Legea Educaþiei Naþionale – un nou compromis la care a ajuns alianþa de guvernare

EEdduuccaaþþiiaa,, rreeffoorrmmaattãã ddooaarr ppee jjuummããttaattee

ªCOALAromâneascqSingura revistã care spune lucrurilor pe nume

Anul VIII � nr. 47 � septembrie 2009 � 3 RON E D U C AÞ I E º I AT I T U D I N E

Director fondator: Cãtãlin Croitoru Redactor-ºef: Dragoº Constantin Neacºu

Universitãþilede stat,moºiile conducãtorilor

AANNCCHHEETTÃÃ PPAAGG.. 1100

Bacalaureatulºi admiterea în liceu se schimbãdin nou

DDOOSSAARR PPAAGG.. 1144--1155

AACCTTUUAALLIITTAATTEE PPAAGG.. 66

ªªCCOOAALLAA LLUU’’ Gqzdaru

rreevviissttãã nnaaþþiioonnaallãã

ppeennttrruu

pprroommoovvaarreeaa rreeffoorrmmeeii

îînn îînnvvããþþããmmâânntt

AANNAALLIIZZÃÃ PPAAGG.. 88--99

www.scoalaromaneasca.ro

Efectul deoglindã al evaluãrilorinternaþionale

ªªCCOOAALLAA PPAAGG.. 1133

IINNTTEERRNNAAÞÞIIOONNAALLÃÃ

Codul Andronescu vs soluþiile Miclea

Profesorul, Profesorul, Profesorul, Profesorul, Profesorul,

pariapariapariapariapariapariapariasocietãþii

româneºtisocietãþii

româneºtipag. 3

ªCOALAromâneascqactualitate2

www.scoalaromaneasca. ro

Str. Justiþiei nr. 65, Sector 4, Bucureºti

Tel.: 021/337.11.40; 021/337.11.85

Fax: 021/337.01.17

DDiirreeccttoorr ffoonnddaattoorrCãtãlin Croitoru

(catalin@scoalaromaneasca.ro)

RReeddaaccttoorr--ººeeff::Dragoº Constantin Neacºu(redactia@scoalaromaneasca.ro)

SSeenniioorr eeddiittoorr::Constantin Ciosu

(sindicat@scoalaromaneasca.ro)

PPuubblliicciittaattee::0722.575.477

(comercial@scoalaromaneasca.ro)

DDTTPP::OPD

(art@opd.ro)

TTiippaarr::

SC Safo Prod SA – Grupul dePresã ºi Tipografie Romprint

Str. Piaþa Presei Libere nr. 1, Sector 1, tel.: 224.27.90,

e-mail: costel.danciu@xnet.ro

Publicaþia în curs de auditare BRATISSN 1453 – 7842

ªCOALAromâneascq

PPRREECCIIZZAARREE::PPRREECCIIZZAARREE:: Autorul rãspunde dinpunct de vedere juridic pentru conþinutul articolului. De asemenea, agenþiile de presã ºi personalitãþile citate poartã integral rãspunderea afirmaþiilorconþinute în textul preluat ºi difuzat.

ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II � ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II � ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II � ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II � ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II

CCoonnssiilliiuull NNaaþþiioonnaall aall FFEENN, întrunit în ºedinþã extraordinarã, aanalizat situaþia fãrã precedent în care a fost adus învãþãmântulromânesc ºi salariaþii acestuia. Dupã numeroase întâlniri,negocieri, discuþii cu reprezentanþii Guvernului, constatãm cudezamãgire urmãtoarele:1. Proiectul Legii salarizãrii unitare în domeniul bugetar situeazã

personalul din învãþãmânt în partea inferioarã a grilei;2. Numeroase sporuri acordate pânã în prezent pentru calitate

ºi performanþã în educaþie au dispãrut din proiectele de legece vor fi asumate de Executiv;

3. MECI, prin inspectoratele ºcolare, a redus recent peste19.000 de posturi fãrã consultarea ºi acordul partenerilorsociali;

4. Guvernul, prin rectificãrile negative, a diminuat bugetulEducaþiei cu circa 2,5% din PIB în 2009, încãlcând flagrantLegea învãþãmântului;

5. Executivul a hotãrât diminuarea cu 15,5% în lunile octombrie– decembrie 2009 a salariilor angajaþilor din sistemul edu-caþional;

6. Acordul încheiat de cãtre federaþiile sindicale cu reprezen-tanþii Guvernului la 6 mai 2009 a fost grav încãlcat de cãtreExecutiv;

7. Legea 221/2008 privind majorarea salariilor personaluluididactic nu a fost nici pânã în prezent pusã în aplicare, iarcreºterile salariale nu se regãsesc nici în proiectul Legiisalarizãrii unitare a bugetarilor.

Faþã de cele de mai sus ºi constatând cã protestele iniþiate decãtre salariaþii din alte sectoare bugetare (justiþie, personal con-sular) au dat roade, Consiliul naþional al FEN a decis urmã-toarele:1. Reluarea conflictului de muncã, conform punctului 10 din

Acord întrucât termenii acestuia nu au fost respectaþi decãtre Guvern;

2. FEN face apel cãtre celelalte trei federaþii sindicale dinînvãþãmânt pentru a acþiona alãturi de noi în acest demers îninteresul tuturor salariaþilor;

3. Demararea procedurilor pentru reluarea grevei generale înînvãþãmânt, potrivit articolului 10 din Acordul semnat întresindicate ºi reprezentanþii Executivului întrucât doar federaþi-ile semnatare au respectat documentul încheiat la 6 mai2009, suspendând acþiunile de protest (articolul 9 din Acord);

4. Prezentarea în prima zi a anului ºcolar a unui protest al mem-brilor FEN din unitãþile de învãþãmânt în cadrul festivitãþilor dedeschidere, document care va fi înmânat tuturor parlamen-tarilor, demnitarilor ºi reprezentanþilor administraþiei locale.

De asemenea, CCoonnssiilliiuull NNaaþþiioonnaall aall FFeeddeerraaþþeeii EEdduuccaaþþiieeiiNNaaþþiioonnaallee cere tuturor parlamentarilor sã nu susþinã promova-rea proiectelor de lege în forma înaintatã de cãtre Guvern.

�� CC OO NN SS II LL II UU LL NN AA ÞÞ II OO NN AA LL FFEENN

HHOOTTÃÃRRÂÂRREELiberalii au solicitat demiterea ministruluiEducaþiei, Ecaterina Andronescu, pe motiv cã arfi încãlcat legea care-i cere ca, înaintea începeriianului ºcolar, sã fie aprobate ºi date publicitãþiimetodologiile pentru examenele naþionale.„Ministrul Educaþiei, Ecaterina Andronescu,demonstreazã, încã o datã, cã pentru DomniaSa legea este opþionalã ºi, mai grav, cã se pozi-þioneazã mai presus de lege“, susþin liberalii. Eiargumenteazã cã ministrul Educaþiei „a omis“ cãeste obligatã de lege sã aprobe ºi sã dea publi-citãþii metodologiile pentru examenele naþionale,

înainte de începerea anului ºcolar, citând articolul din Regulamentul de Organizare ºiFuncþionare a Unitãþilor de Învãþãmânt, potrivitcãruia anul ºcolar începe la 1 septembrie. „În data de 9 septembrie, Guvernul, prin voceapremierului Boc, a anunþat cã a emis oOrdonanþã de Urgenþã în care se precizeazã cãBacalaureatul se va da la trei probe. Din neferi-cire pentru ministrul Andronescu ºi premierulBoc, acest fapt nu rezolvã încãlcarea grosolanãa legislaþiei ºi a normelor în vigoare“, se precizeazã în comunicat.

PNL cer demiterea ministrului Educaþiei

Lotul olimpic de informaticã al României a repurtat o excelentã performanþã - 4 medalii, dintre care douã de aur - la a XXI-a ediþie aOlimpiadei Internaþionale de Informaticã,desfãºuratã în perioada 8-15 august, la Plovdiv(Bulgaria). Medaliat cu argint, în 2007, respectivaur, anul trecut, la Cairo, Cosmin Gheorghe ºi-aîmbogãþit palmaresul cu o distincþie similarã celeiprecedente (aur). A doua medalie de aur pentruechipa României a fost adusã de Bogdan -

Cristian Tãtãroiu, care a reuºit un spectaculosprogres personal (argint în 2007 + bronz în2008). Medalia de argint i-a revenit lui MariusDrãguº, iar cea de bronz lui Andrei-Paul Puni.Primii trei laureaþi sunt elevi ai LiceuluiInternaþional de Informaticã din Bucureºti, în timp ce Andrei-Paul Puni provine de la ColegiulNaþional „Al. Papiu Ilarian“ din Târgu Mureº. La competiþia curentã au participat 305 de concurenþi din 83 de þãri.

Patru medalii la Olimpiada Internaþionalã de Informaticã

Sub mesajul „În ºcoalã nu este loc pentrudiscriminare. Cunoaºte-mã înainte sã mã jude-ci“, Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii(MECI) a lansat, la 8 septembrie, campania decomunicare în cadrul proiectului „Evaluare deimpact ºi diseminarea rezultatelor programelorPHARE - Acces la educaþie pentru grupuri deza-vantajate“ PHARE/2006/018-147.01.01.02.Obiectivul general al acestui proiect este de aîmbunãtãþi accesul la educaþie al grupurilordezavantajate (cu focalizare pe rromi ºi pe copiii

cu dizabilitãþi) ºi de a promova educaþia incluzivã, pentru combaterea excluziunii sociale ºi a mar-ginalizãrii ºi pentru respectarea drepturilor omului ºi a ºanselor egale la educaþie.

Campania se desfãºoarã în perioada septembrie - noiembrie a.c. Materialele prin intermediulcãrora mesajul va ajunge la publicul sãu þintã sunt: site-ul http://www.totilascoala.ro/, blogulhttp://totilascoala.wordpress.com, afiºe, newslettere, broºuri ºi un spot video.

„Credem în acest proiect ºi în rezultatele sale. ªtim cã impactul vizual poate face mai multdecât o mie de cuvinte. De aceea, astãzi lansãm aceastã campanie cu dorinþa de a sensibiliza per-soanele care fac educaþie în România, deopotrivã profesori ºi pãrinþi. Atitudinea lor în procesul deeducaþie va schimba atitudinea noastrã a tuturor asupra diferenþelor”, a afirmat Liliana Preoteasa,director în cadrul Ministerului Educaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii ºi coordonator al Unitãþii deImplementare a acestui program.

Campanie de promovare a educaþiei incluzive

Foto: ArhivaFoto.ro

Ultimele luni au venit sãdemonstreze încã o datãdacã mai era nevoie cãdascãlii nu sunt susþinuþi declasa politicã. În campaniileelectorale li se promit vrute ºinevrute ca dupã alegeri toatãclasa politicã sã uite cãaceºtia mai existã. Acumurmeazã începutul de anºcolar ºi sigur vom asista dinnou la discursuri populistedespre importanþa ºcolii ºidespre importanþa cadrelordidactice ca dupã nici 24 deore aceeaºi politicieni vorvota o lege care trimite în ulti-ma treime a salarizãrii anga-jaþii din învãþãmânt.

Ultima variantã a proiectului deLege privind salarizarea unitatã abugetarilor a creat supãrãri în majo-ritatea domeniilor. În ceea ce priveº-te învãþãmântul, Guvernul pare sã fiºters cu buretele ºi articolele acordu-lui încheiat în Mai, legea de majorarea salariilor de anul trecut ºi proiectulcare s-a negociat în prima jumãtate aacestui an. Mai precis, majoritateaangajaþilor din sistemul educaþionalsunt poziþionaþi în treimea inferioarãa grilei. În condiþiile în care, proiectulse va adopta în aceastã formã iarGuvernul nu îºi va respecta angaja-mentul privind majorarea salariuluiminim la 705 lei, vom asista la scã-deri salariale între 6% ºi 12% pentrutoate cadrele didactice din preuniver-sitar. Potrivit reprezentanþilor FEN,toate aceste lucruri se întâmplã dupãce Guvernul a fost deja în plinã cam-

panie de disponibilizãri, în învãþã-mânt fiind aproximativ 20.000 denorme, începând cu 1 septembrie.Mai mult, acuzã FEN, „guvernul a re-inventat munca voluntarã, preconi-zând introducerea obligatorie a con-cediilor fãrã platã“.

Trebuie spus cã acest proiect deact normativ a avut mai multe va-

riante. Primadintre ele, fi-nalizatã lasfârºitul luniiMai asigura pro-fesorilor salarii decen-te ºi crea premizele creºterii calitã-þii în învãþãmânt în condiþiile în careapãreau în decursul celor 5 ani depunere în aplicare a unor salarii careputeau crea compeþiþie. Acest proiecta avut însã viaþã scurtã, coeficienþiifiind diminuaþi de chiar ministrulmuncii, Marian Sârbu, cu 40%. Fede-raþia Educaþiei Naþionale (FEN) acerut demisia ministrului Muncii ºi asecretarului de stat din cauzã cãaceºtia ar fi decis unilateral reduce-rea salariilor angajaþilor din învãþã-mânt prevãzute prin grila Legii sala-rizãrii unice aflatã în discuþie. „Sala-riile prevãzute prin Legea salarizãriiunice la care am lucrat mai bine detrei luni au fost modificate de minis-tru fãrã niciun fel de anunþ. În urmamodificãrilor fãcute, profesorii nunumai cã nu se situeazã în parteasuperioarã a grilei, dar existã cazuricând unele categorii de bugetari dinînvãþãmânt ar putea primi salariichiar mai mici decât cele pe care le auîn prezent“, a declarat ConstantinCiosu, secretar general al FEN.

O a doua variantã a apãrut înmomentul în care proiectul a ajuns laministrul de Finanþe, unde s-a maitãiat 20% din valoarea coeficienþilor.Aceastã variantã a fost discutatã peparcursul a douã sãptãmâni cu con-federaþiile ajungându-se astfel lavarianta actualã, variantã care trimi-te educaþia în treimea de jos a grilei.

