Anul VII EDUCAÞIE I ATITUDINE ªCOALAscoalaromaneasca.ro/admin/pdf/40.pdfªCOALA Singura revistã...

ªCOALAromâneascqSingura revistã care spune lucrurilor pe nume

Anul VII � nr. 38 � decembrie 2008 � 3 RON E D U C AÞ I E º I AT I T U D I N E

Director fondator: Cãtãlin Croitoru Redactor-ºef: Dragoº Constantin Neacºu

Coºmarul profesorilorMECT a supus dezbaterii publice, în perioada 12-28 noiembrie, Principiile pentru stabilirea criteriilor de salarizare diferenþiatã a cadrelor didactice.

OOPPIINNIIII PPAAGG.. 55

ªªCCOOAALLAA LLUU’’ Gqzdaru

rreevviissttãã nnaaþþiioonnaallãã

ppeennttrruu

pprroommoovvaarreeaa rreeffoorrmmeeii

îînn îînnvvããþþããmmâânntt

www.scoalaromaneasca.ro

În urma intervenþiei FEN,

Guvernul a apelat la fondul de rezervãpentru a plãti salariile profesorilor pag. 12

ªCOALAromâneascqactualitate2

www.scoalaromaneasca. ro

Str. Justiþiei nr. 65, Sector 4, Bucureºti

Tel.: 021/337.11.40; 021/337.11.85

Fax: 021/337.01.17

DDiirreeccttoorr ffoonnddaattoorrCãtãlin Croitoru

([email protected])

RReeddaaccttoorr--ººeeff::Dragoº Constantin Neacºu([email protected])

SSeenniioorr eeddiittoorr::Constantin Ciosu

([email protected])

PPuubblliicciittaattee::0722.575.477

([email protected])

DDTTPP::OPD

([email protected])

TTiippaarr::

SC Safo Prod SA – Grupul dePresã ºi Tipografie Romprint

Str. Piaþa Presei Libere nr. 1, Sector 1, tel.: 224.27.90,

e-mail: [email protected]

Publicaþia în curs de auditare BRATISSN 1453 – 7842

ªCOALAromâneascq

PPRREECCIIZZAARREE::PPRREECCIIZZAARREE:: Autorul rãspunde din

punct de vedere juridic

pentru conþinutul articolului.

De asemenea, agenþiile de presã

ºi personalitãþile citate poartã

integral rãspunderea afirmaþiilor

conþinute în textul preluat

ºi difuzat.

ªcolile vor fi ierarhizate dupãperformanþe

ªcolile ºi liceele vor fi ierarhizate, pânãîn 2011, dupã performanþe ºi dupãgradul de rezolvare a unor problemesociale, cum ar fi abandonul ºcolar, iartoate informaþiile, de la rapoarte deinspecþie la avize sanitare, vor apãrea peun site public, în cadrul unui proiect mi-nisterial. Proiectul „Dezvoltarea sistemu-lui naþional de management ºi asigurarea calitãþii în învãþãmântul preuniversi-tar“, care va fi finalizat la 1 octombrie2011, este elaborat de Agenþia Românãde Asigurare a Calitãþii în ÎnvãþãmântulPreuniversitar (ARACIP), instituþie dincadrul Ministerului Educaþiei. „Amînceput acest demers pentru cã atât sta-tisticile europene, cât ºi investigaþiilenoastre, aratã cã ºcoala româneascãare multe puncte slabe. Mai mult dejumãtate dintre elevii noºtri nu înþelegceea ce citesc, adicã se confruntã cuceea ce se cheamã analfabetismfuncþional. Între 10% ºi 15% dintre cele1.000 de ºcoli pe care le-am inspectatnu îndeplinesc condiþiile minime de cali-tate. În momentul în care vom finalizaacest proiect, toate problemele vor fi pu-blice ºi uºor accesibile, iar ministerul vaputea trece la rezolvarea lor“, precizeazãpreºedintele ARACIP, ªerban Iosifescu.Costurile totale ale programului ARACIPse ridicã la cinci milioane de euro, sumãobþinutã în cadrul unui concurs pentrufonduri europene cu destinaþie socialã.

„Eºti cool ºi dacã vorbeºticorect!“

Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºiTineretului ºi Consiliul Naþional alAudiovizualului a lansat joi, 11 decem-brie, broºura „Eºti cool ºi dacã vorbeºticorect!“. La eveniment au participatLiliana Preoteasa, director generalÎnvãþãmânt Preuniversitar (MECT),Rãsvan Popescu, preºedinte CNA ºiMarius Sala, vicepreºedinte alAcademiei Române. Lucrarea „Eºti coolºi dacã vorbeºti corect“ va fi distribuitãtuturor unitãþilor de învãþãmânt. Ea vaservi drept material de studiu suplimen-tar atât pentru cursul de Limba ºi lite-ratura românã, cât ºi pentru cursulopþional „Competenþã în mass-media“.Broºura „Eºti cool ºi dacã vorbeºticorect“ a fost editatã de MECT în cadrulunui protocol de colaborare încheiat cuCNA în vara acestui an. Lucrareacuprinde atât greºelile de limbã identifi-cate în discursul jurnaliºtilor dinaudiovizual, cât ºi formele corecte deexprimare. Toate datele pe care leconþine materialul didactic au fostculese, analizate ºi selectate de cãtre ungrup de cercetãtori ai Institutului deLingvisticã „Iorgu Iordan - Al. Rosetti“ alAcademiei Române. Lucrarea îºi propu-ne, prin efortul susþinut de cãtre MECT,CNA ºi Academia Românã, educareaelevilor în spiritul corectitudinii limbiiromâne. Utilizarea audio-vizualului dreptcaz de studiu vine ca urmare a influenþeidin ce în ce mai mare pe care acesta oexercitã, alãturi de ºcoalã ºi pãrinþi, îneducaþia elevilor.

Ministerul Educaþiei, Cercetã-rii ºi Tineretului a publicat la 26noiembrie pe site-ul http://subiec-te2009.edu.ro/ modele de subiectepentru probele orale ale examenu-lui naþional de Bacalaureat 2009.Astfel, cei interesaþi pot gãsi mo-dele de subiecte la urmãtoarele dis-cipline: limba englezã, limbafrancezã, limba germanã modernã,limba ºi literatura germanã mater-nã, limba ºi literatura croatã, limbaºi literatura italianã, limba ºi lite-raturã maghiarã, limba ºi literaturaromânã, limba ºi literatura slovacã

- profil real ºi uman, limba ºi lite-ratura spaniolã, limba ºi literaturaturcã maternã - profil teologic ºipedagogic, limba ºi literatura turcãmodernã, limba ºi literatura bul-garã - profil uman, limba ºi litera-turã sârbã - profil real ºi uman,limba ºi literaturã ucraineanã, lim-ba rusã ºi limba rusã pentru mino-ritãþi.

Cu excepþia probei orale delimba ºi literatura românã, în cazulcãreia sunt disponibile 4 variante,pentru celelalte discipline suntprezentate câte un model de su-

biect, baremul de evaluare, preci-zãri/explicaþii privind modalitãþilede rezolvare în raport cu obiective-le de referinþã sau alte informaþiiutile.

Subiectele care se vor regãsi pebiletele de examen din sesiunileanului 2009 vor fi realizate de Cen-trul Naþional pentru Curriculum ºiEvaluare în Învãþãmântul Preuni-versitar, în perioada martie - iunie2009, pe baza unei proceduri spe-ciale.

Subiectele pot sã conþinã unul-douã texte literare sau non-literare,

urmate de douã-trei cerinþe speci-fice, cu un grad de complexitatecare sã permitã tratarea integralãîn 10-15 minute.

Pentru probele scrise, la exa-menul de Bacalaureat 2009 se pãs-treazã aceleaºi modele ca la exame-nul de Bacalaureat din 2008, dis-ponibile pe http://www.subiecte-2009.edu.ro/arhiva/2008. Pentrucandidaþii care studiazã dupã pro-gramele vechi, valabile pânã în2007, subiectele se gãsesc lahttp://www.subiecte2009.edu.ro/arhiva/2007.

Lapte din fonduri UE pentru eleviFondurile necesare pentru distribuirea

laptelui ºi a anumitor produse lactate elevilordin instituþiile ºcolare vor putea fi asigurate dinsurse de finanþare comunitare. Guvernul aadoptat o hotãrâre privind acordarea de ajutoa-re financiare pentru aplicarea Regulamentului(CE) nr. 657/2008 al Comisiei de stabilire a nor-melor de aplicare a Regulamentului (CE) nr.1234/2007 al Consiliului în ceea ce priveºteacordarea de ajutoare comunitare pentru fur-nizarea laptelui ºi a anumitor produse lactateelevilor din instituþiile ºcolare.

Potrivit actului normativ, ale cãrui preve-deri se aplicã începând cu anul ºcolar 2008-

2009, ajutorul financiar se acordã pentru dis-tribuirea laptelui ºi produselor lactate careîndeplinesc condiþiile comunitare privindigiena produselor alimentare. Autoritateanaþionalã competentã pentru implementarea,controlul ºi derularea mãsurii de acordare deajutoare financiare pentru furnizarea lapteluiºi a anumitor produse lactate elevilor din insti-tuþiile ºcolare este Agenþia de Plãþi ºi Interven-þie pentru Agriculturã.

Pot solicita ajutor financiar instituþiileºcolare sau consiliile judeþene, primãriile sec-toarelor municipiului Bucureºti, respectiv alecomunelor, oraºelor ºi municipiilor, dupã caz,

care administreazã activitatea grãdiniþelor sauunitãþilor ºcolare acreditate de Ministerul Edu-caþiei, Cercetãrii ºi Tineretului.

Pentru aprobarea ajutorului financiar, soli-citanþii vor depune o cerere la centrele judeþeneale APIA, înainte de începerea cursurilor fiecãruian ºcolar. Valoarea ajutorului financiar solicitatnu poate fi mai mare decât preþul de vânzare alproduselor lactate plãtit furnizorului, fãrã TVA.Finanþarea sumelor aprobate de APIA, repre-zentând ajutorul financiar pentru furnizarealaptelui ºi a produselor lactate în instituþiileºcolare, se asigurã prin bugetul MinisteruluiAgriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale.

Modelele subiectelor pentru probeleorale de la BAC, pe internet

ªCOALAromâneascq sub lupã 3

decembr ie 2008

TTiicchheetteellee--ccaaddoouu (re)deschid conflictul între profesori ºi primar

ªtiþi care-i culmea nesimþirii? Sãpichetezi prefectura unui oraº de 6 oriºi sã nu iasã nimeni sã te întrebe desãnãtate! S-a întâmplat la Galaþi ºi arfi bine sã nu se mai întâmple nicãieriîn þarã! Dupã ce a „sãrit” elegant pesteZiua Educatorului, atunci când ar fitrebuit sã le dea dascãlilor din mu-nicipiul Galaþi câte 7 tichete-cadou,primarul se pregãteºte acum sã letragã o nouã þeapã. Pânã la finele anu-lui, profesorii ar mai trebui sã pri-meascã tichetele aferente Zilei Naþio-nale a României ºi Crãciunului numaicã totul este în ceaþã, motiv pentrucare a apãrut prima pichetare. Dupãaceasta, au mai fost alte 5 pichetãri…degeaba, se pare… Dascãlii n-au ob-þinut decât promisiuni cã vor maiprimi încã 150 de lei, în condiþiile încare ei ar fi avut de încasat, potrivitcontractului colectiv de muncã peste1.000 de lei. Dascãlii au intrat pentrumoment în „stand-by“, dar sunthotãrâþi sã meargã pânã la extremamaximã a conflictelor sindicale.

Pichetarea profesorilor –episodul 1

Nemulþumitã de faptul cã prima-rul municipiului Galaþi, DumitruNicolae, le-a tãiat porþia legalã de ti-chete-cadou, datoratã pentru acestsfârºit de an, conducerea SindicatuluiÎnvãþãmântului Preuniversitar Galaþia pregãtit un amplu program deproteste. În program au fost trecutenu mai puþin de 6 pichetãri. A venitprima zi ºi aproape 100 de oameni austrigat împotriva edilului-ºef de laGalaþi. Întâmplãtor sau nu, în acelaºitimp, la Primãrie Dumitru Nicolaesusþinea o conferinþã de presã. „Nu lefac nicio promisiune profesorilor. Eunu am zis cã le dau sau nu le dau, euzic un singur lucru: contractul colec-tiv semnat de ei nu e legal! Da, s-audat pânã acum, dar este o hotãrâre încare se zice cã toþi bugetarii au drep-tul la douã-trei tichete pentru diversesãrbãtori – nu ºtiu cât e valoarea lor–ºi se mai zice cã se poate mãri nu-mãrul de tichete din fonduri extra-bugetare. Adicã o ºcoalã are uncãmin, l-a închiriat cu bani, ºi dinbanii ãia poate sã dea cât vrea. Pe aias-au bazat când au încheiat contrac-tul colectiv de muncã care de altfelnu-i semnat de mine. Eu nu am sem-nat ºi nici nu trebuia sã semneznumai din cauza acestor tichete. Nuºtiu cum vom face în viitor; dacã gã-sim fonduri extrabugetare cumva,probabil cã de Crãciun – ºi aºa ar finormal – vom mai da, dar nu se poa-te, se supraliciteazã în învãþãmânt.Tichetele astea costã Primãria, ar tre-bui sã dãm cam 180 de miliarde de leivechi ºi nu avem banii ãºtia. Am datpânã acum tichete în jur de 85-100de miliarde de lei vechi ºi aici ne-amoprit, cã nu mai avem bani, dar vreauca împreunã cu noul ºef de laInspectorat sã reglementãm un picproblema contractului. Eu m-am sã-turat de vorbe aruncate“, a precizat

Dumitru Nicolae. Replica sindicate-lor nu a întârziat. „Domnul primar armerita sã se trezeascã cu profesorii lapoarta Primãriei. Dar cum n-avemvoie sã facem proteste decât pe pla-toul din faþa Prefecturii, vom sta aco-lo de douã ori pe sãptãmânã, câtedouã ore. Mai mult decât atât nu pu-tem face“, spune liderul SindicatuluiÎnvãþãmântului Preuniversitar Ga-laþi, Valeriu Diculescu. Pânã în acelmoment Primãria dãduse dascãlilortichetele-cadou aferente a 3 eveni-mente din 6 câte sunt trecute în con-tractul colectiv de muncã.

Pichetarea profesorilor,episodul al 2-lea!

Evident cã primul protest n-aavut niciun efect! Aºa cã, a venit ziuade vineri, 14 noiembrie. Aproape 50

de profesori de gimnaziu afiliaþi laSindicatul Învãþãmântului Preuni-versitar Galaþi au pichetat timp dedouã ore sediul Prefecturii. „Ceremsã se respecte legea. Vrem sã ni seacorde tichetele pentru cele trei eve-nimente. Nu am primit niciun rãs-puns de la primar, deci vom pichetaîn continuare“, spune vicepreºedin-tele SIP Galaþi, Lidia Antoniu. Cadre-le didactice au revenit cu mesajeleafiºate la începutul acestei sãptã-mâni: „Domnule primar, Legea epentru toþi!“, „Pentru voi prime gra-se, sporuri ºi tichete, pentru noi doarpraf de cretã!“, „Domnule primar, nu

vã mai bateþi joc de învãþãmânt!“ sau„Vrem tichete, nu regrete!“. PotrivitLidiei Antoniu, vicepreºedinte SIPGalaþi, cadrele didactice prezente lapichet au fost libere. „Profesorii caresunt prezenþi la pichet, fie au termi-nat programul, fie urmeazã sã seînceapã programul“, a declarat LidiaAntoniu. Întrebat dacã educatorii vorprimi tichetele-cadou, aºa cum aufost negociate cu angajatorul, prima-rul Galaþiului, Dumitru Nicolae, arãspuns cã nu are bani pentru astfelde bonusuri. „La ora actualã suntemextrem de strâmtoraþi cu banii. Dealtfel, Galaþiul a fost singurul oraº dinþarã care a dat de fiecare datã tichetecadrelor didactice, cu toate cã la ne-gocierea contractului colectiv demuncã nu fost chemat niciun repre-zentant al Primãriei. Sã le dea Guver-

nul tichete“, a declarat primarulDumitru Nicolae.

