ai trebuit slse plece faá cu isbinda politicade indreptare, de reforme, de re-organisare si de Marine, inaugu-ral de guvernul actual si urn-a-ria flra preget in mijlocul atitorintrigi si zizanil de culise care a-runca zilnic piedici in apropierearezultatulul dorit.

Fira indoiala insl ca nimeni,din cal cari ad combitut propu-nerea Blaramberg, n'ad fost si nusunt incontra descoperiril si pedep-sirel orlearui delict de drept co-mun ; aceasta cade si sub puterealegilor ordinare si n'are nicide-cum si nidi pe departe caracterulunel risbunari politice dela partidla partid , cu intenpunea d'a seinegri unul pe altul. De aceia inintenpunea tuturor era ca al seia aceasti cale, spre a nu se rasafira, pedeapsl toate vinele si ne-regularitatile ce s'ar gOal in sar-cina fostulul regim si dintre caremulte s'ad dovedit, iar altele aparca evidente. Era dar in aimi-

inintul tuturor ca, venind o pro-punere in asemenea limite 3 euacest anume caracter, avea A. in-truneasci unanimitatea voturilorin Camera. In asemenea mod s'arfi dat un esemplu de Matti mode-ratiune politica si in acelast limps'ar fi afirmat cu tarie holararaad'a nu se trage cu buretele, ca deobiceid, peste tot felul de calcar1de lege aproape iarate in practicade Mate zilele. Chiar colectivistii dinParlament n'ar fi dat inapol, credem,d'a vota o asemenea propunere,presupunand, bine inteles, ca arfi fost in fplosul propriului lorpartid d'a se lamuri odata cei bunidin ca rOi, ca astfel ea se mapoata prezinta Onii lipsiti de to-virasia si de complicitatea fortatAa tutdror acelora cari deso-norat.

Propunerea votata ierl de Ca-mera, daca e mull ma aproape decalea cea buna decat prima pro-punere Blaramberg, nu e mat putinadevirat insa el n'a intrunit toateconditiunile si n'a lost scutita detoate neajunsurile pentru a puteafi primitä de intreaga Camera taunt acolo capete de acuzaliunecare nu pot rezista celel mat midlcercetarl 1i celei mal upare corn-baterl. De aceea, turegistrand fap-tul, nu ne putem opri d'a ne ex-prima pirerea de rah ca propu-nitoril nu s'ad putut ridica maipresus de unele patimi, pentru caoi aiba in sehimb ea intarire mo-ralO unanimitatea voturilor Camerii.

R.

SERVICIUL TELEGRAFIC'AL MOMAMEI LIBERE,

- 21 Febrmre -ParIe,2I Februarie.

Mal multe Mare publics lista ministeriallmmatoare D. D. Meliae, presidentia coast-hulut si Agriculture ; de Freycinet, as-buial ; Barbey, marina ; Conataus, interne ;Bouvier, fluaute ; Sarrieu, justitie ; Loubet,Moan publice ; Dautresme, camel. Por-tofoliile afacerilor strgine gi iustructimilpublics s'aa oferit DD-lor Ribot si CasimirPerier, al caror respuns este agteptat azI,

Visas, 31 Februarie,&meta OficiaM, lu partea sa neoficiala,

constate CO in mma mortis priucipelut Ru-dolf, eat triebs adrese de condoleaule decatre toate guvernele Emmet, de Brasilia,China, Japonia, de regatul Siam , deStetele-Unite.

Printre parlamente figures& cele deanCamera ale Romanist.

(Have.).

A se vedea altbne emus pe past. III-a

DAREA IN JUDECATACamera de la 2 Februnrie

D. Tache lonescu. Nu am luat raven-tul, d-lor sa remand d-lut Enacoviel. D-sa,ha camels until partid a cerut magentagefulut set. Ea care nu mat membru alacelui pallid nu am Mel un drept as meamestec In meste socotell. D. Enacovielinse a zis t nol dace eerem darea in ju-decant a Malaita gevern, au o recent im-pine! de &mid resbunare!, ci o facem pen-tru ce not am luptat ea sa schimblm unstater° iar nu ea sa inlocuim un om. Agaeste ; d. Enacovici are dreptate. Ca sitschimbrun sistemul luptat-am not. Et bine,dace este ase, sit respingem propene-rea 'tempera schimbarea de la t ameba.Cad ternelia propunerel d-vonstre estetot temelM guvernulal trecut t persmutiapolitica, adrobirea adveraarilor. (Opium).

CAM] martorul se preginta d'inainteajustitiet sumrane , el jura Mt are sa nor-beaseit fare ura, fara partinire psalm nielma din partl. Si ea, rand m'ain hoteritsit indeplinese email datorie de mare

o consider ea o datorie de onoare-,se me adreses natiunel suverane,Mat angajamentul, fate cu mine, se vorbmcfara era, sit putt streaja gurel mete , pen-tru ea un cuvent et raml seeps care arputea sa reminds gri mat mull unte ei pa-fimile cari clocolese In aceaste adunare.(Aplause).

'Mt-am luat ei angajamentul se vor-bum fara partinire, gi credeti-ma, d-lor, eanu 'ml este lesne sa o fac. Nu am o lungeviata politica, din contra e Marie scant&Cu multi% nedreptate d. ministru al do-monitor a zis ca ea se reduce In trel.pa-tea carp de drept gi 2-3 ant de lupta.Oil Mt de scurta ar fi inse area Wale,omit de mic ar fi met capital politic pe care

agonisit , in acest moment etia eacheltuese poste tot acel capital. 0 flit,dar este datoria mea ea ha me codesc.

Da, d-lor, am et ta fare de partinire.cu Mate meetas nu am uitat nimic, ab-

solut nimica din ceea-ce am zis, din ceea-ce am facet cand me aflam in opositiune ;nu am uitat Met ca. regimulul Mt loanBeldame se datoreete primate desiliusimlale multora dintre net, nu am uitat Melcoruptiunea care se intinsese , aid ruei-nee ea tin ministru ea treaca dupe Mimeministeriala la pusearie ea ea hot ordi-nar ; nu am uitat aid eMbaliciile de laBotmant pe cart le-am lnfierat de atunclInca ad, ta aceasta Camera, pe Mend peMod Mel nu cunosteam pe d. Enacoviel ;nu am allot nicl ea la Craiova s'a tentatsa ne sdrobeasca In propria-ne Intrunire ;n'am vital alci pe 14 Si 15 Martie, timeMat niel ca run fort da t la judecata pen-tru anima, n'am Mat chine ca fare regi-mul Gaeta Mel azI nu all fi cunoseut gue-ratul acelor gloanje pe cart ett unul le-amauzit , ea am lost hare cet dinthia venipaM. (Aplanse).

Dace nu am uitat inert nimic din Mateacestea, tot aga nu am uitat ut la loatilcariera mea de opositiune aid un mo-ment nu 'mi-am propus rösbunarea, airOtot moment nu m'am hotaret sa daa Injudecata pe d. loan Bettieaa daca vomreuei sal resturnam. i dupe cum d-ua,d-le Blaremberg, Vat1 indeplinit o datorievenind la aceasta tribune spre a da sa-tisfacere and angajameut de onoare ceMI butt fate Ca alegatorit d-vonstra, tut alasi et indeplinese an angajament de onoareluat nu eao opiniunea publica, ci nitrecine-va care, pentru fie-care din nol, emat presus de opinia publice t catre pro-pria men coneliinte.

ca si pun streaja la ort-ce is-pile, taci ispita e mare sa Investl pe aniljinapt pe care l-al doboret, lace din ma-naentul cederel d-lut loan Bratiane, dinprima eedinta, am Mat angajamentul, scrissi tiparit in Monitor, ea st indeplinesc da-toria pe care o indeplinesc astazt ; si cando far, nu fac de cat sa plateau polite ceima-mi am tras asupra mea.

Venise noul cabinet, si fie-care ne in-trebam ce are sit ae intample In aceastaMM. Luam Mend marital ca si acumla nuraele nimenut, 7zMsolut a nimenul..der nu numal Aid representl pe cinevaal dreptul se voteell, dar et cand tepee-sing ceva. De eiremple, d. Blaremberg aztael vrea sa alit pe cine represinta ? Dince portal face parte d-m ? D-1111 nu estein dei un partid cunoscut, dar represintaceva-represiata au curent din tare. Asagi et nu represintam pe nimenea, dar re-presintam ceva ; cad nu vet1 tegadui caestate in tara aceasta ei mama masa amuncitorilor cari vor progresul liuilil, iarnu discordia, ei et ei de muffle trebue stlamp seama in carapana d-voastrit. Ziceamafield aceste cusinte

'Si toemal fiind-ca a Mimi, malgenes:is azt de cat eram Mel ; Mel daca evre un lucre care e semnul slabiciunelmorale, este violenta late eu teal cart nuse pot mere, e severitatea cu eel caret!.

'Mal mutt, d-lor, dupe ce sa guvern acaste au ne mal este permis sa nu negendim ei la buntiGle leal, si chiar 1i lacircumatantele atenuante ale relelor lei.

"Dace s'ar de in judecala d. loan l3ra-liana pentru fapte politico, denier in testasinceritates ca m'ast oferi et cal dlinteitca st mt due sal attar,.

Aid vSd. in Monitor insenmet: ilaritate.Maioritatea Bratiam ritdea !

Si adflogam'Nu credati, d-lor, et zie mute pentra

a candle buna-vointe a d-vonaGa, nu cur-tenese buna-vointa a nimenel ; fie-care 41face datoria sa clod spune ceee-ce credeasupra situatiunel. MM. di nimic mat malt.

'Nu cred ci ar O aa semn mat mare dedecadere nationala, de cat atuncl Mad allvedea pentru fepte !malice trimitandu-sein ¡educate un om care a avut fericireasa fie la carma Statulut in memento degrea camel* ei sub care de ei nu s'arealisat [snag programul eu care ventse,totuel s'a putut realise ceva din visul na-

IbuCaoalaecinte dare au mine insu-ml, dati'mtvoe aft analiaca si et sampan., t sa vimat pestru re au trebue, pentru re nuputett sa dell la judecate Cabinetul tatBratianu.

