Anul ХП. Arad, Vineri, 2|15 Maiu 1908 Nr. 97. ABONAMENTUL

f • m tn 24 Cor. Pi tant an . 12 t Pt 1 hmi . 2 »

Hml de Duminecă Pi an u 4 Cor. — Pen­to« România ş I America

10 Cor. Und i i î l pentru Ro-nlnla ii imunitate pe

ая 40 franci. TRIBUNA REDACŢIA

şl ADMINISTRAŢIA Deák Ferenc-utcza 20,

INSERŢIUNILE se primesc Ia adminis­

traţie. Manuscripte nu se îna­

poiază. Telefon pentru oraş şl

comitat 502.

Anul XII. N U M Ă R P O P O R A L Nr . 17.

împăratul ! (R) De-o săptămână de zile în Viena se

petrec sărbări strălucite, date în cinstea M. Sale împăratului Francise losif, care împli­neşte în anul acesta 60 ani de domnie.

O viaţă de om a stăpânit şi sub lunga Sa domnie s'au petrecut atâtea lucruri, în­cât ar putea să umple viaţa a doi ori trei împăraţi.

Tinâr în floare a fost când i-s'a pus pe umeri greaua sarcină de a cârmui o împă­răţie în plină revoluţie şi moşneag, la amur­gul vieţii, este azi, când lumea întreagă îi aduce prinos şi cuvinte de laudă pentru tăria, răbdarea şi înţelepciunea de care a dat dovezi în cei 60 ani de domnie.

Om cu firea ca toţi oamenii s'ar fi pră­buşit de mult sub povara acestei domnii. El însă, făcut dintr'o bucată, a suportat tot : şi îngustarea hotarelor împărăţiei, şi răsboaie nefericite şi nefericiri în familie, căci frate, fiu şi sc ţie i-au murit de moarte silnică, — aşa că în ajunul chiar a sărbărilor de acum a dat dovezi că ţine pas cu vremea, că va­lurile mari nu l-au înspăimântat, ci mai ales l-au întărit în credinţă şi dând în împărăţia Sa dreptul de vot întregei obşte (sufragiul universal) şi-a ridicat stâlp de pomenire cum mâni de măeetri n'ar şti să ridice, căci ne­perilor rămâne numai ce se sapă în inimile omeneşti! Piatra şi ferul sunt sub stăpâni­rea vremurilor...

Iată de ce în lumea întreagă este praz-

nuit. Popoarele şi toţi împăraţii văd într'ân-sul pe domnitorul mare care toată puterea şi-a închinat-o spre a face bine celor de sub schiptrul Său.

Toţi i au adus deci închinare. In ziua de 7 Maiu sosi Ia Viena împă­

ratul Germaniei, încunjurat de toate cape­tele încoronate ale regatelor şi principate­lor nemţeşti. A fost o strălucire cum chiar şi Viena rareori vede.

Iar din mulţimea de cuvinte calde ce iau sosit delà căpeteniile tuturor ţărilor din Europa, cele ale regelui Carol I al Ro­mâniei au fost primite cu deosebită plă­cere şi M. Sa împăratul a ţinut să răs­pundă mulţumind îndată » vechiului şi cre­dinciosului Său prietin«, cum 1-a numit.. Şi adevărul este, că prieten credincios îi este regele Carol I Maj. Sale împăratului, iar delà 1896 încoace mai ales, de când Francise losif s'a dus să-i vădă pe români în ţara lor, întreaga Românie are dragoste pentru împăratul sub a cărui stăpânire tră­iesc peste 3 milioane români...

Dintre aceştia însă numai fraţii din Bu­covina au cuvânt să prăsnuiască, pentrucă numai lor Francise iosif I le este împărat.., Noi, cei din Ţara Ungurească avem a face cu regele (craiul) ai cărui sfetnici sunt unguri şi legile pentru noi se fac nu în Viena, în sfatul împărătesc ales pe temeiul votului obştesc, ci în Budapesta, unde chiar mai zilele trecute se luară măsuri să în-năbuşe glasul deputaţilor români, cari cer dreptate pentru noi...