Pichetarea profesorilor,episodul al 3-lea

Deºi la 18 noiembrie un soarestrãlucitor era pe cerul Galaþiului, ti-chetele-cadou pentru dascãli s-au în-cãpãþânat sã rãmânã în ceaþã! Pro-fesorii de la Sindicatul Învãþãmântu-lui Preuniversitar din Galati au ieºitdin nou în stradã pentru a-l înduple-ca pe primar sã le acorde tichetele-cadou, în valoare de peste 1.000 delei. ªi în acea zi primarul a refuzat sãdea ochi cu profesorii, dar le-a trans-mis prin intermediul ziariºtilor cã nue de acord decât cu o valoare de zeceori mai micã. Aºa cã scenariul s-a re-petat. Profesorii au înfruntat frigultimp de douã ore ºi au strigat lozinciîmpotriva primarului. „Nu este posi-bil! Primarul nu are bãrbãþia sã vinãsã ne înfrunte“, spunea supãrat li-derul Sindicatului ÎnvãþãmântuluiPreuniversitar Galaþi, Valeriu Dicu-lescu. A fost însã ºi o parte frumoasãa lucrurilor! Dupã ce în urmã cu câte-va zile primarul spunea cã este preastrâmtorat cu banii, Dumitru Nicolaea revenit ºi a spus cã le dã ceva banide Sãrbãtori. „Putem sã le dãm profe-sorilor trei tichete-cadou, a câte 50de lei bucata, aºa cum le dãm ºi an-gajaþilor noºtri“. Vestea primitã de laprimar nu a fãcut decât sã aþâþespiritele în faþa Prefecturii. „Vrem ti-chete, nu regrete!“, au strigat das-cãlii. „Cred cã nu vom primi aceste

tichete! I le vom da primarului, carede nouã ani pozeazã în sãrac ºi cin-stit“, a precizat Valeriu Diculescu.Profesorii de liceu au plecat ºi în aceazi de marþi ameninþând cã, dacã pri-marul nu gãseºte bani pentru tichete,protestele vor continua în fiecare zide marþi ºi vineri pânã la alegeri.

Protest profesori, episodul 4 - tot degeaba!

Protestul profesorilor a ajuns pe21 noiembrie la al patrulea episod.Chiar dacã vremea de afarã nu eradeloc propice protestelor, peste 100de profesori de gimnaziu s-au adunatpe platoul din faþa Prefecturii ºi austrigat din nou mesaje dure la adresaprimarului Dumitru Nicolae, carerefuzã sã le dea tichetele-cadou. Pen-tru cã acesta nu a catadicsit sã deaochii cu ei, protestatarii au vrutneapãrat sã-i transmitã primaruluicâteva urãri ironice de Crãciun. „Sã-idea Dumnezeu tot ceea ce el ne-a datde Crãciun“, i-a urat preºedinteleSindicatului Învãþãmântului Preuni-versitar Galaþi, Valeriu Diculescu, învreme ce vicepreºedintele sindicatu-lui, Lidia Antoniu i-a spus scurt pri-marului cã-i doreºte multã înþelep-ciune. Profesorii de gimnaziu auvenit pe platoul din faþa prefecturii cumesajele vechi, pe care le-au afiºatîncã de la începutul protestului, dar ºicu altele noi. „Cu primarul nostrubun, nu mâncãm nici de Crãciun“,suna un mesaj nou apãrut printrecele vechi de genul „Vrem tichete, nuregrete!“ sau „Primarul din PSD,ne-a mâncat tichetele!“. Mareanemulþumire a sindicaliºtilor esteaceea cã primarului nu-i pasã de pro-testul lor, o dovadã fiind faptul cãacesta n-a catadicsit nici în aceadimineaþã sã vinã sã discute cu sindi-caliºtii. Cum de marþi ºi pânã vineriprimarul nu a apãrut cu nicio altãofertã pentru profesori, înclinãm sãcredem cã oferta lui rãmâne cea demarþi, adicã tichete-cadou în valoarede 150 de lei, chiar dacã, potrivit con-tractului colectiv de muncã, dascãliiar trebui sã primeascã tichete de1.050 de lei.

Dacã e marþi, e...pichetarea profesorilor -episodul 5!

Peste 80 de educatori, membriiai Sindicatului Învãþãmântului Preu-niversitar Galaþi, au ieºit din nou înfaþa Prefecturii pentru a-ºi cere ti-chetele-cadou prevãzute în contrac-tul colectiv de muncã. Este pentru acincea oarã când dascãlii picheteazãPrefectura ºi este tot pentru a cinceaoarã când primarul refuzã sã deaochii cu profesorii ºi le transmite cãnu are bani. Profesorii au fluierat ºiau strigat din tot sufletul „O sã nehrãnim din cãrþi / ªi-o sã vã votãmdin pãrþi“ sau „Cu primarul pesedist,noi am dat un mare chix, ne-a fentatºi i-am dat votu’, ºi acum ne-aratãcotu’!“. Victoria Bodolan, vicepreºe-

dinte SIP Galaþi, ne-a precizat cã das-cãlii sunt hotãrâþi sã nu cedeze.

Profesorii s-au cam obiºnuit sãprotesteze în faþa Prefecturii, dar nuprea vor sã înþeleagã cã o fac degea-ba. Cu toþii sperã cã vor avea cu ce sãcumpere cadouri pentru copii de sãr-bãtori. În acest timp, primul edil sedeclarã nemulþumit de faptul cã po-liticul ºi-a bãgat coada în aceastã pro-blemã. Numai cã primarul a camdat-o în barã ºi a demonstrat cã nuprea este la curent cu politica la nivelnaþional. „Cum pot sã mã înþeleg eucu Diculescu (n.r. – Valeriu Dicu-lescu – preºedinte SIP Galaþi, sindi-cat afiliat la FEN), care îl are ca ºef laBucureºti pe Cornea, care candideazãpentru PD-L“, a scãpat-o primarul.N-are niciun rost sã-i mai spunem cãºeful direct al lui Valeriu Diculescueste Cãtãlin Croitoru, care într-ade-vãr a candidat pentru un partidpolitic, dar a lãsat frâiele Federaþieiîn mâinile altei persoane din condu-cere, gãlãþeanul Constantin Ciosu.

Pichetarea profesorilor,ultimul episod

Au pichetat de ºase ori ºi au câº-tigat multe... promisiuni! Profesorii,care parcã la 28 noiembrie au fostmai puþini ca niciodatã în faþa Pre-fecturii, au reuºit sã smulgã din par-tea primarului promisiuni cã la ur-mãtoarea rectificare de buget vor maiprimi ceva în plus pe lângã ce era dejaprevãzut. Oricum, acestea nu seridicã la nivelul solicitãrilor sindica-liºtilor, care spun ca vor analiza ofer-ta primarului ºi vor vedea ce mãsuriiau. În loc sã strige tradiþionalele lo-zinci împotriva primarului, dascãlis-au mulþumit azi sã aºtepte rezulta-tele negocierilor dintre liderii lor ºiprimul edil al Galaþiului. Dupã maibine de douã ore de negocieri, lideriisindicali s-au întors la colegii lor cu oofertã de la Dumitru Nicolae: „Încer-cãm sã gãsim bani pentru încã 3 ti-chete, ºi cu 3 pe care le am sigur, cã leavem în buget, aºa, ca sã fie durereamai micã“, le-a spus edilul-ºef.Dascãlii au ascultat oferta primaruluiºi au plecat acasã, nu foarte liniºtiþi.Gândul negru cã de Sãrbãtori nu voravea bani cu care sã cumpere cadourifamiliei încã îi mai bântuie. „Noi nevom chestiona membrii în aceastãproblemã ºi vom vedea ce hotãrãsc.Cel puþin pânã la data la care va avealoc ºedinþa de Consiliu Local (n.r. – celmai târziu pe 12 decembrie) noi vomsuspenda pichetãrile. Oricum, nu sepune problema declanºãrii unei grevegenerale“, spune vicepreºedintele SIPGalaþi, Lidia Antoniu. Dacã ar fi sãprimeascã cele 6 tichete-cadou, pro-mise deja de primar, fiecare dascãl arprimi 300 de lei noi.

Potrivit contractului colectiv demuncã fiecare profesor ar mai avea deprimit 1.050 de lei.

�� BB OO GG DD AA NN NN II SS TT OO RR

PP EE NN TT RR UU SS UU GG EE SS TT II II ºº II RR EE CC LL AA MM AA ÞÞ II II

BB OO GG DD AA NN .. NN II SS TT OO RR @@RR TT VV MM EE DD II AA .. RROO

La Galaþi,

ªCOALAromâneascqopinii4


Cea mai importantã modalitate de manifestare a unui copil estejocul. Maria Montessori afirma cã „jocul este munca copilului“.

Jocul are un caracter universal; omul se joacã la orice vârstã,existând jocuri specifice fiecarei vârste. Jocul este prima manifestarea acþiunii umane, cãci are loc într-o formã spontanã ºi voluntarã încãdin primele luni de existenþã. Dupã cum spunea Fitzugh Doddson,„totul este joc pânã la 6 ani“.

„În cadrul activitãþilor generale ale copilului, ca ºi ale omului îngeneral, jocul se constituie ca forma ce contribuie în cea mai maremãsurã la organizarea ºi dezvoltarea unor structuri fundamentaleale personalitãþii”, afirmã Constantin Pãunescu.

Jocul reproduce ºi transformã activitãþi din realitatea obiectivã,contribuind la însuºirea celor mai multe conduite specific umane.Activitatea ludicã este o acþiune de cunoaºtere, cu rol de organizarea cunoaºterii. Deoarece dezvoltã „o mare trãire afectivã”, oferindbucuria de a exista, jocul ordoneazã gândirea, dezvoltã procese psi-hice, îmbogãteºte sentimentele. Jocul are loc într-un mediu acþional-afectiv, închis: jucându-se, copilul se bucurã ºi doreºte acþiune.Bucuria acþiunii provenitã din joc este o formã importantã de echili-brare afectiv-mentalã a copilului ºi a relaþiilor lui cu lumea încon-jurãtoare. C-tin Pãunescu a observat cã un copil care nu se joacã estetrist ºi singuratic, „este un bãtrân în miniaturã“.

Este cunoscut faptul cã o persoanã care în copilãrie a avut relaþiide prietenie, ajutorare, compãtimire, adicã a avut o activitate ludicãplãcutã, va avea un comportament social ºi moral echilibrat ºi ocapacitate sporitã de relaþionare cu oamenii.

Jocul constituie o lume interioarã proprie ºi se manifestã doardacã se îndeplinesc cele douã condiþii: integritatea neuropsihicã ºisolicitarea educaþionalã, aratã Pãunescu. Dacã existã o frustrareafectivã ca abandonul, neglijarea educaþionalã, conflicte în familieetc., cel mai afectat va fi jocul.

Clasicii psihopedagogiei speciale –E. Seguin, Maria Montessori,J.Piaget etc. – au arãtat importanþa deosebitã a jocului în diagnosti-carea dezvoltãrii intelectuale, a capacitãþilor psihologice, afective,psihomotrice.

Se cunoaºte cã deficienþa mentalã prezintã tulburãri grave aleactivitãþii ludice. Datoritã imaturitãþii neuropsihice ºi mentalefuncþiile stimulatoare ºi formative ale jocului sunt diminuate.E.Seguin preciza cã „«idiotul» care se joacã nu mai este «idiot»” saucã „merita un alt nume“. Deficienþii mental care au ºi tulburãri delimbaj au comportamentul ludic aproape inexistent.

În ultimii ani i s-a acordat jocului un rol central în educaþie, carea devenit astfel mai plãcutã, atrãgãtoare pentru micii ºcolari. Pentrupersoanele cu deficienþã mentalã jocul este cea mai importantãforma de recuperare. Jocul înseamnã învãþare ºi terapie recuperato-rie.

Jocul educaþional, care are o funcþie predictivã ºi propulsatoare,este considerat de H. Wallon ca test de dezvoltare ºi instrument demãsurare a evoluþiei mentale, a maturizãrii mentale ºi afective.

Jocul didactic poate fi folosit în toate tipurile de lecþii, în oricemoment al lecþiei.

Abordarea transdisciplinarã îl face pe micul ºcolar sã creadã cãse joacã. Astfel îºi însuºeºte cunoºtinþe, deprinderi, îºi dezvoltã pro-cese psihice, trecând treptat de la acþiuni practice spre acþiuni men-tale, în planul reprezentãrilor, fãrã un efort deosebit. Prin joc, elevuldevine subiect activ ce participã direct la propria formare.

Jocul modeleazã ºi, în acelaºi timp, compenseazã, acolo undeeste cazul, inteligenþa, personalitatea.

Prin joc, comportamentul copilului se modificã, devenind unulvoluntar. Contribuie la formarea autonomiei personale, la corecta-rea unor abateri comportamentale.

Strategiile jocului sunt strategii euristice, prin joc eleviidescoperind adevãruri, dezvoltându-ºi anumite capacitaþi de acþi-une.

Jocul didactic nu mai are un caracter spontan ºi voluntar, cidevine o activitate ce rezolvã sarcini didactice îmbinând tehnici edu-caþionale cu elemente de joc. Jocul motiveazã elevul pentru învãþare.Prin joc, elevul îºi foloseºte întregul potenþial psihic, îºi dezvoltãatenþia, iniþiativa, inventivitatea, spiritul de cooperare, de echipã.

Contribuþia jocului didactic la dezvoltarea capacitaþilor cogni-tive, la educarea însuºirilor de personalitate, la înfãptuirea obiec-tivelor de cunoaºtere ale procesului de predare-învãþare pentruºcolarii mici ºi îndeosebi pentru persoanele cu cerinþe educaþionalespeciale, este foarte importantã.

�� II NN SS TT II TT UU TT OO RR :: BB AA NN UU TT AA

CC LL AA UU DD II AA GG EE OO RR GG EE TT AA

LL II CC EE UU LL TT EE OO RR EE TT II CC „„AALL.. VVLLAAHHUUÞÞÃÃ““

Contribuþia jocului la dezvoltarea cognitivã a copiilornormali ºi a celor cu cerinþe educaþionale speciale

MOTTO:«Copilul râde: „Înþelepciunea ºi iubirea mea e jocul!“

Tânãrul cânta: „Jocul ºi –nþelepciunea mea-i iubirea!“Bãtrânul tace: „Iubirea ºi jocul meu e-nþelepciunea!“»

Performanþa didacticã va fi evaluatã prin:

�� Criterii de mãsurare a progresului ºcolar,exprimat prin:

• Evoluþia notelor/calificativelor obþinute la evaluãrilecurente;

• Rezultatele la evaluarile naþionale raportate la cele dela clasã;

• Rezultatele la testele iniþiale, raportate la rezultateletestelor curente, respectiv la cele finale.

�� Criterii privind implicarea cadrului didacticîn institutia din care face parte, prin:

• Roluri asumate;• Activitãþi intra ºi extracurriculare;• Managementului clasei;• Parteneriate;• Activitãþi interdisciplinare.� Criterii privind activitatea cadrului didactic

din perspectiva elevilor, pãrinþilor ºi a comunitãþii,prin:

• Evaluarea activitãþii cadrului didactic de cãtre: consi-liul de administraþie, consiliul profesoral, elevi, pãrinþiielevilor ºi comunitate.

� Criterii privind dezvoltarea profesionalã acadrului didactic ºi impactul acesteia asupra pro-gresului elevului ºi a performanþei instituþionale

• Formarea continuã, de specialitate, metodicã ºi ma-nagerialã, reflectatã în modul de proiectare ºi desfãºurare ademersului didactic;

• Aplicarea metodelor moderne de predare/învãþare,adaptate la nevoile clasei sau ale elevului;

• Contribuþia cadrului didactic la prestigiul unitãþii deînvãþãmânt.

Proiect MECTCriterii de evaluare

a performanþei didactice

ªCOALAromâneascq opinii 5

decembr ie 2008

Fidel manierei pompieristice cu care ne-a obiºnuit înultimii ani, MECT a supus dezbaterii publice, în perioada 12-28noiembrie, „Principiile pentru stabilirea criteriilor de salarizarediferenþiatã a cadrelor didactice“. Prin momentul ales pentrupunerea în dezbatere publicã a acestui proiect MECT a doveditîncã o datã cã nu sesizeazã importanþa demersului care ar tre-bui sã conducã la o creºtere realã a calitãþii actului educaþional,care sã nu se bazeze pe criterii subiective generatoare de for-malism ºi de creºtere artificialã a performanþei la clasã.