$i mal inainte de Male sa lamurim pu-tin situatiunea, sa puaem cestiunea cuma pus'o d. Blaramberg, Cum se pate pune.

Nu e verbt act, d-lor, de informatiunl,de miel cereeterl cart sil dovedeasea dacetall cumva s'ati combs ceva pollogaril, dacecutare ministru a Myelin o butte. Nu, nue vorba de aceasta ; n'ar fi mum atuncide inaltarea la care s'ae suit desbaterile.

E vorba de tibiae. - d. Blaramberg aInteles-o - e vorba de judecata politica auntil guvern Intreg, a met savers carea defiant puler. 12 ant. Mal mutt ! evorba de judecata politica a canteen untilom, ei nu meal a carieref sale la guver-sul de 12 ant, dar la Male viata sa politickde la 180 Income.

Inteadever, d. Blaramberg v'a spus-o,Bratianu, dupe d-aa, era tot aga de dim-wit in 1868 ca azt t aceleagt abusurt, ace-leael timnit, aceleatil minciunl, aceeast mi-seta. Nimeol nu vedea Mend, v'e adaosd. Blaramberg, et singer Casandre mo-derna am vezut-o, s'am spus-o ei n'atlvoit sil mt credell.

fate der cestiunea t vi se cere al daft osentirdd politica, se desfiintatt o cariera

pulilcieetst.A drept II avail la lege, acest drepttagadueete realitatee faptelor. Nu, ea

putell d-voastre at dessintall o (anima po-Utica ; nu, nu putett d-voastre st hotarittaceasta. Suntetl, suntem acel earl ail lup-tat contra lui I. Bretianu, unit mal demutt, alp mat de emend -void analisa peurma situetiunea fiecarnia ; - sunteti ad-versarit politicl cart ati remit, nu putetidi MI gi judecetort politict cart sa ve pro-nuntatt verdictul. la politica nu met decitdont tribunale t opinia publica de azi cudrept de apel la opinia publica de mettle,care se chiama istoria ; In afara de acestetribnnale nu e nict anal ; carierile politieenu hare in considerantele unet hoterart de

lianas:la Europa, la tome popes,cuemteO. u(Aitp

role ; Still made ved penman politico ? laPeru, in Bolivia, in Mexie ; acolo ved pro-cese politice, acolo vrid inviegétorit de

Maned pe latrine de ierf, metre ca lareadul lor sa. fie &mitt de invingitorif demaim (Aplause). Et bine, acesta st ve fieidealtd, mob, gasit-ap respectul libertatilor,acolo vezut-att guvernele cele mat virlsoase ?

Aratati-mi, d-lor, nu Stet in Europaunde se se practice minute dare in judo-call a ministerelor. Unde ? In revolutiafranceze ? Dar ce ? Fost'a cesfia la no1 intare here Bratianu ei not, de reshot declase sociale ? E vorba de o naliane in-termit care se ridice in contra met opre-Muni de smolt, gi care dupe ee a remit apune la pament total, se 1mbate de lau-eerie, 41 perde =WIWI vise da la excese ?

Arittati-ml, o Via civilisatain care sa se tea aesare propunett d-v.

Dar o sa eicell et nu sunt aiurea minis-tore ca la nol. El, d-lor, nu ve degradatltare am de mutt t Acorn calawa vreme,in muesli Camera, spuneam d-lul Sturdzacare se plangea ce profesoril nostril suetmat pre jos decat cel din Germania t da,d-le ministru, sent mat pm jos dar i mi-nieted suet mat pe jos decai cel dinGermania, ei deputatit noetrt ei mea-nt nostril mal pre joe decal cot din Ger-mania ; niet o tare nu poate suteri de a-manta Wale teribela de a avea until dinorganismele sociale pree mutt superior ce-lortalle ; totul se tine in proportime. (A-please).

Sa dorim, sa nanim se sjungem midpresus decal eeeace suntem, dar sa nuMain ceeece am lest gi se nu calumniateceeace suntem.

Ed, d-lor, sunt ca ei d-voastre scanda-Esat ce s'a Intemplat ea se sue pe aceabailee hop ordinarl ; de cate ort sett metape unul,-cum am metal not pe generalulAngelesca cited era acolo pe care'lyeti banal railcar oft a furat in Mare co-

2 Nr. 3420 ROMANIA LIBERA Shmbla, 1 (23) Februarie 1889

casiune, sunt eel d'enteiti care se cer le-mine du lumine mare, ei ea Me totedpentril ca sI dergem cel putin pate carea remas pe acea bance ministeriale printrecerea tut. Si cu toate astea nu vi dea-perad, nu creded ca tara neastre e pier-

fiind CI s'a intemplat acest lucre.Acum doué sute de ant,--numal 200 deant ! in tare dada a liberalimulte ei aparlamenterismulue acolo uncle no domneedeal o bogate pi ache adduct-ode, subWilliam Ill, s'a dal in judecate prime mi-nistru Leeds, preeedintele Camerel Trevorei Seymoor, 'metro CS furase In mod ig-nobil, furase ca generatel Angelescu, ei cutoate astea nimie n'a impedicat pe Engli-tera se face progrese earl ae inmese. A-semenea den in judecate, da, sunt rodnice,ei nu a le vole inletura.

Dar procesele politico, apreeierile politicelaretatemi-le unde se lac ? Niceert. Si sci(

a-centre, ce ?D. G. Dann. Straford.D. T. lonesen. E vechid, d-le Pans ;

void Menge ei la argumentada d-tale, larend. (I). l'anu intrerupe).

Si re regret, de cat o se ne intelnine ineh& diseiniune.

Nu seta %cut procese politico ; eScicane-eerie faptelor politiee difere dupeaprecierile partidelor ; dupe cum spuneaVictor Hugo in parlementul francez e pro-cesele politice aunt cele mat nesi-gore ; osindite politid ? Criminall pentruunit, erce pentru c4ii. i and preeedintele'I intrerupea cu un argument de advocatde judeatorie de pace, ell eicea cit cri-minalut dud e osendit, e criminal pentrulute lumen ei eree mud pentru compli-ed sel, Victor Hugo in numele dreptittelcelel eterne 'I respundea :

Aduti aminte d-le pregedinte, a mare-mid Ney a fost ea criminal osendit In1815, pentru mine el este un eroe, ei cutoate astea nu sent complicele

Dace vred aeum, nl trecem la not, sevedee nepulinta proceselor politice. Stimca tote procesul politic de la 1876, acu-sarea ministeratul d-lul Catargi. Nu eradtape mid acelea pentru cari era dat injudecate d-sa, pentru aceenta nu eat!' decat se Mee actul de acusare ei dovezilecute.. Ed nu void se le citesc aci, Melm'am hoteritt se nu aduc de ante date aido voila de patime care ar putea ad neinvajbeaseit, dar nu pot se vie ascend diera intreage eerie a auseritor pe earnle-a adus t d. Blaramberg cabinetuld Bre-ntano. Erne In primal rand ingerin(ele e-lectorate. Si sd no ereded cl Memel inaceasta nu ar fi temelia teemed, din cen-tre, dace void se faced opere de dreptatepolitice, aid ar trebui se lone, edel dacen'ar fi ingerinta, n'ar mal fi poate Mel cli-entele, Mel traficurile de cari ni se nor-beete, Ent pe langA aceasM, violare detexte exprese din Constitutie, violarea art.29, era pene ei compticitate pentru omu-cidére d-lor, dace a eiteut un ueieraid, la me, in Meet guvernelel d-lul Brit-dame aduceleve aminte cfi allit data adcheat multi oameni la Giurgiu, ei la Alec-

. sandria (Aplause).Era date dupe cum acted, chiar com-

plicitate de omor ! Era mat melt ! Si vio-tents d-mastre de ad 'ml educe aminte cifam Mt eu oroare aceat lucre cfi. pe andd Marmseu venise in nurnele moderatiuniMend e Amine pe Catargi de oil ei cevred, met name inse de delapidare debaM pobticl, Mel nu a ea crede nimenes'a gesit alund un d, Lateseu care siel in-tr.-ape eicendue : Cum ? Vrel a fit poli-ticos eu te.lharit ? Aceasta e eerie in Mo-nitor.

Ea ve iMreb arum Profitat-a euiva e-meriti punere In judecate ? D ,r o se 'nilsieeti poate cA ar fi putut profile dace s'arfi continual.

El bine, nu. Si et a dad un singer ids-puns Elocinta Minder. Nu ad trecut deeat 7-8 ant dupe accent& grea acumen. eiad ante pe mealtime unul dupe altut, ped. Kogelnieennu, pe d. Verneseuei ed nu'I invinovittesc pentru aceasta, Met ad fa-cueo In bond credinta absolutiee-all ve-cut alergand la spnjinut deal Catargi vi-nomad Mandel de la Getout pentru casee cram enucursul art la resturnareanut alt guvern care eillease lifiertatele pu-

(Aplause).Isiona are ale o date respunsul d

meet. crude. Departe de mine de a Meacusamo nu era deemed. ; ceea-ce void

se zie inse e cit ea nu trelmia sit se face,duet cum de Bernina-elm lonuli acusete-fit ad font said s'e recuneased de oare-ceei-ad retras amine. tor !

Mal mult, d.lor. Ode eel a profitat acu-sarea de la 1876 ?