Sindicatele din Educaþie spun cãnu vor accepta variantele anunþate deministrul Finanþelor, Gheorghe Po-gea, privind micºorarea cheltuielilorcu personalul, pe motiv cã în învãþã-mânt s-au fãcut oricum suficienteeconomii, deºi acest domeniu esteconsiderat prioritate naþionalã. „S-aeconomisit destul prin neaplicarealegii majorãrii salariilor, neacordareacelor 100 de euro pentru materialeledidactice ºi disponibilizãrile cerutede minister. Ceea ce ne cere acum

guver-nul, prin vocea ministrului de Finan-þe, contravine ºi Pactului pentru edu-caþie, în care învãþãmântul este con-siderat o prioritate naþionalã, ºi acor-dului semnat în 6 mai, prin care amsuspendat protestele“, a declarat se-cretarul general al Federaþiei Educa-þiei Naþionale (FEN), ConstantinCiosu. ((DD RR AA GG OO ºº NN EE AA CC ºº UU ))

ªCOALAromâneascq legea unitarã de salarizare 3

septembr ie 2009

Valorile coeficientuluide ierarhizare 1,00,pentru perioada2010-2015, este: aa)) 770055 lleeii îînn aannuull 22001100;; bb)) 776655 lleeii îînn aannuull 22001111;; cc)) 884455 lleeii îînn aannuull 22001122;; dd)) 993355 lleeii îînn aannuull 22001133;; ee)) 11001155 lleeii îînn aannuull 22001144;; ff)) 11110000 lleeii îînn aannuull 22001155

PROFESORUL,paria

Raportul între salariul debazã minim ºi cel maxim în sectorul bugetar este de 1 la 12.

societãþii româneºti

a) caracterul unitar, în sensul cã reglementeazã salarizareatuturor categoriilor de personaldin sectorul bugetar, ºi prin luarea în considerare adrepturilor de naturã salarialãstabilite prin acte normativespeciale în sistemul desalarizare reglementat deprezenta lege;

b) supremaþia legii, în sensul cãdrepturile de naturã salarialã sestabilesc numai prin normejuridice de forþa legii;

c) luarea în considerare asporurilor, adaosurilor salariale,majorãrilor, indemnizaþiilor cu caracter general sau special,precum ºi a altor drepturi de naturã salarialã recunoscute sau stabilite, pânã la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, prin hotãrârijudecãtoreºti, prin acte denegociere colectivã, precum ºi prin alte modalitãþi,acestea regãsindu-se la un nivelacceptat potrivit principiilorprezentei legi în salariul brutsau dupã caz, în salariul debazã, în solda funcþiei de bazãsau în indemnizaþia lunarã deîncadrare;

d) echitate ºi coerenþã, princrearea de oportunitãþi egale ºiremuneraþie egalã pentrumuncã de valoare egalã pebaza principiilor ºi normelorunitare privind stabilirea ºi acordarea salariului ºi a celorlalte drepturi de naturãsalarialã ale personalului dinsectorul bugetar;

e) sustenabilitate financiarã, prin stabilirea de majorãri salariale în baza legilor speciale anuale, astfel încât,ponderea în produsul intern brut a cheltuielilor de personal aferente personalului din sectorul bugetar sã se reducã progresivla un nivel sustenabil.

Principiile noului sistemului de salarizare:

La, 1 septembrie, începând cu ora 10.00, aavut loc la sediul MECI o comisie de lucru care avizat rediscutarea ultimei variante a grilelor desalarizare - anexã a legii de salarizare unitarã ºigãsirea unor modalitãþi de acoperire a contrava-lorii celor 10 zile de concediu fãrã salariu hotãrâtede Guvernul României. Cu aceastã ocazie, fãrã aþine cont de argumentele FEN, MECI împreunãcu FSLI, FSI „Spiru Haret” ºi FNS „Alma Mater”au convenit urmãtoarele:

� Diminuarea cu 50 % a salariului de merit ºia gradaþiei de merit;

� Anularea fondului de premiere de 2%;

� Înjumãtãþirea sporului de mediu rural;� Introducerea în norma de predare a învãþã-

torilor a orelor de educaþie fizicã ºi religie, ore pre-date pânã acum de cãtre profesori;

� Majorarea normei obligatorii de predarepentru directori ºi directori adjuncþi;

� Majorarea de la 16 la 18 ore a normei depredare pentru cadrele didactice cu gradul didac-tic I ºi vechime de peste 25 de ani;

� Trimiterea în concediu obligatoriu fãrãsalariu pentru una sau douã zile.

Întrucât aceastã hotãrâre contravine legis-laþiei în vigoare, MECI va înainta Guvernului unproiect de ordonanþã care sã legifereze mãsurile

luate, ordonanþã care ar putea fi permanentizatã.În felul acesta, veniturile salariale pentru aniiurmãtori vor fi diminuate încã o datã. În afarã deaceasta, mãsurile hotãrâte sunt discriminatorii ºivizeazã cadrele didactice cu performanþe ºi pe celecare îºi desfãºoarã activitatea în mediul rural.

De asemenea, vã informãm cã Legea 315, careprevede alocarea contravalorii a 100 Euro pentruprocurarea de materiale necesare perfecþionãrii,nu va mai fi aplicatã anul acesta, ºi probabil nici înanii viitori, din lipsã de fonduri ºi cã în ultimaºedinþã de Guvern, prin rectificarea negativãfãcutã, Ministerului Educaþiei i-au fost retrase 154milioane lei.

Se diminueazã sporurile

1. În învãþãmânt, în afara criteri-ilor generale de salarizare, se voravea în vedere ºi criteriile specificeprevãzute la art. 49 alin. (1), respectivarticolele 87 ºi 88 din Legea nr.128/1997, cu modificãrile ºi comple-tãrile ulterioare.

2. În cadrul tranºelor de vechimerecunoscutã în învãþãmânt de pânã la20 de ani, diferenþierea salariilor debazã se face pe gradaþiile corespunzã-toare tranºelor de vechime în muncã.

3. Ministerul Educaþiei, Cercetã-rii ºi Inovãrii împreunã cu instituþiilede învãþãmânt ºi sindicate vor stabilicoeficienþii de ierarhizare, pentrufuncþiile de conducere, pe grade, prinordin al ministrului în funcþie de cri-terii: numãr personal, elevi/studenþi,categorii de unitãþi, etc.

4. Personalul didactic calificat depredare care îºi desfãºoarã activitateaîn localitãþi izolate primeºte o indem-nizaþie de pânã la 20% din salariul debazã, în raport cu zona geograficãrespectivã. Diferenþierea pe zone ºilocalitãþi se aprobã prin hotãrâre aGuvernului.

5. Personalul didactic de predaredin învãþãmântul special beneficiazãde o indemnizaþie de pânã la 15% dinsalariul de bazã.

6. Personalul didactic din învãþã-mânt beneficiazã de gradaþia demerit, acordatã prin concurs. Aceastãgradaþie se acordã pentru 16% dinposturile didactice existente la nive-lul inspectoratului ºcolar, respectiv alinstituþiei de nivel superior ºi repre-zintã 25% din salariul de bazã. Gra-daþia de merit se atribuie pe o pe-rioadã de 4 ani.

7. (1) Sporul de stabilitate pre-vãzut la art. 50 alin. (11) din Legeanr. 128/1997 privind Statutul per-sonalului didactic, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare, pentru per-sonalul didactic de predare ºi didac-tic auxiliar, este cuprins în coefi-cienþii de multiplicare prevãzuþi latoate gradaþiile din cadrul tranºelorde vechime recunoscutã în învãþã-mânt, respectiv la toate gradaþiilecorespunzãtoare gradelor/treptelorprofesionale.

(2) Pentru personalul didactic ºididactic auxiliar care nu îndeplineºtecondiþia prevãzutã la art. 50 alin. (11)din Legea nr. 128/1997, cu modificã-rile ºi completãrile ulterioare, pentruacordarea sporului de stabilitatepânã la împlinirea vechimii neîntre-rupte în învãþãmânt de peste 10 ani,salariile de bazã se vor stabili pe bazacoeficienþilor de multiplicare micºo-

raþi prin împãrþire la 1,15. Dacã prinîmpãrþirea la 1,15, personalului trecutîn alte gradaþii, tranºe de vechimerecunoscutã în învãþãmânt sau la unnou grad/treaptã profesionalã nu i sepoate asigura salariul de bazã avut,acesta va fi menþinut cu acelaºi sala-riu de bazã pânã când i se poate asi-gura o creºtere a acestuia, în condi-þiile legii.

(3) Sporul pentru suprasolicitareneuropsihicã, stabilit în conformitatecu prevederile art. 50 alin. (13) dinLegea nr. 128/1997, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare, este cuprinsîn coeficienþii de ierarhizare, pentrupersonalul didactic auxiliar, la gra-dele/treptele profesionale, precum ºipentru personalul didactic de preda-re pânã la tranºa de vechime recu-noscutã în învãþãmânt, de 25 ani înînvãþãmântul preuniversitar, respec-tiv de 30 de ani în învãþãmântul uni-versitar.

(4) Sporurile prevãzute la pct. 7alin. (1) ºi (3) se acordã ºi personaluldin Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºiInovãrii ºi din organele de specialitateale acestuia, altul decât cel didactic.

(5) Pentru perioada cât acest per-sonal beneficiazã de majorareasalariului de bazã în conformitate cuLegea nr. 490/2004 privind stimula-rea financiarã a personalului caregestioneazã fonduri comunitare, cu

modificãrile ºi completãrile ulterioa-re, prevederile alin. (4) nu se aplicã.

(6) Prevederile art. 50 alin (1) ºiart 90 alin (1) din Legea nr. 128/1997- Statutul personalului didactic, cumodificãrile ºi completãrile ulte-rioare, se aplicã numai pentru profe-sorii universitari ºi pentru profesoriiI, cu gradul didactic I din învãþãmân-tul preuniversitar

8. Salariul de merit este cuprinsîn coeficienþii de multiplicare, pentrupersonalul didactic ºi didactic auxi-liar, la toate gradaþiile prevãzute latranºele de vechime recunoscutã înînvãþãmânt ºi la gradele/trepteleprofesionale.

9. Personalul didactic desemnatsã conducã ºi sã realizeze practica pe-dagogicã pentru pregãtirea viitoare-lor educatoare ºi a viitorilor învãþã-tori, institutori ºi profesori benefici-azã de un spor de 10 - 25% din salari-ul de bazã, în raport cu timpul efectivlucrat ºi calculat în raport cu numã-rul elevilor sau al studenþilor practi-canþi, potrivit regulamentului depracticã pedagogicã aprobat de Mi-nisterul Educaþiei, Cercetãrii ºi Ino-vãrii.

10. Personalul didactic care asi-gurã predarea simultanã la 2-4 clasede elevi în învãþãmântul primar, pri-meºte un spor la salariul de bazã pen-tru activitãþi care solicitã o încordare

psihicã foarte ridicatã, potrivit art. 8lit. b din Hotãrârea Guvernului nr.281/1993.

Mãrimea concretã a sporului sestabileºte dupã cum urmeazã:

- pentru 2 clase elevi – 5%; - pentru 3 clase elevi – 7%; - pentru 4 clase elevi – 10%. 11. Personalul didactic de pre-

dare care îndeplineºte funcþia de diri-ginte, învãþãtorii, institutorii ºi edu-catoarele primesc o indemnizaþie de0,25 din valoarea coeficientului 1,00,cu excepþia situaþiilor prevãzute laart. 45 alin. (2) ºi (3) din Legea nr.128/1997 - Statutul personaluluididactic.

12. Senatele universitare pot sta-bili salarii diferenþiate, cu o creºterede pânã la 30% din salariul de bazãprevãzut pentru funcþia respectivã, înfuncþie de specificul activitãþii desfã-ºurate ºi de calitatea acesteia. Sumelepentru aceste salarii se vor plãti dinvenituri proprii.

13. Personalul didactic de pre-dare din învãþãmântul superior poateprimi un spor pentru conducãtorii dedoctorat de 1% pentru fiecare stu-dent, dar nu mai mult de 5 % din sa-lariul de bazã.

14. Personalul didactic benefici-azã de dreptul la concediul de odih-nã, potrivit art. 103 din Legea nr.128/1997 – Statutul personaluluididactic.

15. Personalul didactic benefici-azã, în caz de deces, de un ajutoracordat celor îndreptãþiþi în cuantumde cinci salarii ale persoanei dece-date, din bugetul asigurãrilor sociale.

16. Personalul didactic de pre-dare poate fi salarizat ºi prin plata cuora sau prin cumul, conform preve-derilor art. 49 alin. 1 din Legea nr.128/1997 – Statutul personaluluididactic. Calculul pentru plata cu orasau prin cumul se face la norma di-dacticã prevãzutã la art. 43 din Legeanr. 128/1997 – Statutul personaluluididactic.

17. În raport cu condiþiile în carese desfãºoarã activitatea, pot fi acor-date personalului salarizat, cu res-pectarea prevederilor legale, urmã-toarele categorii de sporuri:

a) pentru condiþii periculoase sauvãtãmãtoare, un spor de pânã la 15 %din salariul de bazã, corespunzãtortimpului lucrat la locurile de muncãrespective;

b) pentru condiþii grele de mun-cã, un spor de pânã la 15% din sala-riul de bazã, corespunzãtor timpuluilucrat la locurile de muncã respec-tive. Locurile de muncã, categoriilede personal, mãrimea concretã a spo-rurilor, precum ºi condiþiile de acor-dare ale acestora se stabilesc prin re-gulament de cãtre ordonatorul prin-cipal de credite, cu consultarea sindi-catelor ºi cu avizul comun al Ministe-rului Finanþelor Publice ºi Ministe-rului Muncii, Familiei ºi ProtecþieiSociale.

18. Suma sporurilor acordatecumulat pe total ordonator principalde credite nu poate depãºi 30% dinsalariul de bazã.

* text preluat din legea salarizãrii unitare

ªCOALAromâneascqlegea unitarã de salarizare4

www.scoalaromaneasca. ro

AAbboonnaaþþii--vvãã llaa ªCOALA româneascqpprriinn

FF E D E R AÞ I A EE D U C AÞ I E I NN AÞ I O N A L EStr. Justiþiei nr. 65, Sect. 4 Bucureºti � tel.: 021/337.11.40;021/337.11.85 � fax: 021/337.01.17 � Banca: Bancpost, Suc. Coºbuc, Cont: RO68BPOS81006032218ROL01

NNuummee ººii pprreennuummee...................................................................................................... LLooccaalliittaattee..............................................................................CCoodd........................................ JJuuddeeþþ//SSeeccttoorr....................................................................................SSttrr................................................................................................NNrr....................BBll......................SScc.............. AApp........................TTeell............................................................FFaaxx....................................................ee--mmaaiill.................................................................................. **NNrr.. RReegg.. CCoomm....................................**CCoodd ffiissccaall........................................**CCoonntt................................................................................................BBaannccaa......................................................................................DDoorreesscc uunn aabboonnaammeenntt ppeennttrruu:: � 3 apariþii .........8 RON

� 6 apariþii ........16 RON � 12 apariþii ........32 RON

DATA.......................Semnãtura/ºtampila................Vã rugãm sã completaþi cu majuscule ºi sã trimiteþi talonul prin fax sau prin poºtã peadresa Federaþiei Educaþiei Naþionale, împreunã cu o copie a documentului de platã.Livrarea abonamentelor se face dupã achitarea sumei menþionate în contul FEN.

C

TTAALLOONN DDEE AABBOONNAAMMEENNTT

Sporurile ºi alte drepturi ale personalului didactic din învãþãmânt

Foto: ArhivaFoto.ro

ªCOALAromâneascq legea unitarã de salarizare 5

septembr ie 2009

ªCOALAromâneascqactualitate6

www.scoalaromaneasca. ro

Pactul pentru Educaþie, Strategia „Educaþie ºi cercetare pentru socie-tatea cunoaºterii”, proiectele de lege Adomniþei, soluþiile legislaþive propusede Comisia prezidenþialã pentru educaþie ºi cercetare, Codul Educaþiei,proiectul Legii Educaþiei Naþionale. Aºa se pot rezuma în câteva cuvinte doi ani de încercãri nereuºite pânã acum de a reforma sistemul educaþional.Chiar dacã ultimul proiect are mari ºanse sã se aprobe, acesta nu oferã însãposibilitatea unei adevãrate reforme în sistemul de învãþãmânt. Mai mult,prin aceasta se încearcã în continuare menþinerea unui control politic înnumirea directorilor ºi a inspectorilor. S-a ajuns la un compromis. Cel puþinaºa susþin politicienii din PSD ºi PD-L în privinþa Legii Educaþiei Naþionale,proiect care a apãrut în urma unei combinãri a Codului Educaþiei cu soluþi-ile legislative ale Comisiei Prezidenþiale. Cât de bun ºi reformator este acestcompromis rãmâne sã vedem pe parcurs, cert este însã cã sunt mulþi chiarºi din cele douã partide de la guvernare care criticã proiectul la scenãdeschisã. Dacã pânã la urmã Guvernul îºi va asuma proiectul de lege la 15septembrie în Parlament, va urma o perioadã îndelungatã de noi discuþii ºidezbateri din cauzã cã este nevoie de zeci de metodologii, de noi planuricadru ºi un nou curriculum.