Blestemul experimentelor la care este supus învãþãmântulromânesc ºi actorii lui – elevi, cadre didactice, pãrinþi – conti-nuã chiar dacã experimentatorii se schimbã cu o frecvenþã ceare ca unic scop parcã distrugerea difinitivã a ceea ce nu fusesedistrus. Sã ne aducem aminte de experimentele „celebrilorminiºtri post-decembriºti“ care au implementat repartizareaelectronicã a absolvenþilor claselor a opta, care au reinventatînvãþãmântul profesional prin apariþia SAM-urilor, devenitepeste noapte un fel de centre de „reeducare“ pentru elevii, uniidintre ei cu rezultate foarte bune la Examenul de Capacitate,dar care au avut neºansa sã nu treacã de testul calculatorului,care au redefinit birocraþia prin inventarea ARACIP-ului, ca ºiinstrument pentru evaluarea externã a unitãþilor de învãþãmântºi care transformã profesorii în „scriitori“ de dosare, numitepompos „portofolii“ sau dosare care doar prin conþinutul lor aurolul de a atesta în faþa evaluatorilor „calitatea profesionalã“ acadrelor didactice. O altã gãselniþã a fost comasarea unitãþilordin mediul rural, urmatã de achiziþionarea microbuzelor detransport, fapt care a generat o exacerbare a abandonuluiºcolar. Nu trebuie uitat nici experimentul tezelor cu subiect

unic ºi a noilor criterii de admitere în liceu care defavorizeazã omare parte dintre elevi. Ce sã mai vorbim de afacerea lap-topurilor pentru elevii de clasa a noua ºi a zecea care s-au trans-format peste noapte în desktopuri doar pentru cã o firmãanume se afla în graþiile conducerii ministerului de la acea datãºi pentru cã, dacã tot avem bani, de ce sã nu îi risipim.

Acum, pe ultima sutã de metri, pentru ca totul sã fie com-plet, Ministerul a supus dezbaterii publice un nou proiect carevine sã bulverseze ºi mai mult sistemul ºi care poate însemna„încã o palmã“ datã cadrelor didactice.

Mai precis, prin acest proiect, MECT urmãreºte stabilireaunei salarizãri diferenþiate în baza performanþei didactice,exprimatã în progresul ºcolar al elevilor. Pânã aici, nimic rãu,cu atât mai mult cu cât acest lucru este necesar pentru creºtereacalitãþii în învãþãmânt ºi pentru motivarea personalului ºi faceparte din strategia elaboratã de comisia prezidenþialã. Numaicã MECT, în graba sa pentru retuºarea imaginii afectate deexperimentele anteriare ºi proiectele de legi fãcute pe genunchila munte, la mare ºi la ape minerale, uitã cã actuala legislaþie nupermite implementarea acestui sistem. Mai mult chiar, unelecriterii de performanþã propuse în vederea stabilirii salarizãriidiferenþiate sunt de-a dreptul hilare. Facem referire la anumitecriterii care pot introduce elementul subiectiv ºi pot genera for-malism.

Ne întrebãm cum poate fi evaluatã activitatea unui cadrudidactic în conformitate cu evaluarea fãcutã de elevi, pãrinþi ºicomunitate. Cum pot preºcolarii, elevii din ciclul primar ºi chiargimnazial, la vârsta pe care o au, sã aprecieze cu obiectivitateactivitatea profesionalã a cadrului didactic? Cum pot unii

pãrinþi, care s-au derobat de responsabilitatea educãrii propri-ilor copii, lãsând-o cu totul în grija ºcolii sã decidã cât de per-formant este un cadru didactic? Cum poate un pãrinte care nuare nici mãcar nivelul de pregãtire al copilului sãu sã facã o ast-fel de evaluare? Cum poate comunitatea localã, care de cele maimulte ori nu se implicã în niciun fel în actul educaþional, sãdecidã salariul cadrelor didactice? Referindu-ne doar la acestaspect, acceptã iniþiatorii acestor criterii sã fie salarizaþi de ceipe care ei pretind cã îi pot evalua în conformitate cu calitateapropriei prestaþii? Acesta nu este singurul criteriu care intro-duce note de subiectivism. Considerãm cã aceste criterii trebuieregândite în aºa fel încât prin ele, crescând interesul prestatoru-lui de educaþie, sã creascã de fapt calitatea actului educaþionalîn sine. Putem lua în discuþie ºi criteriul privind formarea con-tinuã de specialitate, metodicã ºi managerialã, formare careþine atât de calitatea „formatorului“ cât ºi de interesul pe careaceasta o reprezintã pentru beneficiar. Trebuie sã analizãmdoar plus-valoarea pe care formarea continuã o poate aduce încreºterea performanþei elevilor la clasã. În caz contrar, unii sevor face cã perfecþioneazã, alþii se vor face cã s-au perfecþionatiar lucrurile vor merge în continuare ca ºi pânã acum.

Mai în glumã, mai în serios, se spune cã experimentele suntfãcute pentru a nu reuºi. În ultima perioada MECT-ul s-aîncãpãþânat sã demonstreze acest principiu. Dacã vom conti-nua în acelaºi mod va trebui sã schimbãm lozinca leninistã„Învãþaþi! Învãþaþi! Învãþaþi!“ cu lozinca româneascã „Experi-mentaþi! Experimentaþi! Experimentaþi!“

Pãrerea mea.

�� CC OO NN SS TT AA NN TT II NN CC II OO SS UU

Elevii, pãrinþii ºi comunitatea vor stabili salariile cadrelor didactice

Coºmarul profesorilor continuã

Scrisoare deschisã cãtre Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

DDoommnnuullee mmiinniissttrruu,,În urma analizei riguroase a proiectului de lege privind principiile

ºi criteriile de evaluare a performanþei didactice, ne vedem îndreptãþiþisã vã supunem atenþiei urmãtoarele aspecte:

1. Evaluarea cadrelor didactice pe baza performanþelor realizate laclasã trebuie sã fie consecinþã a unei evaluãri prealabile a unitãþii deînvãþãmânt, a specificului acesteia ºi a existenþei sau inexistenþei uneiculturi organizaþionale;

2. Un astfel de sistem de evaluare a cadrelor didactice – pe baza cri-teriilor emise de director, consiliul de administraþie, consiliul profeso-ral, elevi, pãrinþii elevilor ºi comunitate – apreciem cã nu este de dorita fi tradus în practicã, pornind de la urmãtoarele considerente:

a. directorii instituþiilor de învãþãmânt sunt promovaþi, în cea maimare parte, pe criteriul apartenenþei politice ºi mai puþin pe cel al com-petenþelor deþinute. Prin urmare considerãm cã nu dispun de capaci-tãþile necesare unei evaluãri obiective;

b. consiliul de administraþie, ca o consecinþã a celor prezentate maisus, nu poate realiza o evaluare obiectivã;

c. dacã analizãm cele douã aspecte prezentate la punctele a ºi b,vom putea lesne formula concluzia: se vor crea abuzuri care, fie vorduce la creºterea corupþiei în învãþãmânt ºi pierderea cadrelor didacticepregãtite, fie vor genera conflicte de muncã;

d. evaluarea cadrelor didactice de cãtre elevi, pãrinþi ºi comunitate,nu face decât sã minimalizeze rolul educaþiei formale în ,,construirea”personalitãþii. Acest demers nu demonstreazã altceva decât cã oricinese pricepe la educaþie ºi îºi poate permite o evaluare a acestui proces.Din acest motiv, întrebarea legitimã care ne frãmântã este: de ce arenevoie sistemul de învãþãmânt de cadre didactice pregãtite, ancorateîntr-un proces de învãþare continuã, dacã evaluarea acestora se poateface oricum ºi de cãtre oricine?

3. Evaluarea cadrelor didactice este folositã, în prezent, ca o armã.Aceastã nouã lege vine sã perfecþioneze ,,arma“ cu care cadrele didac-tice sunt puse la respect ºi familiarizate cu obedienþa.

4. În instituþiile de învãþãmânt preuniversitar avem, în prezent, o,,culturã a fricii”, care va fi, dupã adoptarea noii legi, din ce în ce maiînfloritoare. Istoria ne-a demonstrat cã nimic nu frâneazã mai puternicinventivitatea ºi creativitatea, decât frica.

5. Criteriile privind implicarea cadrului didactic în instituþia dincare face parte prin:

a. roluri asumate – care probabil cã presupune ceea ce cadreledidactice fac zilnic: paza instituþiei, prin serviciul pe ºcoalã; consiliere,prin discuþii ºi interviuri cu elevii; rolul de formator, coordonator, ma-nager al clasei etc.;

b. Activitãþi intra ºi extracurriculare: în organizaþiile de învãþãmântpreuniversitar existã ºi funcþioneazã un numãr de 20-22 de comisii, alcãror rol nu a fost ºi nu cred cã va fi demonstrat ºtiinþific vreodatã;

c. Parteneriate;d. Activitãþi interdisciplinare.Toate acestea, cu siguranþã, la o normare realã a muncii, vor depãºi

cu mult normele impuse de legislaþia muncii în vigoare ºi de psihologiaºi ergonomia muncii.

Aspectele pe care le-am prezentat ne conferã, în opinia noastrã,dreptul sã aducem urmãtoarele amendamente proiectului de lege:

1. Evaluarea cadrelor didactice sã se realizeze de cãtre directorulinstituþiei de învãþãmânt cu consultarea consiliului de administraþie ºia consiliului profesoral în momentul în care directorul este propus decãtre membrii consiliului profesoral ºi supus unor teste elaborate deMinisterul Educaþiei cu consultarea unor specialiºti de marcã în dome-niul managementului resurselor umane. Testele sã se susþinã în cadruformal asigurat de Minister;

2. Consiliul de administraþie sã fie propus ºi ales prin vot secret încadrul consiliului profesoral la începutul fiecãrui an ºcolar;

3. Evaluarea sã fie circularã, respectiv activitatea directorului ºi aconsiliului de administraþie sã fie evaluatã periodic de cãtre consiliulprofesoral, iar cele trei foruri pot proceda la evaluarea nominalã acadrelor didactice;

4. Sã se aplice o evaluare circularã ºi în cazul pãrinþilor, pe carecadrul didactic sã-i poatã evalua ºi contesta în funcþie de comporta-mentul ºi atitudinea copiilor.

5. Evaluarea cadrelor didactice sã se realizeze pe baza criteriilor sta-bilite de normarea muncii, în urma analizei atente a tuturor atribuþiilorcare le revin, ºi în urma aplicãrii ºi calculãrii unui estimator al graduluide stres, care influenþeazã dinamica ºi evoluþia activitãþii.

�� CC UU RR EE SS PP EE CC TT ,,PP RR OO FF .. DD RRDD .. MM II TT II CC AA NN LLUU CC II CC AA

PP RR OO FF .. GG RR .. II II TT OO MM AA EE NN UU ÞÞ AA MM AA RR GG AA RR EE TT AA

GG RR UU PP ªª CC OO LL AA RR II NN DD UU SS TT RR II AA LL DD EE MM AA RR II NN ÃÃ GG AA LL AA ÞÞ II

ªCOALAromâneascqnoutãþi6


GGuuvveerrnnuull aa aaddooppttaatt,, îînn ººeeddiinnþþaa ddee mmaarrþþii 2255nnooiieemmbbrriiee,, oo HHoottããrrâârree ddee GGuuvveerrnn ccaarree aapprroobbããssttaannddaarrddeellee ddee rreeffeerriinnþþãã ººii iinnddiiccaattoorriiii ddee ppeerrffoorr--mmaannþþãã ppeennttrruu eevvaalluuaarreeaa ººii aassiigguurraarreeaa ccaalliittããþþiiiiîînn îînnvvããþþããmmâânnttuull pprreeuunniivveerrssiittaarr ddee ssttaatt ººii ppaarrttii--ccuullaarr.. SSttaannddaarrddeellee ddee rreeffeerriinnþþãã ((ddee ccaalliittaattee))rreepprreezziinnttãã,, ccoonnffoorrmm lleeggiiii,, ddeessccrriieerreeaa cceerriinnþþeelloorrccaarree ddeeffiinneesscc uunn nniivveell ooppttiimmaall ddee rreeaalliizzaarree aauunneeii aaccttiivviittããþþii ddee ccããttrree oo oorrggaanniizzaaþþiiee ffuurrnniizzooaarreeddee eedduuccaaþþiiee,, ppee bbaazzaa bbuunneelloorr pprraaccttiiccii eexxiisstteennttee

llaa nniivveell nnaaþþiioonnaall,, eeuurrooppeeaann ssaauu mmoonnddiiaall..EEllee ssee aaddrreesseeaazzãã îînn mmoodd ddiirreecctt,, ccaaddrreelloorr ddiiddaaccttiiccee,, ccoommiissiiiilloorr ddee eevvaalluuaarree ººii ddee aassiigguu--rraarree aa ccaalliittããþþiiii,, ddiirreeccttoorriilloorr ººii ccoonnssiilliiiilloorr ddeeaaddmmiinniissttrraaþþiiee,, pprreeccuumm ººii bbeenneeffiicciiaarriilloorr sseerrvviiccii--iilloorr eedduuccaaþþiioonnaallee,, ccaarree ppoott lluuaa llaa ccuunnooººttiinnþþãã ddeenniivveelluull ccaalliittããþþiiii eedduuccaaþþiieeii ooffeerriittee ddee ffuurrnniizzoorriiii ddeeeedduuccaaþþiiee îînn rraappoorrtt ccuu iinnddiiccaattoorriiii ddee ppeerrffoorr--mmaannþþãã.. AAvvâânndd îînn vveeddeerree OOUUGG nnrr.. 7755//22000055,, îînnpprroocceessuull ddee eevvaalluuaarree aa ccaalliittããþþiiii vvoorr ffii ffoolloossiittee

aattââtt ssttaannddaarrddeellee ddee aaccrreeddiittaarree ººii eevvaalluuaarree,,aapprroobbaattee pprriinn HHGG nnrr.. 2211//22000077,, ccââtt ººii ssttaannddaarr--ddeellee ddee rreeffeerriinnþþãã aapprroobbaattee pprriinn pprreezzeennttuull aaccttnnoorrmmaattiivv.. AAssttffeell,, îînn vveeddeerreeaa rreessppeeccttããrriiii ddeessccrriipp--ttoorriilloorr ddee ccaalliittaattee ((cceerriinnþþeelloorr ssppeecciiffiiccee)),, iinnssttiittuuþþii--iillee ddee îînnvvããþþããmmâânntt vvoorr ffii oobblliiggaattee ssãã ccoommuunniicceessiisstteemmaattiicc ccuu ppããrriinnþþiiii ººii ccuu cceeiillaallþþii bbeenneeffiicciiaarriiddee îînnvvããþþããmmâânntt ddiinn ccoommuunniittaattee,, ssãã iimmppllee--mmeenntteezzee pprrooggrraammee ººii ssãã iiaa mmããssuurrii ddee ddiimmii--nnuuaarree aa vviioolleennþþeeii îînn ººccooaallãã..

Standarde de referintã

11.. DDeessccrriieerreeaa ssiittuuaaþþiieeii îînnaaiinntteeaa eellaabboorrããrriiii pprrooiieeccttuulluuii ddee aacctt nnoorrmmaattiivv Prin politicile sale educaþionale,

prin crearea unui nou cadru legislativ ºiinstituþional, precum ºi prin alocarearesurselor financiare necesare, Guver-nul României ºi-a propus sã reconstru-iascã sistemul educativ al þãrii, conformnevoilor cetãþenilor, comunitãþilor ºisocietãþii româneºti ºi în concordanþãcu evoluþiile europene.

Prezentul proiect de act normativ afost elaborat pe baza documentelor depolitici publice aprobate de GuvernulRomâniei, precum ºi de MinisterulEducaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului, îndomeniul educaþiei, dupã cum ur-meazã: 1. Programul de Guvernare 2005-2008;2. Programul Naþional de Reforme; 3. Programul Operaþional Sectorialprivind dezvoltarea resurselor umane; 4. Strategia Ministerul Educaþiei ºiCercetãrii pentru perioada 2006 –2008; 5. Strategia de descentralizare a învã-þãmântului preuniversitar, aprobatãprin Memorandum în ºedinþa de Gu-vern din 20 decembrie 2005.

Astfel, în Programul de Guvernare2005 – 2008, la Capitolul 5 – Politicaîn domeniul educaþiei, oferta politicã aGuvernului este construitã în jurulurmãtoarelor obiective majore: accesegal ºi sporit la educaþie; calitate ridica-tã a educaþiei ºi pregãtirea societãþii ba-zate pe cunoaºtere (s.n.); descentraliza-rea ºi depolitizarea sistemului educativ;transformarea educaþiei în resursã debazã a modernizãrii României; consi-derarea investiþiei în capitalul uman cainvestiþia cea mai profitabilã pe termenlung; reconstrucþia învãþãmântului înmediul rural; combinarea eficientã aeducaþiei de elitã cu educaþia generalã;compatibilizarea europeanã ºi scoate-rea învãþãmântului românesc din izo-larea din ultimii ani; dezvoltarea insti-tuþionalã a educaþiei permanente.

De asemenea, Guvernul Românieiºi-a propus sã asigure creºterea calitãþiieducaþiei prin abordarea educaþiei caforþã principalã a schimbãrii tehnolo-giei, economiei, administraþiei ºi a pro-movãrii de valori în societate, transfor-marea învãþãmântului într-o reþea deunitãþi ºi instituþii cu rezultate mãsura-bile în ceea ce priveºte dobândirea decãtre elevi ºi studenþi a cunoºtinþelor,competenþelor ºi aptitudinilor necesaresocietãþii cunoaºterii, respectiv prinadecvarea sistemului educaþional lanevoile pieþei forþei de muncã locale,naþionale ºi europene.