Timid, a tot Wield d-lut Breda. ;eeel deparlfind pentru etel-va timp dinareno politica pe prolivnicil stit rester-nati, i-a inleenit se guverneze tare Macontrol, nee red wend ne vrend n'a pututde cet se Mange la pecatele la earl a a-juns. laireh pe cel de la 1876 de ce nu:muse ei .1 V Piind-eil greeeate politice adfacet elute, ei nil vor se o repete ei ad!Ciel la ce bun plcalele predecesorilornoetri, dace nu tragem niel O eetie din-tr 'Msde.

ei apol penleu cc mime pe d-nu Bal-dwin ? Pentru laptele din propuneread-lui Blumberg ? la a le teem peen odate penlre tot-del-tine Voetett, d-le Bla-ear/Mere, ea Basarabiel se meargeinaiMea iodide! ? Voeett Imine ? Elbine. Ce are se mat atle lam In madecestiune ? Ea die un lucre t cif o mare fm-

Phalle ei-a dat a el isaliture cfi ne varespecte teritoriut, ei nu etea tinut iscilli-lure. Ce? void sit se deschide Ina Mateaceaste rue aditneli care sengereaeit infle-care dintre not ?

Void amen pentru ce sate vote! leg!neconstitutionale ? Cum ? Dupe ce ate ve-net pe d. Blaremberg singer a a zis odIn aceaste privinte eel reserve 'Antra matI Areid euventul ?

Si pentru ce astit reserve ?eFili fie pen-tru cii sunt chiar din acei 22 earl nu vorse se explice asupre acestul punet !

Ce devade mat petunia. rA propune-rea d-voastre n'are Mel temeid niel viitor ?

Vorbid de legl naconstiedionale ; derde ce nu axed curegiut se le spunell earlmat ?

Este revieuirea Constituduel lu bancereie stem ad ? Este domeniul coroanei ?De ce Well, de ce nu voitl se a eel--nee gamed intreg ?

Acusad pentru cele-alte fapte politice ?Apol ve intreb de and este Bretianugresit ? D. 131aramberg spunea, a de laineepuf de 12 ant. El , atund ve votenpropunerea, dar ve cer se datt in judecatApe toll complicit d-lul BrAtianu, se dad injudecate pe toe liberate e din ecocide Ca-mera, se dad in judecate ei pe toe con-servatore din aceaste Camera. Complicl eiliberate complicl ei conservator! ; compliclliberate ',Antra cfi s'ad deeteptat prea ter-zee complicI ronservatoril pentru a adamine prea de timeline e Ab ! etiu cAmeld dintre not pretindem CA aid a In-ceput numal dupe plecarea noastrie Eld-lor aceaste explicare are cusurul , cornbine a spun d. Lahovari, oft mesamid =Re egire, yi istoria nu cunoute dedit anal

Compile toe, d-lor I Rent are ge-nese tul, dati-rat voie s'o fac In de ievacuvinte. Acorn 40 de one d-lor, se Idi-cane o generatiune tendril, celdit in it meei mare la aspirate,' ; seel ibAplicatele el, luse peea.ele nu se mat pa-lette vedea, Meta era de uimitoane luminace reverse aspiratiunile el !

Din aces, mare generatiene unit ademe-rit In floaree arstei, altit ati disperut inobscuritate, eel mat ferieel ati rennas, eiawes, acoperie de gloria luptelor yi a en-lulue s'ad pomenit in Mantes und cete detimeline Nu'l ems a ad neat fanaliel einice nu me mir, din centre ar fi se din-pure de patriotisml acestel tee dace acesgeneraliune nu ar B intent Mandel indrumul el. Si Mind acea ceate a ajuns laputere, net gesit in Meet de citt un per-tid invechit, care din ce in devenea matslab. Am cd pe clad partinanil se en-puneail orbeete, protivnicil nu indresniadnA critice ; ei ast-fel, d-lor, inteleged bine,cd pecatele ei greeetile earl s'ad comM at

fireasa, urmare fataleunor evenimente pe earl nimene Mel

chiar mediate d-voastrit a curtil de case-dune, n'ar fi putut se le opreaseie

Complicl not tott, d-lor, aceia cheer earlanm fost nu delimit cleat un an, ca mine,pe cited mule din eel earl vor vota pro-punerea ati fost cu Bretienu ant Indetun-ged. Aved dar o parte de anpundere fateca istoria, respunderea cd Wad etiut matdiratinte se impedicall greeelite. late com-plicitatea liberahilor, ei ended a sent larg,nu void se anallsea rend pe rend futeleincriminate din propunerea Blarem-berg: nu voesc se tom datele acelor faptese a spun numele brAtienietitor de pe s-tand ; Mice dace ael face-o, mold ar sim-ti un fer role pe Aran, cum l-am sinatitehiar ee, 'Aram de o ci, care n'am fostnid o date la stature Mel la unreel.

Complice ei conservaloril. Cad re ad fi-cut et ? Afore de call-ve earl, cure spa-nea d. Lahovari, d'abia Mead ocupa omase, s'ae plecat Mitre soarele care se ri-dice e s'ae plecat Farad, unit zic de favo-run, et eic de alt-ceve pe care'l void ex-plice ; dar s'ad Pedal, ei Mint at ritmasearl se dui lupta eea mare. D. Blarem-berg este unut din eel cart ad adus'o,de aceea 'I dau dreptul ca se vorbeaseecum vorbeete. D-sa, nu are Mel o aspen-dere, dar Mel parte din cele bone eimarl acte n'areder nu toll eel cad ad sevoteze cu d-sa pot se tine acelad limbagid.

El bine, cu partizan! Model yi cu pro-timid cart te se Imdline orl cad Mc, aIntreb dace firea omeneasee nu duce, nutrbue se te duce la acme belie a petard,la maea caddie o rneririlor, care te facese te creel impecabil, ei se sdrobeell peor-eine se Mama se-ti stea in cale

Aceasta este, d-lor, istoria d-lut Bed-Trainee oare penfru accede se mil

dem jos ? Nu; dar odatit co resturnareamisitmea noestre s'a terminat, el re-

mane acorn ea isloria, judecend fapteleId bane ea ei cele rele, see dea parteacare 'I se cuine internal din paginele a-natelor Orel noastre.

Se intemple, d-lor, eu judecala name-nilor meam se intemplit cu judecato und',leveed!. Cand te net de aproape apardistinct toate detaliele ei ureciunile ei mes-chinerfile ei nirnicorile, Mod te depar-ted Ilia nu mat ved decat couture] eiliniile cele marl. El bine, distanta In timpare acelae eMM cu depidarea In spatheDin operile trecututut nu mat remfin decat numal nitre line generate, ei meteste judecat dupe acele emit numne aeaed ori jell% In rendul entatenilor odormart orl dmpare penlru vecinue In mesacea lent de nume. El bine, o asemeneadefinitive judecatil ampra lui Brelianu

nu anted se aatl d-veastre, ea apartineend elle generadunt mat depertate. (A-plause).

Am zis d-lor, adineaort yi n'aelarea ea cuvintele mele sA fie ad interpre-tale am eis ce ei parietal conservatoreste de vine pentru greeetile resentedtrecut pentru eit el a dezertat mule ant.de la Mete In contra &lot Breda.. Sefi Mtrat oare in armed vine paneled con-servator numal pentru a a Cost atras defavored ? Nu, d-lor, sit nu judeam eme-nirea cu ceeace este mat ail in not, cuura ; e'o judeeem eu deem este mat bunIn not, cu dragostea. Conseratorit ad fastei el orbid de glorie care se reversaseasupra neemulel romenesr. Ed nu voidnice cd d. BrAtianu, a fecut independentdei Regatulei declar d-lul Blaremberg cApuntru mine unul, Regatut nu este o ba-Meld iar resbelul, resbehil care dupe d.Blaremberg sets opera extusivit a acumental de ad, este o opera mereade Celearl nu-el dad searne de toate efectele cea produs asuprii-ne reinvierea gloriet eta-moyeete nerd decet eit se intrebe dacerolM metre In Europa este eel acelad eainainte de resbel I

El bine, soarta a voit ea aceste actemarl se se toed pe and d. Batianuse MIA la putere, asupra lut dar s'a re-versal gloria nations% ; ei conservateri-ademenid ad desarmat ei el pentru reeveant, ei niel n'ad putut se nu desermese,ced le-ar fi test on neputindl se, se lupteMuted in contra opiniunel publiee unanimea tend

acum, d-lor, ve Mtreb, ce scop a-mend and cered darea In judecate ?Void se se face lumine ? Dar luraina,declared singed, este Mende culpabili-tales este vedite, tepees s'ad comis.Mend ve Mtreb ce void ? Mi se zice :Pedeepsit. Pedeapsa? Dar d-voestrit nuvoid pedeapsa, act idol unut dintred-vonsta n'a anent se nu MA lergimeade Mime se salt a nu tine Meta la pe-&apse, clit tine la alt ceva.

Si due nu void pedeapsa, load octanece void ?

Void se puttee nipte adversart peli-lidi In neputinte de a duce lupta to contrad-vonstre, void se nimicid una din gm-perils cart a mint duemene ? Aceasta veeste donate, ei aceasta este nedrept.

Da, d-lor, ed etid ce ve ingreeete, addace nu Iste vit este scopul, de ce nettiunit eu adenoid propunere, d-voestrCearlzicett eA fill luat angnjament fete cu tarn,ea se o facee mal dinainte ? Pentru cen'ett vend la Noembrie ? Pentru ce adnescocit-o townie dupd re n'a reueit porto-franeurile, Memel dupe ee saute spurt ateleacombinatiunt yi Mica invoiell? (Aplausesgomotoase).

Sit : Pentru ceall vemt acum in erred in 5 judetecendu-se un reveriment de opinione pu-blidt penira L &Minnie pentru cd allvend la Tergoviete alegendu-se de senatorun lost ministru de la 14 et 15 Mollie,ce e drept cu concerml d-Itif P. Credit-tease ; pentru dA ad vend la Barlad ale-gendu-ne un colectivist cu invoirea disi-dendlor ; pentru cd all Oren la Celdraelalegéndu-se priatul N. Bibescu ; imam cead amt. la Cempu-Lung alegendu-se M-ud d. I. Britianu ; pentru CB ad addleCaracal alegéndu-se In eonsiliul judetianpertinent al dent I. &Ague. Aceastaeste ceen ce v'a duret, ei v'e indemnatse fame propunerea de eel.