Preºedintele Alianþei Naþionale aOrganizaþiilor Studenþeºti din Româ-nia, Cezar Hâj, criticã dur legea edu-caþiei naþionale ºi afirmã cã proiectullegislativ încalcã o serie de drepturiale studenþilor. Hâj reproºeazã mi-nistrului Educaþiei cã studenþii nu aufost consultaþi cu privire la prevede-rile proiectului.

Problemele identificate de stu-denþi sunt:

� Lipsa cu desãvârºire a repre-zentativitãþii studenþilor cu procenta-jul de 25% din Senatul universitãþi-lor, acest lucru fiind lãsat la latitudi-nea universitãþilor; procent câºtigatde cãtre studenþi în urma protestelordin primãvara anului 1995.

� Organizarea de cãtre studenþi aalegerilor pentru studenþii reprezen-tanþi a fost scoasã din noua variantã alegii, acest fapt încãlcând principiuldemocraþiei ºi al independenþeireprezentãrii studenþilor.

� Lipsa reprezentanþilor stu-denþilor din structura ConsiliuluiARACIS, ca parteneri în procesulasigurãrii calitãþii.

� Examenul de licenþã prevededouã probe obligatorii.

� Consiliul National al Rectorilorîºi arogã rolul de Minister al Învãþã-mântului Superior.

� Lipsa posibilitãþii cumulãriiburselor sociale ºi a celor sociale oca-zionale cu alte forme de burse (demerit, studiu sau performanþã).

� Lipsa indexãrii anuale cu ratade creºtere a utilitãþilor, a subvenþieipentru regia de cãmin în ceea cepriveºte studenþii care ocupã locurifinanþate de la bugetul de stat.

� Dreptul studenþilor de a parti-cipa la evaluarea cadrelor didacticenumai în conformitate cu carta uni-versitarã.

„De asemenea, considerãm in-acceptabil faptul cã la ultimele dez-bateri publice pe marginea CoduluiEducaþiei, ministrul Educaþiei aignorat cu desãvârºire, din nou, con-sultarea reprezentanþilor studen-þilor. Studenþii considerã cã doamnaministru are o atitudine duplicitarã:are o serie de afirmaþii în public pecare le contrazice apoi prin propriileacþiuni“, afirmã studenþii într-oscrisoare deschisã adresatã Guver-nului, Parlamentului ºi MinisteruluiEducaþiei. ((VVIIRRGGIILL CCRRIISSTTEEAA))

� învãþãmântul obligatoriu este de zececlase, dar avem ºi obligativitatea grupei pregã-titoare;

� curriculumul este centrat pe cele optcompetenþe-cheie agreate la nivelul UE, cepractic vor schimba din temelii modul în carevor învãþa copiii noºtri din manuale, care vor fiaxate nu pe aspecte cantitative, ci pe aspectecalitative, sã înveþe cum sã înveþe, sã li se dez-volte spiritul creativ, sã nu mai fie doar o masãamorfã care trebuie sã recepteze informaþiicantitative, ci, dimpotrivã, învãþãmântul sã-iformeze pentru viaþã ºi sã îi pregãteascã cuabilitãþi de comunicare, cu abilitãþi digitale,specifice secolului în care trãim;

� aplicarea principiului: finanþarea ur-meazã elevul ºi pentru învãþãmântul privat, nunumai pentru cel de stat. Statul susþine cali-

tatea educaþiei, indiferent de tipul de capital alfurnizorului de educaþie;

� un nou tip de finanþare a învãþãmântuluipreuniversitar care are la bazã trei tipuri definanþare: a) finanþarea de bazã, în funcþie decosturi standard per elev sau preºcolar; b)finanþarea complementarã, pentru investiþii ºic) finanþarea suplimentarã pentru premiereaºcolilor, inclusiv sau de performanþã;

� constituirea bibliotecii ºcolare virtuale,prin care toþi elevii vor avea acces la toateresursele de învãþare în format digital;

� evaluãrii prin teste de tip internaþional înclasele a II-a, a IV-a, a VI-a ºi a VIII-a;

� se introduce portofoliul de educaþie per-manentã;

� vor apãrea consorþii ºcolare pentru afacilita mobilitatea cadrelor didactice în cadrul

sistemului de învãþãmânt ºi a le proteja deimpactul declinului demografic;

� 7% din PIB pentru educaþie la toate nive-lurile, asta înseamnã ºi învãþãmântul preuni-versitar, dar ºi cercetarea. 6% pentru învãþã-mânt, 1% pentru cercetare, deci în total 7%;

� se va pune accentul pe educaþia timpurie;� vor fi înfiinþate un post public TV ºi a un

post public de radio pentru educaþia permanentã; � programul „ªcoalã dupã ºcoalã“; � 20% din ce vor învãþa copiii noºtri se va

stabili la nivel local de cãtre ºcoalã, consiliu deadministraþie, comunitatea economicã, consi-liul local;

� universitãþile vor fi diferenþiate în patrucategorii;

� creºterea autonomiei universitare, prinîmputernicirea Senatului, sã se stabileascã

structura internã a universitãþilor; � înfiinþarea Registrului Matricial unic,

care este o bazã de date electronicã, cu toþi stu-denþii de la toate universitãþile acreditate, careface transparent traseul lor educaþional ºiîmpiedicã falsificarea diplomelor;

� finanþarea multianualã pe cicluri destudii;

� constituirea Codului Naþional al Califi-cãrilor;

� sistem de împrumuturi pentru studenþi; � definirea rãspunderii publice a un univer-

sitãþilor ºi penalizãrile asociate, dacã se face abuzde autonomie ºi se încalcã rãspunderea publicã.

� se eliminã condiþiile de vechime pentruocuparea poziþiilor didactice în învãþãmântulsuperior, pentru cei care provin din învãþã-mântul superior.

Ce aduce nou Legea Educaþiei naþionale

Proiectul încalcã drepturile studenþilor

Legea Educaþiei Naþionale – un nou compromis la care a ajuns alianþa de guvernare

Educaþia, reformatãdoar pe jumãtate

Legea Educaþiei Naþionale – un nou compromis la care a ajuns alianþa de guvernare

Educaþia, reformatãdoar pe jumãtate

Legea Educaþiei Naþionale – un nou compromis la care a ajuns alianþa de guvernare

Educaþia, reformatãdoar pe jumãtate

Legea Educaþiei Naþionale – un nou compromis la care a ajuns alianþa de guvernare

Educaþia, reformatãdoar pe jumãtate

Legea Educaþiei Naþionale – un nou compromis la care a ajuns alianþa de guvernare

Educaþia, reformatãdoar pe jumãtate

ªCOALAromâneascqanalizã8

www.scoalaromaneasca. ro

1. Structura învãþãmântului preuniversitar

Varianta Miclea propune desfã-ºurarea învãþãmântului obligatoriude 10 ani, în intervalul 6-16 ani, înaceeaºi ºcoalã (ºcoala generalã), înaceeaºi localitate, în sânul familiei.Clasa pregãtitoare poate fi repartiza-tã, pentru început, la grãdiniþe, dar,în anii urmãtori, în funcþie de resur-sele de spaþiu, ar urma sã treacã laºcoala generalã. În aceastã viziuneelevii ar avea la dispoziþie 10 ani deînvãþãmânt obligatoriu pentru obþi-nerea competenþelor cheie de “supra-vieþuire socialã” (comunicare, inclu-siv în limbi strãine, tehnologia infor-maþiei ºi comunicãrii, matematici ºicompetenþe ºtiinþifice, de convieþuiresocialã etc.)

În continuarea învãþãmântuluiobligatoriu tinerii au trei opþiuni: li-ceul, (cu cele trei filiere, teoreticã,tehnologicã ºi vocaþionalã), ºcoalãprofesionalã (gânditã în parteneriatpublic-privat, împreunã cu mediul deafaceri) ºi piaþa muncii, cu achiziþiiulterioare prin educaþia informalã ºinonformalã.

Varianta Andronescu, aflatãacum în funcþie ºi propusã în com-pletare cu învãþãmânt obligatoriu de13 clase, este binecunoscutã ºi are, înopinia mea, câteva mari neajunsuri:

1. Învãþãmântul obligatoriu este“fracturat” la 14-15 ani, când elevii îºipãrãsesc ºcoala în care au învãþatpânã în clasa a VIII-a pentru a-ºicontinua studiile la liceu. Pentru ele-vii din mediul rural situaþia este dra-maticã: îºi pãrãsesc localitatea ºi fa-milia, pentru a merge la liceu, la oraº.Acum apar probleme cu naveta, locu-inþa, hrana zilnicã, toate presupu-nând costuri inaccesibile majoritãþiifamiliilor din mediul rural. Aceastaeste explicaþia abandonului ºcolarmasiv în acest moment din viaþaºcolarã (aproximativ 20%). Familiilenu-ºi pot permite continuarea stu-diilor copiilor lor la oraº din cauzasãrãciei.

2. Propunerea ca tot liceul sã de-vinã obligatoriu este demagogicã ºipopulistã. Nu este suficient sã lipeºtieticheta “obligatoriu”, pentru ca sã seºi întâmple. ªi acum sunt suficientelocuri la liceu astfel încât cei care do-resc acest lucru pot sã urmeze cursu-rile liceale fãrã probleme. Problemaeste cã noi nu putem asigura partici-parea tuturor copiilor nici la învãþã-mântul gimnazial obligatoriu, dincauza precaritãþii resurselor materi-ale ale unor familii, în special în me-diul rural.

În cel mai bun caz, elevii parti-cipã la cele opt clase de ºcoalã gene-ralã, dupã care se alãturã pãrinþilorîn munca pentru obþinerea celor ne-cesare traiului. ªi ce faci sã realizezi„obligativitatea“? Amendezi niºte fa-milii care nu au resurse nici pentrutraiul zilnic? În ce licee se vor duce ti-nerii din mediul rural? De unde re-surse financiare, umane ºi spaþiiºcolare?

3. Absenþa ºcolii profesionale dinproiectul Andronescu este de neînþe-les. În liceu, în filiera tehnologicã, nuse obþin competenþele profesionalenecesare practicãrii unei meserii, dinmai multe motive:

� Numãrul de ore alocat instru-irii practice este mult prea mic;

� Acumularea simultanã a disci-plinelor teoretice, de specialitate ºi ainstruirii practice depãºeste cu multputerea de asimilare a multor elevi;

� Nu toþi elevii au înclinaþii ºiaptitudini pentru înþelegerea unorcunoºtinþe teoretice sofisticate: deri-vate, integrale, fizicã cuanticã, teorieliterarã etc. Elevii cu inteligenþã do-minant practicã nu doresc neapãratsã parcurgã curricula de liceu, sufi-cient de complexã pentru a permiteracordarea la studiile universitare;

� Piaþa muncii ºi mediul de afa-ceri solicitã în primul rând muncitoricalificaþi, în construcþii, în servicii detot felul, în industrie, pe când filieratehnologicã de la liceu oferã absol-venþilor calificarea de „tehnician“.

4. Nu „obligaþia“ de a participa lacursuri rezolvã problema educaþiei, cicalitatea curriculei, a profesorilor,atractivitatea mediului ºcolar ºi, maipresus de orice, convingerea elevilorºi pãrinþilor cã ºcoala le oferã com-peþentele necesare pentru accedereala joburi bine plãtite în piaþa muncii.

5. Lipsa spaþiilor ºcolare ºi/sau aprofesorilor, invocatã de ministerpentru respingerea variantei Miclea,se rezolvã foarte uºor prin apariþia„consorþiilor“ ºcolare, formate dinliceu ºi ºcoli generale, pentru a folosiîn comun atât corpul profesoral cât ºispaþiile ºcolare ºi baza materialã.

6. Nu ºtim dacã varianta Andro-nescu are la bazã studii de impact ºide fezabilitate, referitoare la resurse-le financiare, umane ºi materiale ne-cesare pentru implementare. În prin-cipal, nu ºtim rãspunsul la întreba-rea: câte licee ar fi necesare, în spe-cial în mediul rural, pentru integra-rea tuturor elevilor în învãþãmântulobligatoriu de 12 clase, cu resurseleumane ºi materiale aferente. Dacãaceste studii existã, sã fie date publi-citãþii.

În concluzie, introducerea abrup-tã a învãþãmântului obligatoriu de 12clase, fãrã pregãtire ºi studii de im-pact, mã duce cu gândul la un scopnemãrturisit, dar uºor de ghicit: ma-joritatea tinerilor, dacã s-ar puteachiar toþi, sã ajungã nestingheriþi lastudii universitare, sã „cotizeze“ cutaxe de studii ºi alte costuri, spre fe-ricirea ºi îndestularea clanurilor uni-versitare, de stat sau private, dar fãrãvreun efect notabil în obþinerea cali-ficãrilor cerute de piaþa muncii.

2. Descentralizarea, în cele douã viziuni

În educaþie, braþul lung al politi-cului este Inspectoratul ªcolar, prinnumirea Inspectorilor Generali decãtre minister, cu Ordin de Ministru.

Existã diferenþe de principiuîntre cele doua viziuni în privinþadescentralizãrii. În esenþã, variantaMiclea atribuie prerogative distinctecelor 3 poli de de decizie: ºcoala, Di-recþia Judeþeanã de Învãþãmânt, mi-nister, ºi doar prerogative de îndru-mare ºi control Inspectoratului ªco-lar, în timp ce varianta Andronescudisipã o aceeaºi responsabilitate între

4 poli de decizie, ºcoala, Consiliu Lo-cal/Judeþean (doar pentru propu-neri), Inspectorat ªcolar ºi minister,Direcþia Judeþeanã de învãþãmântfiind „sãritã“ din schemã.

Or, tocmai aceastã instituþie ar fitrebuit sã realizeze descentralizarea.În varianta Miclea, ministerul aredoar atribuþii de reglementare legis-lativã, iniþiator de strategii, proiecte,programe, de analizã ºi monitorizare,nu de administrare ºi gestionare areþelei ºcolare, cum gãsim în variantaAndronescu. Managementul reþeleiºcolare, în varianta Miclea, revineadministraþiei locale, iar adminis-trarea ºi gestionarea ºcolilor revineConsiliilor de Administraþie din ºcoli.

Acest mod de a concepe atribui-rea unei competenþe, cu 3-4 codeci-denþi, va duce, adeseori, la blocarea

ei ºi la interferenþa factorului politic.Modul cum este gândit managemen-tul la nivel central ºi local transformãîn „basm“ obiectivul depolitizãrii în-vãþãmântului, iar varianta Andrones-cu nici nu se strãduie sã maschezeacest fapt.

În concepþia ministrului PSD,politicul nu-ºi poate permite „pierde-rea“ controlului politic asupra ma-nagerilor de ºcoli ºi a cheltuirii fon-durilor bugetare destinate educaþiei.

De altfel, prevederea de la art. 19din Cod, nu mai lasã nicio umbrã deîndoialã:

Art. 19 (9) Învãþãmântul pre-universitar este subordonat, prininspectoratele ºcolare, MinisteruluiEducaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii, iarînvãþãmântul superior este coordo-nat de Ministerul Educaþiei, Cercetã-

Codul Andronescu

ªCOALAromâneascq analizã 9

septembr ie 2009

rii ºi Inovãrii, cu respectarea autono-miei universitare.