Programul Naþional de Reformecuprinde, în cadrul Planului de acþiuneasociat, Programul „Asigurarea calitãþiiîn educaþie”.

Programul Operaþional Sectorialprivind dezvoltarea resurselor umane

prevede, în cadrul Axei Prioritare 1 –Educaþia ºi formarea profesionalã însprijinul creºterii economice ºi dezvol-tãrii societãþii bazate pe cunoaºtere, do-meniul major de intervenþie 1.1. Accesulla educaþie ºi învãþãmânt profesional ºitehnic de calitate – acþiuni pentru sis-tem ºi pentru furnizorii de educaþie.Conform POSDRU: „În prima jumã-tate a perioadei de programare, spriji-nul FSE pentru îmbunãtãþirea edu-caþiei preuniversitare ºi educaþiei ºi for-mãrii profesionale iniþiale se va concen-tra asupra descentralizãrii, asigurãriicalitãþii ºi accesului egal la educaþie.Pentru asigurarea calitãþii, FSE va spri-jini cu precãdere: dezvoltarea metodo-logiilor de asigurare a calitãþii ºi de eva-luare pentru Agenþia Naþionalã pentruAsigurarea Calitãþii în ÎnvãþãmântulPreuniversitar, formarea de evaluatoriai calitãþii, sprijinirea furnizorilor deeducaþie ºi educaþie ºi formare profesio-nalã iniþialã, în vederea implementãriinoilor instrumente ºi pentru alinierea lanoile standarde, formarea personaluluidin grupurile þintã menþionate mai sus“.

În cadrul „Strategiei MinisterulEducaþiei ºi Cercetãrii pentru perioada20062008”, una din direcþiile funda-mentale de acþiune este „Asigurareacalitãþii educaþiei ºi compatibilizareasistemului naþional de învãþãmânt cusistemul european de educaþie ºi for-mare profesionalã”. Aceastã direcþie vafi realizatã, printre altele, prin „elabo-rarea unor standarde ºi indicatori deperformanþã pentru acreditarea unitã-þilor ºcolare”.

Strategia de descentralizare a învã-þãmântului preuniversitar aprobatãprin Memorandum în ºedinþa de Gu-vern din 20 decembrie 2005, stabileºtecã „Procesul de descentralizare va fiînsoþit de un sistem de control ºi moni-torizare a calitãþii care va asigura urmã-toarele:

– coerenþa politicilor privind dez-voltarea curricularã, predarea-învãþa-rea-evaluarea pe baza standardelorspecifice;

– respectarea cerinþelor legale pre-vãzute în Regulamentul privind proce-durile de elaborare, monitorizare ºievaluare a politicilor publice la nivelcentral;

– asigurarea stabilitãþii ºi continu-itãþii politicilor educaþionale în confor-mitate cu standardele aprobate;

– revizuirea periodicã a politicilorpentru eliminarea efectelor perverse;

– asumarea de cãtre corpul profe-soral a viziunii privind asigurarea ca-litãþii promovate de ARACIP;

Politicile educaþionale vor fi coor-donate intra ºi interministerial de cãtreMEdC prin Agenþia Românã pentruAsigurarea Calitãþii în ÎnvãþãmântulPreuniversitar (ARACIP). ARACIP vaelabora standarde, standarde de refe-rinþã, indicatori de calitate, metodologii

ºi instrumente de evaluare, ghiduri debune practici.”

Prin adoptarea Ordonanþei deurgenþã a Guvernului nr. 75/2005 pri-vind asigurarea calitãþii educaþiei, apro-batã cu completãri ºi modificãri prinLegea nr. 87/2006, s-au pus bazeleconstruirii unui sistem naþional coerentºi unitar de management al calitãþii însistemul educaþional, preuniversitar ºisuperior, de stat ºi particular.

Ordonanþa de urgenþã a Guvernu-lui nr. 75/2005 privind asigurarea cali-tãþii educaþiei, aprobatã cu completãriºi modificãri prin Legea nr. 87/2006prevede înfiinþarea Agenþiei Românede Asigurare a Calitãþii în ÎnvãþãmântulPreuniversitar (ARACIP), instituþiepublicã, de interes naþional, aflatã însubordonarea Ministerului Educaþiei,Cercetãrii ºi Tineretului, având dreptscop evaluarea externã a calitãþii în în-vãþãmântul preuniversitar.

În conformitate cu prevederile art.2 pct. a) din HG nr. 1258/2005 privindaprobarea Regulamentului de organi-zare ºi funcþionare al Agenþiei Românede Calitãþii în Învãþãmântul Preuniver-sitar (ARACIP), misiunea ARACIP va fiaxatã pe ,,efectuarea evaluãrii externe acalitãþii educaþiei oferite de instituþiilede învãþãmânt preuniversitar ºi de alteorganizaþii furnizoare de programe deformare profesionalã continuã specificeînvãþãmântului preuniversitar, cu sco-pul de a atesta capacitatea organizaþi-ilor furnizoare de educaþie de a satisfaceaºteptãrile beneficiarilor ºi standardelede calitate’’.

Conform prevederilor art. 24 alin.(3) pct. a) din Ordonanþa de urgenþã aGuvernului nr. 75/2005 privind asigu-rarea calitãþii educaþiei, aprobatã cucompletãri ºi modificãri prin Legea nr.87/2006, cu modificãrile ulterioare,,,ARACIP elaboreazã, actualizeazã pe-riodic ºi propune ministrului educaþieiºi cercetãrii standardele, standardele dereferinþã ºi indicatorii de performanþãpentru evaluarea ºi asigurarea calitãþiiîn învãþãmântul preuniversitar, care seaprobã prin hotãrâre a Guvernului’’.

În conformitate cu prevederile le-gale, sistemul de management ºi de asi-gurare a calitãþii cuprinde, ca etapã pre-mergãtoare ºi pregãtitoare, autorizareaºi acreditarea instituþiilor de învãþã-mânt, întrucât sistemele de manage-ment ºi de asigurare a calitãþii pot fi im-plementate numai dupã ce unitãþileºcolare îndeplinesc un numãr de cerinþede funcþionare, considerate minimale.

În aceste condiþii, la momentul ac-tual, sunt aprobate ºi se aplicã Stan-dardele de autorizare de funcþionareprovizorie a unitãþilor de învãþãmântpreuniversitar, precum ºi Standardelede acreditare ºi de evaluare periodicã aunitãþilor de învãþãmânt preuniversi-tar, aprobate prin Hotãrârea Guvernu-lui nr. 21/2007.

Conform art. 4 din Ordonanþa deurgenþã a Guvernului nr. 75/2005 pri-vind asigurarea calitãþii educaþiei, apro-batã cu completãri ºi modificãri prinLegea nr. 87/2006, cu modificãrileulterioare, acreditarea organizaþiilorfurnizoare de educaþie ºi a programelorlor de studiu este parte a asigurãrii cali-tãþii prin care se certificã respectareacerinþelor (exprimate în termeni de „re-gulã” sau „rezultat”), care se referã laexistenþa unor structuri ale organizaþi-ilor furnizoare de educaþie ºi privindprogramele lor de studii ºi la funcþiona-rea acestora conform reglementãrilorîn vigoare. Ca atare, îndeplinirea stan-dardelor de acreditare reprezintã nive-lul minimal de calitate pentru orice fur-nizor de educaþie, pentru ca acesta sãdevinã parte integrantã, cu drepturi de-pline, în sistemul naþional de învãþã-mânt.

Potrivit dispoziþiilor Ordonanþei deurgenþã a Guvernului nr. 75/2005 pri-vind asigurarea calitãþii educaþiei, apro-batã cu completãri ºi modificãri prinLegea nr. 87/2006, cu modificãrile ul-terioare, furnizorii de educaþie se su-pun, din 5 în 5 ani evaluãrii periodiceexterne a calitãþii, pe baza standardelorºi a standardelor de referinþã. Ca atare,pentru a începe efectiv evaluarea perio-dicã a calitãþii educaþiei în învãþãmân-tul preuniversitar, în înþelesul art. 3 dinactul normativ sus-menþionat, este ne-voie de aprobarea, prin hotãrâre a Gu-vernului, a standardelor de referinþã ºia indicatorilor de performanþã.

22.. SScchhiimmbbããrrii pprreeccoonniizzaattee Aprobarea, prin prezentul proiect

de act normativ, a standardelor de refe-rinþã ºi a indicatorilor de performanþãva putea asigura evaluarea calitãþii edu-caþiei oferitã de unitãþile de învãþãmântpreuniversitar acreditate.

În acest fel, pentru evaluarea com-plexã a furnizorilor de educaþie, vor fifolosite atât standardele de acreditare ºievaluare externã periodicã a unitãþilorde învãþãmânt preuniversitar, aprobateprin HG nr. 21/2007, cât ºi standardelede referinþã, care fac obiectul prezenteipropuneri de act normativ.

Standardul de referinþã (de calita-te) reprezintã, conform prevederilorart. 9 lit. c) din Ordonanþa de urgenþã aGuvernului nr. 75/2005 privind asigu-rarea calitãþii educaþiei, aprobatã cucompletãri ºi modificãri prin Legea nr.87/2006, cu modificãrile ulterioare,,,descrierea cerinþelor care definesc unnivel optimal de realizare a unei acti-vitãþi de cãtre o organizaþie furnizoarede educaþie, pe baza bunelor practiciexistente la nivel naþional, europeansau mondial’’.

Indicatorul de performanþã repre-zintã, conform prevederilor art. 9 lit. d)din Ordonanþa de urgenþã a Guvernu-lui nr. 75/2005 privind asigurarea ca-

litãþii educaþiei, aprobatã cu completãriºi modificãri prin Legea nr. 87/2006,cu modificãrile ulterioare, ,,instrumen-tul de mãsurare a gradului de realizarea unei activitãþi desfãurate de o organi-zaþie furnizoare de educaþie prin rapor-tare la standarde, respectiv la standardede referinþã’’.

Domeniile ºi criteriile prevãzute deactul normativ sus-menþionat au fostoperaþionalizate în subdomenii ºi indi-catori în conformitate cu bunele prac-tici existente ºi cu structura modelelorde calitate aplicate la ora actualã (ISO,EFQM, CQAFVET). Pentru fiecare in-dicator au fost formulaþi descriptori denivel. Aceºti descriptori, asociaþi stan-dardelor de referinþã, definesc tipul ºinivelul aºteptat al performanþei educa-þionale pentru indicatorul respectiv. Caurmare, indicatorii (definiþi în stan-dardele de funcþionare), asociaþi cudescriptorii de performanþã, stabiliþi pebaza ,,bunelor practici existente la nivelnaþional, european sau mondial’’ (art. 9lit. c) din Ordonanþa de urgenþã a Gu-vernului nr. 75/2005 privind asigura-rea calitãþii educaþiei, aprobatã cu com-pletãri ºi modificãri prin Legea nr.87/2006, cu modificãrile ulterioare)devin, în standardele de referinþã, indi-catori de performanþã.

În evaluarea calitãþii educaþiei,inclusiv în aprecierea excelenþei, se vaavea în vedere progresul în îmbu-nãtãþirea calitãþii (care va fi continuu,permanent i bazat pe dovezi), în pri-vinþa:

• Nivelului de realizare a obiec-tivelor asumate;

• Satisfacerii nevoilor beneficiarilordirecþi ºi indirecþi de educaþie.

• Iniþiativei, inovaþiei, creativitãþiiprin care furnizorul de educaþie îidefineºte personalitatea proprie, princare îi atrage clienþii ºi beneficiarii ºicare se constituie ca exemple de bunãpracticã („benchmarks”).

Rezultatele evaluãrii vor fi fãcutepublice: atât rapoartele de evaluareinternã (de autoevaluare), cât ºi cele deevaluare externã sunt publice. Deasemenea, pentru fiecare unitate ºcola-rã evaluatã (în vederea acreditãrii sau laevaluarea periodicã) va fi publicat unraport sintetic în care este prezentat,pentru fiecare indicator, nivelul de per-formanþã realizat. Acest raport sinteticva permite orientarea beneficiarilor –direcþi sau indirecþi – pe piaþa servici-ilor educaþionale.

Precizãm cã standardele de refe-rinþã ºi indicatorii de performanþã pre-vãzuþi în prezentul act normativ suntcorelaþi cu cei din învãþãmântul profe-sional ºi tehnic, precum ºi cu cei dez-voltaþi în învãþãmântul superior româ-nesc.

Motivul emiterii actului normativ

,

ªCOALAromâneascq noutãþi 7

decembr ie 2008

pentru asigurarea calitãþii înînvãþãmântul preuniversitar

Standardul de referinþã (de calitate) repre-zintã, conform legii, descrierea cerinþelor caredefinesc un nivel optimal de realizare a uneiactivitãþi de cãtre o organizaþie furnizoare deeducaþie, pe baza bunelor practici existente lanivel naþional, european sau mondial. Stan-dardele de referinþã se aplicã domeniilor pre-

vãzute de art. 10 din Ordonanþa de urgenþã aGuvernului nr. 75/2005, privind asigurarea ca-litãþii educaþiei, aprobatã cu completãri ºi mo-dificãri prin Legea nr. 87/2006, cu modificãrileulterioare. Pentru fiecare domeniu sunt definitesubdomenii, pentru fiecare subdomeniu suntformulaþi indicatori, iar la fiecare indicatori

sunt definiþi descriptori. Descriptorii suntenunþuri care stabilesc, pentru fiecare indicatorîn parte cerinþele efective pentru ca serviciileeducaþionale oferite de cãtre organizaþia furni-zoare de educaþie sã fie considerate ca optime.Având în vedere prevederile art. 4 din OUG nr.75/2005 sus - menþionatã, în procesul de eva-luare a calitãþii vor fi folosite atât standardele deacreditare ºi evaluare periodicã, aprobate prinHG nr. 21/2007 (care reprezintã, conform art. 9lit. b) din OUG nr. 75/2005 menþionatã ante-rior, nivelul minim obligatoriu de realizare aunei activitãþi de educaþie), cât ºi standardele dereferinþã aprobate prin prezentul act normativ

(care reprezintã, conform art. 9 lit. c) din OUGnr. 75/2005 nivelul optimal de realizare a uneiactivitãþi de cãtre o organizare furnizoare deeducaþie). Mai multe informaþii puteþi obþine lawww.scoalaromaneasca.ro.