Iată şi taina pentru care între români nu­mele împăratului este rostit cu dragoste. Şi dacă nu ne este dat să mergem şi noi alături cu fraţii din Bucovina să prăznuim la Viena, nu vom uită însă, că ne-am dus adesea la Viena să ne plângem împotriva domnilor cârmuitori deia Budapesta, cari dacă la 1892 au putut să ne împiedice a da Maiestăţii Sale Memorandul, nu-i mai puţin adevărat, că nainte de această întărire a cârmuiturilor din Budapesta, numai împă­raţii din Viena ne-au făcut bine. Atâtor mari vlădici şi lui Horea, numai Burgul din Viena le a dat întrare ; stăpânirea delà Budapesta nu n e a făurit decât — obezi! Episcopii câte avem, fondurile grăniţereşti, Asociaţiunea, şi şcolile delà Blaj, Arad, Braşov, Sibiiu şi chiar Statutul Organic, sunt daruri împără­teşti... Miniştrii din Budapesta şi-au dat şi îşi dau silinţa să ni-le ciuntească... Chiar acum, delà 1906 încoaci, cine nu ştie că mi­niştrii maghiari pan piedeci peste piedeci pentru a împiedeca, ori chiar a zădărnici, să ni-se deà şi nouă dreptul de vot pe care în împărăţia Austriei îl are flecare cetă­ţean ?

Şi totuşi foile şi miniştrii maghiari se supără şi ne ocărăsc pentrucă pomenim pe împărat şi nu stăm alături de ei când e vorba de — rege. Nu fac însă nimic pen­trucă şi sub schiptrul regelui ungar cetăţenii să aibă drepturile pe cari împăratul le-a dat popoarelor Sale din Austria,.. Sfetnicii d'acum ai regelui ungar au dus ani de-a rândul luptă înverşunată împotriva Vienei

FOIŢA ORIGINALA A »TRIBUNEN.

D I X К О Л І Л .

C o l o s é u l . Note de Pompi l iu Robescu .

lila signorina Ada Bandinelü.

Sâmbăta Paştilor! Nu ştiu, strelnätatea, depărtarea de ţari, lumea

îşi de streini de a noastri In care triiisc, iau toate acestea la un loc, peste cari firele de pir alb vin s i puie regretul timpului trecut, copilă­ria rimaşi departe In urmi, viata senină ce nu ie va mai întoarce nlciodati — mi fac s i fiu trist.

...Nori subţiri, de un alb de zipadi, ca o dan­telă elf gintă, se destrami peste albăstrui de mi­ttle a) cerului; soarele se In vile şt e In reţeaua de nori, apare Iar strilucltor, potopind Roma Vito'o lumini caldi.

Cu paşi leneşi cobor via Covonr. Unde s i ml duc? Aşi vrea un loc pustiu, ceva liniştit; pe strade este prea mult sgomot, lutrea ce trece pire prea veselă In aşteptarea sirbitoarei de mine.

Cite odati simţim necesitatea singurătate! ; sen­timentul de mizantropie ce fiecire purtăm înnoi uneori lese la suprafiţi ca o undi puternici, pune stlplnlre pe fii ea noastri, învinge orice ntjune şl ne simţim sufletul îndurerat şi dornic de a fugi dt lume, de mişcare, de igomot.

..Departe, departe, In spre soare răsare, şl pe­st* rotii mări şi noui ţiri, este o ţari, ţara mea;

acolo suntrrude, prieteni, toţi români, toţi vor­bind româneşte; acolo cerul nu este aşa de fru­mos, nici tşa de limpede ca aici; acolo palmierii nu şl întind foile lor colosale, nici portocalii nu îngreule alerul cu mirosul tare al florilor lor; dar acolo sunt brazi falnici şi stejari uriaşi, acolo plânge tainic doina, acolo este casa noastri. Ce o mai fi pe la noi pe acasi?