Nici vorbã de „subordonare“ ad-ministrativã ºi funcþionalã a unitãþi-lor ºcolare faþã de Consiliile Localeºi/sau Judeþene, prin intermediul Di-recþiei Judeþene de Învãþãmânt, carenici nu existã pentru autorii CoduluiEducaþiei.

3. Selectarea directorilorde ºcoli

În varianta Andronescu, dacã mi-nisterul elaboreazã criteriile ºi meto-dologia de selectare, coroborat cuexprimarea sibilinicã „cu expertiza“inspectoratelor ºcolare, despre carenu ºtie nimeni ce va însemna, rezultãcã rãmâne deschisã portiþa intrãriifactorului politic în ºcoalã. Ce în-seamnã „expertiza“? Se poate an-

ticipa ce va cuprinde metodologiaelaboratã de minister: inspectoratulalcãtuieºte întrebãrile (le dã cui tre-buie?), verificã rãspunsurile, seinstaleazã copios în comisia de con-curs, posibil chiar o conduce.

Rezolvarea contestaþiilor de cãtreinspectorul general duce la posibili-tatea sã aibã câºtig de cauzã candi-datul dorit de partid, etc. Diavolul seascunde în amãnunte. În plus, avizulprimarului este un aviz „conform“,adicã cu drept de veto, sau unul con-sultativ, ce poate fi ignorat? Dacã esteaviz „conform“, primarul, iarãºi fac-tor politic, poate respinge, în mod re-petat, atâþia directori pânã apareunul convenabil partidului cãruia îiaparþine. De asemeni, inspectorul ge-neral „numeºte“ directorii, în urmaconcursului. Voinþa comunitãþii ºco-lare, reprezentatã de Consiliul deAdministraþie, este sublimã, darlipseºte complet.

În felul acesta politicul îºi pãs-treazã ºi consolideazã prezenþa înºcoalã, iar descentralizarea rãmâneîn continuare un vis frumos, chiarprea frumos pentru a fi adevãrat.

În varianta Miclea lucrurile suntmult mai simple: Consiliul de Admi-nistraþie al ºcolii organizeazã concur-sul pentru directori, stabileºte comi-sia de concurs ºi, în baza rezultatelor,numeºte directorul. Simplu ºi clar.Fãrã intervenþia altor decidenþi.

4. Managementul reþeleiºcolare

În comparaþie cu varianta Mi-clea, care acordã atribuþii largi Direc-þiilor Judeþene de Învãþãmânt, aflateîn subordinea Consiliilor Judeþene,varianta Andronescu ignorã, pur sisimplu, autoritãþile locale, singura lorprezenþã în managementul reþeleiºcolare fiind un aviz pentru numireainspectorilor ºcolari generali ºi un re-prezentant în comisia de concurspentru inspectori ºi propuneri îndiferite etape, fãrã nicio putere dedecizie.

În plus, Consiliile Locale/Judeþe-ne fac propuneri în diferite etape alestabilirii planurilor de ºcolarizare ºi aînfiinþãrii ºi desfiinþãrii unor unitãþi

ºcolare, decizia fiind totuºi a inspec-toratului ºcolar, respectiv a ministe-rului. Toatã administrarea ºi gestio-narea reþelei ºcolare revine Inspecto-ratului ªcolar, pe banii administraþieilocale. Adicã unul plãteºte ºi altul ho-tãrãºte.

5. Selecþia ºi angajarearesursei umane

În varianta Andronescu, spre de-osebire de varianta Miclea, Inspec-toratul ªcolar, deci componenta poli-ticã, are un rol esenþial în validarea(ceea ce înseamnã ºi posibilitatea ne-validãrii) candidaþilor reuºiþi la con-curs, aplicarea procedurilor de selec-þie, la cererea (?) unitãþilor ºcolare,directorul încheie contractul de mun-cã cu cadrele didactice, „pe baza de-ciziei inspectorului ºcolar general“,adicã al politicului.

De observat cã nici în acest caz, alselecþiei resursei umane, variantaAndronescu nu propune o descen-tralizare realã ºi, mai mult, politiculºi-a pãstrat prerogative importante.

În varianta Andronescu, o uni-tate nu poate decide singurã desfa-cerea contractului de muncã a unuisalariat, fiind necesarã decizia Consi-liului de Administraþie al Inspectora-tului ªcolar.

Varianta Miclea propune, pur ºisimplu, angajarea ºi concedierea sa-lariaþilor de cãtre ºcoalã, fãrã alþi fac-tori decidenþi.

6. Descentralizarea curricularã

În varianta Andronescu, curricu-lumul de bazã ºi cel diferenþiat suntelaborate de minister ºi structurisubordonate. Curriculumul la dispo-ziþia ºcolii, CDS, reprezintã doar 10%(2 ore pe sãptãmânã la gimnaziu ºi 3la liceu), pentru satisfacerea nevoilorde dezvoltare localã ºi regionalã, aeducaþiei diferenþiate în funcþie desolicitãrile elevilor ºi pãrinþilor.

Pentru comparaþie, varianta Mi-clea ridicã procentul orelor la dispo-ziþia ºcolii la 20% în cazul gimnaziu-lui ºi la 30% în cazul liceului. La va-rianta Miclea mai apare o noutate,25% din orele alocate unei disciplinerãmân la dispoziþia profesorului,pentru realizarea unor acþiuni reme-diale, de performanþã sau în alte sco-puri decise de profesor.

7. Admiterea la liceu Admiterea la liceu, în special la

liceele de elitã, a pus în toþi anii ante-riori mari probleme de corectitudineºi credibilitate. În goana dupã locurila licee renumite, pãrinþii ºi elevii puno presiune enormã pe obþinerea denote cât mai mari. Profesorii, la rân-dul lor, pentru a asigura locuri cât„mai bune“ propriilor elevi, închidochii la examinãri de tipul „tezeunice“ ºi îi evalueazã cu note foartemari, chiar dacã nemeritate. Exem-plele cu rezultatele de la tezele unicesunt concludente: 35% dintre elevi auobþinut la un moment dat, note între8-10 la teza de matematicã, iar media

de admitere la liceu a fost an de an încontinuã creºtere.

Pe de altã parte, directorii ºi pro-fesorii de la liceele de top se plâng cãnotele de intrare ale multor elevi nureflectã nici pe departe competenþelepe care aceºtia le-au obþinut de-a lun-gul anilor de gimnaziu ºi constituieprincipala cauzã de eºec ºcolar.

Mulþi pãrinþi, induºi în eroare denotele mari obþinute, nemeritat, decopiii lor, se obstineazã sã-i îndrumespre filiere teoretice (de exempluspre matematicã-informaticã), deºinu au calitãþile necesare pentru acestgen de traseu educaþional.

Singura soluþie, eliminatã din va-rianta Andronescu, ar fi fost exame-nul de admitere, acolo unde cerereadepãºeºte oferta, pentru a selecta ele-vii care au, întradevãr, calitãþile nece-sare pentru filiere ºi profiluri maipretenþioase.

Varianta Miclea prevede posibili-tatea alegerii de cãtre Consiliile deAdministraþie ale ºcolilor a moda-litãþilor de selectare a elevilor, încazul în care cererea depãºeºte ofer-ta. În felul acesta se micºoreazãeºecul ºcolar datorat alegerii greºite atraseului educaþional.

Evaluarea la sfârºitul învãþãmân-tului general obligatoriu este nece-sarã, pentru a avea un feed-back ge-nerator de mãsuri de remediere aactivitãþii, dar fãrã sã fie o condiþiepentru accederea la liceu.

8. FinanþareaAmbele formule de finanþare, din

cele doua variante, pleacã de la finan-þarea „per capita“, adicã proporþio-nalã cu numãrul de elevi. În variantaMiclea finanþarea de la stat urmeazãelevul inclusiv în învãþãmântul pri-vat, preºcolar ºi obligatoriu, pe cândîn varianta Andronescu doar la unitã-þile de stat.

Varianta Miclea are meritul de astimula ºi încuraja învãþãmântul pri-vat, preºcolar ºi obligatoriu, ca alter-nativã concurenþialã la învãþãmântulde stat, variantã respinsã cu „indig-nare“ de d-na ministru Andronescu,atitudine cel puþin ciudatã dacã ocomparãm cu indulgenþa arãtatãînvãþãmântului superior privat.

Taxele ºi impozitele plãtite decetãþenii statului îl obligã pe acesta sãasigure o piaþã a serviciilor edu-caþionale nedistorsionatã de modulde finanþare. Controlul, evaluarea,autorizarea ºi acreditarea ar fi fost in-strumente suficiente pentru func-þionarea învãþãmântului privat încoordonate de performanþã. De alt-fel, grãdiniþele private au atenuat in-capacitatea statului de a asigura lo-curi pentru toþi copiii preºcolari, îngrãdiniþe de stat.

Existã ºi prevederi pozitive în Co-dul educaþiei, cele referitoare la etapade stagiaturã, pregãtitoare pentru in-trarea în învãþãmânt a cadrelor di-dactice, cele referitoare la Bacalau-reat, controlul psihologic anual, spe-cificarea finanþãrii „per capita“ ºi altecâteva.

ConcluzieVarianta Andronescu cuprinde

foarte multe detalii care nu-ºi gãsesclocul într-o lege, mai degrabã în le-gislaþia secundarã, însoþitoare. Rea-lizat în pripã, doar în 2-3 sãptãmâni,este normal sã rezulte un proiect su-perficial, incoerent, care amestecã laun loc obiective, principii, regula-mente, atribuþii, evaluarea calitãþii(pentru care exista o lege), cam tot cemiºcã în educaþie, fãcând-o greu deutilizat ºi înþeles.

1. Codul educaþiei pãstreazãpolitizarea în ºcoli, prin intervenþiauneori directã, alteori disimulatã ainspectoratelor ºcolare, instrumen-te prin excelenþã politice, prin nu-mirea politicã a conducerilor aces-tora.

2. Descentralizarea nu este nicimãcar mimatã în varianta Andrones-cu, Direcþiile Judeþene de Învãþã-mânt, cu rol activ ºi decisiv în va-rianta Miclea, sunt eliminate din pro-cesul decizional în varianta Andro-nescu.

3. Interesele locale ºi regionalede dezvoltare, interesele pãrinþilor ºiale elevilor nu sunt promovate, atâtatimp cât deciziile privind curricula,reþeaua ºcolarã, managementul localºi judeþean se iau de cãtre minister ºiinspectorate. Un progres totuºi, seconstatã în selectarea directorilor deunitãþi ºcolare, prin concurs la nive-lul unitãþii, dar cu „expertiza“ inspec-toratelor ºi avizul primarului ºi alInspectorului general, care, cel puþinîn principiu, pot respinge câºtigãtoriiconcursurilor.

4. În timp ce varianta Miclea sti-muleazã învãþãmântul privat, prinpromovarea principiului „finanþareade la stat urmeazã elevul, inclusiv înunitãþi private“, varianta Andronescurespinge acest principiu benefic com-petiþiei generatoare de calitate, întrestat ºi privat.

5. Admiterea la liceu se face încontinuare fãrã examene de admite-re, acolo unde cererea este mai maredecât oferta, fapt de naturã sã esca-ladeze în continuare presiunea pe ob-þinerea de note pe cât de mari, pe atâtde nemeritate.

6. Exemplul cel mai flagrant de„centralism democratic“ pe care-l re-gãsim în varianta Andronescu esteprevederea conform cãreia curriculaeste decisã 90% de cãtre minister, întimp ce varianta Miclea lasã la dispo-ziþia ºcolii 20-30% din curriculã, iarprofesorului 25% din curricula la odisciplinã.

Comparaþia aratã un lucru intu-it de multa vreme: D-na MinistruAndronescu promoveazã o viziunecentralist-etatistã, nu departe deparadigma comunistã a educaþiei,menþinând politizarea ºcolilor, întimp ce varianta Miclea se apropiede ce înseamnã un învãþãmântmodern, descentralizat ºi depoliti-zat.

�� PP RR OO FF .. SS TT EE FF AA NN VVLLAASSTTOONN,,PP RR EE ºº EE DD II NN TT EE EEDDUU CCEERR

Soluþiile Micleavs

ªCOALAromâneascqanchetã10

www.scoalaromaneasca. ro

Rectori, preºedinþi, prorectori,decani, cu toþii din învãþãmântulsuperior de stat, au ajuns sã câºtigemai mult decât preºedintele Româ-niei care ar trebui sã aibã cel maimare venit din sectorul bugetar. S-aajuns în aceastã situaþie pentru cãuniversitãþile de stat s-au transfor-mat în adevãrate moºii ale conducã-torilor. Mai grav este cã nimeni nu ianicio mãsurã iar miniºtrii încercã sãacopere neregulile din universitãþi.S-a ajuns în situaþia în care pe baniistatului ºi pe infrastructura oferitãgratuit o mânã de oameni sã facãafaceri de milioane de euro. La oraactualã sunt universitãþi de stat careau mai multe locuri cu taxã decât celesubvenþionate de stat ºi nimeni nu ianicio mãsurã. Potrivit Coaliþiei, pen-tru universitãþi curate, performanþaacademicã lasã mult de dorit, dacãþinem cont cã în 26% din totalul deuniversitãþi monitorizate un con-ducãtor de doctorat are un numãrmediu de peste douã articole ISI pu-blicate; în 38%, raportul este între unarticol ºi douã, pe conducãtor de doc-torat; iar în restul de 36% din total,numãrul mediu de articole ISI publi-cate de un conducãtor de doctorateste sub 1. Astfel, România se aflã pelocul 67 în lume când vine vorbadespre publicaþiile ISI pe þarã, fiindcodaºã între statele membre aleUniunii Europene.

Afaceri în familie Autorii raportului spun cã nepo-

tismul, familiile universitare ºi mo-dul de accedere la posturile universi-tare sunt probleme care duc la scãzu-ta calitate a guvernanþei. Mai exact,în 57% dintre cazuri, calitatea guver-nanþei este mai jos decât media ºi aºascãzutã (între 10 ºi 35 de puncte), iarnicio universitate nu atinge maximulposibil. Nici mãcar fruntaºele clasa-mentului nu stau foarte bine la acestcapitol, prima universitate abiaapropiindu-se de 25 de puncte.

Raportul mai aratã cã în 95%dintre facultãþile evaluate a fost iden-tificat un numãr foarte mare defamilii universitare, iar în majori-tatea universitãþilor posturile scoasela concurs sunt ”cu dedicaþie”, darbeneficiazã de acoperire legalã.

Existenþa unor cazuri de corupþiegravã, greveazã cu atât mai mult cali-tatea educaþiei academice. Dintotalul de universitãþi, 16% au fost înproces cu angajaþii ºi/sau studenþiipe chestiuni de corectitudine ºi aupierdut. În 14%, au existat cazurianchetate de procuraturã pentrucorupþie, hãrþuire sexualã, discri-minare pe ultimii 4 ani. În 17% dincazuri au existat rapoarte negativeale Curþii de Conturi, Gãrzii Fi-nanciare, OLAF, corpul de control alMinisterului, în ultimii 4 ani. ªi în10% dintre cazuri au existat dovezi de

falsificare gravã a diplomelor înultimii 10 ani.

Cât priveºte transparenþa, acce-sul la informaþiile de interes publicsau la documentele de managementfinanciar, ºi aici lucrurile suntdeparte de a sta bine. Numai 38%dintre universitãþile de stat sunttransparente administrativ, în sensulcã îºi publicã la timp ºi corect, în con-cordanþã cu prevederile legale,declaraþiile de avere ºi de interese.