Criterii Subdomenii Indicatori de performanþã

A. Domeniul „Capacitate instituþionalã”

a) structurile instituþionale,administrative ºi manageriale

1. Management strategic

1.1. Existenþa, structura ºiconþinutul documentelorproiective (proiectul de dez-voltare ºi planul de imple-mentare).

1.2. Organizarea internã aunitãþii de învãþãmânt

1.3. Existenþa ºi funcþionareasistemului de comunicareinternã ºi externã

2. Management operaþional

2.1. Funcþionarea curentã aunitãþii de învãþãmânt

2.2. Existenþa ºi funcþionareasistemului de gestionare ainformaþiei; înregistrarea, pre-lucrarea ºi utilizarea datelor ºiinformaþiilor

2.3. Asigurarea serviciilormedicale pentru educabili

2.4. Asigurarea securitãþiituturor celor implicaþi înactivitatea ºcolarã, în timpuldesfãºurãrii programului2.5. Asigurarea serviciilor deorientare ºi consiliere pentrueducabili

b) baza materialã

1. Spaþii ºcolare

1.1. Existenþa ºi caracteristicilespaþiilor ºcolare

1.2. Dotarea spaþiilor ºcolare

1.3. Accesibilitatea spaþiilorºcolare

1.4. Utilizarea spaþiilor ºcolare

2. Spaþii administrative2.1. Existenþa, caracteristicileºi funcþionalitatea spaþiiloradministrative

3. Spaþii auxiliare

3.1. Existenþa, caracteristicileºi funcþionalitatea spaþiilorauxiliare

3.2. Accesibilitatea spaþiilorauxiliare

3.3. Utilizarea spaþiilor auxiliare

4. Materialele ºi mijloacele de învãþãmânt, auxiliarele curriculare

4.1. Dotarea cu mijloace de învãþãmânt ºi cu auxiliarecurriculare

4.2. Existenþa ºi dezvoltareafondului bibliotecii ºcolare /centrului de documentare ºiinformare

4.3. Dotarea cu tehnologieinformaticã ºi de comunicare

4.4. Accesibilitatea echipa-mentelor, materialelor,mijloacelor de învãþãmânt ºiauxiliarelor curriculare

5. Documente ºcolare5.1. Procurarea ºi utilizareadocumentelor ºcolare ºi aactelor de studii

c) resurse umane 1. Managementul personalului

1.1. Managementul personalu-lui didactic ºi de conducere

1.2. Managementul personalului didactic auxiliarºi personalului nedidactic


B. Domeniul „Eficacitate educaþionalã”

a) conþinutul programelor destudiu

1. Oferta educaþionalã

1.1. Definirea ºi promovareaofertei educaþionale

1.2. Existenþa parteneriatelorcu reprezentanþi ai comunitãþii

2. Curriculum2.1. Proiectarea curriculumului 2.2. Realizarea curriculumului

b) rezultatele învãþãrii

1. Performanþele ºcolare 1.1. Evaluarea rezultatelorºcolare

2. Performanþele extraºcolare 2.1. Evaluarea rezultatelor laactivitãþile extracurriculare(extraclasã ºi extraºcolare)

c) activitatea de cercetareºtiinþificã sau metodicã, dupãcaz

1. Activitatea ºtiinþificã ºimetodicã

1.1. Activitatea ºtiinþificã

1.2. Activitatea metodicã acadrelor didactice

d) activitatea financiarã aorganizaþiei 1. Activitatea financiarã

1.1. Constituirea bugetuluiºcolii1.2. Execuþia bugetarã


C. Domeniul „Managementul calitãþii“

a) strategii ºi proceduri pentruasigurarea calitãþii

1. Autoevaluarea instituþionalã1.1. Existenþa ºi aplicarea procedurilor de autoevaluareinstituþionalã

2. Managementul calitãþii lanivelul organizaþiei

2.1. Existenþa ºi aplicarea procedurilor interne de asigurare a calitãþii

2.2. Dezvoltarea profesionalãa personalului

b) proceduri privind iniþierea,monitorizarea ºi revizuireaperiodicã a programelor ºi activitãþilor desfãºurate

1. Revizuirea periodicã a ofertei ºcolii

1.1. Revizuirea ofertei edu-caþionale i a proiectului dedezvoltare

c) proceduri obiective ºi trans-parente de evaluare a învãþãrii

1. Optimizarea procedurilor deevaluare a învãþãrii

1.1. Existenþa ºi aplicarea procedurilor de optimizare a evaluãrii învãþãrii

d) proceduri de evaluare periodicã a calitãþii corpuluiprofesoral

1. Evaluarea corpului profesoral

1.1. Evaluarea calitãþii activitãþii corpului profesoral

e) accesibilitatea resurseloradecvate învãþãrii

1. Optimizarea accesului laresursele educaþionale

1.1. Optimizarea accesului laresursele educaþionale

f) baza de date actualizatã sistematic, referitoare la asigurarea internã a calitãþii

1. Constituirea ºi actualizareabazei de date

1.1. Constituirea bazei de datea unitãþii de învãþãmânt

g) transparenþa informaþiilorde interes public cu privire laprogramele de studii ºi, dupãcaz, certificatele, diplomele ºicalificãrile oferite

1. Asigurarea accesului la informaþie al persoanelor ºiinstituþiilor interesate

1.1. Asigurarea accesului laoferta educaþionalã a ºcolii

h) funcþionalitatea structurilorde asigurare a calitãþii educaþiei, conform legii

1. Funcþionarea structurilorresponsabile cu evaluareainternã a calitãþii

1.1. Constituirea ºi funcþionareastructurilor responsabile cuevaluarea internã a calitãþii

Standarde de referinþã ºi indicatori de performanþã pentru evaluarea ºi asigurarea calitãþii în învãþãmântul preuniversitar

IANUARIEL M M J V S D

1 2 3 4

55 66 7 8 9 10 11

1122 1133 14 15 16 17 18

1199 2200 21 22 23 24 25

2266 2277 28 29 30 31

FEBRUARIEL M M J V S D

1

22 33 4 5 6 7 8

99 1100 11 12 13 14 15

1166 1177 18 19 20 21 22

2233 2244 25 26 27 28

MARTIEL M M J V S D

11

22 3 4 5 6 7 88

99 10 11 12 13 14 1155

1166 17 18 19 20 21 2222

2233 24 25 26 27 28 2299

3300 31

APRILIEL M M J V S D

1 2 3 4 55

66 7 8 9 10 11 1122

1133 14 15 16 17 18 1199

2200 21 22 23 24 25 2266

2277 28 29 30

MAIL M M J V S D

1 2 33

44 5 6 7 8 9 1100

1111 12 13 14 15 16 1177

1188 19 20 21 22 23 2244

2255 26 27 28 29 30 3311

IUNIEL M M J V S D

11 2 3 4 5 6 77

88 9 10 11 12 13 1144

1155 16 17 18 19 20 2211

2222 23 24 25 26 27 2288

2299 30

www.fen.ro � www.s

2 0

IULIEL M M J V S D

1 2 3 4 55

66 7 8 9 10 11 1122

1133 14 15 16 17 18 1199

2200 21 22 23 24 25 2266

2277 28 29 30 31

AUGUSTL M M J V S D

1 22

33 4 5 6 7 8 99

1100 11 12 13 14 15 1166

1177 18 19 20 21 22 2233

2244 25 26 27 28 29 3300

3311

SEPTEMBRIEL M M J V S D

1 2 3 4 5 66

77 8 9 10 11 12 1133

1144 15 16 17 18 19 2200

2211 22 23 24 25 26 2277

2288 29 30

OCTOMBRIEL M M J V S D

1 2 3 44

55 6 7 8 9 10 1111

1122 13 14 15 16 17 1188

1199 20 21 22 23 24 2255

2266 27 28 29 30 31

NOIEMBRIE DECEMBRIEL M M J V S D

1 2 3 4 5 66

77 8 9 10 11 12 1133

1144 15 16 17 18 19 2200

2211 22 23 24 25 26 2277

2288 29 30 31

L M M J V S D

11

22 3 4 5 6 7 88

99 10 11 12 13 14 1155

1166 17 18 19 20 21 2222

2233 24 25 26 27 28 2299

3300

scoalaromaneasca.ro

0 9

ªCOALAromâneascqsindicate10


Sindicatul Învãþãmântului „I.L.Caragiale“, judeþul Prahova, ºi-a alesîn cadrul Conferinþei Judeþene, care aavut loc la 27 octombrie, noua struc-turã de conducere.

Conferinþa judeþeanã este uneveniment important în viaþa oricãrei

organizaþii sindicale. Este momentulîn care se face analiza activitãþiidesfãºurate de organizaþie între celedouã runde de alegeri, se prezintãbilanþul financiar al organizaþiei ºi sestabilesc strategiile pentru activitateaurmãtoare. Aºa s-a întâmplat ºi laPloieºti, unde Sindicatul Învãþãmân-tului „I.L. Caragiale“, unul dintre sin-dicatele importante afiliate FederaþieiEducaþiei Naþionale, cu o activitate ºio dinamicã demne de remarcat, aprezentat în faþa celor 109 de delegaþi,reprezentanþi ai celor peste 1.600 demembri de sindicat un bilanþ merito-riu, angajamente pragmatice ºi o vi-ziune clarã asupra viitorului. Apropode viitor, la conferinþa judeþeanã auparticipat ºi Mihail Laºcu ºi MihaiSãnduleac, preºedinte ºi secretargeneral al Sindicatului lucrãtorilordin învãþãmânt ºi ºtiinþã „Viitorul“din Republica Moldova, sindicat cucare FEN are un acord de colaborare.

Trebuie menþionat cã SindicatulÎnvãþãmântului „I.L. Caragiale“ a în-cheiat deja un acord de colaborare cusindicatul similar din raionul Iedineþdin Republica Moldova. În cadrulîntâlnirii, preºedintele Sindicatului„I.L. Caragiale“, Petre Columban, a þi-nut sã menþioneze cã va lupta în con-tinuare pentru apãrrea intereseloreconomice, sociale ºi profesionale alepersonalului din sistemul educaþio-nal prahovean, pentru respectarea le-gislaþiei în vigoare apelâng atuncicând este cazul la instanþele de jude-catã. „Suntem singurul sindicat carea cerut ºi a obþinut prin intermediuljustiþiei acordarea primei de vacanþã

pe ultimii 8 ani în conformitate cuprevederile legislative. De asemenea,mi-am luat un angajament în faþamembrilor de a continua colaborareacu FEN ºi cu CNS Cartel Alfa ºi de aacþiona în continuare pentru dezvol-tarea organizaþiei sindicale ºi creºte-rera numãrului de membri”, a decla-rat Petre Columban.

Este de menþionat faptul cã înurma bunei colaborãri cu instituþiiledescentralizate ale statului din judeþulPrahova, la conferinþa judeþeanã au

participat reprezentanþi ai Inspecto-ratului ªcolar, ai prefecturii, primã-riei, consiliului judeþean ºi ai partide-lor politice. La lucrãrile conferinþeijudeþene au participat reprezentanþiai conducerii FEN în persoana dom-nilor Constantin Ciosu - secretar ge-neral, Marian Uþã - secretar executivºi Florin Dobrescu - vicepreºedinte,dar ºi reprezentanul Cartel Alba înjudeþul Prahova, Iosif Mihãilescu.

Dupã prezentarea ºi aprobarearaportului de activitate, a raportului

financiar ºi a raportului comisiei decenzori, delegaþii au votat noua con-ducere a sindicatului în urmãtoareacomponenþã: � Preºedinte - Petre Columban� Preºedinte executiv –

Cristina Constantin � Prim-vicepreºedinte –

Cornelia Tudose � Vicepreºedinte – Doru Þilina� Vicepreºedinte – Marian Vasilescu � Vicepreºedinte – Mihãilã Barbu � Vicepreºedinte – Dumitru Staicu

Sindicatul I.L. Caragiale ºi-a ales noua conducereSindicatul I.L. Caragialeºi-a ales noua conducere

În cadrul conferinþei judeþene,

ªCOALAromâneascq juridic 11

decembr ie 2008

OIM confirmã ºi garanteazãdreptul FEN

la negocieri colective„...Comitetul aminteºte totuºi cã

este esenþial ca angajaþii ºi organizaþiilelor sã poatã participa pe deplin ºi în-tr-un mod semnificativ la determina-rea acestui cadru global de negocieri,ceea ce presupune mai ales ca ei sã aibãla dispoziþie toate datele financiare,bugetare sau altele, permiþându-le sãaprecieze situaþia în deplinã cunoºtinþãde cauzã.....”, a decis Comitetul OIM,cu ocazia analizãrii ºi soluþionãriipetiþiei FEN referitoare la proiectul demodificare a Legii 130/1996.

La 5 decembrie 2007, FederaþiaEducaþiei Naþionale a sesizat Orga-nizaþia Internaþionalã a Muncii cu pri-vire la încercarea Guvernului Româ-niei de „legalizare a reducerii la tãcerea organizaþiilor sindicale“ prin iniþiereaunui Proiect de modificare a Legii130/1996, în sensul restrângerii drep-tului sindicatelor de a mai negociadrepturi salariale pentru salariaþii bu-getari. La 23 ianuarie 2007, Organiza-þia Internaþionalã a Muncii a rãspunspetiþiei noastre, ocazie cu care ne-a in-format asupra faptului cã Biroul Inter-naþional al Muncii a intervenit pe lângãguvern, urmând sã ne þinã la curent cutoate informaþiile pe care guvernul leva putea transmite în aceastã pro-blemã. Cu aceeaºi ocazie, Biroul Inter-naþional al Muncii ne-a informat ºiasupra posibilitãþii adresãrii petiþieinoastre ºi Comitetului pentru libertatesindicalã. În acest sens, FEN transmiteComitetului o completare a datelor ini-þiale. În acest sens, FEN a precizat OIMcã Federaþia Educaþiei Naþionale estepartenerul de dialog social permanental Ministerului Educaþiei, Cercetãrii ºiTineretului, dar ºi al Guvernului Ro-mâniei ºi Ministerului Muncii, Fami-liei ºi Egalitãþii de ªanse atunci cândsunt purtate negocieri colective. În Ro-mânia, la nivelul sistemului de guver-nare existã o politicã permanentã denegare a dialogului social ºi a obligati-vitãþii consultãrii permanente ºi reale aorganizaþiilor sindicale. La toate nive-lurile, de la autoritãþile centrale, pânãla cele teritoriale, noþiunea drepturilorcolective, dialogului social permanentºi a rolului organizaþiilor sindicale estepermanent denaturatã ºi încãlcatã. Decele mai multe ori sindicatele se fac as-cultate doar ca urmare a unor mãsuride protest ºi ca urmare a acþiunilor ju-decãtoreºti. Desigur, acest lucru încontextul existenþei legislaþiei naþio-nale ºi internaþionale în domeniul rela-þiilor de muncã este absurd ºi de natu-rã a prejudicia constant salariatul ºi or-ganizaþiile sindicale. Cea mai gravãabatere a Guvernului României esteintenþia acestuia de modificare a art. 12alin. 1 ºi 2 din Legea 130/1996 cu pri-vire la contractele colective de muncã,prin iniþierea unui proiect de modifi-care a legii. În forma actualã, art. 12alin.1 stabileºte: «Contracte colective

de muncã se pot încheia ºi pentru sa-lariaþii instituþiilor bugetare. Prin aces-te contracte nu se pot negocia clauzereferitoare la drepturile ale cãror acor-dare ºi cuantum sunt stabilite prin dis-poziþii legale. (2) Contractele colectivede muncã ale salariaþilor instituþiilorbugetare se pot încheia la nivelulunitãþilor, la nivelul administraþiei saual serviciilor publice locale, pentru in-stituþiile din subordinea acestora, ºi lanivel departamental, pentru instituþiilesubordonate». Motivând cã textul delege nu este clar ºi lasã loc unor intre-pretãri largi, Guvernul a propus modi-ficarea textului în: «Contracte colectivede muncã se pot încheia ºi pentru per-sonalul din instituþiile ºi autoritãþilepublice. Prin aceste contracte nu se potnegocia clauze referitoare la drepturileale cãror acordare ºi cuantum sunt sta-bilite prin dispoziþii legale referitoarela: salarii de bazã, sporuri, indemniza-þii, premii ºi alte drepturi de personal.»Desigur, puteþi observa cã dorinþa Gu-vernului de «explicitare» a textului delege este de fapt o încercare de legaliza-re a reducerii la tãcere a organizaþiilorsindicale, în sensul restrângerii drep-tului acestora de a mai negocia drep-turi salariale pentru salariaþii bugetaripe care îi reprezintã. Având în vederecã întreaga legislaþie, internã ºi inter-naþionalã, se exprimã în sensul asi-gurãrii dreptului de negociere colec-tivã, apreciem cã materializarea inten-þiei de modificare a Legii 130/1996 arconduce la anularea dreptului de nego-cire colectivã ºi la reducerea, pânã lanegare a rolului ºi atribuþiilor sindi-catelor. Proiectul de modificare a Legii130/1996 contravine inclusiv Consti-tuþiei României care în art. 45 alin. 1garanteazã esenþialul drept la nego-cieri colective. Aprobarea Proiectuluide modificare a Legii 130/1996 va con-duce la situaþii deosebit de grave, faþãde care nu putem da asigurãri în pri-vinþa reacþiei salariaþilor din toate do-meniile de activitate din sectorul buge-tar. Pentru aceasta a intervenit prezen-ta sesizare, asupra cãreia vã rugãm sãvã îndreptaþi atenþia ºi în confomitatecu compenþele Comitetului sã dispu-neþi demararea procedurilor legale.

