CLASIFICAREA LUMII VII

- Se cunosc aproximativ 10 000 specii de organisme;- Pentru studiu, a fost inventat un sistem de clasificare:

o După criteriu morfologic: Unicelulare; Pluricelulare;

o După modalitatea de hrănire: Autotrofă; Heterotrofă;

o După mediul de viaţă: Acvatice; Tereste;

o După comportament: Prădători; Pradă;

o După importanţa economică: Folositoare; Dăunătoare;

o etc...- Exemplu:

o ARISTOTEL a clasificat astfel: Plante

o Ierburio Arbuştio Arbori

Animaleo CARL LINNÉ a introdus „Nomenclatura binară” (organismele au două denumiri –

populară şi ştiinţifică. Cea ştiinţifică este reprezentată de două cuvinte scrise în italic, unul denumind genul, altul specia. Exemplu: Drosophila melanogaster)

- Unităţi de clasificare (taxoni):o SPECIA – unitatea de bază a clasificării organismelor; cuprinde organisme cu acelaşi

strămoş, se înmulţesc nelimitat între ei şi dau naştere la descendenţi viabili şi fertili;o GENUL – cuprinde mai multe specii care au unele caracteristici comune;o FAMILIA - cuprinde mai multe genuri care au unele caracteristici comune;o ORDINUL – cuprinde mai multe familii care au unele caracteristici comune;

o CLASA – cuprinde mai multe ordine care au unele caracteristici comune;o ÎNCRENGĂTURA – cuprinde mai multe clase care au unele caracteristici comune;o REGNUL – cuprinde mai multe încrengături care au unele caracteristici comune;Exemplu: Pisica domestică – Felis catus Regn ANIMALIAÎncrengătura VERTEBRATAClasa MAMALIAOrdinul CARNIVORAFamilia FELIDAEGen FELISSpecia CATUS

Omul – Homo sapiens sapiens Regn ANIMALIAÎncrengătura VERTEBRATAClasa MAMALIAOrdinul PRIMATEFamilia HOMINIDEGen HOMOSpecia SAPIENSSubspecia SAPIENS

- Clasificarea actualăo 5 regnuri:

Procariote Protiste Fungii Plante Animal

o Criterii: Tipul de organizare celulară (PK sau EK); Forma de organizare a materialului genetic; Nutriţie (autotrofă/heterotrofă); Tip de înmulţire (diviziune directă/indirectă)

REGNUL PROCARIOTE

1. Caractere generale: - Organizare celulară de tip procariot;- Sunt cele mai vechi forme de viaţă;- Răspândite în toate mediile de viaţă;- Hrănire:

o Autotrofă (fotosinteza, chemosinteza);o Heterotrofă;

- Pot fi imobile sau se pot deplasa cu ajutorul cililor şi flagelilor;- Pot fi solitare sau coloniale;- Sunt unicelulare;

2. Înmulţirea: - Fie prin diviziune directă sau prin conjugare;- Sunt grupate în două încrengături: bacterii şi cianobacterii (algele albastre-verzi);

A. BACTERIILEo Clasificare:

Arhebacterii (bacteriile vechi); Eubacterii (bacterii adevărate);

a. Arhebacteriile: Cele mai vechi forme de viaţă (4 miliarde de ani); Trăiesc în condiţii neobişnuite de viaţă (temperaturi ridicate, lipsa

oxigenului); Se hrănesc prin chemosinteză (autotrof);bacteriile metanogene (realizează sinteza metanului prin reducerea CO2)

b. Eubacteriile: Respiraţia:

Aerob (+oxigen);Ex. bacilul fânului Anaerob (-oxigen);Ex. bacilul tetanis

Hrănirea: Autotrof

o Fotosintezăo Chemosinteză

Heterotrofo Sapofito Parazit

Simbiotică bacteriile fixatoare de azot; din stomacul erbivorelor rumegătoare; din intestinul gros al mamiferelor

Dimensiuni cuprinse între 10-100 microni;Excepţii:Mycoplasma – 0,005 microni;Macromanas – 100 microni;

Forme: Sferică (COCI)

streptococul, stafilococul Bastonaş (BACILI)

bacilul Koch (TBC), difteric, leprei, antraxului, etc. Virgulă (VIBRIONI)

vibrionul holeric Spiralată (SPIRILI / SPIROCHETE)

treponema pallidum (agentul patogen al sifilisului) În condiţii nefavorabile, bacteriile formează spori de rezistenţă. În condiţii favorabile (temp. 37,5 grade) se multiplică ce rate diferite, în

funcţie de infecţiozitatea acestora. Pentru a putea fi studiate, bacteriile sunt crescute în laborator în aşa-

numitele „medii de cultură”.