El bine, tactica d-voastri pecillueete dela base I Ce, eredell d-voastre d-lor, ceearn a uitat treeutul, ei de acme a in-ceput se se gendeased Meld la I. Bre-da. ? Nu, d-lor, tara n'a neat pecateleamid regiin, tara a Mont scent reverimentnu 'Antra Mt a uitat ceva, ci pentru rAv'a anal stebieemea d-voestre. (Aplause).

Anchetele, defile in Memel ale dietde tee, orl-ce fie face d-voestre, nu voracoperi aid ndatit lipsurile, ea se nu zicmal mutt, ale zed de ad.

Si um nu me mat intreb, care dintred-voastre mal putell da In judecate pe IonBedtime ? Mie adresez Anita la d-voastreliberell din oposidune ei ve intreb : Pureed-voasta aste-nt sit dad In judecate ? ET,d-Ior, ia se ne aducem aminte eitte-vaMete proaspete : La lad, In trecutele a-leged, all facet malitione eu partisened-lut I. &Miami, la Pitmen in alegerile ge-nerate a font nu numal coalidune, dar eiun serutat celebre... (Aplause).

D. C. D. Grigoreseu. Nu este am, fend-ed n'a foci alegerile generate.

D. Taebe lonesen. La Berlad, d-lor,la alegerile de senator s'a %cut invoialAelectorate ; la Targovide s'a facie invoialitelectorate; dar aid chiar, la &muesli ?Apol la Bucureeti, ei me refer la d. Bla-ramberg, cum se explicit fairnosul incidentde la nu mat putin faimoasa intrude pa-bfice liberate de la Mena, protedul ener-gie al d-lal Bleramberg, care, imediat a te-legrafiat in Mate tara, so putin a con-tribuit la soarta alegerilor, dace nu se ad-mite ce eram mule dintre liberate dosedentl, cad voiad o aliante de Mate aupartidel cede ?

D. N. Blararnberg. Era protestarea Ca-pitalel In contra regimulut Meat a d-lulI. Breda..

D. Tube Ionnecu. Et, d-lor, prea vegrebie en mete-Adele. In se ne amintimpulin feptele yi se le esaminem e Se anuntela Atened o intrunire zital a libel-Miler de-sidene, Ina-unfree s'a vorbeete d.

Duman Bretianu, vorbeete d. Petru Grit-dieteanu, ei and vine rendul d-lul BM-ramberg, &ea prolesteeze eu violente con-tra celor zise de eel-alp al al college balocA sustinut de o parte din audited enteteat in MUM ei dus pAnS acme la D-sa,de unde inreel vorbeite din baleen contraacelora earl veined& unirea. Gins era mitt?

D. N. lilarennberg. S'a vitzut, yi erad eidemastre.

D. Tache loneseu. D. Blumberg, neecA eram ei ed. Ed, d-le Blumberg, num'am ales eu colectivietil in mire, m'amales intoemal ca ei deta la BrAilu, peReread lisle cu gevernamentalit et censer-vetoed (Aplause).

D. N. Blaramberg. Ae font cel putinguvernamentalil aseunet dace s'ad pututalege elated cu mine.

D. Tache budget'. Vedell od ed nusganderesc pe niment, dar deck me Memeldall-nat voie ett rod aper.

Prin urmare, se resum lurid ei seD. N. Blorainberg. Am se respond ; nu-

mat dace mi PR a de mantel dupe d-ta.D. Tache Ionesen. 'L cell avert, si ed

dupe dueastre. ; sent in toted'aune gala seve respund. (Mutilate).

Liberate, &tort can a due zi dupe cd-dere nu gilded a este o monstruositetesA face aliente electorate cif ecleutil, nopot ad, dupe 10 lent de cite, del dea lajudecad pentru mal mama glorie a ace-satilor de la 1876 I

Tree acum la conservatore i ve in-treb u Amasta a promis partidul conser-vator Orel 'deed '1-a duet Met-edema ?Acesta a fost programul lor In aleged ?Nu, d-lor ati promis se ineepee o ere

se indreptall retele guvernntut trecut,(Aplause), promis, cl-lor, a resolvedcestiunea meanie oli promis reforme, nIlpromis se dad Orel alt spectacol de atscale pe care 'I da ultimo maioritate adeut Bridianu, in vremea hicare depilatese stipend pentru ce nu II se dedea

mania in judet, l pe and sedunile Me-cead feri se se face nimie. (Alum).

Dace n'ad fi venit inaintea alegétorilorcu speranta viitorulue fie sigurl a nuv'ar fi dat Increderea tor.

Nu cu trecutul d-voastre uil obtinutmuffle d-lor ; ci cu d-veastre.

(Aplause).Tara la 1876 a dat jos partidul con-

servator sperend mat bine de la parlidulliberal, yi and partidul liberal dupe oprea lungit domnie a ajuns in meted al-gae, In care Meese yi parlidul conserva-tor, tara 'et-a pus din nod increderea inpartidul conservator, operand ce In urmaunel lecteml mentate, el ve face mat binede at liberate din comsat din alma.

Acesta este verdictul alegetorilor. Ceeace a meet (era aceasta a test ce s'a cur-mat en luptele pelimale. Fill sigurt et dacear fi sciut alegeteril ed Increderea pe carevaiti deeo o veli cheltui tent lent de zilein combinationi de culise ei lo intrigt mi-maturate, fie mud a nu v ar fi dat-o.(Aplause). Cine n'a betties verdistal Orel,va avea o amare deeteptare ; alet mal redpentru net cart cred ce pementul are segravitece in giurul personnel tor, pementrilcare nu se va Marti nid o-date in jurulunui om I

D-lor, ou aunt conservator ; dace all fiinse conservator, ad ar fi ziva esa malfeared pentru mine ; act eel eel even eaconservator se iad In contra liberalitor orestamare Duranezenesca. Ael side Nu, se

dem in judecate ; liberate, la 1876,nand de &egad biruinlei, où propm da-rea la judacate a parlidulul conservator, einot ad, eand ne ar fi aya de tune se leMown acelad luau, not punem pattM-lismul menu mal pre sus de resentimen-tele neastre. (Aplause). Si a ca liberalregret eit aced title de done vs fi datprotivnicitor met se 'I aibd, iar nu peed-MO mete ; iate tot rimmed med I

D. Pane s'a rIt putin ei de aeeie earlse ocupe de ceea ce va nice Europa des-pre not ; au este lucre de care un om spi-ritual se nu 'el pate ride, ei d. Pane aremutt spirit.

Deer, ed sunt until din aceia cart selemma de ceea ce va nice opinienea pa-bucA europeanii despre not ; mid a violan oastre se reazeme pe sabie, ei de aceiavoid ea sabia se ne fie cal mat ascutile,der mat mid ce de multe ore in vremurlgrele, am Mont apel ei co succes laopiniunea militia europeanit.

Et bine, d-lor, read voi se s'e creadd InEuropa a la arum Statulte a fost doSi-spre-mee ant numai marderie, mute mi-

N'aei voi se se made ca aceastatare s'a inchinat la ',Meet, in eurgereaousted lung limp, mime! inaintea 'Meade!

N'ae voi se se made in Europa ce pemalurile Denied, se produce aceanyl pro-blame care s'a Nodes atte date pe male-rile Vistutel ; ou eel vrea se se creed& ain taro aceasta se age o natiune brave,(magenta, generoase, dar Mt de desbi-Ma atilt de deem* In cat facdunile ardde setea rental:nerd, diet dace se va eredeoua ca aceanta, d-lor atund, o, atunel nuavem de cet se ne ateeptem la un fintopoloniae numerul dual !

ORONICA ZILE1Sunt numitl in administralia ju-

detului RomanD. Vasile Jora , In funetiunea de

sub.prefect la plasa Fundul, in locald-lui Alexandra Vfirnav , demisin,nat. D. Nieolae T. Bosie, Ire funetiunea de sub-prefect la plasa Sirs.tul-de-Sus , In locul d-lul Gheorgh,Oriel:lama, care rSmane a se chitlinsin altit functiune. D. ConstantinSamsonoviel in tunctiunea de subprefect la piasa Moldova-Siretal-de.Jos, in local dint Gheorghe Tor.bure, care se land in disponibilitate,

§V3D-nil Florets Ion Stefan, Dimitrie

Triandafil yi Soare Neelelcu suntnumitt in functiunea de membril Incomisiunea interimarit a eomunel ur-bane Ostrov din judeful Constants,in locul d-lor Ghit6, DumitresenPetre Oprea si Florea Popeseu, de-rnieionall.

gANS'a desehis pe seama ministerulul

de culte pi insfructiune publica uncredit suplimentar de lel 700, pen-tru aeoperirea pl14el diurnelor San-tulul Sinod si pereonalulut sèrl pesesiunea de toamna a anulul 1888.

D. Alexandru Bottea, licentiat indrept, fost magistrat e numit in pos-tul de advocat al statului class IDpe Iângit instantele judecittoresti dinjueletul Ialomita, in loeul d-lui ElieSteflinesen.

D. Paul Oceanu, medic-veterinar,este nurnit In functiunea de profesoreu titlu suplinitor la catedra de me.dicinfi operatoare, teoreticti si prae-ticS, anatomie topografica, obstetried,exterioral animalelor domestice yi

arta potoovitulul teoretica i prastickde la geoala de medicinh-veterinarlt.

gAKD. Al. Sendrea, profesor proviao-

ria la catedra de dreptul adminis.trativ, comercial pi constitutional dela word& comerciald din Galati, a'amama profesor cu titlu definitiv la a-ceastit catedrii.

Consiliul judetulut Romanati esteautorisat ea, in sesiunea extroordi-narl in care calm convocat, sa'11 deaavisul afluí asupra propunerel facutilde d. ministru al justitiel ptmtru eacomunele Apele-Vil, Ghislavesti,

Stiveni ch treaed din eireum-seriptia judecAtoriel ocolului II la a-ceea a ocolulul I.