Rãspunsul Guvernului, formulat în cadrul procedurii de analizã apetiþiei FEN:

„În ceea ce priveºte declaraþiileFEN despre proiectul de modificare alegii nr.130/1996, Guvernul precizeazãîntr-un comunicat din 8 aprilie 2008cã negocierea contractelor colective demuncã se face de acum înainte con-form dispoziþiilor legii mai sus-numite,republicatã, amendatã ºi completatãmai apoi. Articolul 12 al acestei legi dis-pune: contractele colective de muncãpot fi încheiate ºi pentru salariaþii insti-

tuþiilor bugetare. Dispoziþiile legisla-tive actuale prevãd imposibilitatea de anegocia prin intermediul acestui tip decontract clauzele relative ale drep-turilor a cãror acordare ºi nivel suntstabilite prin lege. De altfel, aplicareapracticã a demonstrat cã generalitateaacestei dispoziþii genereazã dificultatede interpretare. Era astfel necesar pen-tru legislativ sã le clarifice. ConformGuvernului, proiectul de modificare aLegii nr.130/1996 nu aduce atingeredreptului de negociere colectivã ºi nicinu reduce rolul ºi prerogativele sindi-catelor în aceastã privinþã. Modificareaarticolului 12, obiect al proiectului delege, conþine o enumerare detaliatã ºiconcretã a drepturilor a cãror acordareºi suma totalã sunt stabilite prin dis-poziþii legale ºi care nu pot ºi negociateprin contracte colective de muncã.Astfel, textul articolului 12 din Legeanr. 130/1996 nu va fi modificat decâtîn ceea ce priveºte enumerareaclauzelor care nu pot face obiectulnegocierii. Guvernul adãugã cã, þinândcont de faptul cã în domeniul bugetar„salariile de bazã, creºterile, indem-nizaþiile, primele ºi alte drepturi alepersonalului” sunt stabilite prin dis-poziþii legale, pãrerea ministeruluieducaþiei este cã declaraþiile FENdespre proiectul de modificare a Legiinr.130/1996 nu sunt fondate. Însfârºit, el subliniazã cã declaraþiilevizeazã un text care este la ora actualãun proiect în curs de analizã cupartenerii sociali, înainte de a fi stabilitsub formã de lege, care pe deasupra vatrebui sã fie dezbãtut în Parlamentînainte de a fi adoptat.“ (pct 1.259 ºi1.260)

Concluziile comitetuluiComitetul aminteºte cã declaraþiile

organizaþiilor reclamante se referã laanumite piedici puse în calea negocie-rii colective ºi încheierii contractelorcolective de muncã în administraþiapublicã.

Comitetul noteazã ca FederaþiaEducaþiei Naþionale (FEN) declarã cãGuvernul a elaborat un proiect de legecare restrânge subiectele care puteauface obiectul negocierilor precum ºi ni-velul negocierii. Comitetul noteazã deasemenea cã articolul 12, alin.1, dinLegea 130/1996 privind contractele co-lective de muncã dispune: „Contractelecolective de muncã pot fi semnate înegala mãsurã ºi de salariaþii instituþiilorbugetare. Acest tip de contract nu per-mite negocierea clauzelor privind con-diþiile de acordare a drepturilor ºi cuan-tumul stabilit prin dispoziþii legale”.

Comitetul precizeazã, pe baza de-claraþiilor organizaþiei reclamante ºi arãspunsului Guvernului, cã un textamendând articolul citat mai sus esteîn curs de elaborare. Conform organi-zaþiei reclamante, textul va fi modificat

dupã cum urmeazã: „Contractele co-lective de muncã pot fi semnate în ega-lã mãsura atât de personalul instituþi-ilor, cât ºi de autoritaþiile publice.Acest tip de contract nu permite nego-cierea clauzelor privind condiþiile deacordare a drepturilor ºi cuantumulstabilit prin dispoziþii legale privind:salariul de bazã, creºterile salariale, in-demnizaþiile, primele ºi alte drepturiale personalului”.

„Comitetul noteazã cã, în accepþi-unea Guvernului, proiectul de modifi-care a Legii nr. 130/1996 nu aduce pre-judiciu dreptului de negociere colecti-vã ºi nici nu reduce rolul ºi prerogati-vele sindicatelor în aceastã privinþã. Eldeclarã, de asemenea, cã modificareaconstã într-o în enumerare detaliatãconcretã a drepturilor a cãror acordareºi sumã totalã sunt stabilite prin inter-mediul dispoziþiilor legale ºi care, prinurmare, nu pot fi negociate prin inter-mediul contractelor colective de mun-cã. Guvernul susþine cã textul articolu-lui 12 din Legea 130/1996 va fi modifi-cat prin enumerarea clauzelor care nuar putea face obiectul negocierii. Gu-vernul aratã cã, þinând cont de faptulcã în domeniul bugetar „salariul debazã”, creºterile, indemnizaþiile, pri-mele ºi alte drepturi ale personalului “sunt stabilite prin dispoziþii legale, de-claraþiile FEN privind proiectul de mo-dificare a legii nr. 130/1996 nu suntfondate.

Fiind vorba, în prezentul caz, de oorganizaþie de cadre didactice, comite-tul doreºte sã aminteascã principiulnegocierii colective libere ºi voluntareenunþat în articolul 4 din Convenþia nr.98 ºi sã sublinieze cã acþiunea puterilorpublice în scopul de a promova ºi dez-volta negocierea colectivã în ceea cepriveºte condiþiile de lucru sau de an-gajare în administraþia publicã suntprincipii esenþiale consacrate atât înConvenþia nr. 98 cât ºi în Convenþia nr.154 pe care el le-a ratificat. Dupã pã-rerea comitetului, cadrele didactice nuexecutã sarcini de funcþionari repre-zentanþi ai administraþiei statului,acest tip de activitãþi fiind în egalã mã-sura destinate sectorului privat. Estenecesar ca, în aceste condiþii, cadreledidactice cu statut de funcþionari pu-blici sã poatã beneficia de garanþiileprevãzute de Convenþia nr. 98.”

„În ceea ce priveºte poziþia Guver-nului conform cãruia trebuie þinut contde faptul cã în domeniul bugetar „sala-riile de bazã, creiteriile , indemnizaþii-le, primele ºi alte drepturi ale persona-lului” sunt stabilite prin dispoziþii lega-le, ceea ce, în opinia lui, justificã exclu-derea din sfera negocierii a contracte-lor colective de muncã, comitetul con-siderã cã aceasta abordare vine în în-tâmpinarea principiilor enunþate deconvenþiile relative la negocierea colec-tivã ratificatã de Guvern, care încura-

jeazã ºi promoveazã dezvoltarea ºi uti-lizarea mecanismelor de negocierecolectivã despre termenii ºi condiþiilede angajare. Comitetul, recunoscândcã particularitatea funcþiei publicepoate cere o anume flexibilitate în apli-carea principiului autonomiei partene-rilor la negocierea colectivã, este de pã-rere cã în prezentul caz Guvernul arputea mai degrabã sã prevadã dispo-ziþii legislative care sã permitã Parla-mentului sau organului competent înmaterie bugetarã sã fixeze o „furculiþã”pentru negocierile salariale sau sã sta-bileascã „o anvelopã“ bugetarã globalãîn cadrul cãrora pãrþile sã poatã nego-cia clauzele monetare sau normative(de exemplu, reducerea timpului delucru sau alt aranjament, variaþiacreºterilor salariale). Astfel de mãsuriar lãsa un loc semnificativ negocieriicolective ºi ar putea câºtiga acordulpartenerilor. Comitetul aminteºte to-tuºi cã este esenþial ca angajaþii ºi orga-nizaþiile lor sã poatã participa pedeplin ºi într-un mod semnificativ ladeterminarea acestui cadru global denegocieri, ceea ce presupune mai alesca ei sã aibã la dispoziþie toate datelefinanciare, bugetare sau altele, per-miþându-le sã aprecieze situaþia îndeplinã cunoºtinþã de cauzã)

Þinând cont de cele de mai sus,comitetul cere Guvernului sã ia toatemãsurile necesare pentru a modica art.12, alineatul 1, din Legea nr. 130/1996,astfel încât sã nu mai excludã din sferanegocierii colective salariile de bazã,creºterile, indemnizaþiile, primele ºialte drepturi ale angajaþilor publici. Dealtfel, comitetul este de pãrere cã oricemodificare a art. 12 , alineatul 1, dinLegea 130/1996 care ar avea ca efectextinderea sferei de clauze excluse dela negocierea colectivã referitoare lacondiþiile de lucru ºi de angajare afuncþionarilor publici, ar fi împotrivaprincipiilor de dezvoltare ºi de utilizarea negocierii colective conþinute înconvenþiile ratificate de guvern.Comitetul vrea sã creadã cã, în oriceproces de modificare a Legii nr.130/1996 pe care-l va avea în vedere,Guvernul va þine cont de principiileexpuse mai sus precum ºi de reco-mandãrile despre posibilitatea de afixa o „furculiþã” pentru negocierilesalariale ºi de a stabili „o învelitoare”bugetarã globalã în cadrul cãrorapãrþile sã poatã negocia clauzele mo-netare. În orice caz, dacã dispoziþiilelegale sau constituþionale cer ca acor-durile încheiate sã facã obiectul uneidecizii bugetare a Parlamentului, înpracticã sistemul va trebui sã asigurerespectul deplin al clauzelor libernegociate. Comitetul roagã Guvernulsã-l informeze în legãturã cu oricenoutate legatã de acest subiect.”

�� AA LL EE XX AA NN DD RR AA II CC HH II MM –– CC OO NN SS II LL II EE RR JJ UU RR II DD II CC FFEENN

Federaþia Educaþiei Naþionale a cerutGuvernului României sã înceteze cu agresiuneaîmpotriva salariaþilor din învãþãmânt. „Dupã cea anulat prin ordonanþe de urgenþã repetatelegea de majorare a salariilor personaluluididactic începând cu data de 1 octombrie a.c.,Executivul nu este în stare nici mãcar sã asigure

salariile pentru sfârºitul de an. Suntem în situ-aþia în care în preajma Sãrbãtorilor de iarnãcolegii noºtri riscã sã nu îºi primeascã salariile.Dacã sãptãmâna trecutã credeam cã este o situ-aþie puncualã, astãzi am constatat cã în tot maimulte judeþe nu sunt asigurate fondurile pentruachitarea salariilor pe luna noiembrie. Am înþe-

les de la primari cã au avertizat prefecþii asupraacestei situaþii, însã fiind campanie electoralãGuvernul a dat bani doar în funcþie de coloratu-ra politicã“, a declarat Constantin Ciosu, secre-tar general FEN.

FEN someazã Ministerul Educaþiei, Cer-cetãrii ºi Tineretului sã deblocheze de urgenþãfondurile necesare pentru asigurarea salariilorpe luna noiembrie ºi, în conformitate cu arti-colul, 38, alin. 4 din Contractul colectiv demuncã unic la nivel de ramurã – Învãþãmânt, sãsancþioneze persoanele vinovate de aceastãsituaþie.

De asemenea, FEN va adopta toate mã-surile legale pentru anularea Hotarârii deGuvern privind standardele de referinþã pentruasigurarea calitãþii în învãþãmântul preuniver-sitar. „Acest act normativ a fost elaborat ºiadoptat în mod abuziv de cãtre Executiv fãrãdiscutarea lui cu partenerii sociali. O astfel dedecizie ar fi trebuit susþinutã de un studiu ºi deun program pilot. În plus, la ora actualã nuexistã suportul legislativ necesar implementãriiacestei iniþiative. Considerãm cã ar fi fost nor-mal ca prima datã sã negociem suportul legisla-tiv pentru implementarea Strategiei sustinuþãde toate partidele politice ºi de societatea civilãºi doar dupã aceea sã discutam problemele sis-temului de salarizare“, a adaugat ConstantinCiosu.

Trebuie spus cã, la numai o zi dupã ceFederaþia Educaþiei Naþionale a luat poziþie faþãde situaþia din þarã, Guvernul a aprobat, în

ºedinþa de miercuri 10 decembrie, alocarea a40,168 milioane lei din Fondul de rezervã buge-tarã, prevãzut în bugetul de stat pe anul 2008,pentru a finanþa plata salariilor personaluluidin unitãþile de învãþãmânt preuniversitar destat, potrivit unui comunicat al Executivului. Deaceastã mãsurã ar urma sã beneficieze munici-piul Bucureºti ºi 21 de judeþe, respectiv, Argeº,Bacãu, Bihor, Bistriþa-Nãsãud, Braºov, Buzãu,Cãlãraºi, Covasna, Dolj, Gorj, Harghita, Iaºi,Maramureº, Mureº, Neamþ, Olt, Satu Mare,Sibiu, Teleorman, Timiº, Vrancea. „Fondurilealocate sunt necesare pentru acoperirea influ-enþelor financiare rezultate din aplicarea OG nr.15/2008 privind creºterile salariale - majorareasalariilor cadrelor didactice cu 9% începând culuna octombrie - care se acordã în 2008 perso-nalului din învãþãmânt“, se precizeazã în comu-nicatul Guvernului. Decizia Guvernului vine încontextul în care încasãrile la buget au scãzutputernic în noiembrie, urcând deficitul bugetarla circa 3% din produsul intern brut (PIB) dupãprimele 11 luni ale anului, mult peste þinta dedeficit pentru întregul an, de 2,3% din PIB.

Statul s-a vãzut nevoit sã se împrumute dince în ce mai mult ºi mai scump în ultimele luni, ladobânzi apropiate de cea perceputã de bancacentralã bancilor ce apeleazã la facilitatea decredit, de 14,25% pe an. Trebuie spus însã cãGuvernul a tãiat anul acesta din bugetul educaþieipeste 700 de milioane de lei în urma unor recti-ficãri negative, ultima dintre ele fãcându-se chiarînainte cu o lunã. ((DD RR AA GG OO ºº NNEE AA CC ººUU ))

ªCOALAromâneascqeveniment12


ªCOALAromâneascq

te ajutã!Ai o problemã? Ai ceva de spus?

Vrei sã semnalezi o ilegalitate ºi nu ai unde? RevistaªCOALA româneascq

îþi oferã ºansa sã te exprimi, sã arãþi adevãrata faþã

a învãþãmântului românesc. Scrie-ne pe adresa redacþiei sau la e-mail:

[email protected]. Împreunã vom readuce Învãþãmântul

unde îi este locul. Suntem aici ca sã te ajutãm!

În urma intervenþiei FEN,

Guvernul a apelat

la fondul de rezervã pentru a plãti

salariile profesorilor

ªCOALAromâneascq ºcoala internaþionalã 13

decembr ie 2008

Elevii din UE încep sã înveþelimbi strãine mai devreme

Comisia Europeanã a prezentat,luna trecutã, un nou studiu privindpredarea limbilor strãine în ºcolileeuropene, realizat de reþeaua Eury-dice. Studiul oferã o imagine de an-samblu a predãrii limbilor, de la în-vãþãmântul primar la cel secundargeneral, în cele 31 de þãri participantela programul comunitar de învãþarede-a lungul vieþii. Cei 44 de indicatoriutilizaþi indicã sprijinul în creºtere decare se bucurã învãþarea limbilorstrãine în învãþãmântul general, cuun numãr mai mare de elevi care

încep sã înveþe o limbã strãinã devre-me. Aceste constatãri indicã faptul cãþãrile participante sunt în conso-nanþã cu rezoluþia Consiliului pri-vind o strategie europeanã în fa-voarea multilingvismului. „În ciudaprogreselor înregistrate, rãmân încãmulte de fãcut pentru ca toþi eleviisã aibã posibilitatea de a învãþadouã limbi strãine la ºcoalã: acestaeste obiectivul pe care statele mem-bre ºi l-au fixat la Barcelona în2002. El se aflã în prezent printrecele opt competenþe-cheie ale învã-þãrii de-a lungul vieþii recomandatede Consiliu ºi de Parlamentul Euro-pean în decembrie 2006”, a declaratComisarul european pentru edu-caþie, formare profesionalã, culturãºi tineret, Ján Figel, la momentullansãrii documentului.

Concluzii principale:

1) Predarea limbilor strãine începemai devreme, dar în învãþãmântulprimar timpul de predare este limitat

În ultimele trei decenii a crescutfrecvenþa predãrii obligatorii a lim-bilor strãine începând de la vârstemici. În prezent, aproape în toate þã-rile europene învãþarea obligatorie aunei limbi strãine începe în ciclul pri-mar. În majoritatea cazurilor, învãþa-rea unei limbi strãine începe între 8ºi 10 ani, iar uneori chiar mai devre-me: în toate comunitãþile autonomedin Spania ºi în comunitatea germa-nofonã din Belgia, copiii învaþã olimbã strãinã începând de la vârstade trei ani. Cu toate acestea, timpul

dedicat predãrii limbilor strãine înºcoala primarã rãmâne limitat (îngeneral, mai puþin de 10% din timpultotal de predare) ºi variazã conside-rabil de la o þarã la alta. În general, înînvãþãmântul secundar inferior, tim-pul de predare a limbilor strãinecreºte faþã de învãþãmântul primar.Apoi, limbile sunt adesea perceputedrept o materie dificilã ºi un factorimportant de nereuºitã ºcolarã. Estenecesarã depunerea de eforturi pen-tru a motiva elevii ºi pentru a adaptametodele de predare la nevoile lor.Valoarea cunoºtinþelor lingvisticepasive ar trebui valorificatã mai multºi ar trebui îmbunãtãþite metodeadecvate de învãþare a limbilor pen-tru a se asigura înþelegerea ºi comu-nicarea de bazã între limbi diferite.