B. CIANOBACTERIILE

o Pot fi solitare sau coloniale;o Capabile de fotosinteză;o Conţin pigmenţi asimilatori de culoare verde (clorofila), roşie şi albastră

(ficocianina);o Peretele celular conţine celoloză;o Produc un tip de amidon care nu se colorează cu iodul;o Pot fi:

AcvaticeOscillatoria, Anabaena

Terestre Nostoc commune („cleiul pământului”)

o Unele formează simbioze cu ciupercile, rezultând lichenii.3. Importanţa bacteriilor:

- Saprofite:o Igenizează mediul;o Redau elementele chimice circuitelor naturale;o Alterează alimentele;

- Saprofite fermentative (implicate în diferite procese industriale:o Descompun substanţe organice în lipsa oxigenului;o Tipuri de fermentaţie:

Alcoolică (glucoză » alcool etilic + CO2)Acetobacter pasteurianumPseudonomas aeruginosa

Acetică (glucoză » alcool etilic » acid acetic) Lactică (glucoză » acid lactic)

Streptococus lactisLactobacilus bulgaricus

o Biotehnologie (obţinerea unor substanţe în laborator prin bacterii)Echerichia coli » insulina, interferon

- Paraziteo Boli ale plantelor, animalelor, omului.o La om: amigdalia, pneumonia, tuberculoza, tetanosul, lepra, toxiinfecţii

alimentare (salmonella; botulismul), holera, difteria, ciuma

REGNUL PROTISTE

Caractere generale:- Organisme EK (majoritatea unicelulare)- Trăiesc în mediul acvatic (inclusiv în lichidele corpului animalelor)- Pot fi libere sau parazite- Pot fi imobile sau mobile (în mod pasiv – curenţi de apă sau în mod activ – cili,

flageli, pseudopode)- Hrănire:

o Heterotrofă (majoritatea)o Autotrofă

- Înmulţire:o Asexuat (diviziune directă)o Sexuat (izogameţi sau zoospori)o Conjugare (schimb de material genetic)

Clasificarea. Vegetale

i. Algeleb. Intermediare (vegetale-animale)

i. Euglenofitec. Animale (protozoare)

i. Ciliate, Sarcodine, Sporozoare, Zooflagelated. Oomicete, Myxomicete

1. ALGELE- Sunt protiste vegetale- Majoritatea sunt acvatice; unele trăiesc în medii terestre umede (sol,

stânci,ziduri)- Corpul algelor – TAL :

o Unicelular Pleurococcus, Chlorellao Pluricelular Spyrogyra

- Sunt organisme libere :o Solitareo Coloniale Volvax aureus, Sargassum

- Hrănire autotrofă prin fotosinteză- Clasificare după pigment:

Alge verzi - clorophyteCladophora, Ulva lactuca Alge roşii - rodophyte Ceramium Alge brune - feophyte Sargassum Alge aurii - diatomee

+ în peretele celular se depune siliciu+ în timp, după moarte, formează diatomit (rocă)+ intră în structura fitoplanctonului

2. EUGLENOFITELE- Protiste unicelulare libere – solitare sau

coloniale- Un numar redus de specii sunt parazite- Trăiesc în apele dulci- Sunt mobile (prezintă flagel)- Hrănire : autotrofă în prezenţa luminii;

heterotrofă în absenţa luminii- Înmulţire – diviziune directă- Desen: Stigma orientează vacuola spre sursa

de lumină

3. SARCODINELE (rizopode)- Unicelulare acvatice, libere sau

parazite- Caracteristic: pseudopode (expansiuni

ale citoplasmei cu rol in deplasare şi hrănire)

- Înmulţirea – asexuat (diviziune directă)- În condiţii nefavorabile – sporii de

rezistenţă se închistează- Amoeba proteus - liberă, în ape dulci,

curate- Alte amibe:

o Foraminiferi (calcar)o Radiolari (siliciu)o Entamolba histolitica – parazită în intestinul gros, producând disterie; se

transmite prin consum de apă infestatăo Negleria – infecţii respiratorii; se transmite prin diverse lichide; poate afecta

creierul

4. ZOOFLAGELATELE (zoomastigine)- Unicelulare, predominant parazite- Prezenta flagelilor (locomoţie); aspect de bici- Exemple:

o Trypanosoma – în sângele omului şi al unor animale – boala somnului – transmis la om prin musca Tse-Tse;

o Trichomonas urogenitalis – în organele sistemelor excretor şi reproducător uman – boală venerică: „Trichomoniază”;

o Giardia intestinalis – parazit în intestinul subţire al omului – Giardioză – se transmite prin mâini murdare; în condiţii nefavorabile formează chişti de rezistenţă