Lipsa de transparenþã seregãseºte ºi în documentaþia privindachiziþiile publice, în licitaþiile pentruconstrucþii sau în diferite capitolebugetare, ceea ce trezeºte suspiciuni.Doar 38% dintre universitãþi au datdovadã de transparenþã la aceastãcategorie, punând la dispoziþie docu-mentaþia cerutã.

Rezultatele raportului Coaliþieipentru Universitãþi Curate demon-streazã cã integritatea universitarãeste una dintre problemele majoreale sistemului de educaþie ºi cã se cir-cumscrie problemei mai generale acorupþiei. În acest context, nu este demirare cã în România 77% dintre stu-denþi ºi 34% dintre cadrele didacticeconsiderã cã nivelul de corupþie înuniversitãþi este ridicat, iar 50% din-tre studenþi ºi 28% dintre cadreledidactice ºtiu cã în departamentul lorexistã profesori care primesc mitã dela studenþii lor. ((VVIIRRGGIILL CCRRIISSTTEEAA))

UUnniivveerrssiittaatteeaa „„11 ddeecceemmbbrriiee 11991188““ AAllbbaa IIuulliiaa RReeccttoorr IIooaann AAcchhiimm MMooiissee – venit anual de la universitate 137.861PPrroorreeccttoorr LLuucciiaa CCããbbuulleeaa – venit anual de la universitate 76.677PPrroorreeccttoorr NNiiccoollaaee TTooddeeaa - venit anual de la universitate 125.000PPrroorreeccttoorr IIooaann IIlleeaannãã - venit anual de la universitate 101.549

UUnniivveerrssiittaatteeaa „„AAuurreell VVllaaiiccuu““,, AArraaddRReeccttoorr LLiizziiccaa MMiihhuuþþ – venit anual de la universitate 233.439PPrroorreeccttoorr MMuunntteeaannuu FFlloorreennttiinnaa – venit anual de la universitate 68.877PPrroorreeccttoorr IIooaann RRaadduu - venit anual de la universitate 102.231

UUnniivveerrssiittaatteeaa OOvviiddiiuuss CCoonnssttaannþþaa RReeccttoorr VViiccttoorr CCiiuuppiinnãã – venit anual de la universitate 203.822PPrroorreeccttoorr MMaaiiaann CCoojjoocc – venit anual de la universitate 109.449PPrroorreeccttoorr NNiiccuullaaee PPeerriiddee – venit anual de la universitate 102.000PPrroorreeccttoorr VViiccttoorr PPllooaaee – venit anual de la universitate 130.113

UUnniivveerrssiittaatteeaa OOrraaddeeaa RReeccttoorr CCoorrnneell AAnnttaall – venit anual de la universitate 106.689PPrroorreeccttoorr IIooaann FFeelleeaa – venit anual de la universitate 127.263PPrroorreeccttoorr EElleennaa BBoonncchhiiss – venit anual de la universitate 111.843PPrroorreeccttoorr IIaaccoobb HHaannþþiiuu – venit anual de la universitate 110.682PPrroorreeccttoorr TTeeooddoorr JJuurrccuuþþ – venit anual de la universitate 85.075

UUnniivveerrssiittaatteeaa PPeettrrooll ººii GGaazzee PPllooiieeººttii RReeccttoorr VVllaadd UUllmmaannuu – venit anual de la universitate 156.796PPrroorreeccttoorr LLiivviiuu DDuummiittrraaººccuu – venit anual de la universitate 142.683PPrroorreeccttoorr IIoonn BBoollooccaann – venit anual de la universitate 119.273PPrroorreeccttoorr MMiihhaaii PPaassccuu CCoolloojjaa– venit anual de la universitate 133.758

UUnniivveerrssiittaatteeaa „„LLuucciiaann BBllaaggaa““ RReeccttoorr CCoonnssttaannttiinn OOpprreeaann – venit anual de la universitate 219.409PPrroorreeccttoorr RRooddiiccaa MMiicclleeaa – venit anual de la universitate 87.723PPrroorreeccttoorr LLuuiiggii DDuummiittrreessccuu – venit anual de la universitate 240.008PPrroorreeccttoorr DDaann DDuuººee – venit anual de la universitate 408.231PPrroorreeccttoorr AAlleexxaannddrruu BBaaccaaccii – venit anual de la universitate 303.536

UUnniivveerrssiittaatteeaa ddee ªªttiiiinnþþee AAggrriiccoollee ººii MMeeddiicciinnãã VVeetteerriinnaarrãã CClluujj RReeccttoorr DDoorruu PPaammffiill – venit anual de la universitate 188.931SSooþþiiaa rreeccttoorruulluuii AAlliinnaa PPaammffiill – venit anual de la universitate 141.671PPrreeººeeddiinnttee MMããrrgghhiittaaºº LLiivviiuu – venit anual de la universitate 183.564PPrroorreeccttoorr CCoorrnneell CCããttooii – venit anual de la universitate 109.841PPrroorreeccttoorr IIooaann OOrrooiiaann – venit anual de la universitate 130.157

conducãtorilormoºiile

Universitãþile de stat,Universitãþile de stat,Universitãþile de stat,Universitãþile de stat,Universitãþile de stat,Salariile conducãtorilor universitãþilor de stat

conform declaraþiilor de avere

ªCOALAromâneascq opinii 11

septembr ie 2009

Între subiectele penetrante din învãþãmântulînceputului de mileniu, cele de protecþie a mediului ºicele de conservare ºi revelare a tradiþiilor ºi-au gãsit, lanoi, un loc aparte. Dacã în primul caz, cel legat demediu, se observã, dincolo de grandioasele proiecte, unuriaº container naþional (ce-i drept toate instituþiilestatului sunt responsabile de acest dezastru), în cel de-al doilea, cel al tradiþiilor, acolo unde noi, cei rãspunzã-tori de componenta educaþionalã, putem face într-ade-vãr ceva, nu existã decât zgomot, praf ºi cosmetice.Bineînþeles, ajungem la acest adevãr, dacã trecem delustruiala meºteºugitã a unor proiecte educaþionale încare mai cred doar mohicanii ori nostalgicii catapultaþi,printr-un accident al istoriei, din secolul XIX în secolulXXI, dar, cum aceºtia din urmã, sunt din ce în ce mairari ºi, de cele mai multe ori, retraºi pe cãrãrile demunte ale unei ºcoli dintr-un cãtun, ne rãmâne nouã,celor vii ºi profund ancoraþi în fenomenul educaþionalcu mireasmã europeanã, sã gestionãm problematicatradiþiilor ºi obiceiurilor populare sau, mai simplu, sãconservãm ancestralele noastre rãdãcini.

La nivelul discursului ºi al actelor de faþadã stãmbine. Înfierãm kitsch-urile, salutãm evenimentelenaþionale (15 ºi 24 ianuarie, ziua independenþei, a tri-colorului, 1 Decembrie etc.), creãm monumenteistorice… Dacã ai fi un pelerin ocazional, te-ar încânta,fireºte, formidabila emulaþie din preajma unui 24Ianuarie ori 1 Decembrie ( pe 9 mai sã-l lãsãm în pace,cã prea e revendicat…).

De la primul om din Stat, pânã la ºcolari sau chiarpreºcolari, toþi suntem pãtrunºi, în acele zile, de senti-mentul naþional. E de salutat acest nobil sentiment,dar, cum îi explicãm pelerinului cu pricina cã, mâine,respectivul sentiment s-a volatilizat? Cum explicãmelevilor noºtri cã, imediat dupã consumarea evenimen-tului cu iz naþional, abandonãm total orice componen-tã tradiþionalã, evident, pânã la apariþia unui alt eveni-ment notabil, când, brusc, ne metamorfozãm compor-tamentul social cu o vitezã ce l-ar face invidios pe oricecameleon veritabil?!...

Înþeleg complexitatea lumii în care trãim ºi, datfiind acest fapt, ºtiu cã e dificil sã pãstrãm viu în sufle-tul elevilor noºtri valorile arhaice ale neamului, însã, învirtutea unui respect de sine naþional, ar trebui sãfiinþãm cu seninãtate, naturaleþe ºi discernãmânt înlãuntrul acestor valori, de unde, trãgându-ne seva, nevom revela în mod consistent identitatea. Altfel,mimând doar ataºamentul ºi respectul faþã de Þarã ºitradiþii, riscãm sã nu fim credibili nici în ochii elevilorpe care-i formãm, nici în raport cu Europa, nici mãcarîn relaþie cu noi înºine.

Nu cred cã existã un panaceu universal întrutrãirea sentimentului naþional sau pentru conservareavalorilor autentice, dar dacã am încerca, la nivelulfiecãrei ºcoli, sã cristalizãm o istorie localã ( de pildã, laun opþional), sã adunãm, cu sprijinul elevilor ºi alcomunitãþii locale, niºte exponate pentru un mi-nimuzeu, dacã am realiza, în localitãþile noastre, studiiprivind relaþia dintre mediul geografic ºi factorul umande-a lungul timpului, cred cã am începe sã necunoaºtem pe noi înºine ºi, prin aceasta, sã ne iubimrãdãcinile ºi, poate, sã ajungem, fãrã infatuare, larespectul de sine.

�� II NN SS TT II TT UU TT OO RR ,, GG RR UU II AA CC OO JJ OO CC AA RR UU

ªª CC OO AA LL AA CC UU CC LL AA SS EE LL EE II --VVII II II LL II ºº NN AA ,, CC OO MM UU NN AA SS UU HH AA RR Ãà UU ,, JJ UU DD EE ÞÞ UU LL BB OO TT OO ºº AA NN II

„La 1 Decembrie comemorãmZiua Naþionalã a României. La 1 Decembrie celebrãm Ziua Naþionalã a României. La 1 Decembrie sãrbãtorim Ziua Naþionalã a României.“

Acesta este începutul pe care i-l suge-ram unei eleve de liceu acum câþiva ani pen-tru un eseu despre 1 Decembrie 1918, ziuaMarii Uniri. I-am dat ideea de a discuta îneseul sãu despre sensul celor trei verbe utili-zate în aceste enunþuri care spun la primavedere acelaºi lucru, dar i-am sugerat sãdiscute ºi legãtura dintre semantica acestorverbe ºi reverberaþia lor în planul vieþii rea-le. Mai concret, interogându-mã asupramodului în care românii îºi sãrbãtoresc ziuanaþionalã, i-am transmis ºi fetei ideea de alansa întrebarea dacã elanul sãrbãtoresc pecare îl afiºãm numai de 1 Decembrie esteunul spontan sau totul se joacã între sceneleurmãtoare, mai mult sau mai puþin forþate:depunerea de coroane din partea oficia-litãþilor, un Te Deum oficiat de un sobor depreoþi, o uriaºã horã a Unirii în care se prindreprezentanþi ai tuturor claselor sociale ºiprofesionale, iar în ultimii ani diverse recor-duri de înscris în Cartea Recordurilor, care

mai de care mai ciudate sau mai ridicolecum ar fi cel mai lung cârnat, cea mai mareprãjiturã ºi altele de acest gen.

Festivismul artificial, forþat, este de faptstarea dominantã în astfel de contexte, sen-timentul care îi animã pe cea mai mare par-te a concetãþenilor noºtri fiind legat de sferasemanticã a substantivelor „chef”, „bairam”ºi „zaiafet”, termeni cu sonoritãþi turceºtiînlocuiþi azi cu mai gustatul anglicism „par-ty”. Totul þine de ziua liberã devenitã tradi-þionalã, concertele trupelor care lãlãie ver-suri din ce în ce mai agramate ºi „pomenile”cu sarmale sau fasole preparate de soldaþi,distribuite în mijlocul unei îmbulzeli careaduce în prim-plan mâncãii ºi pomanagiiidesprinºi parcã din înfricoºãtoarele sceneale lui Hieronymus Bosch. În ansamblu, nuputem identifica cine ºtie ce urme de spon-taneitate în celebrarea zilei naþionale laromâni pentru cã, aºa cum am arãtat ante-rior, rãspunsul la mãsurile oficiale adoptatecu aceste ocazii þine mai degrabã de instinctºi nu de o trãire sincerã, înãlþãtoare dinpunct de vedere spiritual sau intelectual. Ig-norãm faptul cã e greu sã te bucuri la co-mandã, sã te întristezi la comandã pentru acomemora eroii, iar rezultatul este caracte-

rul forþat al manifestãrilor personale saucolective cu care avem de a face în preajmaacestei sãrbãtori.

Însã nu modul în care ne comportãm deziua naþionalã face obiectul acestor rânduri,ci imposibilitatea de a interacþiona în modsincer ºi constructiv în sistemul educativ ro-mânesc. Aceastã dificultate de a comunicaare însã la origine o deficienþã care se reflec-tã foarte bine în lipsa de feed-back real ce semanifestã cu ocazia zilei naþionale. În con-secinþã, întrucât consider cã nu trebuie ig-noratã formarea într-un cadru informalcum este ocazia sãrbãtoririi unei zile naþio-nale, am identificat câteva caracteristici co-mune ale demersurilor de naturã educativãîn plan formal ºi ale acestora în cadru infor-mal aºa cum acestea sunt perpetuate actual-mente în societatea noastrã:

� festivism de tip oficial, fãrã aderenþãla marele public;

� lipsã de autenticitate ºi de implicaresincerã, plenarã, în organizare;

� absenþa unor demersuri de prospec-tare menite sã identifice aºteptãrile publicu-lui referitoare la modul de desfãºurare aactivitãþii vizate;

� absenþa încercãrii de a sintetiza datelepreexistente referitoare la comportamentul

sãrbãtoresc la români pe de o parte ºi lacomportamentele de învãþare care ar favori-za interactivitatea pe de alta;

� absenþa oricãrui demers care sã con-ducã la identificarea greºelilor fãcute peparcursul desfãºurãrii activitãþii propuse ºia paºilor care mai trebuie fãcuþi pentru atin-gerea obiectivului propus;

� faptul cã în demersurile organizatori-ce nu sunt implicaþi ºi atraºi prin mesaje di-recte ºi simple partenerii sociali (cetãþeniiîn calitatea lor de simpli membri ai comuni-tãþii în preajma sãrbãtorii naþionale, respec-tiv elevii ca parte esenþialã a sistemului edu-cativ în ansamblul activitãþilor ce þin de for-marea prin intermediul ºcolii).

Aþi remarcat faptul cã am început prin aspune cã am ajutat o elevã sugerându-i otemã de discuþie pentru sãrbãtorirea zileinaþionale. Oare nu este acesta semnul celmai evident al lipsei de interactivitate dinsistemul nostru educativ? Faptul cã un elevapeleazã la altcineva decât profesorul sãu dela o anumitã disciplinã denotã teama elevu-lui de a apela la acesta. Neîncrederea estegeneratã poate de educaþia sa, potrivit cã-reia a pune o întrebare este o dovadã de ig-noranþã de neiertat. Dar poate fi ºi un semn

al lipsei de interes a elevului faþã de disci-plina respectivã. ªi aici este de vinã carac-terul prea abstract al materiei propuse ele-vului: nu am fãcut o regulã din a transmiteistoria românilor prin intermediul unor lec-þii demonstrative fãcute la muzeu sau peºantierul arheologic, în contact direct cu ur-mele palpabile ale trecerii unor popoarepeste teritoriul nostru, matematica ºi fizicanu ne aratã cum am putea rezolva o pro-blemã de viaþã ºi de moarte sau o problemãpracticã de naturã cotidianã, limba francezãnu ne ajutã sã comunicãm cu un elev deaceeaºi vârstã, cu preocupãri generale deacelaºi gen, dar de peste mãri ºi þãri, lecþiilede biologie nu ne prea aratã cum am puteapreveni catastrofele naturale care se anunþãîn plan global în anii ce vin.