2) În ºcolile din mai multe þãri sepredau douã limbi strãineNu în toate þãrile se predau cel

puþin douã limbi strãine de la ovârstã micã, dar studiul demonstrea-zã cã în majoritatea þãrilor acest lucrueste deja posibil pentru elevii din în-

vãþãmântul secundar general. În2006-2007, predarea unei limbistrãine în ºcoli timp de cel puþin unan era obligatorie în toate þãrile par-ticipante, cu excepþia Irlandei ºi aScoþiei. În majoritatea þãrilor, apro-ximativ jumãtate din elevii din ciclulprimar învaþã cel puþin o limbã strã-inã. Totuºi, în aproape jumãtate din-tre statele membre, elevii nu au încãposibilitatea de a studia douã limbistrãine în cursul ciclului de învãþã-mânt obligatoriu, iar situaþia esteîncã ºi mai nefavorabilã pentru elevii

din cadrul TVET (învãþãmântul pro-fesional ºi etnic). Astfel, elevii dincadrul TVET ar trebui sã aibã acces lao ofertã de limbi strãine cu caracterpractic, adaptatã ocupaþiei lor ºi rele-vantã pentru viitorul lor loc demuncã.

3) 90% dintre elevii europeniînvaþã englezaDouã comunicãri anterioare ale

Comisiei stabilesc obiective ºi prio-ritãþi strategice de predare eficientã aunei game largi de limbi strãine înce-pând de la o vârstã fragedã. Acesteobiective ºi prioritãþi rãmân valide ºiîndeplinirea lor ar trebui continuatã.Cu toate cã în perioada 1999-2007,majoritatea statelor membre aumãrit oferta de predare de limbi strã-ine în ciclul de învãþãmânt primar ºisecundar, aceastã mãsurã a vizat înmare parte limba englezã. În 13 þãrieuropene, engleza este prima limbãstrãinã obligatorie. Chiar ºi atuncicând existã limbi alternative, elevii ºipãrinþii lor tind sã prefere engleza,care este în prezent limba cel mai

frecvent predatã în învãþãmântul pri-mar. 90% dintre elevii europeni înva-þã engleza în cursul educaþiei lor obli-gatorii. Atunci când existã o a doualimbã strãinã, sunt preferate francezaºi germana.

4) Puþine þãri recomandã mobilita-tea ca parte a formãrii pedagogiceFrecvent, în ciclul primar, preda-

rea limbilor este asiguratã de profe-sori cu o pregãtire generalã. În ciclulsecundar, gradul de specializare va-riazã mult de la o þarã la alta. Majo-ritatea þãrilor acoperite de studiu re-comandã ca profesorii sã beneficiezede o formare adecvatã pentru preda-rea limbilor strãine, dar mobilitateaconstituie excepþia, mai degrabãdecât regula.

În special, asigurarea de stagii înstrãinãtate pentru profesori a fostidentificatã drept esenþialã pentruîmbunãtãþirea fluenþei lor în limbilepe care le predau ºi pentru dezvolta-rea competenþelor lor interculturale.În prezent, mobilitatea profesorilorînregistreazã un nivel foarte scãzutdin cauza urmãtorilor factori: difi-cultãþi în ceea ce priveºte accesul laprofesia de cadru didactic în strãinã-tate, absenþa stimulentelor privindcariera sau chiar a sancþiunilor legatede aceasta ºi, nu în ultimul rând, me-canismele rigide ale schimburilor bi-laterale ºi multilaterale. Aceºti factoricombinaþi descurajeazã majoritateaprofesorilor sã îºi depunã candida-turile.

RecomandãriEste nevoie încã de eforturi pen-

tru a creºte numãrul de limbi pre-date, în special privind alegerea celeide-a doua limbi strãine, þinând contde condiþiile locale (regiuni de grani-þã, prezenþa comunitãþilor care vor-besc limbi diferite etc.). Provocãrilede ordin organizaþional pe care le-arpresupune extinderea ofertei delimbi strãine ar putea fi soluþionateprin utilizarea de noi tehnologii(predarea la distanþã prin interme-diul internetului, videoconferinþeleîn sãlile de clasã ºi schimburile vir-tuale) ºi prin comunicarea în reþeadintre unitãþile de învãþãmânt ºifurnizorii de educaþie, prin partene-riate cu pãrþile interesate de la nivellocal, precum ºi prin înfrãþirea cuinstituþii din alte þãri.

Existã o tendinþã mai pronunþatãspre monolingvism a adulþilor, cuprecãdere în cazul în care deþin cali-ficãri ºi locuri de muncã la un nivelrelativ inferior. De multe ori, adulþiiinvocã lipsa de timp ºi de motivaþieca argumente principale pentru fap-tul cã nu învaþã limbi strãine, urmatede nevoia unei oferte mai flexibile.Prin urmare, o provocare specificã oreprezintã îmbunãtãþirea ofertei delimbi strãine pentru adulþi. Învãþarealimbilor strãine în afara educaþiei for-male ar trebui sã foloseascã mai multmedia, noile tehnologii, activitãþileculturale ºi recreative.

Tendinþa din ultimii cinci ani afost aceea de a introduce mai devre-me învãþarea limbilor strãine în ciclulde învãþãmânt primar, în timp cepredarea unei materii într-o limbãstrãinã a câºtigat teren, în special înciclul de învãþãmânt secundar. În nu-meroase medii, limbile sunt predatede persoane care nu sunt specialisteîn limbi strãine ºi care nu sunt flu-ente în limbile pe care le predau ºicare ar trebui sã beneficieze de oinstruire adecvatã în metodele depredare a limbilor strãine. Mai re-cent, douã alte caracteristici ale învã-þãrii limbilor strãine au atras atenþia.Profesorii cu obiect de predare lim-bile naþionale sunt din ce în ce maimult confruntaþi cu colective de elevicare au limbi materne diferite. Prinurmare, ar fi util ca profesorii sã bene-ficieze de instruire în tehnicile nece-sare pentru predarea propriei limbica limba a doua sau ca limbã strãinã.În cazul limbilor mai puþin folosite,referitor la care se raporteazã o lipsãde profesori, unitãþile de învãþãmântse bazeazã adesea pe personal nein-struit în acest sens. Este nevoie sã seia mãsuri pentru sprijinirea acestuipersonal ºi pentru dezvoltarea com-petenþelor sale pedagogice.

EfecteÎn prezent, conform Eurostat, UE

numãrã 500 de milioane de cetãþeni,27 de state membre, 3 alfabete ºi 23de limbi oficiale, unele dintre acesteafiind rãspândite la nivel mondial.Alte 60 de limbi fac, de asemenea,parte din patrimoniul UE ºi sunt vor-bite în anumite regiuni sau de anu-mite grupuri. La acestea se adaugã ogamã largã de limbi care au fost adu-se de imigranþi: se estimeazã cã, înmomentul de faþã, convieþuiesc celpuþin 175 de naþionalitãþi între gra-niþele UE. Graþie acestor factori ºi al-tora, viaþa cetãþenilor europeni a de-venit mai internaþionalã ºi are un ca-racter multilingv mai pronunþat.Competenþele lingvistice ºi intercul-turale cresc ºansele de a obþine un locde muncã mai bun. În special, cu-noaºterea a mai multe limbi strãineoferã un avantaj competitiv: socie-tãþile cer din ce în ce mai mult com-petenþe într-o serie de limbi strãinepentru desfãºurarea de activitãþi co-merciale în UE ºi în afara sa. Persoa-nele care cunosc mai multe limbistrãine pot alege dintr-o gamã maiamplã de oferte de locuri de muncã,inclusiv locuri de muncã în strãinã-tate: lipsa competenþelor lingvisticeeste invocatã ca primul obstacol încalea exercitãrii unei activitãþi înstrãinãtate. Existã date empirice careatestã cã aptitudinile în mai multelimbi strãine stimuleazã creativitateaºi inovarea: persoanele multilingvesunt conºtiente de faptul cã pro-blemele pot fi soluþionate în mod dife-rit, în funcþie de contextul lingvistic ºicultural ºi pot folosi aceastã capacitatepentru a identifica noi soluþii.

�� AA LL II NN BB RR AA TT UU

Sistemul educaþional, vãzut strict sub formacifrelor, deci a datelor statistice, nu pare sã fifãcut cine ºtie ce progrese, excluzând creºterilesau scãderile generate de însãºi populaþia decopii ºi tineri inclusã în sistemul educaþionl. Lacalitate, însã, rezultatul este aproape dramatic.România þine, din pãcate, pasul cu ceea ce se în-tâmplã în învãþãmânt în celelalte þãri europeneºi SUA. Elevii ºi studenþii sunt tot mai puþininteresaþi de educaþie, nu mai au rãbdare sãstudieze, sã citeascã, sã acumuleze ceva cunoº-tinþe de culturã generalã. Într-un cuvânt, în-cearcã sã treacã prin ºcoalã cât mai uºor, indife-rent de metodele folosite. De altfel, însuºi sis-temul îi ajutã, metodele de a frauda obþinereaunui examen ºi a primi note cât mai mari fiindimplementate încã din gimnaziu ºi nu esteexclus ca în câþiva ani sã coboare pânã la clase-le primare. Odatã învãþat sistemul de a pãcãli,caruselul micilor sau marilor hoþii nu va maiputea fi stopat atât de uºor ºi, din pãcate, va fiperpetuat la nivelul întregii societãþi.

Populaþia ºcolarã în cifrePotrivit datelor statistice centralizate de

Institutul Naþional de Statisticã, populaþiaºcolarã este în scãdere, ca urmare a reduceriinumãrului de copii. Faþã de 5.066.031 la cât seridica populaþia ºcolarã în anul ºcolar 1990-1991, dupã 18 ani s-a ajuns la 4.345.581 de per-soane (2006-2007), reducerea fiind de peste 15procente ºi mai pronunþatã în ultimii cinci ani,când a coborât sub 4,5 milioane. Din totalulpopulaþiei ºcolare, cea mai mare parte o repre-zintã elevii (în medie 75%), cu procente maimari în anii 1990-1992 de peste 80% ºi multmai reduse în 2006-2007, când a ajuns laaproape 67%. ªi la numãrul de copii cuprinºi îngrãdinþe s-a înregistrat aceeaºi descreºtere.Doar în ultimii doi ani s-a remarcat o uºoarãcreºtere, având în vedere cã s-au înregistrat maimulte naºteri. Singurul nivel educaþional care acunoscut o creºtere semnificativã îl constituiecel universitar. Aici, se poate vorbi de majorarede peste trei ori. Astfel, de la 192.810 studenþiînscriºi în anul 1990-1991, s-a ajuns la 785.506în 2006-2007 ºi creºterea continuã. De dataaceasta, majorarea are la bazã faptul cã în anii1990 România avea cel mai mic numãr de stu-denþi raportat la 10.000 de locuitori comparativcu alte state din Europa ºi se impunea creºtereanumãrului de studenþi. Ceea ce s-a realizat nudoar prin alocarea anualã a unui numãr tot maimare de locuri la universitãþile de stat, ci ºi prinapariþia instituþiilor de învãþãmânt superiorparticulare. Se poate spune cã s-a produs unadevãrat boom în privinþa numãrului de stu-denþi. De altfel, faþã de doar 83 de studenþi la10.000 de români, câþi erau în 1990, s-a ajunsla 365 în anul universitar 2006-2007. În pri-vinþa ponderii pe sexe, în ciuda faptului cã popu-laþia femininã este cu câteva procente mai nu-meroasã decât cea masculinã, numãrul fetelorincluse în sistemul educaþional este sub cel albãieþilor. Motivele sunt numeroase, unul dintreele fiind cã multe dintre tinere abandoneazãstudiile, se cãsãtoresc ºi se dedicã familiei. Doarîn ultimii trei-patru ani s-a înregistrat o oare-care echilibrare a balanþei, în sensul cã numãrul

fetelor care urmeazã o anumitã formã de învã-þãmânt l-a depãºit pe cel al bãieþilor. Creºtereaeste însã foarte micã, de doar 1%, anume cu1.500-2.000 de persoane. În privinþa elevilor,reducerea dramaticã a numãrului de copii nãs-cuþi dupã 1990 s-a reflectat din plin, astfel cã dela 1.776 de elevi la 10.000 de locuitori în 1990s-a ajuns la 1.349 în 2007, deci o scãdere cu 25de procente.

Personalul didactic, în scãdereÎn paralel cu scãderea populaþiei ºcolare,

firesc s-a diminuat ºi cel al personalului didac-

tic. Excluzând perioada 1995-2001 când per-sonalul didactic a crescut numeric, ulterior anu-lui 2001 se vede clar o scãdere a numãrului pro-fesorilor, în prezent datele fiind foarte apropi-ate cu cele din 1990. De exemplu, în anul ºcolar1990-1991 existau 271.719 dascãli, pentru ca în2006-2007 numãrul acestora sã fie aproape lafel, anume 277.318. Ceea ce nu reflectã datelestatistice este ºi faptul cã scãderi substanþiales-au înregistrat ºi în privinþa calitãþii cadrelordidactice. Salariile neatractive din sistem alun-gã tot mai mulþi tineri absolvenþi de facultate,care preferã sã gãseascã locuri mai bine plãtite

în mediul privat. ªi una dintre consecinþelescãderii numãrului de profesori calificaþi sereflectã chiar asupra actului educaþional. Ceimai pãgubiþi continuã sã fie elevii din mediulrural. În tot mai multe ºcoli de la þarã dascãliicalificaþi sunt o raritate, la majoritatea materii-lor fiind încadraþi suplinitori, uneori doar ab-solvenþi de liceu. Pe lângã scãderea tot mai vizi-bilã, din cauza salariilor foarte mici, pondereamajoritarã a cadrelor didactice o constituie totfemeile. Doar la nivelul învãþãmântului supe-rior, dar numai pentru conferenþiari ºi profesoriuniversitari, raportul este schimbat. ªi aici pen-tru cã salarizarea este superioarã ºi deci intere-sul este, de asemenea, mult mai mare. Cu toatecã s-a tot acreditat ideea cã învãþãmântul, deciprofesia de dascãl ar fi mai apropiatã femeilor,în realitate totul se traduce prin prisma banilor.În situaþia în care în sistemul educaþional pon-derea bãrbaþilor ar fi mai mare, implicit salari-zarea ar fi superioarã. Dar cum realitatea estealta, femeile vor continua sã reprezinte majori-tatea în corpul profesoral, bãrbaþii preferânddomenii mai bine plãtite.

Învãþãmântul profesional, tot mai neatractiv

Organizarea complet deficitarã a învãþã-mântului profesional ºi de ucenici s-a tradus,cum era de aºteptat, într-o atractivitate tot maiscãzutã din partea elevilor ºi pãrinþilor. Dobân-direa unei meserii nu mai are aproape nicio val-oare, majoritatea elevilor visând, când ajung sãse înscrie în clasa a IX-a, sã urmeze doar unliceu ºi, dacã se poate, matematicã-informaticã.Mai toþi se viseazã la un birou, în faþa unui com-puter, cu maºinã de serviciu ºi salarii tot maimari. Statistic, la aceastã formã de învãþãmânt,faþã de 365.860 de elevi înscriºi în anul 1990-1991, în 2006-2007 mai erau doar 250.383,deci o scãdere cu peste 30%. ªi, dacã foartemulþi dintre ei nu ar ajunge sã fie repartizaþi laînvãþãmântul profesional pe motiv de medie, cusiguranþã cã nu s-ar mai putea vorbi nici mãcarde 100.000 de elevi la nivel naþional. Ceea ce nueste deloc bine, piaþa muncii reflectând din plinlipsa forþei de muncã calificate. Paradoxal esteînsã cã deºi în diverse domenii câºtigurile eraudestul de bune, uneori exagerate – de exemplu,constructori sau tot felul de meseriaºi careajung sã câºtige lunar peste 1.000 de euro, decide peste trei, patru ori cât este plãtit un profesor

ªCOALAromâneascqdosar14


DDEECCLLIINNUULLsistemului de învãþãmânt, în date statistice

debutant, fie el chiar în învãþãmântul superiorsau un medic rezident – generaþia zilelor noas-tre nu pune preþ pe o meserie dobânditã.

Liceele teoretice, la mare cãutare

Dacã înainte de 1989 cea mai mare parte apopulaþiei ºcolare de liceu era cuprinsã înliceele industriale, mãrite sufocant în perioadacomunistã, cu fiecare an dupã 1990 raportul deforþe s–a schimbat. Astfel, liceele teoretice ºicolegiile au prins tot mai mult teren, cererilepãrinþilor pentru astfel de unitãþi fiind compen-sate de cãtre Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºiTineretului prin alocarea unei cifre de ºcolariza-re tot mai mari. Dupã aproape 18 ani, numãrulelevilor cuprinºi în liceele ºi colegiile teoretice acrescut cu peste 100% (174.327 de elevi în1990–1991 ºi 361.917 în anul ºcolar2006–2007) în timp ce la liceele industriale s-aînjumãtãþit (587.115 elevi în anul ºcolar1990–1991 ºi 361.917 în anul ºcolar2006–2007). La liceele agricole, cererea se poa-te spune cã a scãzut dramatic, de la 125.893 deelevi în anul 1990–1991 ajungând la doar 7.531elevi. Practic o reducere de peste 15 ori. Creºteridestul de însemnate au cunoscut însã ºi liceeleeconomice, administrative ºi de servicii, undecererea aproape cã s-a dublat (de la 54.438 deelevi în anul ºcolar 1990–1991 s–a ajuns la96.661 în anul ºcolar 2006–2007).