D. Constantin C, Budisteann, pro-prietar in comuna Bradu-de-Jos,detul Arges a oferit comunel sumode 100 lel spec a servi la construireain loealitate a maul nod local descoallt.

CORPURILE LEMITOAREMAIllent deateleftel

Camera,$edinla de la 9 Februarie 1889

D. A. Sturza face o intetpelere in previola consiliulul permanent din judetul To-tem, care a toiat oare care fondurt unormottle i biserice din acel judet.

D. V. Pleziotann ei d. Slefeneenn feeministeruhe diferite comunicare

Se voleane autorizarea commie( Vasluitlde a contracta oc imprumut.

D. Main low:tram' e chemat la tri-bune spre a citi propunerea de dare injudecate a ministerulul Ion Bretianu. Dupecedrea propunerel, se da maned d heI. Labovary care declare di recunmeteed rolul d-sale e ingrat, de oareee vorbeeteM1 contra adversarilor sM, cart ad a.Ord propunerea Blaremberg, clet et contraprietenilor d-sale politice earl apere aceastepropunere. D-m declare ed vorbind contraacestel pmpunerl id face o datorie, cetoate od ar eves manful se ureasee dintonic puterile sale pe I. Bretianu.

Oratorul arate ate a suferit de la IonBratienu ei ragtime see cum ri font ree-ved Mee pereseasce cariera ea de prate-see, ate necazurt ei datum a Remit, cuma fost WM, Meted de d. Vernescu leWen, la intrarea elahulal conservator. Cutoate acestea oratond se declare contraderel In judecatil a MI Ion Bretianu, ei a-mide din principid spre a nu se inauguraera perneculemilor politice.

Declare apol mutantl oil au vorbeete decet in unmet d-mle proprid, ea simpleconvingere personate.

SAmb5Art, li (23) Februarie 1889ROMANIA LIBERA Nr. 34,20 3

AratA pericolele ce s'ar naste pentru tarit rulut acestet comune, d-lut ¡lie Vasilescu,prin inaugurarea sistetnulut acesta de a se acestt rOd fAcAtort in nurnOr de patru adformatiuni, care in timp de 10 zile, de juriul esaminator pentru a oclipasad cel mult indoit, trebue s vin s,

da in judecatit un minister, indatg ce ad fost trill-list prin sub prefectura respectivit A A cu titlu provisoriù catedra de limbtriumfat adversarit se politict. la 6 eurent par( hetulut de Ilfov. cu un raport amanuntit si personal, germana de la scoala comercialit dinApol oratorul face un studid politic corn-* pentru punerea sub acuzatie. Aceasta Iall.parativ si aratit cà nnmal in statele en o * *

comisiune se compune din d-nh Ena- G...4*.Dculturd politied injositA sit vOd asemenea Tucl. Olt covicl si Vericeanu (liberah-conser-procese politiee. In Franta a fost in tim-

In ziva de 30 lanuarie Radu Filea PA- vatorI), Poimline, Duminicit 12 Februarie,tru, din comuna Coteana, In treeerea sa cu

Toni (liberal-national), Ian- la societatea Progresul Silvic" vapurile moderne un singur proces politic,al ministerulut Polignac, care era pornit covescu si Oldnescu (conser vatort),carul cu patru bot, incitrcat de fon, pe avea loc conferinta d-lut inginer fo-garla Trenca, rupAndu-se ghiata, s'a rOs- Blaramberg (independent). Astitzi se restir G. StAtescu, asupra Vénatoarei

mal mult din pasiune de citt din simtul de

turnat carul peste d'Onsul si 'I a inecat, va completa cu al 7-lea membru.dreptate.

gitsindu-i-se cadavrul sub fOn. CW.Dsi mdsurilor reclamate in faret pentruanat.

Spune apot oratorul cd darea in jude-cam e si inutild si nedreaptit, cad nu

....... Conferinta se tine la ora 8 si juma-poate Camera actualit sA se erigeze in ju- D. Toni a dimisionat din comisi-natI (intreruper». MAI NOU tate seara, la ministerul domenielor.decittorl, did acestI judecittort sunt pasio-

unea de informatiuni, aleasa ieri.D. I. Lahovari isl termind discursul sdd

c....4*.Dc...4k.Ddeclardnd cit sustinand nedarea in judecatA ----- Maioritatea Camerei a recunoscutd-sa e sigur ed face un servicid partidulut

In comisiunea de informatiunt care necesitatea de a se numi in delega- Duminica 12 Febr. se va face-din care face parte, did SI opreste a face s'a ales iert sunt mat multt depu- tiunea ceruta de d. ministru al res- ceremonia religioasa a d-soaret ElisatatI cari ail subscris prima propunere boiulth, membril din toate grupurile beta Ionessu Capsuneanu cu d. Ni-

o faptd, rea. (Aplause).1). Ilariu Isvorana declard cit d-sa

de dare in judecata. colae C. Varnesescu in biserica Albapolitice.representant al Orel ar fi ritt venit sa pro-nunte euvOntul de ertare fatit cu Ion Brd- Ne vine grett a crede cd, el vor din Calea Victoriet.tianu, del cet ce Pafi trimes aci nu't vor accepta mandatul ce li s'a dat , de D. N. Fleva s'a imp/teat cu tri- C....4*.Dnu cere resnunare, ci dreptate.erta acest cuvant. Oratorul spune ed tam

oarece sunt recuzabilt in primul /Ind bunul N. Blaremberg, pentru a salva In cursul postuluT Pastelut vorD-sa spune di intru nimic nu searndnd dupe insasi legea de responsabilitate patria in pericol. avea loc in sala noulut Atenen patrucazul claret in judecatd, a lul Lascar Ca- ministeriald. Ar fi o argutie de a se Pupatul de la Ploestt are imitatort. Concerte Simfonice sub directiunea d-luttargid, niet cu al lilt Polignac, nict eu cel pretinde ca, aceasta a doua dare in Guvernul sa se tinA sbine, cAci Ed. Wachmann Biletele se gasesc Consiliul General al acestu jude, boade fatd. Aratit apot din relele guvernulut judecatä nu are nimic de comun cu acum e acum... d'acum la libraria Graeve si C. Ge- rand construirea unut spital rural in orasul

t t-tut Ion BrAtianu si adaogd cif sA nu se prima propunere, deoarece capetelede acuzatiune retinute sunt identice Q.-41*.D bauer. Cernavoda, not prefectul judetulul hide-

plinind si atributiunile comitetulut perma-

mat zied cd acele fapte mart sAvarsite subIon BrAtianu, le-a sAvirsit numal el, cad

Guvernul actual, ca si Parlamen-pen() si in redactiunea kr.nent conform art. 44. din legea organicit a

le-a sAvarsit Ora 'ntreagg, WA cea maltul care'l sprijina, este condamnatfiind-ca... Urlatil ail ales in consiliul Dobroget, aducem la cunoscinta publicA cd,

mica diferintA de partid. N'avem nevoe BA adaogam ca.D. Ilariu Isvoranu terming. discursul impartalim pe d'aintregul pArerea Ultime Depe0 Telegrafice in ziva de 16 Martie a. c. orele 2 p. m.exprimata in Camera sub o forma ALE , se va tine licitatiune la aceastd Prefecturdd-sale cu urmittoarele cuvinte, zise in nu- comunal nationalt-liberah.

ROMANIEI LIBERE,foarte fericita de d. D. R. Rosetti. Margaritarul el gäsim in primul- pentru darea fn antreprisit a acestet con-mele celor ce ad subscris propunerea, "nucerem resbunare, cerem dreptate., (A-

Bucure§ti al Democrafief. structiunt.plause). zzAADUrlati1 , d-lor, s'a pronuntat in

Paris, 21 Februarie. Licitatiunea se va tine cu oferte sigilateSe cere inchiderea discutiuneT.D. Wane a cAzut din nou in urma greu- Coneurentit vor trebui se depuie o garantie.D. Bobeica vorbeste contra, zicand el

0/0 din suma de 52,600 letD-nit T. Cerchez, Leon Negruzzi, contra guvernulul, (led Parlamentul tAtilor ce resultA din atributiunea portofo- provitorie de 5s'a vorbit mat mult in chestiunt de o im- M. Sturza, prefectI, at. fost in Bu- trebue disolvat !!! liilor. D. Ribot a declarat cd nu poate ac- costul total al constructiunet.cepta de cat portofoliul rninisterului de in-

Garantia definitivA va fi de 100/0.portantA mat mica, decal intr'o chestiune de curest1 pentru a se intelege cu dife-

Q..44n terne. Prin urmare, d. Wine a renuntatgravitatea acestia, d-sa roagg Adunarea sA ritele ministere in privinta bugetelor Punerea precisa sub acuzare va din nou la mandatul de a forma cabinetul. Planurile, devisul si caetul de sarcini selase discutia liberg.judetelor pe cart le administreaza. trebui sa, fie consacrata prin doe- Budapesta, 21 Februarie. pot vedea in toate zilele de ham, In Can-D. Gr. Apostoleanu, zice cA in acea-

celariele PrefectureI dela orele 8-12. a.stA chestiune s'a vorbit deja timp de 3 C...40..D treiml. Cel carl vor fi in 6st chip, Camera a acceptat cu o mare majoritatesi MI apel nominal -articolul 14 din legea m. si dela 2-6. p. m.zile continue, si s'a zis tot ce se putea zice, Disearit, consiliul de ministri1 va pusI sub acuzare vor fi tradusI dina- militard ea modificarea propusi de presedin- Prefect, Barozzi.d-sa cere sd se inchidA discutiunea.

examina legilf instructiunit publice intea Mahe curt,i de casatiune si de tele consiliulul. Numai o parte din opositil Nr. 600. 1889 lanuarie 20,D. N. Ionescu, in cestiune de regu- pParis, 21 Februarie. COLOSSEUL OPPLER