În plus, cum poþi interacþiona cu cinevacare se considerã o cantitate neglijabilã?Elevii noºtri au fost învãþaþi sã se subapre-cieze numai pentru faptul cã sunt români;captivi ai unui sentiment de inferioritatedevenit complex psihologic extins la nivelnaþional, ei nici mãcar nu se pot defini întermeni neechivoci. ªi atunci cum sã inter-acþioneze dacã sunt pe o poziþie diametralopusã faþã de cele ocupate de ceea ce nu-meam altãdatã, cu niºte sintagme aproapeuitate ºi constant dispreþuite, „dacii liberi”sau „românul verde”?

O altã cauzã a lipsei aproape desãvârºitea interacþiunii în ºcoala româneascã estefaptul cã de multe ori elevii de vârste dife-rite îºi desconsiderã profesorii ºi pãrinþii,adoptând atitudini absolut incompatibile custatutul de elev sau de fiu/fiicã. Negarea cuobstinaþie a partenerului de dialog conduceîn mod previzibil la eºecul oricãrei tentativede comunicare, iar încurajarea acestui gende atitudine îi perverteºte ºi pe copiii cu unfond moral sãnãtos.

Iatã doar câteva dintre cauzele care facca în momentul de faþã profesorul sã rãmâ-nã un simplu „cadru” pe care îl umplem,pânã una-alta, cu reproºurile pãrinþilor carese întreabã despre soarta educaþiei mai alesatunci când aceste „cadre” vor sã facã grevãpentru a protesta faþã de iresponsabilitateaunei întregi clase conducãtoare, cu promisi-uni nesolicitate ºi neacoperite de mãriri desalarii, cu atacuri de multe ori nejustificatedin partea pãrinþilor ºi a vânãtorilor de sen-zaþional din presã, dar ºi cu propriile nea-junsuri în formarea riguroasã ºi respon-sabilã, cu lipsa unei deontologii profesio-nale bine înrãdãcinate ºi cu imaginea la sca-rã redusã a societãþii pe care o reflectã.

Acest „cadru” trebuie sã devinã o poartãpe pragul cãreia sã se intersecteze elevii,pãrinþii, reprezentanþii tuturor mediilor deinformare ºi organizaþiile non-guverna-mentale. Abia atunci vom putea vorbi de-spre interactivitate ºi abia atunci îi vom pu-tea adãuga ºi adjectivul „didactic”. Pentrucã numai atunci îi vom reda profesoruluiautoritatea ºi siguranþa de sine care sã îipermitã sã fie un mediator în procesul deeducare. Iar autoritatea educatorului tre-buie permanent consolidatã de cãtre familieºi societate, nu subminatã, aºa cum seîntâmplã în zilele noastre. Interacþiunea vaderiva din firescul unei relaþii umane netul-burate, iar rezultatele benefice le va puteaculege societatea în ansamblu.

�� PP RR OO FF EE SS OO RR AA DD RR II AA NN MM UU SS TT Ãà ÞÞ EE AA

Adevãruri incomode

Absenþa interactivitãþii în ºcoalaromâneascã - o problemã de educaþie moralã ºi de viaþã socialãîn România contemporanã

Foto: ArhivaFoto.ro

ªCOALAromâneascqºcoala gãlãþeanã12

www.scoalaromaneasca. ro

hotãrârile instanþei

Ministerul EducaþieiBun de platã

Culmea indolenþei la Galaþi! Deºiau câºtigat în instanþã dreptul de abeneficia de salarii duse la maximpentru profesorii cu grad didactic I ºivechime de peste 40 de ani, inspec-torii ºcolari ai Inspectoratului ªcolarse mulþumesc cu salariile vechi, pre-vãzute de legea învãþãmântului. Maimult, pentru cã ei au beneficiat în2008 de salarii mãrite printr-o deci-zie curajoasã a inspectorului generalde atunci, acum ei au fost obligaþi sãrestituie sumele în rate lunare. Sindi-caliºtii de la SIP Galaþi sunt optimiºticã vor câºtiga recursul înaintat de ISJºi sunt pregãtiþi sã angajeze un exe-cutor judecãtoresc pentru a-ºi recu-pera drepturile salariale.

Povestea proceselorÎn primãvara anului 2008 Sindi-

catul Învãþãmântului PreuniversitarGalaþi intenta Inspectoratului ªcolarun proces prin care solicita aplicareaLegii 349/2004 în cazul inspectorilorºcolari gãlãþeni. Pe lista celor carefãceau parte din proces se numãraupeste 30 de inspectori, inclusiv in-spectorii adjuncþi ºi cel general. Sin-dicaliºtii cereau ca toþi inspectorii sãfie retribuiþi la limita maximã a sala-riului prevãzut de lege pentru profe-sorii cu grad I ºi cu vechime în muncãde peste 40 de ani. Procesul a fostjudecat la Tribunalul Galaþi ºi a fostcâºtigat de SIP Galaþi. Completul dejudecatã a decis atunci ca toþi inspec-torii care activeazã în cadrul ISJ Ga-laþi sã primeascã, începând cu 1 ia-nuarie 2008, salariile în conformi-tate cu modificãrile aduse de legea349/2004. Hotãrârea TribunaluluiGalaþi a fost definitivã ºi executorie.Nefiind irevocabilã, decizia a fost ata-catã de Inspectoratul ªcolar cu recursla Curtea de Apel Galaþi. Vãzând cãau avut succes cu acest proces sindi-caliºtii au mers mai departe în goanalor de a îndrepta lucrurile. Având învedere faptul cã Legea 349 a apãrutîn 2004, conducerea SindicatuluiÎnvãþãmântului Preuniversitar Galaþis-a gândit sã încerce sã obþinã ºi cevabani retroactiv. Motiv pentru care aumai intentat un proces ºi au cerutacordarea acestor drepturi retroactivpentru termenul maxim prevãzut delege, adicã 3 ani. Tribunalul a admiscererea ºi a dat din nou câºtig decauzã sindicatului. Sentinþa a fost totdefinitivã ºi executorie, dar nu ºi ire-vocabilã. Motiv pentru care, serviciuljuridic din cadrul ISJ a fãcut recurs laCurtea de Apel. “Mai mult, ca sã fiusigur cã vor exista ºi fondurile nece-sare efectuãrii plãþilor, în cazul încare Sindicatul câºtigã, am chemat îngaranþie Ministerul Educaþiei ºiCercetãrii. Instanþa a acceptat acest

lucru, chiar dacã cei de la ministers-au cam supãrat”, ne-a declaratjuristul ISJ Galaþi, Costel Coºtoi.

Anul trecut, în aprilie, inspecto-rul ºcolar general de la vremea res-pectivã – Tania Bogdan – a luat o de-cizie curajoasã. Dupã ce a citit modi-ficãrile aduse legii 128, Tania Bogdana luat hotãrârea ca toþi inspectorii dinISJ Galaþi sã fie retribuiþi conformnoilor prevederi. Aºa cã, a emis deci-zii prin care inspectorii primeau lefuride profesori cu gradul didactic I ºi cuo vechime de peste 40 de ani în în-

vãþãmânt. În luna decembrie 2008,Inspectoratul ªcolar Galaþi înaintea-zã Ministerului Educaþiei ºi Cercetã-rii spre aprobare statul de funcþii curetribuþiile aferente. Ministerul asãrit ca ars când a vãzut cã inspectorii

gãlãþeni ºi-au tras salarii mai mari, arefuzat sã aprobe acest stat de funcþiiºi a ordonat Inspectoratului ªcolarGalaþi sã revinã la vechiul sistem desalarizare. Mai mult, conducerea Sin-dicatului Învãþãmântului Preuniver-sitar Galaþi a aflat cã oamenii au fostpuºi sã restituie banii primiþi în plus.„Cei peste 30 de inspectori ºcolaricare au primit salarii mai mari între 1ianuarie ºi mijlocul lunii decembrieau fost obligaþi sã returneze banii. Ceide la compartimentul financiar aufolosit un tertip: când le-au dat oa-

menilor salariile mãrite, i-au pus sãsemneze cã vor returna diferenþele încazul în care ministerul nu va fi deacord cu majorãrile. Aºa cã, toþi ceicare au primit salarii mai mari trebu-ie sã dea înapoi lunar câteva milioane

de lei vechi, ceea ce nu este delocuºor. Vã daþi seama cã unii au de re-turnat peste 100 de milioane de leivechi”, ne-a spus preºedintele Vale-riu Diculescu.

Ilegalitãþile continuã!Nici mãcar dupã ce instanþa de

judecatã din Galaþi a spus cã deciziileemise de inspectorul general de atunci Tania Bogdan sunt corecte,ministerul nu a ordonat renunþareala recuperarea banilor. „Din punctulmeu de vedere, responsabilitateanerespectãrii unei decizii a instanþeide judecatã este atât a ministeruluicât ºi a Inspectoratului ªcolar Galaþi.Eu cred cã în primul rând trebuia sis-tatã recuperarea banilor de la inspec-torii puºi sã returneze sumele primiteîn plus pe tot parcusrul anului 2008.În al doilea rând, actuala conducere aInspectoratului ªcolar trebuia ºi sãdispunã compartimentului financiarrevenirea la deciziile care stabileausalariile în concordanþã cu legea349/2004. Or, se pare cã aici avemde-a face cu o culpã ceva mai mare aInspectoratului ªcolar, care nu prea aavut curajul sã rupã pisica-n douã“, aexplicat liderul celui mare sindicat depersonal didactic din Galaþi. Dupãdouã confruntãri cu Ministerul Edu-

caþiei, Sindicatul ÎnvãþãmântuluiPreuniversitar Galaþi conduce cu 2-0.Ce folos însã, dacã ministerul nu a ºiscos bani din vistierie pentru a-i plãtipe inspectorii gãlãþeni. MinsterulEducaþiei motiveazã cã inspectorii

gãlãþeni nu se încadreazã în majorã-rile prevãzute de articolul 51 din Le-gea 128/1997, modificatã prin Legea349/2004, deoarece Galaþiul nu esteun judeþ pilot ºi nu s-a modificat fi-nanþarea pe elev. „Motivaþia este in-corectã întrucât reprezentanþii lor ºi-auprezentat deja punctul de vedere înfaþa instanþei, aceasta respingându-leobiecþia. În aceste condiþii nu înþele-gem de ce Ministerul Educaþiei nupoate sã punã în aplicare o sentinþãjudecatoareascã executorie... Noivom face toate demersurile, mergândpânã la angajarea unui executor ju-decãtoresc pentru a recupera banii.Rãmânem însã cu gustul amar al ati-tudinii permenente a MinisteruluiEducaþiei de a nu respecta legislaþiaîn vigoare, situându-se deasupralegii“, spune nemulþumit preºedin-tele SIP, Valeriu Diculescu. Banii arputea fi recuperaþi potrivit noilorprevederi legale în materie de resti-tuiri ale unor drepturi câºtigate prininstanþã. Altfel spus restanþele ar pu-tea ajunge în buzunarele profesoriloreºalonat, timp de trei ani. Problemaeste cã nici aºa, Ministerul Educaþieinu a dat semne cã ar vrea sã înceapãplãþile. În aceste condiþii, SindicatulÎnvãþãmântului Preuniversitar acor-dã o atenþie deosebitã recursului for-

mulat de Inspectoratul ªcolar. „Noine-am pregãtit pentru recurs, am an-gajat un avocat ºi avem toate spe-ranþele cã vom câºtiga“, declarã în-crezãtor Valeriu Diculescu.

�� BB OO GG DD AA NN NN II SS TT OO RR

sfideazã

ªCOALAromâneascq ºcoala internaþionalã 13

septembr ie 2009

Dincolo de rezultatele constantslabe obþinute de elevii români latestãrile TIMSS (Trends in Inter-national Mathematics and ScienceStudy), interpretarea datelor colate-rale colectate cu prilejul acestor tes-tãri relevã o serie de particularitãþicel puþin interesante. Acestea permitcorelaþii între curriculum-ul inten-þionat (conceptele, procesele, aptitu-dinile ºi atitudinile vizate prin stu-diul matematicii ºi ºtiinþelor), celimplementat ºi cel realizat, dimensi-unea clasei, abordarea pedagogicã,diferenþe de gen în achiziþii sau ca-racteristici ale ºcolii, ale resurselorutilizate, respectiv ale familiei dincare provin elevii. Unele variabile,legate de organizarea curricularã,accesibilitatea programelor, atitu-dinile elevilor ºi pãrinþilor faþã dematematicã ºi ºtiinþe, resursele uti-lizate, calificarea profesorilor saupracticile de predare pot fi corelatecu rata de rãspunsuri corecte lasubiectele testate.

Au fost folosite urmãtoarele in-strumente de strângere a informaþi-ilor: formulare pentru analiza decurriculum, chestionare pentru ex-perþi, formulare de revizuire a itemi-lor, chestionare pentru profesorii cepredau matematica, fizicã, chimia,biologia ºi geografia la clasele dineºantionul naþional, chestionarepentru directorii ºcolilor selectate,chestionare pentru testareaelevilor, conþinând itemicu rãspuns la alegere ºicu rãspuns construit dematematicã ºi ºtiinþe,chestionare de context aleelevilor, ghiduri pentruacordarea scorurilor la ite-mii cu rãspuns construit.Datele la care ne vom referi încontinuare au fost extrase deautorii studiilor TIMSS dinprelucrarea chestionarelor decontext pentru elevi, chestionarelorprofesorului (completate de profe-sorii de matematicã, fizicã, chimie,biologie ºi geografie ce predau laclasele din eºantion) ºi chestionarelepentru directori.

ResponsabilitãþiDirectorii au rãspuns la întrebãri

privind politicile ºi practicile ºcolare,vizând mai ales posibilitãþile ºcoliide a asigura egalitatea ºanselor pen-tru toþi elevii, baza materialã pentrubuna desfãºurare a activitãþii la ma-tematicã ºi ºtiinþe, activitãþile de for-mare continuã oferite sau facilitatede ºcoalã, încadrarea ºcolii cu profe-sori calificaþi ºi personal didacticauxiliar, mãrimea ºcolii, problemelegate de disciplina elevilor, timpulacordat în calitate de directori dife-ritelor tipuri de activitãþi specificefuncþiei etc. Profesorii de matemati-cã, fizicã, biologie, chimie ºi geogra-fie care au predat la clasele testate aucompletat chestionare vizând for-mare iniþialã, opiniile lor pedagogiceºi practicile de predare, modalitãþilede interacþiune cu elevii în activita-tea de la clasã, iar elevii au completatchestionare referitoare la contextulcultural, economic ºi social în careîºi desfãºoarã activitatea, motivaþiape care o au în studiul matematicii ºiºtiinþelor, performanþele pe care leaºteaptã la aceste discipline, relaþialor cu profesorii ºi colegii la orele dematematicã ºi ºtiinþe, modul în careîºi petrec timpul liber, materialele ºi

mijloacele pe care le au acasã care lefaciliteazã studiul la aceste obiecte:computere, bibliotecã personalã,televizor etc.