Am ajuns la Coloseu. Pe sub bolţile ce se ridică fioroase îmi port paşii cari se îngroapă în pulberea groasă. Pilaştrii şi coloane gigantice, construite din cuburi colosala de marmură—tra­vertin se înşiră unul după altul în cerc, ocolind vasta clădire a Colo seulul.

Arena eliptici, largă, este stricaţi : săpături mo­derne au răscolit pământul ei, tn căutarea zidă­riilor ce sa află sub ea.

De jur împrejur resturi de zidărie limitează e-lipsa, fragmente de bolti deschid în aler cercul lor uriaş ca guri de schelete; marmuri albe, cu nume Istorice săpate pe ele stau unele lângă al­tele pe pământul pe care Iarba verde, măruntă şi lucioasă pare o semănătură de smaralgde.

Un tinăr se apropie şi mă salută: — Voulez-vous voiries cages des bêtes? — Grazie, n o ! Ab, ciceronii aceştia sunt nesuferiţi ca ţînţarii.

nu poţi s i te opreşti Ia vre-un monument, firi ca unul din ei s i nu ţl-se ofere in toate llm-bele Europei ca să-ţi explice... ceeace nici ei nu ştiu bine.

Lângi o gheretă de lemn, în care gardianul sti In timp de ploaie, mi aşez pe o marmuri, la umbri. Un rest de Inscripţie, câteva litere

mari de o jumătate de metru se pistreazi pe a-ceastă marmuri : AVG. CAES. Cine o fi pus in­scripţia aceasta ? şi pentru a comemora ce fapt ? August şi Cesar, care împărat şi-o fi sculptat nu­mele în albul marmurei ?

Şi încetul cu încetul, mă las pradă gândurilor. Ce era la început această Romi care a devenit celebri şi care a scris istoria omenire! ? O ceti-ţuie mică, un cuib de oameni hotărîţi, cari gra­tie fatalităţii împrejurărilor şi-au întins puterea lor, dominaţia lor, voinţa lor, limba lor, mai în­tâiu delà Palatinul pe care s'a născut Roma la Ca­pitolul Sabinilor, apoi încetul cu încetul asupra Italiei şi asupra întregei lumi.

Republica vine să întărească statul şi cănd ge­nialul Cesar vrea s i apuce într'o singură mâni firele conducătoare ale acestui stat, moare cu 23 de pumnalate ca să dea locul de Impirat celui care a ştiut s i profite de toate împrejurările, abi­lului August.

Ultimul pas al transformare! era făcut; dupi 700 de ani de drum spre mărire Imperiul Ro­man îşi începe vieafa de lux şi delà August, Roma se transformi, clădirii noi, albe de mar­muri se îna!(ă, palate măreţe şi edificii aurite iau locui caselor simple aşa că cu drept cuvânt August a z is : »Am găsit o Romă de cărimidă şi las una de marmură*.

Mare imperiul, mare dominaţia, mare puterea i împăraţii cari au urmat cum puteau gândi, cum puteau visă decât mare? Tiberiu clădeşte pe Pa­latin un palat vast, ale cirul resturi — bolţi de susţinere şi zidiri accesorii — dau o slabi ideie de ceeace a fost. Caligula arunci un pod peste Forum care leagă Palatinul cu Capitolul. Nerone

Pag. 2 . T R I B U N A . 15 Maiu n. IOC8

pentrucă nu li-se dă stăpânire asupra ar mateL Nici dări n'au voit să plătească. Dar nouă ne iau în nume de rău că vrem să apărăm şi să nu dăm din mâni ceeace a-vem în virtutea bunătăţii împăraţilor şi chiar a legilor sfinţite de regele Ungariei la 1868 (că d'atunci încoaci miniştrii unguri n'au mai făcut nimic pentru noi... împotriva noa­stră însă multe).