.......--Discutia, putt la vot, se include.

si bisericilor i e cart le-a regAtit justitie. Camera atunci va alege un a votat contra.lament, propune o motiune prin care Ca- d. Maiorescu. comitet de instructiune si de susti- Ministerul este ast-fel compus : D. D.mera socotind cti aceastit ehestiune vine C...0...1 nerea acuzatiunit dinaintea inaltel Tirard, presidentia Consiliulul §i comertul; Sala Imperialipentru a doua mat in aceiast sesiune, Unit din dd. deputat1 cari all vo- instante. Constans, interne ; Rouvier, finante ; The-Camera trece la ordinea zilei (Sgomot).

tat din entusiasm scaderile §i exemp- venent, justitie ; Falliéres, instructiune pu- OgrZITri\l'iOMINED. Presedinte consulta Camera dad, dA cAFJ blicA ; Faye, agriculturd ; Ives Guyot lu-voe d-lut Ionescu WO motiveze motiunea.

marina. Karl Representatil vitriateOunile exagerate de taxe asupra spir- crArl puMice ; Freycinet, rtsboiii ; Jaures,Compania de navigatiune austriacaCamera nu admite pe d. Ionescu sA toaselor sunt foarte dispusi de a re-

pe DunAre ne spune Epoca a Ministerul afacerilor strAine va fi numitDebutul d-lui Gtermann Popeseu, comic

vorheascA, §i aceasta in urma unel scurte veni asupra mesurilor luate. Cum a-cuvintAri a d-lul Gr. Apostoleanu , care ceasta insit ar fi un resvot proibit prin cerut autorizarea de a construi la mal tarzid.Londra, 21 Februarie.

roman ; asemenea al d-nelor Margarethespune cA propunerea or trebue votatA, sad regulament, se va astepta votul Se- Galt41 un atelier sistematic pentru Discursul reginel zice cA nimic nu s'aMarey si Antoinette al d-nelor Pasqua-line & Fritzi Erdtissy.

respinsk dupe cum insusl d. N. lonescurepararea si constructia vaselor ce '1 ivit de la inchiderea sesiunil care ar putea

a declarat-o cu ocazia discutiel propuneret natulul. --Blaramberg. Presidentul Consiliulul a comunicat apartin. sA afecteze relatiunile cordiale ale Engli-Casele cu terenul din stra-terel cu cele-l'alte puterl. Dar cheltuelile De v6nzareDaca. cererea va fi incuviintatit,da Clementei Nr. 31. Idem

Se pune la vot propunerea Isvoranu cu mat multor deputati cii in cazulmereil crescAnde ale celor-l'alte natiunipatrioth din opozitiune vor avea din strada Biserica Amzel Nr. 10.

apelul nominal si cu bile. cand Camera ar restabili prima de pentru a se pregAti de rOsboiii, obliga peResultatul votului :export proectul de lege va fi retras, ocaziunea de a declama in contra Englitera sA la precautiuni mal marl. Oa- Doritoril se pot adresa la administratiamenil de Stat, earl cArmuiese politica celor

Votanti 142 neputênd asuma responsabilitatea u- unel nouI trAdArI a guvernuluI carel'alte natiuni sun t totl actualminte sim- acestut ziar sprea lua informatie.Majoritate absolutA . , 72

nesocoteste suveranitatea Statulul, in M10M1nei desechilibrari absolute a buge- paticl Engliterel, dar nimic nu garanteazA

Bile albe, pentru . . . . 101profitul strainulul. CA situatiunea nu se va schimba.Bile negre, contra . . . . 41 tulut.

Roma, 21 Februarie.Politia a confiscat la cismarul Dini din

Spezia o lAditA de dinamitA. Alto lAdite con-tinénd de asemenea dinamitA s'ail gäsitin canalul de lAngA Politeama, In noapteatrecntg s'aii fAcut mal multe arestArl.

Budapesta, 21 Februarie.Un duel cu pistoluintre d-ni Carol Pulzky

si Polorny, Impedicat mal final de politie,a avut loc intealtA parte. Nimenea n'alost rAnit.

IntAlnirea fusose motivatA de discutiunlde ordine politica.

V IN NEGRTIde Oravita i Goln-Drincea

Vechitl de 4 ani, calitate superioaretutulor altor vinuri.-15 fr. vadra fp

ALB DE DEAGASANIdin reeolta anttlal 1888. 16 tr. vadra la

PAUN POPESCU & C°A-1r.18. STRADA LIPSCAPTI 18.

EPITROPIA BISERICEI Sfailtu ILIEdin ealea Rahovel, Bucurestl

Sunt de vênzare patru luntre de tablAde fer, June de 10 metri ; hue' de 2,30

si adanci de 0,90 c. ; lucrate dupedevisul d-lut inginer sef de marind de laarsenalul flotilet, in fabrica Lemaitre.

Doritoril se vor adresa la Epitropie incurtea Bisericei, unde se va tinea i lici-tatia la 19 Martie viitor 1889 orele 12ziva, cu garantia provisorie de lei 300.

25 F. 15 M.

România4171111111111KIMIIIOICEN

PREFECTURA JUDET. CONSTANTA

Publicatiune

D. Presedinte vorbeste cd raportorulcomisiet delegatiloa a terminat legea rela-tivg la vAnzarea bunurilor statulut (Aplause).

D. Ministru al domenelor inainteazitla cunostinta Camerel mat multe credite laministerul

D. Presedinte dA cetire leget relativela alegerea membrilor cornisiet de informa-tie, si invitA Camera a alege pe acet mern-brit.

D. N. Ioneseu roagd pe d. presedintesA nu permitd a se alege in comisiune nictmembrif propunerei respinsA, nict pe eeldin aceasta a 2 propunere.

D. Preedinte spune .d-lui Ionescu ellegea nu opreste de cat pe membril pro-punerel admise de a nu fi alesi fa comisiade informatie.

D. D. R. Rosetti vorbeste in sensuld-lui N. Ionescu.

D. Gr. Apostoleanu probeaza cA legeanu se opune decat la alegerea in comisiea deputatilor earl ad iscalit propunereavotata.

Se cere inchiderea discutiel, care se vo-tea* cu toate cit d. I. Radulescu vorbestecontra.

Camera decide prin vot de ridicare demaini ca astazi sa se proceada la alege-rea comisiel de informatie.

Sunt alesi :Enacoviel (109), Vericeanu (104), Toni

(102), Blaramberg (66), Oldnescu (67), Ian-covescu (71).

Un inembru n'a intrunit majoritatea,rdmane a fi ales maine.Sedinta se ridica.

Senat-alSedinta de la 9 Februarie 16'89

La ora 3 p. m. d-nil Senatort lucreazAin secOunt studiind mat multe proiecte de

CRIME DELICTE ACCIDENTE

IfovIn luna Decembre anul trecut de cAtrer6d facAtorl s'a cAlcat casele locuitorilorGatti VAsiA, Constantea al Rodi i RaduCamp din comuna Aprozi, plasa Negoestl,judetulIn Irma stdruintel infatigabile a prima-

Senatul nu tine sedinta, public&nict astazi.

Aceasta a doua sedintit nepubliciteste consacrata, in sectiunt, studiu-lilt legit de organizatiune adminis-trativA.

Consiliul de ministrit a aprobatproectul de reforma a codulut mi-litar. El va fi adus in desbatereaSenatulut indatA ce va fi semnat deM. S. Regele.

carUnele ziare aù vorbit de accese

de alienatiune mintale earl ar fi co-prins pe excolonelul Maican Dimitre-sou in penitenciarul de la Vacaresti.

tirea a fost esagerata. Condam-natul sufere de ametialA, i pentruea sa, nu fie niel o nedumerire asu-pra naturil raul o comisiune medi-cala compusa din dd. Calinderu,Assaki, i Buicliu va examina Du-minicA pe fostul colonel de artilerie.

Camera a luat in consideratiunecu 101 voturI, contra 41, propu-nerea de punere sub acuzapune acabinetuluI Ion Bratianu pentru cele7 capete cunoscute.

Cele 41 de voturI contrarie suntdatorite unei parti din maioritate,colectivistilor i ator-va persoanefara partid.

D. Dim. Bratianu de asta, data s'aabtinut dupa ce in randul trecut,când se gramadise, asupra capulutfratelut sett i cele trei acuzari pri-vitoare la Basarabia, la Dunäre,la legile neconstitutionale, votase tri-meterea in judecatA.

Unit din ministrif n'ad luat partela vot.

Tot ierI s'a ales si comisia de in-

C-02Nafiunea este teribila.I-am constatat ieri o eroare. In loc

sA recunoasca pur i simplu eroarea,sa napusteste in coutra noastra,lificá constatarea de prostie, sub cu-vint ea toata lumea a inteles aceaeroare si a putut sit vi-o explice, a-fart de noi.

Fata cu aceasta riposta ne decla-ram invinsi.

C-4:4*D

La catedra de geografie de la li-eelul Carol I din Craiova, devenità.vacant& prin moartea bkrftnuluI Can-torichi, s'a numit suplinitor tênArullicentiat in litere, Gioroceanu , acarul aplecare la studiele istorice aobtinut un frumos succes in facul-tatea noastrA.

Inculpatil depusI in preventie inafacerea devastarilor de la jurnaleail cerut liberarea provizorie pe eau-tine. Astazt, d-nul judecator de in-structie se va pronunta asupra aces-tel cererl, dupa ce va asculta pepArtile civile i pe procuror.

In aceastA afacere, suntem infor-map cl aü fost dap judecittil d-niiMoruzi, capitan StAnciulescu i Mes-chiu, ca agentI provocatori.

c..tnD. I. G. Saita, seful biuroulul co-

mercial si industrial din ministerulagriculturei, comerciuluI, i indus-triel, vi-a dat demisiunea din aceastäfunctiune.