Între biblioteci personaleºi computer

Numãrul de cãrþi pe care eleviiromâni declarã cã le au acasã a cres-cut (nu substanþial) faþã de anii 90.Cu excepþia bibliotecilor de familiecu mai mult de 200 de cãrþi, eleviiromâni se situeazã peste media in-ternaþionalã ca dotare cu cãrþi în2003. ªi scorurile obþinute (cu ex-cepþia celor care declarã cã au între26 ºi 100 de cãrþi) suntpeste media

internaþionalã.Cei mai dotaþi din acest punct

de vedere sunt elevii din Estonia,45% dintre ei declarând cã au acasãmai mult de 200 de cãrþi. Elevii dinþãrile care au obþinut cele mai ridi-cate scoruri la ºtiinþe sunt ºi cei careau, în cel mai mare procentaj, com-putere acasã. Aproape toþi elevii dinSingapore, Taiwan, RepublicaCoreea ºi Hong Kong dispun decomputer. România se situeazã multsub media internaþionalã, dar eleviicare au computer acasã au perfor-mat mai bine decât media interna-þionalã, iar cei fãrã s-au situat subaceasta ºi cu 39 de puncte sub rezul-tatul colegilor lor. În general, eleviicare posedã computer provin dinmedii socio-economic avantajate,astfel cã performanþa poate fi maidegrabã asociatã cu mediul de pro-venienþã ce oferã avantaje (nivelulde pregãtire al pãrinþilor, posibili-tatea sã beneficieze de meditaþii etc.)decât cu utilizarea propriu-zisã acomputerului. Rezultatele evaluãri-lor TIMSS aratã, deopotrivã, cã sco-rurile elevilor au depins ºi de expe-rienþa de predare a profesorilor,crescând, în funcþie de anii de activi-tate la catedrã, de la profesorii debu-tanþi pânã la categoria cu o expe-rienþã didacticã de 11-20 de ani ºiscãzând apoi, la cei cu peste 20 deani de activitate. Din analiza ches-tionarelor completate de cãtre profe-sori a mai reieºit cã, deºi aceºtiaapreciazã într-o mare mãsurã cre-ativitatea elevilor la matematicã ºiºtiinþe, 80% din ei îºi petrec cea maimare parte a timpului la clasã

ajutând elevii cu dificultãþi.

Gradul de instruire alpãrinþilor, decisiv

Se poate stabili o relaþie directãîntre nivelul de studii ale pãrinþilorºi rezultatele la testare ale elevilor ºila matematicã ºi la fizicã, lucru con-firmat de ºi de studiile anterioare.Atât la matematicã, dar ºi la ºtiinþe,elevii la care cel puþin unul din pã-rinþi avea studii universitare au obþi-nut rezultate peste media internaþio-nalã, iar cei la care cel puþin unul dinpãrinþi avea studii liceale au obþinut

rezultate peste media obþinutãde elevii români. Astfel, semenþine clar corelarea rezul-tatelor superioare cu gradulde instruire al pãrinþilor, darprocentul elevilor ai cãrorpãrinþi au studii superioareeste sub media inter-naþionalã. Procentul ele-vilor români ai cãror pã-rinþi au doar studii gim-naziale este sub media

internaþionalã, scorul obþinut fiindpeste aceasta. Cei mai titraþi pãrinþiîi au elevii din Norvegia, SUA ºiArmenia, ei obþinând, cu excepþiaArmeniei, aflatã la prima partici-pare, scoruri superioare mediei in-ternaþionale. În Singapore ºi Hong-Kong scorurile obþinute de elevi aufost peste media internaþionalã,indiferent de gradul de educaþie alpãrinþilor. Studiul TIMSS 2003 per-mite o corelare a rezultatelor obþi-nute de elevi la ºtiinþe cu aspiraþiilelor ºi nivelul de studii al pãrinþilor.Din pãcate, procentul de elevi ro-mâni care doresc sã continue în în-vãþãmântul superior este egal cu celal Botswanei. Mai exact, 41% dintreelevii români declarã cã nu doresc sãstudieze în învãþãmântul superior(procentul fiind general pentru toþielevii, indiferent de nivelul de califi-care al pãrinþilor), chiar dacã scoru-rile obþinute de ei se situeazã laaceastã categorie peste media inter-naþionalã. Procentul de elevi indeciºieste comparabil cu media interna-þionalã, dar scorurile obþinute suntsub aceastã medie. Cei mai motivaþi,cu scoruri peste media internaþion-alã, sunt elevii din Coreea, S.U.A.,Hong-Kong ºi Taiwan, unde un pro-cent de peste 70% este atras destudii universitare.

Pãrinþii, între presiune ºiimplicare

Potrivit unui studiu IEANCEE(International Evaluation of Achie-vement in Nine Central and EasternEuropean Countries), bazat pe ace-leaºi date, dar targetat asupra 9 statedin fostul bloc comunist, elevii dinUngaria ºi Slovenia considerã cã

pãrinþii exercitã cea mai mare pre-siune asupra lor pentru a-i determi-na sã aibã rezultate bune la mate-maticã ºi ºtiinþe, în timp ce elevii dinRomânia ºi Federaþia Rusã se con-siderau cel mai puþin presaþi depãrinþi. Din pãcate, studiul a arãtatcã diferenþele în cunoºtinþe, dar ºi încondiþii favorabile desfãºurãrii acti-vitãþilor de învãþare este mult accen-tuatã între rural ºi urban (în defa-voarea ruralului) în România faþã decelelalte þãri. Elevii cu un contextfamilial favorabil aveau atitudinipozitive faþã de învãþarea matema-ticii (ei au performat per ansamblumai bine decât media) ºi credeaumai puþin în noroc în realizarea lor

profesionalã ºi mai mult în activi-tatea intensã depusã pentru atinge-rea þelurilor propuse. Faptul cã eleviicare provin din familii sãrace sebazeazã mai mult pe noroc în obþi-nerea de rezultate la materiile „exac-te” ridicã întrebarea cum poateschimba ºcoala influenþa mediuluisãrac prin programele de inter-venþie.

Un alt set de itemi se referea laimplicarea pãrinþilor în viaþa ºcolii,sub diferite aspecte: verificarea efec-tuãrii temelor, colectare de fonduripentru ºcoalã, activitãþi în proiecte,programe sau excursii organizate deºcoalã, ajutor dat la clasã profesorilorsau activitãþi desfãºurate în diversecomitete ale pãrinþilor (sau mixte,profesori-pãrinþi). Astfel, 90% dinelevii români cuprinºi în testaredeclarã cã ºcoala se aºteaptã capãrinþii sã-i verifice dacã ºi-au fãcuttemele, faþã de numai 43% în Japonia(media internaþionalã fiind de 85%).În privinþa colectãrii de fonduri pen-tru ºcoalã 73% dintre elevii noºtricred cã pãrinþii lor se implicã în

aceastã activitate, faþa de numai 6%în Japonia (cu media internaþionalãde 51%). Cei mai implicaþi în aceastãactivitate par a fi pãrinþii elevilor dinCipru ºi Africa de Sud (87%). Doar8% din elevii români declarã impli-carea pãrinþilor în activitãþi de laclasã, ca secondanþi ai profesorului(media internaþionalã fiind de 28%),dar 86% dintre ei se aºteaptã capãrinþii sã fie implicaþi în proiecte aleºcolii ºi în organizarea de excursii.

DirectoriiChestionarele pentru directorii

de ºcoli furnizeazã date care se potorganiza ºi interpreta în cinci cate-gorii: rolul ºi responsabilitãþile ºcoliiºi directorului, modul de organizareºi personalul ºcolii, resursele ºcolii ºiatmosfera din ºcoalã. Astfel, direc-torii din România petrec 45 de orepe lunã în activitãþi didactice de pre-dare ºi pregãtire pentru lecþii, fiindîntrecuþi doar de directorii din Fede-raþia Rusã (46 de ore pe lunã), mediainternaþionalã fiind de 16 ore. Deºise plâng frecvent cã petrec prea multtimp în activitãþi administrative, cu40 de ore pe lunã, România se aflãsub media internaþionalã, care estede 51 de ore pe lunã, numãrul celmai mare de ore (86) fiind în Tai-wan. De asemenea, suntem submedia internaþionalã (35 de ore lu-

nar) la numãrul de ore petrecut înactivitãþi de comunicare/relaþionarecu elevii, pãrinþii, autoritãþile localeºi inspectoratele ºcolare (directoriiºcolilor din România cuprinse înstudiu raporteazã un numãr de 32de ore petrecute lunar în astfel de ac-tivitãþi). Numãrul cel mai mare deore petrecut în acest tip de activitãþiapare la directorii din Canada (54),S.U.A. (52) ºi Australia (50), iar celmai mic în Japonia (19) ºi Indonezia(20). Aºteptãrile directorilor din Ro-mânia privind participarea pãrin-þilor la evenimente speciale ale ºcoliieste mai scãzutã decât media inter-naþionalã. De asemenea, aºteptãrilevizând implicarea pãrinþilor în veri-ficarea faptului cã propriii copii îºifac temele de casã este mai redusãdecât media internaþionalã.

�� RR AA DD UU EE NN AA CC HH EE

O parte din informaþiile utilizate în acest articol au fost preluate din raportul Influenþa capitalului culturalal familiei asupra reuºitei ºcolare, elaborat de Institutul de ªtiinþe ale Educaþiei în anul 2008.

Efectul de oglindã al

internaþionale

Analiza datelor auxiliare

colectate în cadrul

testãrilor TIMSS

scoate la ivealã

corelaþii spectaculoase

evaluãrilor

ªCOALAromâneascqdosar14

www.scoalaromaneasca. ro

Anul ºcolar 2009–2010, fie cã Legea educa-þiei naþionale se va aproba prin asumare guver-namentalã sau nu, va aduce o serie de modi-ficãri, unele fiind extrem de importante. ªi aicine referim la modul în care se va susþine exa-menul de bacalaureat ºi admiterea în învãþã-mântul liceal, în clasa a IX–a. Aceste douã ti-puri de examene vor fi categoric modificate odatã cu primul sunet al clopoþelului, neavândlegãturã cu adoptarea sau nu a Legii educaþieinaþionale. ªi aceasta pentru cã Guvernul vaadopta prin ordonanþã ca examenul de bacalau-reat sã se aplice, în varianta prevãzutã înviitoarea lege, chiar din anul ºcolar 2009–2010.De asemenea, modalitatea de admitere în clasaa IX–a se va aproba prin ordin de ministru.

Bacalaureat cu mai puþine probeDeºi vor fi luaþi oarecum prin surprindere,

având în vedere cã vor fi prima generaþie carevor susþine bacalaureatul într–o formulã nouã,elevii care încep în câteva zile clasa a XII-a autotuºi motive de bucurie, având în vedere cãexamenul va fi simplificat prin reducerea nu-mãrului probelor de examen. Bacalaureatul vaconsta din mai multe evaluãri sumative, celeorale realizându-se la urmãtoarele discipline: �evaluarea competenþelor lingvistice decomunicare oralã în limba românã,dupã caz, în limba maternã pentru eleviicare au urmat studiile liceale într-o limbã a mi-noritãþilor naþionale (maghiarã, germanã,ucraineanã etc.) � evaluarea competenþe-lor lingvistice într-o limbã de circulaþieinternaþionalã studiatã pe parcursul învãþã-mântului liceal; elevii care au promovat, pe par-cursul învãþãmântului preuniversitar, examenecu recunoaºtere internaþionalã pentru certifi-carea competenþelor lingvistice în limbi strãine,au dreptul sã solicite, pe bazã de cerere, recu-noaºterea ºi echivalarea rezultatelor obþinute larespectivele examene; � evaluarea compe-tenþelor digitale; ºi în acest caz, elevii care aupromovat pe parcursul învãþãmântului preuni-versitar examene cu recunoaºtere europeanãpentru certificarea competenþelor digitale audreptul sã solicite recunoaºterea ºi echivalarearezultatelor obþinute la respectivele examene(recunoaºterea, de asemenea, trebuie solicitatã

prin cerere). Suplimentar de aceste probeorale/practice, care se vor susþine în timpulanului ºcolar, la finele clasei a XII-a absolvenþiide liceu vor susþine trei probe scrise în cadrulsesiunii de Bacalaureat, al cãrei calendar va fistabilit prin ordin de ministru ºi va fi anunþat laînceputul anului ºcolar.

Probele scrise au în vedere evaluarea com-petenþelor formate pe durata învãþãmântului

liceal, rezultatele obþinute de candidaþi fiindexprimate prin note. Candidaþii la Bacalaureatvor susþine urmãtoarele probe scrise obliga-torii: � probã scrisã la Limba ºi literaturaromânã – probã comunã pentru toate filierele,profilurile ºi specializãrile; � probã scrisã laLimba ºi literatura maternã – probã comunãpentru aceeaºi limbã, pentru elevii care au ur-mat studiile liceale într-o limbã a minoritãþilornaþionale, la toate filierele, profilurile ºi specia-lizãrile; � o probã scrisã diferenþiatã în funcþiede filierã ºi profil, anume Matematicã pentruprofilul real din filiera teoreticã, pentru filieratehnologicã sau, dupã caz, pentru filiera voca-þionalã sau Istorie pentru profilul umanist dinfiliera teoreticã sau, dupã caz, pentru filiera vo-caþionalã; � o probã scrisã la alegere elevului înfuncþie de filiera, profilul ºi specializarea urma-te, pentru una dintre disciplinele cuprinse înurmãtoarele douã grupe de discipline – Fizicã,Chimie, Biologie sau Informaticã pentru pro-filul real din filiera teoreticã, pentru filiera teh-nologicã sau, dupã caz, pentru filiera vocaþio-nalã, respectiv Geografie, Filosofie, Logicã, ar-gumentare ºi comunicare, Economie, Psiholo-gie ºi, dupã caz, Sociologie pentru profilul uma-nist din filiera teoreticã sau, dupã caz, pentrufiliera vocaþionalã. Pentru a fi consideraþi pro-movaþi, candidaþii la Bacalaureat trebuie sã sus-þinã toate probele orale ºi scrise, sã obþinã celpuþin nota 5 la fiecare dintre ele, iar media ge-neralã sã fie de minimum 6. Media generalã la

Bacalaureat se va calcula cu douã zecimaleexacte. Dupã promovarea examenului naþionalde bacalaureat, absolventului i se vor elibera di-ploma de bacalaureat ºi, separat, certificatepentru atestarea nivelului de competenþã core-spunzãtor evaluãrilor la probele orale/practice(românã, maternã pentru elevii care au studiatîn limbile minoritãþilor naþionale, o limbã strãi-nã ºi evaluarea digitalã).

Diplomã de merit va fi acordatã absolven-þilor de liceu care au promovat toate clasele deliceu cu medii generale de minimum 9,50 ºi labacalaureat au obþinut media 10.

Cei care nu reuºesc sã promoveze Bacalau-reatul în prima sesiune au dreptul ca în urmã-toarea sesiune sã solicite recunoaºterea notelorobþinute în sesiunea anterioarã, dacã au obþinutcel puþin nota 5.

Pe parcursul unui an ºcolar se vor organizadouã sesiuni de examen de bacalaureat. Candi-daþii care provin din învãþãmântul liceal de statau dreptul sã susþinã Bacalaureatul de douã orifãrã a plãti taxã, prezentarea la sesiune urmã-toare fiind condiþionatã de achitarea unei taxece va fi stabilitã de Ministerul Educaþiei, Cerce-tãrii ºi Inovãrii.

Anul ºcolar2009–2010vine cu noimodificãri

Calendarul examenelornaþionale, prin ordine distinctePentru examenele naþionale de absolvire,respective de certificare a competenþelor pro-fesionale, dar ºi referitor la admiterea în clasaa IX-a la liceu se vor aproba prin ordine dis-tincte ale ministrului Educaþiei, Cercetãrii ºiInovãrii. Acestea vor fi elaborate ºi aprobatepânã la începerea anului ºcolar, respectivpânã luni, 14 septembrie. De asemenea, prinordin separat se vor aproba ºi metodologia ºicalendarul privind miºcarea personaluluididactic. Ordinul privind miºcarea personaluluididactic se va finalize în luna noiembrie a.c.