Ca om, împăratul Austriei şi Regele Un­gariei nu se poate despărţi in două. Şi ca domnie însă, am dori să fie una: miniştrii un­guri să aibă pornirile miniştrilor Împăratului, adică să nu facă deosebire între neam şi neam, ci românii, sârbii, slovacii şi germanii să aibă aceeaşi îngrijire ca ungurii. Ceeace, durere, nu aşa se întâmplă, ci Apponyi, se ştie, chiar în dietă, a spus că trebuie a se face legi de îngrădire numai pentru unguri şi cu ascuţiş împotriva noastră.

Purcezânduse tot astfel, miniştri unguri fac o lumină tot mai lucitoare în jurul îm­păratului, care apare apoi ca simbol al dreptăţii şi dragostei pentru popoare.

Neputând prăznui la Viena, şi din depăr­tarea sărmanelor colibi româneşti trimitem împăratului Francise Iosif urările noastre de bine.

Schimbarea numelor comunelor româneşti. A t r a g e m l u a r e a a m i n t e a f run t a ş i l o r no ­

ş t r i d e p e s a t e s ă fie cu o c h i i în p a t r u şl s ă g r l j ească b i n e d e n u m e l e s t r ă m o ş e s c a l s a t e l o r r o m â n e ş t i , p e c a r e o a m e n i i s t ăpâ ­nir i i v o r să-1 s c h i m b e , c u m s'a î n t â m p l a t In ma i m u l t e s a t e d in c o m i t a t u l Aradu lu i .

N u m e l e n u s e p o a t e î n s ă s c h i m b a fă ră î n v o i r e a sa tu lu i , a d e c ă a r e p r e z e n t a n ţ e i c o m u n a l e (comitet!) . C â n d n o t a r u l o r i fi-b i r ă u l v a ven i dec i cu p r o p u n e r e d e a s e s c h i m b a n u m e l e r o m â n e s c cu u n u l u n g u ­r e sc , ei s ă n u s e î n v o i a s c a , ci s ă r id ice c u v â n t şi s ă b a g e b i n e d e s e a m ă s ă n u fie în şe l a ţ i l a f ace rea şl s u b s c r i e r e a p r o ­t o c o l u l u i .

P r eo ţ i i şl î n v ă ţ ă t o r i i s ă s t e a s t ra jă , a l o r v a fi r u ş i n e a d a c ă u n u l s a t c u r a t r o m â ­n e s c 1 s e v a d a în v i i to r n u m e s t r ă in .

face >Casa de Aure, un palat aşa de mare, aşa de vast, că se întindea delà Palatin la Esqullin.

.Vespasian începe construirea Coloseulul ale că­rui resturi sstäzl sunt cele mai enorme ruine ce au rămas delà roman!. Intr'una din grădinile casei Iui Néron s'a zidit amfiteatrul acesta a cărui arenă are o lungime de 150 de metri. Blocuri uriaşe de marmură-travertin se ridică până la o nălţlme de 50 de metrii pentru a susţine cele patru etaje; prin ceie 76 de ъгсаае iau à popo­rul, care In număr de 50.000 puteà să privească spectacolul ce se da in arenă şi d'asupra amfi­teatrului, de jur Împrejurul zidului, stâlpi groşi de bronz susţineau pânza roşie de purpură ce acoperea toată clădirea apărând pe spectatori de soare.

Şi când s'a inaugurat Coloséul sub împăratul Titu care l a terminat, sărbătorile au durat 100 de zile In şir şi au perit 5O0O de fiare sălbatice. Cu ce pompă şi cu ce fast se făceau pe atunci petrecerile in circ! împăratul intra cu toată cu:tea lui, cu patricienii mândri drapaţi In togele lor, cu soldaţii lucitori de aurul platoşelorgşl chlvă-rilor, cu Întreaga suită de curteni şi femei, ca să-şi ocupe locul de onoare, in dreapta arenei. In cele patru etaje ale amfiteatrului luau loc după ierarhia socială nobilii, cetăţenii şi sus de tot plebea care urlă aplaudând jocurile ; şi peste