Regretam aceasta reiragere, d-nuSaita find un functionar din eet malcapabilt i activi din acel minister.

c-OP

In urma concursulul depus, d.Aug. U. Miresanu a fost recomandat

Roma, 21 Februarie.Se anuntA din Aden Agentiei Stefani cudata de 21 Februarie, cA circull §tirea cdincrucisitorul francez avénd pe bord peAnarralul Aubrey. ar fl bombardat posi-

tiunea ocupati de expeditiunea Acusoff a-proape de Sagallo, rAnind 5 cazaci si f.cAnd mal multi prisonierl ce ar fi fost con-dusl la Obock.

Viena, 21 Februarie.Contrariii §tirilor respAndite din nod deoare-carl fol, cart abuseazA sub diverse

forme de numele principesel Aglaia Auer-sperg, suntem autorizati a declara fncA odata fn chipul cel mal positiv cA toate a-ceste svonurl sunt lipsite de temetd si nusunt decAt curate nAscociri.

Londra, 21 FebruarieCamera Comunelor. D. Morley anunta cáva presinta mAine tin amendament decla-rAnd el administratia Irlandel este crudA,apAsAtoare si nedreaptA.

(Agentia Haves).

BIBLIOGRAFIEAd aparut, clod frumoase tablouri lito-

grafiate coprinzênd 46 de portrete de dom-nitori romani si de domnite. Pretul fiecdruitablod este de 6 lei.

Doritoril de a cumpara mat multe exem-p lare se pot adresa la editorul acestortablourt, d. Secareanu institutor, soseauaBasarab.

S'a pus sub tipar Charta Daciel deG. T. Buovianu, profesor de geografie inCraiova.

Charta contine toate sistemele muntoasedin masivul Carpatic, toate väile precumimpärtirile administrative actuale.

Autorul spell ea pe la finele lui Malaceasta charta va putea fi pusil in cir-culatie.

MIS

Un pi*anin bun de vinzare. Ase adresa la d. Ne-

gutescu, strada Regald, No. 5 al 2-lea etaj.

Dr. N. DrAguránescuDA consultatiunl pentru boalele de calurechl, nas i gura in toate zilele de laorele 1-3, p. m. Str. Rotarilor, No. 8 bis.

11111111111111

NicolaI CodresouADVOCAT

(Profesor la lieenl St Sava BucurestI)Se. ItnsitreineazA cu pledare proceselor

Inaintea tutulor instantelor judecAtorestI,cum i eu facerea insprumuturilor la soci-etatea creditulul funciar rural §i. urban.

BURSA DIN BUCURESTI9 (21) Februarie 1889

VAL ORI

Renta roman/I perpet. 1875.Renta romAnti amortisabill.Renta rom. (rurale convert.)Obl. de stat C.F.Romfine 60/,idem idem . 5°10

Imprum. Stern 1864idem Openheim 1866 .idem Oras Bucuresti .idem idem din 1884 . . .

Imp. or. B. cu prime loz fr.20Credit fonciar rural . . .70/.idem idem . . . . . . 50/e

Credit fonc. urb. din Buc. 7idem. idem. . .idem. idem. . .

Credit fonc. urb. din IttsI . .

Obl. easel pensiun. fr. 300LozurI ottomanePanamaKorinth . ...... . . .

Bence nat. ult. div. 77. 40Dacia-Rom. ult. div. 21 lel.Nat. de asig. ult. div. 16.50Banca rom. ult. div. fr. 10 .Soc. rom. de cons. ult. div.Soc. Baz. art. ult. div. let 20Soc. rom. de Ur. ult. div.Soc. de reas. ult. div. 151. a.Nat. de asig. ult. div. 94.40Soc. de cons. ult. div. . . .Soc. de hirtie ult. div. . .Agio In bursaBunca nationala a Romaniacompt go/0AvansurI pe efecte . . . 70/0Avansurl pe lingo-art. . 70/0

Tirgulliber

97971/,

100vo

871j,

1048/496%

1048/4103

941/482Vi

240

Cota oflciaiáB R Term=ta

- ------- -- -

2.10 ,2 06

Tenduita pieta, Permci

995266

4 Nr. 3420 ROMANIA LIBERA Samblith, H (23) Februarie 188 9

CAS% DE SCUIMO

MOSCU NACHMIASNr. 8, in palatul Principe le DimitrieDacia-Romania) Strada Lipscanl, in fata nouel

clidirl a Mime! Nationale.BUCURESTI

Cumpr i vinde efecte publice si face or ceschimb de moneit

Cursul pe ziva de 10 Pebruarie 1889

00/3 Rent& Amorusabilit i 97 97,/,5°10 RomanA perpetui , 96112 97V,sole Oblig. de Stat (Cony. Rur) . 991/3 10011,40/0 Rena Amortibili. . . . . 81'f,40/ * Municipale . . . 8710 fs. ' Casel Pens. (300 I.) 2357°/0 Ser. funciare Rurale . . . 1045°1

4 . Urbane. 1040

t . , . . . 961/07o60/ t t t

. . 1015010 4

< 933,'45010 4 t I lasI . . 82Actiuni Banea Nation& la. . . . 9803013 Losurt Serbescl cu prime. . . 71

3 3 cu prim Em 1888. . 13, Crucea Rosie Italiane. cu. pe. 28

3 , Austriace. . . 403 Ungare. . . . 27

3 Básilica Domban. 183

3 3 , Otomane. . . . 48, , cu prime Buc. (20 lei). 55

Aur contra argint saA bilete. . 1.80Florinl Wal. Austriac . 209Mint germane. . . . 124Bancnote franceze. . f 100

4 Idem Raliene 99' Ruble HIrtie . 265

NB. Cursul este socotit In aur.

mpir Vinde

8287Vs245104V1

9631,

104V2102941/,

82f/s

9907414.503044302053602.20211126

100)1,

100272

Fun eseeledde Maiù, de vin-zare : Str. Viilcr,

5, suburbia 13arbatescu-vechill.

till colltabil i agricultor bullcautá un post la mosie, etc. A

se adresa la redartin acestei foi

pretutindenisuperiorlatótecele-l-altesap6ne.Wa PENAUD

S7.. Ed (Is Ft.ratbourg, PAPAS

A. Carol PfefferAtelier de Legltorir

5, Strada Regatti, 5

Un tênér '" patru elasede licek, cunos-

cAnd bine limba germank, dorestea da lectiuni in aceastä limbä in-tr'o familie. lnformatiuni la admi-nistrotia acestui ziar.

'WARM CIRC SMOLT7, Str. Politiei, 7.

Astazi Vineri 10 Februarie 1889

MARE

ReprEutatiline4tl ¡Ili l'n-cograan fern rte bogut

111.1111131111111111MMINMEM1,C1

Shibata 11 Februarie 1889H GHLI FCu concursul renumitei trupe americane si a celor

trel boi dresati. precurn si a mai multor artisti not&Inceputul la 8 i/s ore seara precis

Ca stirnd, TH. SIDOL1, direetor

IORDACHE N. InNESCURESTAURANT

Nr. 3. Stra.da Covacl, Nr. 3

1-1

H-N !WA IIIICHESCU(Eleva tut Marmontel)

9, Strada Dreapta, 9D. lectiuni de Pian leas& at in oras.

Mal face Inca un Curt tie Piano ai al-tul de Teorie-Solfegid.

Piano de 2 or1 pe sAi 'timing. 16 leipe tuna.

Teorie-Solfegid o data pe sêptAmant8 lei pe Ina

PIIIMULsISI\OURLI, 111110UDE PLASARE

Pentrn institntoare , gtiverliante,menagere, cameriste snperioaredAdace (bone), concesionat de gu-

] vern pentru toatA Romania.7 Gratie numeroaselor sale relatiuni

cu strainitatea ai cu tara intreagA,agentia este in stare si IndeplineascAorce cerere.

ADELAIDAhatituteare fictoriii, 72

"in fates Palatulni-Regal.Receptiune de la 2 7 ore d. armazI'.

rarswvinireno,w-vrenrvirwlarans-rw.

La. Jochen"

Map11

rAm aoelaeu'

N. le Militarer.1101,

Aduc la cunoscinta numeroasei mele clientele, d-lor ofiteri precum i onor. Publiccit am transferat

Magazinul i Atelierul de elärieBueure41. Calea Vietoriel Nr. 57

ee l'arn avut in Iasi, in timp de 40 ani ; eele mai mari recompenseobtinute la mat multe Espositiuni din tara precum si diploma de onoare obtinutä laEspositiunea internationala de la Viena 1873, sant cele mai bune dovezi ca pot con-cura cu lucrarile efectuate in Atelierul meil ea ori-care , fabricant din strainatate. Imivoi da toate silintele ca prin perfecta executare a lucrului sk satisfac dorinta onor.

I Domni care na6 v'or onora eu cu mdele lor.Ca vechik industrias si in vederea reputatinnei castigatä paria acurn, contez foarte

mutt in sprijinul tutulor.Eduard Hayeck.

Cornenzl pentru districte franco la orce gall din WA. Se repard or ce se atinge de aceastli arta611111111:11.

Anuturi I PJIIT ht6s Nos

frame CONCURENTAI

gas lipg

Comerciul Progreseazái/*INAtt."113.40./......1:1111.1.1401WROAMSO

Subsemnatii, aducem la cunoseiinta Onor. Clienti, ck am asortat cu totuldin not]. Magasinul En Gros si Detail, de Coloniale, Delicatesse, Vi-nuri, Liqueruri , Conserve §i Bonbonerie, din strada Smftrdan i Sta-vropoleos No. 2, coltul (fost G. Dobriceanu), care a trecut cu data de1 Octombre. a. c. sub propria noasträ firmä

Ghimpeanu, Läzärescu & C°.Experienta dobAndit6, inteun interval de ma i. multi ani In aceast6 branse,

ne pune in plAcuta positiune de a asigura Onor. Clienti cO, in adevërvor gási pe lânga serviciti prompt si onest, o adevérata Coneurenta,atat in preciuri cat i calitatea märfurilor.