BacalaureatulBacalaureatulBacalaureatulBacalaureatulBacalaureatul

„E cool“Destui absolvenþi de liceu, deºi nu ºtiu exact

cum se va desfãºura Bacalaureatul, mai alesprobele orale din timpul clasei a XII-a, consi-derã cã le va fi mai uºor, având mai puþin deînvãþat pentru examen.

„E cool. Am scãpat de o probã în plus ºi estechiar foarte bine. E rãu cã nu ne mai lasã sãalegem ºi sportul. Eu învãþ la un liceu sportiv ºichiar mi-ar fi plãcut sã dau proba de sport. Darcum noi nu putem alege e bine cã avem totuºi oprobã în minus“, este de pãrere Bogdan A., elevîn clasa a XII-a.

„Este interesantã varianta cu recunoaºtereacertificatelor lingvistice internaþionale. Eu amobþinut o astfel de certificare la British Councilºi ar fi fost anormal sã mai dau o datã engleza.Sã fim serioºi, dacã am obþinut certificatul laBritish Council, deci chiar de la englezi, atunci

merit sã mi se recunoascã diploma. Mã bucurcã în sfârºit au început ºi cei de la minister sãaibã deschidere ºi sã accepte recunoaºterea cer-tificatelor eliberate ºi recunoscute internaþio-nal“, subliniazã Alina M., elevã în clasa a XII-a.

Admiterea la liceu, în formulã nouã

Noutãþi aduce anul ºcolar 2009-2010 ºielevilor din gimnaziu, îndeosebi celor din clasaa VIII-a, care la varã trebuie sã dea admiterepentru a intra în clasa a IX-a. Potrivit legii, încãneadoptate, admiterea în clasa a IX-a se va facepe baza rezultatelor obþinute în ciclul gimnazialºi la testarea naþionalã care se va organiza lafinalul clasei a VIII-a. Fiecare dintre cele douãcomponente va conta în proporþie de 50%,adicã media claselor V-VIII va reprezenta 50 %ºi nota de la testarea naþionalã la finalul clasei a

VIII va reprezenta tot 50%. Aceasta va fi regulageneralã pentru elevii care vor da admitere înclasa a IX-a începând din anul ºcolar 2010-2011. Cei care acum intrã în clasa a VIII-a admi-terea va fi puþin diferitã. Este vorba de faptul cãla formarea mediei generale de admitere, înbaza cãreia se va face ºi admiterea la liceu, înclasa a IX-a, se va lua în calcul ºi media obþinutãla tezele unice susþinute în clasa a VII-a.Concret, media de admitere în clasa a IX-a pen-tru elevii care acum, în toamnã, intrã în clasa aVIII-a va fi formatã din urmãtoarele elemente:� media generalã din clasele V-VIII – 50%; �media obþinutã la tezele unice din clasa a VII-a– 25%; � nota obþinutã la testarea naþionalãcare se va desfãºura dupã absolvirea clasei aVIII-a - 25%.

Testare naþionalã tip PISA la finele clasei a VIII-a

Testarea naþionalã, dupã cum precizeazãviitoarea lege a educaþiei naþionale ºi ministrulEducaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii, va fi diferitã defostele teste naþionale care se susþineau la treidiscipline – românã, matematicã ºi, la alegere,

istorie sau geografie. Aceastã testare naþionalã,care se va susþine la finalul clasei a VIII-a, va fistructuratã dupã modelul testãrilor interna-þionale standardizate ºi va fi un indicator speci-fic privind competenþele-cheie formate pe par-cursul învãþãmântului general de tip compre-hensiv. Testarea va realizatã fi în genul testelortip PISA, în care elevilor nu li se solicitã sã re-producã anumite date din istorie sau geografie,probleme deosebite la matematicã sau cine ºtiece comentarii ale operelor literare studiate îngimnaziu, ci se urmãreºte îndeosebi sã se eva-luaze capacitatea de înþelegere ºi interpretare aelevilor. Dacã la prima vedere testele tip PISApar simple, în realitate nu sunt atât de facile,mai ales pentru elevii care au fost obiºnuiþi doarsã acumuleze cunoºtinþe ºi apoi sã le reciteaproape ca pe o poezie. Din pãcate, la astfel detestãri, þara noastrã a fost mereu pe ultimelelocuri, semn cã nu doar elevii nu sunt învãþaþicu o asemenea formulã de testare, dar ºi disci-plinele sunt foarte încãrcate ºi astfel ºcolariiajung doar în faza de a memora, uitând sã maiºi judece ºi sã facã raþionamente logice.

�� MM II RR EE LL AA DD AA LL AA II SS

ªCOALAromâneascq dosar 15

septembr ie 2009

Chiar dacã regula era ca pe 15 septembrie sã sune clopoþelul, anul acesta startul unui nou an ºcolarse va da luni, 14 septembrie. Potrivit Ordinului nr. 4356/2009 al Ministerului Educaþiei, Cercetãrii ºiInovãrii, anul ºcolar 2009-2010 va avea 35 de sãptãmâni de cursuri, ceea ce înseamnã 173 de zilelucrãtoare. Excepþie de la ordinal în sine fac doar anumite clase, a cãror duratã de ºcoalã este cevamai mare, astfel: � pentru clasa a IX-a de liceu - filiera tehnologicã, învãþãmânt de zi, durata cur-surilor este de 39 de sãptãmâni, din care 36 sãptãmâni de cursuri ºi trei sãptãmâni de stagii depregãtire practicã, în conformitate cu prevederile planurilor-cadru; � pentru clasa a X-a de la ºcoalade arte ºi meserii, pentru clasa a XII-a de liceu – filiera tehnologicã, ruta directã de calificare ºi pen-tru clasa a XIII-a de liceu - filiera tehnologicã, ruta progresivã de calificare, durata cursurilor este de36 de sãptãmâni. A 36-a sãptãmânã prevãzutã de planul-cadru va fi alocatã instruirii practice/sta-giului de pregãtire practicã pentru dobândirea experienþei în condiþii reale de muncã. Orele prevãzutepentru aceastã sãptãmânã vor fi planificate de fiecare unitate de învãþãmânt în parte, în funcþie deprevederile contractului/convenþiei de colaborare cu partenerii sociali; � pentru clasa a XI-a - anul

de completare ºi pentru învãþãmântul special - clasele aIX-a - a XI-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologicã,durata cursurilor este de 37 de sãptãmâni, însumând183 de zile. Ultimele douã sãptãmâni de cursuri pentruaceste clase, în perioada 14-25 iunie 2010, sunt sãp-tãmâni de stagii de pregãtire practicã; � pentru clasa aXI-a de liceu – filiera tehnologicã, ruta directã de califi-care ºi pentru clasa a XII-a de liceu - filiera tehnologicã,ruta progresivã de calificare, durata cursurilor este, înfuncþie de prevederile planurilor-cadru, adicã de 37 desãptãmâni, însumând 183 de zile, respectiv de 38 desãptãmâni, însumând 187 de zile. Ultimele douã,respectiv trei sãptãmâni de cursuri pentru aceste clase,în perioadele 14-25 iunie 2010, respectiv 14 iunie-2iulie 2010, sunt sãptãmâni de stagii de pregãtire prac-

ticã; � pentru învãþãmântul postliceal (ºcoalã postlicealã ºi ºcoalã de maiºtri), durata cursurilor estecea stabilitã prin planurile de învãþãmânt în vigoare.

Douã semestre de cursuriCele douã semestre ale anului ºcolar 2009-2010 sunt structurate astfel: � Semestrul I – Cursuri –luni 14 septembrie 2009 – vineri, 18 decembrie 2009. În perioada 2 - 8 noiembrie 2009, claseledin învãþãmântul primar ºi grupele din învãþãmântul preºcolar sunt în vacanþã. Vacanþa de iarnã, va-labilã pentru tot învãþãmântul preuniversitar, este programatã pentru perioada sâmbãtã, 19 decem-brie 2009 – duminicã, 3 ianuarie 2010. Elevii vor reveni la ºcoalã luni, 4 ianuarie 2010 ºi vor mergela cursuri pânã vineri, 29 ianuarie 2010. Vacanþa intersemestrialã, de o sãptãmânã, este progra-matã în intervalul sâmbãtã, 30 ianuarie 2010 – duminicã, 7 februarie 2010. � Semestrul al II-lea -Cursuri – luni, 8 februarie 2010 – vineri, 2 aprilie 2010. Vacanþa de primãvarã este programatã înintervalul sâmbãtã, 3 aprilie 2010 – duminicã, 11 aprilie 2010. Elevii vor reveni la ºcoalã luni, 12aprilie 2010 ºi vor face cursuri pânã la terminarea anului ºcolar, adicã pânã vineri, 11 iunie 2010.De sâmbãtã, 12 iunie 2010 ºi pânã duminicã, 12 septembrie, elevii se vor bucura de vacanþa devarã. În zilele libere prevãzute de lege nu se vor face cursuri. În privinþa tezelor, ordinul MinisteruluiEducaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii stabileºte datele limite pânã la care trebuie organizate acestea. Astfel,în primul semestru tezele se vor susþine pânã în data de 18 decembrie 2009. În semestrul al II-lea,tezele se vor organiza pânã pe data de 14 mai 2010. În cazul în care vor fi situaþii deosebite, determinate de condiþiile climaterice locale ºi de specificulºcolii, inspectoratele ºcolare pot aproba, la cererea conducerii unitãþilor de învãþãmânt, modificãriale structurii anului ºcolar aprobat prin ordin al Ministerului Educaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii. Condiþiaaprobãrii unor modificãri faþã de structura stabilitã prin ordin ministerial este asigurarea numãruluide zile stabilit.

Structura anului ºcolar

ºi admiterea în liceuse schimbã din nou

PREZENTARE:Înfiinþatã în martie 1990, Federaþia Educaþiei Naþionale este una dintre cele mai importante organizaþii sindicaledin România, reprezentativã pentru ramura Educaþie. FEN s-a format de jos în sus, de la nivelul unitãþilor deînvãþãmânt ºi a fost înfiinþatã pentru a fi o alternativã la sindicatul naþional din vremea comunismului. La ora actualã, FEN are peste 40 de organizaþii judeþene ºi peste 47.000 de membri. FEN apãrã interesele eco-nomice, sociale ºi profesionale ale personalului din sistemul de învãþãmânt atât preuniversitar, cât ºi superior.Federaþia este afiliatã pe plan naþional la Confederaþia Naþionalã Sindicalã „Cartel Alfa“, iar pe plan internaþionaleste membrã fondatoare a Internaþionalei Educaþiei.

MISIUNE: Suntem o organizaþie independentã de partidele politice ºi de organele administraþiei centrale ºi locale. Ne-amconstituit ºi funcþionãm pentru promovarea ºi apãrarea intereselor economice, sociale ºi profesionale ale perso-nalului din sistemul educaþional. Militãm pentru un învãþãmânt bazat pe calitate ºi performanþã, susþinut finan-ciar corespunzãtor importanþei sale strategice. De asemenea, încercãm sã venim în întâmpinarea nevoilor mem-brilor noºtri de sindicat. De aceea, avem un departament numit FEN-Plus, prin care asigurãm cele mai bune ofertepentru membrii de sindicat. Noi credem cã fiecare copil din România trebuie sã aibã acces la un sistem deînvãþãmânt performant. Credem cã o educaþie de calitate se bazeazã în primul rând pe profesori de calitate.

CE OFERIM: �� Reprezentare profesionistã la nivel naþional

�� Asistenþã juridicã gratuitã

�� Cursuri de perfecþionare interne ºi externe autorizate

�� Carduri ºi credite preferenþiale

�� Asigurãri de grup (de viaþã, medicale)

�� Alternative de petrecere a timpului liber

�� Bilete de odihnã ºi tratament în þarã ºi în strãinãtate

�� Bilete de odihn㠺i tratament acordate prin Ministerul Muncii

�� Abonamente preferenþiale în reþeaua Vodafone (comunicarea este foarte importantã ºi de aceea am încercat sãobþinem cea mai bunã ofertã în funcþie de calitate ºi preþ)

�� Posibilitatea publicãrii unor articole de specialitate ºi a opiniilor proprii despre învãþãmânt în revista „ªcoalaromâneascã“

�� Revista presei

CE CEREM DE LA MEMBRII NOªTRI DE SINDICAT: Fiind o organizaþie care s-a constituit de jos în sus, adicã de la nivelul unitãþilor de învãþãmânt, considerãm cã toþicei care facem parte din acest sindicat trebuie sã ne apãrãm ºi sã ne respectãm reciproc.

Noi toþi reprezentãm FEN!

Adevãratul sindicat,un FENomen sindical

Alege FEN ºi nu vei regreta!

CCOONNDDUUCCEERREEAA OOPPEERRAATTIIVVÃÃ FFEENN::

Cãtãlin CROITORU – Preºedinte fondator

Horia SIMASCHIEVICI –preºedinte executiv departament universitar

Teodor FÎRÞONEA – preºedinte executiv departamentpreuniversitar

Ioan Leon NAROªI – preºedinte executiv departament funcþionari publici si personalcontractual

Constantin CIOSU – Secretar general

DDEEPPAARRTTAAMMEENNTTEE::Departamentul Învãþãmânt universitar Departamente învãþãmânt preuniversitar:

�� Învãþãmânt preºcolar ºi primar

�� Învãþãmânt gimnazial

�� Învãþãmânt liceal ºi postliceal

�� Învãþãmânt tehnic

�� Învãþãmânt special ºi protecþia copilului

�� Învãþãmânt vocaþional ºi de artã Departamentul funcþionari publici ºi personal contractualDepartamentul FEN-PLUSDepartamentul JuridicDepartamentul Comunicare Departament Dezvoltare-Promovare instituþionalã

ORGANIZAREA FEN:CONGRESUL este organul suprem de conducere al federaþiei, legislativul, ºi se convoacã o datã la cinci ani în sesiune ordinarã. La cererea a 2/3 din numãrul membrilor ConsiliuluiNaþional poate fi convocatã o sesiune extraordinarã a Congresului. Congresul este constituit din delegaþii desemnaþi de organizaþiile membre în conformitate cu norma de reprezentare stabilitã de Biroul Executiv, la propunerea Secretariatului General, care nu poate fi mai micã decât norma de calcul a dreptului de vot în Consiliul Naþional (1:500). CONSILIUL NAÞIONAL, între douã sesiuni ordinare ale Congresului, este organul de conducere al federaþiei. Consiliul Naþional are în componenþa sa membrii Biroului Executiv ºipreºedinþii organizaþiilor judeþene, zonale ºi ale municipiului Bucureºti.BIROUL EXECUTIV este organul de conducere operativã a federaþiei, executivul, fiind compus din: preºedinte fondator, preºedinþi executivi, vicepreºedinþi, secretarul general ºi secretari executivi.

Nu eºti membru de sindicat sau nu eºti multumit de cum îþi reprezintã interesele actuala organizaþie din care faci parte?

Sunã-ne la tel.: 002211//333377..1111..4400 sau 00773311..888800..220099, trimite-ne un fax: 002211//333377..0011..1177sau dã-ne un email: ooffffiiccee@@ffeenn..rroo.

DE CE SÃ ALEGI FEN? Pentru cã FEN este prima organizaþie sindicalã care a vrut sã se rupã de vechea gardã comunistã!

Pentru cã FEN reprezintã viitorul în sindicalismul din învãþãmânt!