- Unele sunt libere saprofite în mediu- Simbiotice (intestinul subţire al termitelor)

5. SPOROZOARELE- Exclusiv parazite în lichidele corpului – sânge sau limfă- Structura corpului este mult simplificată – nu au organite de locomoţie şi nici

vacuole- Absorb substanţe hrănitoare ale gazdei- Boli:

o Babesioze – la bovineo Coccidioze – la păsărio Malaria – la om (”friguri de baltă” / „Paludism”)

Agent patogen: Plasmodium (hematozoar palustru) Transmis prin femela ţânţărului anopheles Medicament - chinină

6. CILIOFORELE (ciliatele)- Acvatice- Solitare sau coloniale- Prezenţa cililor – locomoţie şi hrănire- Înmulţire

Asexuat Conjugare

- Ciliatele se pot dezvolta şi în stomacul erbivorelor rumegătoare, având rog celulozotic

7. OOMICETELE- Talul unicelular este format din hife filiforme asemănătoare ciupercilor- Peretele celular conţine celuloză- Parazite aproape în exclusivitate- Ex:

o Phytophtora infestam – produce „mana cartofului”o Saprolegnia – parazit la peşti

Importanţa protistelor

Algele:- Sursă de hrană pentru animale acvatice (fitoplancton)- Sursă de exigen- Îngrăşăminte - Se extrag diferite substanţe chimie (iodul, bromul)

Protozoarele:- Formează zooplancton- Îngrăşăminte - Curăţă apele- Produc boli animalelor şi omului

REGNUL FUNGI

Caractere generale:- Organisme EK (unicelulare sau pluricelulare)- > 120 000 specii răspândite pe tot globul- Au fost consideraţi organisme vegetale datorită unor caracteristici comune:

o Peretele celular rigid, de natură polizaharidăo Înmulţirea predominant asexuată prin sporio Organisme imobile

- Formează un regn separat pe baza unor caracteristici anatomice, morfologice, fiziologice, ecologice, genetice etc.

o Nu au clorofilăo Hrănirea este heterotrofă, saprofit (majoritatea) sau parazito Peretele celular impregnat cu chitinăo Corpul (tal) = MICELIU este alcătuit din hife (unicel. sau pluricel.)o În citoplasmă celula fungilor prezintă: recticul endoplasmatic, ribozomi,

mitocondrii, vacuole, picături de grăsime şi glicogeno NU conţine amidon

- Înmulţire: o Asexuată

Spori Fragmente de miceliu Înmugurire

o Sexuată Gameţi masculini şi femini

Clasificare:- Zigomicete- Ascomicete- Bazidomicete

1. ZIGOMICETELEo Ciuperci inferioare ale căror tal este septat dar neramificat

Saprofite: Mucegaiul alb (Mucor mulelo) Parazite: Rhysomucor parasiticus – intecţie pulmonară

2. ASCOMICETELEo Unicelulare:

Inferioare; libere/coloniale; saprofite (descompun substr. glucidice); înm. – înmugurire

Drojdiile:Saccharomyces cerevisal (dr. pâinii) Saccharomyces

carlspergensis (dr. berii)

Saccharomyces elipsoideus (dr. vinului) Candida albicans (produce candidoză)

o Pluricelulare: Mucegaiurile Înmulţire: sexuat şi asexuat Exemple:

Saprofite (descompun substraturi glucidice)Mucegaiul verde – Penicillium notatumMucegaiul verde-albăstrui - Aspergillus

Paraziteo Microscopice

Mucegaiul negru – Aspergillus niger„Cornul secarei” – Claviceps purpuraea

o MacroscopiceZbărciogul – Morchella esculenta

3. BAZIDOMICETELE (ciuperci superioare)o Organul sporilor = Bazidieo Miceliul septat, ramificat, pluricelular

Saprofite - ciuperci microscopice (cu „picior şi pălărie”) Comestibile

bureţii – Boletus sp.ciuperca de câmpciuperca de bălegar

Otrăvitoare – conţin substanţe toxice pentru sistemele digestiv şi nervos. Pot duce la toxiinfecţii alimentare, comă şi moarte.„pălăria şarpelui”hribul dracului – Boletus satanas

Parazite – microscopice La plante:

tăciunele porumbuluirugina grâului

La animale La om

afectează pielea, unghiile, firele de păr

Importanţa ciupercilorSaprofite:

- ingenizează mediul- sursă de hrană- industria alimentară (drojdiile şi mucegaiurile utilizate pentru aromatizare)- industria farmaceutică (mucegaiurile utilizate pentru antibiotice)