Cu StimA

2 Str,Sifiárclari si Stalropoloos,Ghimpeanu, Warm & C°.(fost G. Dobrieeann)

411001111111111=1111111MMINNESIM 1

11111111191101111110111111111111111121111=1111111111111

Str. 8fflra si Stayropliis, 2(tost G l)obriceanu)

Administratia ziarulat MONITORUL COMU-NAL s'a mutat la Tipografia Cartit Regale.

GRABITI-VA600.000 Francide eastigat la 1 Aprilie st. n.

la cea mal eftind i cea mai avanta-gioascl din toate loietriile din lume

MARE! LOTARII OTOMANEla care fie-care numAr trebue sA cAstige

cel putin 400 franc!Loteria perrnanenvì: 6 tragerl pe

an, la fie-care 2 lunl, 3,300 loturl,.astigand suma de 4,800,000 fr.

la i Aprilie st. n. 1889TAMA: CASTIGURIOR :

1 lot fr. 600,000 600,000» 60,000 60,000

1 20,000 20,0001 » » 20,000 20,000

1 » »

6,000 6.0006,000 6;0006,000 6,0006,000 6,0006,000 6,000

1 » » 6,000 6,00021 lot. 3,000 3,00028 1,000 28,000

500 » 400 200,000550 lot. pentrn suma de 1000000

Rarnburasea loturi or este garantatatde cAtre Guvernul Imperial Otoman.

PRETUL BILE rEL0R1 Bilet . . . Fraud 57 Bilete . . Franei 3425 Bilete . . Franc! 118100 Bilete . Fraud 465

I bilet pentru 6 tragerl numal 25FRANCI.

Plata loturilor este garaittatA de guvernul Iperial Otoman si se face indatA, dupa tragere.

CONDITIUNI GENERALEA) Lista oficialá a tragerei se va tri

mete puma! de Cat franco fie-cdruT cum-pèrgtor dupA fie-care tragere.

OrI-ce caatigator va fi instiintat printelegrarnA chiar in mina tragerel.

C) Tragerile stint publice ai ad :locla Constantinopole, la Palaul lmperiaal monetelör.

D) Indata dupit primirea banilor bi-tetele se vor adresa itnediat cumpArl-torilor.

E) Biletele se emit dupa controlul prealabil al Comisarulul Imperial al Bursede Constantinopole.

F) Pentru a primi biletul sad bileteletrebue sl se expedieze banii prin man-dat postal, cec sad scrisoare recoman-data. la Directorul.

COMPTOIR, COMMERCIAL557, Grande rue de Téké, 557

CONSTANTINOPLE

PatinFabricá de instrumente de musica si de coarde.

Schönbach Idngd Eger in Boemia, fondata la 1830 ;recomandä on. public magazinul lor cel mal mare; asor-tat cu toate instrumentele de ?Ìiuzict i cu coarde de toatepreturile, de o soliditate recunoscutä, cu deplina garantie.Specialitate{: vioare del maestru, sunet plin si tare, incutil de lemn ce se inchid bine ; impachetarea gratis sitrimiterea franco, numai 8 florini ; alte ca1itll ca acele-a51 conditiuni cu 10, 12, 15 fl. Citere de la 7 fl. in sus.Flaute de concert i clarinete, garantat tonal eel ma) bogat,cu preturi reduse.

Preturl curente nol ilustrate, pentru 1889 se trimet dupädorinta gratis si franco.

C-414..C7rr.E3%. un loc de administrator cu ga-rantie la vr'o mosie pe langa calea ferata.

Doritoril se pot adresa la administratia ziarulul Romd-nia libera, Pasagiul Roman, Nr. 3 bis, Bucure0.

[itt cur Tipografia Curtii Regale, proprietari F. Göbl Fiji, Pasagiul Român, No. 12

f

-11111111111111.

CASA DE SCIIIMB & COMISION

RUSSU & JACOBLa -Român2, Str. Lipscanl in fata vechialut Pahtt Dacia 2

CumparA i vinde efecte publicesi face ori co tel de schimb de monezl.

10 Pebruarie 1889

ciämpiri

18904899::667: 11/114, I. 91809:87722:8,'

1031/) 04101

9tiq,

9311,

1:224641520

102 4

11

94'i4

42231217914352°322121.971551

1.24 1.26100 1012.66 2.74

Cursul p ziva de

50/0 RentA AmortisabillfP/o Renta Perpetue60/e Oblig. de Stat (C. Rur.)4Vo Renta amortis.bo/o , mnnicipale50/0 n

"

. .7o/ Scrisurl fonc. rurale60/0 ) ) , . .

70/0 e urbane .60/o ) yt . .

50/0 ) , . . .

.b 0/0 I lastActiuni Banat Nationala. . . .

, Dacia-Romania. .

,, 3'00 Oblig. Pensmnl . . . .

Imprum Serb. 1888 (Emis. 10 fr)Losuri t roate austriacA . .

, t roaie ungaret, t roaie italiene . .

) Dombau Bssilica .

s Otomane cu prime .

) Canal de Panama . .

Agio bilete contra aurFlorini val. austriacAMArci GermaneBancnote FrancezeRuble de hartieNB. Cursul este socotit in aur.

8384.

. .

tor 4o./0 MA2LSaMMY10011re

MaRillu1 dellizarieolikerie4011KCalea Victoriel vis-a-vis de Theatru, in noul hotel Continental.

DESFACERE TOTALADesfacere prin autorisatiunea Onor Camerei de cornerciu, cu un sea-

zkinat de 400/o din causä de retragere a acestel ramure de cornerciu.Marfurile care compun magazinul sunt cele urmAtoare : Diferite felurl

de olanda din fabricile cele mal renumite sehifoane, madapolonurt,piehet, pinze de saltele, de mobile, mese, lervete, earpe de ba-eatitrie, prosoape, cãmtti bftrhatesei, ismene, gulere, mansete; fia-nelute, eiorapt de dame si barbatl, batiste de olanda i fantesielingerie .de dame marcate broderie , dantele i. diferite alte articole,

Aceastä desfacere nu va dura mai mult de 3 hint de zile eel mult,gräbitiv6 i profitati de o ocaziune nemat pouienit de eftin.

Mreaa mass, troosun,...sa-,-Annax. 41dial1M9VAla ..n.-uszo.,:aamr.bascress4masmame

NIMINNIIIINMEIMIN11111111111111/M11111111112191111.1111111111SOW 41111111111111MENIIIMMIIMMIIINIMIIIMININNIIII,

Vopsitorie de haine ti spai iiatore ehmca

G. L. SCHMIDTStrada Isvor Nr. 71, ilUCURESC Strada Isvor, Nr. 71

Se recornanda cu vopsirea din nok si curätirea garderobelor de dame si bar-bati ; stofe de camere i decoratie ; Vopsitorie a ressort pentru store pretioase de ink,ase ; aceasta este singura metoda pentru a vopsi store de mktase, citcl prin orice alttratament ele devin fara lustru si se rup ; numal stabilimente de rangul I din strei-natate sunt provezute cu asemeni aparate, ce sunt

Filiale in Bucureset : D. Ressel, Str. AcademielNr.10.

Dupà cerere prospecte gratis si franco.[11111111021112691111011111111111111111a1111111111111011151111111115%

foarte scumpe i ocupà mult spatiä.Nr. 25. 1). Stengel Strada Berzel

1112 an z.

AV S61111111111110111MIN

Cu onoare se aduce la cuno§tinta Onor. public si in specialnoastre clientela

MARELE DEPOU DE PALARII, BLANARII AL FABRT-

Sigdmund Pragerdin Strada Carol No. 4, s'a transferat §i mutat definitiv in p oprie-tatea sa din Calea Victoria No. 1 (fosta casa Barbu Belu).

monamomompworear,./caposcamowora.

/fare depot de Cravate, Manu0., Bastoane, Pleduri, etc., etc.

N. LUPAN & D. FURNICA,

Magasin de Palärii i BlanArii6, Calea lictoriel, 6. (Palatal Dacia)

Bogat .Asortimentde Palkrii Barbatesci

de Copii din celemai renumite fabric): dinEuropa, dupk ultimele

Jurnale, cu preturilecele mal modeste.

Ori-ce comanda seefectueaza in 12 ore.

MINIM

Mare Asortiment deBlàuàril pentru BArbati

Dame, precum :CAciull de Astragan, Biber,

Loutru, etc.Manaoane, CAciulite

Oulere pentru Dame de Bi-ber, Loutru, Skongs, etc.

Asemenea se primeate inAtelierul nostru Haine

de imblAnit i reparat cuprecturde cele mal

moderate..1111=111111110111.1111111111111

ROMANIA JBERA"Ziar politic, .economic, cotidian

Nr. 3 bis, ADMINISTRATIA PASAGIUL ROMAN, Nr. 3 bis.

Priimesce anunturi insertii i reolame , ou preturi moderate

41.41KIWK4+414.41)44044.1444414÷i> ;."v-442 Vt../ G. 0440#

Mare Depoil de Vinuri de DrägimniHOTEL KIRIAZI

VillilfiRritabilC C INtIVplit1 inde en gros si en detail

VECHI i NUO1

Pelin. veche §i DrojdieVin negru Golu-Drâncea

Preolri moderate.George er1:05,neseu

Hotel Kiriazi, Blanal I 5

P4104)~4141444,41****00.1,414.4,414-044,40-4)4P4*0

un loci mare pe calea Victoriei,De Venzare No. 210 avênd st Pestrada Clopotari, lungimea 66 metri, Ifirgimea la mijloc 2d.fatik pe calea Victoriel 20, iar pe str. Clopotaru 28 metri.

A se adresa Calea Victoriel 163.

La tápografia CurOI Regale, Pasagiul Romds, No.12, se alid de vênzare Matricole pentru seoale.

Maid din fabrica de la Câmpulung,