Învãþãmântul postliceal ºi demaiºtri

Un alt nivel de educaþie îl reprezintã celpostliceal ºi de maiºtri. Asemeni celui superior,imediat dupã 1990 s-au înregistrat creºteri im-portante. Totuºi, dupã 2005, imediat ceînvãþãmântul superior s-a reorganizat pe prin-cipiile Bologna, au apãrut scãderi semnificative,dupã cum reiese din urmãtoarele date: � 1990-1991 – 29.225; � 1991-1992 – 54.907; � 1992-1993 - 57.037; � 1993-1994 - 50.707; � 1994-1995 - 45.321; � 1995-1996 - 54.642; � 1996-1997 - 73.521; � 1997-1998 - 86.300; � 1998-1999 - 96.134; � 1999-2000 - 94.700; � 2000-2001 - 82.117; � 2001-2002 - 72.685; � 2002-2003 - 61.885; � 2003-2004 - 54.732; � 2004-2005 - 48.693; � 2005-2006 - 43.617; � 2006-2007 - 37.697.

ªcoala, de neatins pentru destui români

Þinând cont de datele statistice, o concluzieeste evidentã, anume cã gradul de cuprindere înînvãþãmânt a populaþiei de vârstã ºcolarã esteîncã scãzut, media ultimilor nouã ani analizaþide Institutul Naþional de Statisticã fiind de72,04%, astfel: • 1998–1999 – 66,3% •1999–2000 – 67,3% • 2000–2001 – 68,9% •2001–2002 – 70,6% • 2002–2003 – 72,9% •2003–2004 – 74,2% • 2004–2005 – 74,9% •2005–2006 – 76% • 2006–2007 – 77,3%. Pecategorie de vârstã, gradul cel mai mare decuprindere continuã sã fie la nivelul ciclurilorprimar ºi gimnazial, unde media pentru perioa-da 1998–2007 a fost de 96,71%, respectiv95,2%. Concret, pentru grupa de vârstã 7-10ani, s-au înregistrat urmãtoarele date: •1998–1000 – 95,8% • 1999–2000 – 95,5% •2000–2001 – 94,2% • 2001–2002 – 97,2% •2002–2003 – 96,5% • 2003–2004 – 98,2% •2004–2005 – 98% • 2005–2006 – 98% •2006–2007 – 97%. La grupa de vârstã 11-14ani, datele statistice se prezintã în felul urmã-tor: • 1998–1999 – 98,1% • 1999–2000 –96,9% • 2001–2002 – 95,5% • 2001–2002 –93,2% • 2002–2003 – 94,1% • 2003–2004 –94,2% • 2004–2005 – 93,6% • 2005–2006 –96,2% • 2006–2007 – 95%. La nivelul grupeide vârstã 3-6 ani situaþia s–a îmbunãtãþit, însensul cã tot mai mulþi copii merg la grãdiniþã,dupã cum se poate vedea din datele statisticeurmãtoare: • 1998–1999 – 68,5% • 1999–2000– 69,5% • 2000–2001 – 66,1% • 2001–2002 –72,3% • 2002–2003 – 76,5% • 2003–2004 –81% • 2004–2005 – 81,6% • 2005–2006 –80,4% • 2006–2007 – 80,9%. Cu toate cã înultimii 18 ani numãrul de studenþi s-a triplat,

gradul de cuprindere în învãþãmântul superiora populaþiei cu vârsta între 19-23 de ani ºi pestenu a cunoscut aceeaºi creºtere, fiind doar dublu,astfel: • 1998–1999 – 26,7% • 1999–2000 –28,9% • 2000–2001 – 32,9% • 2001–2002 –36,4% • 2002–2003 – 40,7% • 2003–2004 –43,3% • 2004–2005 – 45,7% • 2005–2006 –51,2% • 2006–2007 – 55,9%.

În fine, pentru grupa de vârstã 15-18 ani, înperioada 1998–2007 gradul de cuprindere înînvãþãmânt a fost urmãtorul: • 19998–1999 –63% • 1999–2000 – 65,9% • 2000–2001 – 74,6%• 2002–2002 – 73,9% • 2002–2003 – 73,7% •2003–2004 – 73% • 2004–2005 – 74,9% •2005–2006 – 73,5% • 2006–2007 – 75,7%.

Abandonul ºcolar, în creºtereGradului încã redus de cuprindere în învã-

þãmânt a populaþiei ºcolare i se adaugã ºi aban-donul, care continuã sã înregistreze creºteri.Motivele abandonului au ca principalã cauzãsãrãcia, cea mai mare ratã fiind în continuare înmediul rural. De altfel, destui copii de la satesunt nevoiþi sã abandoneze ºcoala ºi sã mun-ceascã alãturi de pãrinþi pentru a putea trãi. Nutrebuie neglijat faptul cã, pentru familiile cuvenituri foarte mici, întreþinerea unui copil laºcoalã nu este chiar atât de uºoarã. În intervalul1999–2006, rata abandonului la diverseleforme de învãþãmânt a crescut îngrijorãtor, odublare fiind înregistratã la nivelul învãþãmân-tul primar ºi gimnazial. Potrivit datelor statis-tice, abandonul a cunoscut urcuºuri ºi coborâ-ºuri. Învãþãmânt primar ºi gimnazial: •1999–2000 – 0,9 % • 2000–2001 – 0,6 % •2001–2002 – 1,2 % • 2002–2003 – 1,2 % •2003–2004 – 1,5 % • 2004–2005 – 1,7 % •2005–2006 – 1,8 %. La învãþãmântul liceal,abandonul a cunoscut o oarecare scãdere, ast-fel: • 1999–2000 – 3,8 % • 2000–2001 – 3,5 %• 2001–2002 – 3,3 % • 2002–2003 – 2,7 % •2003–2004 – 2,4 % • 2004–2005 – 2,3 % •2005–2006 – 2,7 %. ªi la învãþãmântul profe-sional ºi de ucenici abandonul a crescut (de alt-fel, la acest nivel de educaþie preuniversitarã seconstatã cea mai mare ratã de renunþare laºcoalã – între 5,8 ºi 11,6 %), fiind vorba despreurmãtoarele date: • 1999–2000 – 6,1 % •2000–2001 – 6,6 % • 2001–2002 – 6,8 % •2002–2003 – 7,9 % • 2003–2004 – 5,9 % •2004–2005 – 5,5 % • 2005–2006 – 7,4 %. Dinpunct de vedere al cifrelor, cel mai mare aban-don se constatã la nivelul învãþãmântuluipostliceal ºi de maiºtri, anume: • 1999–2000 –8,5 % • 2000–2001 – 7,6 % • 2001–2002 – 9,5% • 2002–2003 – 8,1 % • 2003–2004 – 7,7 % •2004–2005 – 9,2 % • 2005–2006 – 8,6 %.

Pe regiuni, rata abandonului în anul ºcolar2005–2006 a fost aproximativ aceeaºi, cuunele creºteri mai însemnate în judeþele Bacãu,Botoºani ºi Vaslui din zona Nord–Est, Brãila,Tulcea ºi Galaþi în zona Sud–Est, Giurgiu,Cãlãraºi ºi Dâmboviþa în zona Sud (Muntenia),Mehedinþi ºi Dolj în zona Sud–Vest (Oltenia),Timiº ºi Caraº Severin în zona Vest, Bistriþa

Nãsãud ºi Maramureº în zona Nord–Vest ºiBraºov, Sibiu ºi Alba pentru zona Centru.

„Ne-am cam americanizat“Declinul calitãþii în educaþie a început sã se

facã simþit inclusiv la nivelul elevilor ºi stu-denþilor foarte dotaþi, ale cãror interese pentruculturã sunt tot mai scãzute.

„În ultima perioadã sunt destul de deza-mãgit de ceea ce se întâmplã în ânvãþãmântulde la noi din þarã. ªi am în vedere panta descen-dentã care este peste tot ºi, din pãcate, constatcã a început sã-i afecteze ºi pe copiii foartedotaþi. Îºi folosesc inteligenþa, nu pot nega, darcu mici excepþii majoritatea nu mai muncesc

aºa cum o fãceam noi. Lumea, inclusiv ºcoala înansamblu, îi invitã la un învãþãmânt superficial.Elevii ºi studenþii au ajuns în situaþia în care nucunosc literaturã, istorie, artã. La studenþii bu-nicei, de exemplu, ºi mã refer la cei de la calcu-latoare ºi automaticã, pe care îi ºtiu foarte bine,nivelul de culturã tot scade. Acum zece ani maiaveau o trupã de teatru, puteam sã-i întreb descriitori sud-americani ºi ºtiau. Acum, tãceretotalã, nu mai citesc literaturã, nu merg la spec-tacole... Aici, învãþãmântul greºeºte. Copiilor lise cere tot mai puþin ºi, în plus, li se ºi aratã ti-purile de subiecte pentru Examenul de bacalau-reat, ba chiar ºi pentru tezele cu subiect unic.Din pãcate, trebuie sã recunosc cã învãþãmântulromânesc s-a cam americanizat. Pe de altã par-te, am vãzut ºi învãþãmântul american. Doar cãei ºtiu sã cearã minimul necesar ºi pe cei buni-cei îi ajutã sã ajungã unde trebuie. În ceea cepriveºte învãþãmântul preuniversitar, suntdezolat. Cu excepþia a unu, douã, maxim treilicee din fiecare judeþ, în rest, învãþãmântul aluat-o la vale. Am descoperit la Comãneºti oºcoalã ºi un liceu unde se face carte ca acum 30de ani ºi nu cred cã voiau sã mã impresioneze,sã-mi arate mie ceva. Este adevãrat însã cã aceicopii de la Comãneºti învaþã de foame, cã altfelnu au cum sã rãzbeascã din acel loc. Concluzio-nând, nu mai sunt atât de optimist ca acumcinci ani. Bacalaureatul este acum o invitaþie lafurt ºi s-a coborât pânã la clasa a VII-a ºi nu maisunt sigur cã nu va ajunge ºi în ciclul primar.Una peste alta, cert este cã învãþãmântul tre-buie complet depolitizat, dacã vrem sã nu neducem complet de râpã”, ne-a declarat dl. Prof.univ. Radu Gologan, coordonatorul echipeiolimpice internaþionale de matematicã aRomâniei.

�� MM II RR EE LL AA DD AA LL AA II SS

ªCOALAromâneascq dosar 15

decembr ie 2008

PREZENTARE:Înfiinþatã în martie 1990, Federaþia Educaþiei Naþionale este una dintre cele mai importante organizaþii sindicaledin România, reprezentativã pentru ramura Educaþie. FEN s-a format de jos în sus, de la nivelul unitãþilor deînvãþãmânt ºi a fost înfiinþatã pentru a fi o alternativã la sindicatul naþional din vremea comunismului. La ora actualã, FEN are peste 40 de organizaþii judeþene ºi peste 47.000 de membri. FEN apãrã interesele eco-nomice, sociale ºi profesionale ale personalului din sistemul de învãþãmânt atât preuniversitar, cât ºi superior.Federaþia este afiliatã pe plan naþional la Confederaþia Naþionalã Sindicalã „Cartel Alfa“, iar pe plan internaþionaleste membrã fondatoare a Internaþionalei Educaþiei.

MISIUNE: Suntem o organizaþie independentã de partidele politice ºi de organele administraþiei centrale ºi locale. Ne-amconstituit ºi funcþionãm pentru promovarea ºi apãrarea intereselor economice, sociale ºi profesionale ale perso-nalului din sistemul educaþional. Militãm pentru un învãþãmânt bazat pe calitate ºi performanþã, susþinut finan-ciar corespunzãtor importanþei sale strategice. De asemenea, încercãm sã venim în întâmpinarea nevoilor mem-brilor noºtri de sindicat. De aceea, avem un departament numit FEN-Plus, prin care asigurãm cele mai bune ofertepentru membrii de sindicat. Noi credem cã fiecare copil din România trebuie sã aibã acces la un sistem deînvãþãmânt performant. Credem cã o educaþie de calitate se bazeazã în primul rând pe profesori de calitate.

CE OFERIM: �� Reprezentare profesionistã la nivel naþional

�� Asistenþã juridicã gratuitã

�� Cursuri de perfecþionare interne ºi externe autorizate

�� Carduri ºi credite preferenþiale

�� Asigurãri de grup (de viaþã, medicale)

�� Alternative de petrecere a timpului liber

�� Bilete de odihnã ºi tratament în þarã ºi în strãinãtate

�� Bilete de odihnã ºi tratament acordate prin Ministerul Muncii

�� Abonamente preferenþiale în reþeaua Vodafone (comunicarea este foarte importantã ºi de aceea am încercat sãobþinem cea mai bunã ofertã în funcþie de calitate ºi preþ)

�� Posibilitatea publicãrii unor articole de specialitate ºi a opiniilor proprii despre învãþãmânt în revista „ªcoalaromâneascã“

�� Revista presei

CE CEREM DE LA MEMBRII NOªTRI DE SINDICAT: Fiind o organizaþie care s-a constituit de jos în sus, adicã de la nivelul unitãþilor de învãþãmânt, considerãm cã toþicei care facem parte din acest sindicat trebuie sã ne apãrãm ºi sã ne respectãm reciproc.

Noi toþi reprezentãm FEN!

Adevãratul sindicat,un FENomen sindical

Alege FEN ºi nu vei regreta!

CCOONNDDUUCCEERREEAA OOPPEERRAATTIIVVÃÃ FFEENN::

Cãtãlin CROITORU – Preºedinte fondator

Horia SIMASCHIEVICI –preºedinte executiv departament universitar

Teodor FÎRÞONEA – preºedinte executiv departamentpreuniversitar

Ioan Leon NAROªI – preºedinte executiv departament funcþionari publici si personalcontractual

Constantin CIOSU – Secretar general

DDEEPPAARRTTAAMMEENNTTEE::

Departamentul Învãþãmânt universitar Departamente învãþãmânt preuniversitar:

�� Învãþãmânt preºcolar ºi primar

�� Învãþãmânt gimnazial

�� Învãþãmânt liceal ºi postliceal

�� Învãþãmânt tehnic

�� Învãþãmânt special ºi protecþia copilului

�� Învãþãmânt vocaþional ºi de artã Departamentul funcþionari publici ºi personal contractualDepartamentul FEN-PLUSDepartamentul JuridicDepartamentul Comunicare Departament Dezvoltare-Promovare instituþionalã

ORGANIZAREA FEN:CONGRESUL este organul suprem de conducere al federaþiei, legislativul, ºi se convoacã o datã la cinci ani în sesiune ordinarã. La cererea a 2/3 din numãrul membrilor ConsiliuluiNaþional poate fi convocatã o sesiune extraordinarã a Congresului. Congresul este constituit din delegaþii desemnaþi de organizaþiile membre în conformitate cu norma de reprezentare stabilitã de Biroul Executiv, la propunerea Secretariatului General, care nu poate fi mai micã decât norma de calcul a dreptului de vot în Consiliul Naþional (1:500). CONSILIUL NAÞIONAL, între douã sesiuni ordinare ale Congresului, este organul de conducere al federaþiei. Consiliul Naþional are în componenþa sa membrii Biroului Executiv ºipreºedinþii organizaþiilor judeþene, zonale ºi ale municipiului Bucureºti.BIROUL EXECUTIV este organul de conducere operativã a federaþiei, executivul, fiind compus din: preºedinte fondator, preºedinþi executivi, vicepreºedinþi, secretarul general ºi secretari executivi.

Nu eºti membru de sindicat sau nu eºti multumit de cum îþi reprezintã interesele actuala organizaþie din care faci parte?

Sunã-ne la tel.: 002211//333377..1111..4400 sau 00773311..888800..220099, trimite-ne un fax: 002211//333377..0011..1177sau dã-ne un email: ooffffiiccee@@ffeenn..rroo.

DE CE SÃ ALEGI FEN? Pentru cã FEN este prima organizaþie sindicalã care a vrut sã se rupã de vechea gardã comunistã!

Pentru cã FEN reprezintã viitorul în sindicalismul din învãþãmânt!

Anul VII EDUCAÞIE I ATITUDINE ªCOALAscoalaromaneasca.ro/admin/pdf/40.pdfªCOALA Singura revistã...

Documents

Transcript of Anul VII EDUCAÞIE I ATITUDINE ªCOALAscoalaromaneasca.ro/admin/pdf/40.pdfªCOALA Singura revistã...