Proces de ajiiafie. Mijloacele ticăloase, cu cari au lucrat

corteşii vestitului hoţ Kardos Árpád pen­tru deputăţia delà Beiuş, — au ieşit la iveală şi Vineri în 8 Maiu a. c. înaintea tribunalului din Oradea-mare cu prilejul pertractării procesului de agitaţie a învăţă­torului român Cornel Popoviciu din Sede-ştel, pe care l-au înştiinţat jadarmii, Ia pro­curatura din Oradea mare, că în satul Se-deştel ar fi chemat oamenii Ia o adunare şi li ar fi zis, că »asta-i ţara românească, nu cea ungurească*, şi că ar fi îndemnat poporul să se răscoale încontra jandar­milor.

De bună seamă aceste toate sunt nişte scornituri şi neadevăruri sfruntate din par­tea jandarmilor şi a corteşilor unguri din Tărcaia, cari ascultaţi în calitate de martori au spus că învăţătorul C. Popovici ar fi zis vorbele de mai sus.

Pe când faptul adevărat e, că adunarea aceea au convocat o corteşii lui Kardos şi încă chiar înaintea crâşmei, cu scopul să-i momească pe românii noştri cu o leacă de ţuică jidovească şi astfel să-şi deie voturile pentru hoţul de Kardos, iar învăţătorul C. Popovici numai din curiozitate s'a du> la adunare, prin a cărui prezenţă de sigur că toate ostenelile tărcăienilor au fost zadar­nice, deoarece încrederea poporului în înv. C. Popovici este neclintită.

Apărătorul bravului învăţător a fost dr. Nicolae Zigre jun., advocat în Oradea-mare, care şi-a pus toată iscusinţa pentru scăpa­rea învăţătorului C. Popovici. A şi reuşit deoarece după ascultarea martorilor, toţi jandarmi şi unguri din Tărcaia, dintre cari unul la întrebarea prezidentului, că ce a căutat el în satul Sedeştel, — a răspuns că pe el 1-a trimis »inaltul guvern«, — prin o propunere lungă şi bine motivată a cerut să se asculte de martori 4 români din Sedeştel, cari pot dovedi, că adunarea au convocat-o corteşii lui Kardos cu sco­pul să-i cucerească în tabăra lor.

toată mulţimea celor 50 000 de spectatori treceau fiori de plăcere sanguinară la vederea sângelui ce ţişnea din corpurile nude ale gladiatorilor, o voluptate sălbatică contracta figurile tuturor pri­vind lupta fiarelor sălbatice cu omul. Plăceri de­generate cari stăpâneau firea lumei de atunci, gu­sturi bolnave de cari simţurile lor aveau nevoie -şl peste urletele fiarelor, peste 'crâşnirile dinţilor învinşilor, peste răcnetele celor prezenţi, enorma pânză de purpură CU acoperea amfiteatrul, cernea o iumină roşie, ca un reflex al sângelui ce curgea Ia areni, ca un reflex al sentimentelor sălbatice şi sanquinare ce umplea sufletele celor prezenţi.

Mai târziu, când a fi creştin cerea o condamnare la moarte, ororile ce se d;u publicului ca hrană sufletească s'au schimbat: mii şi mii de martiri creştini erau aduşi In arenă şl la un semnsl, por­ţile coliviilor fiarelor se deschideau şi asupra ne­norociţilor vinovaţi de a crede In Isus, lei, tigrii, pantere, leoparzi nemincaţi de câte cinci—şease zile se aruncau flămânzi, şfîsiind, omorând, Ira-bălându-se de sângele ce roşea arena, pe când spectatorii mai beţi ca fiarele, aplaudau, strigau, acoperind cu răcnetele lor urletele victimelor.

Şi când Imperiul Roman căzu, când Evul me­diu veni cu întunericul lui ca să tragă o perdea neagră peste tot ceeace a fost odată, Coloséul părăsit căzu in ruină, iar mai târziu familia no-

Tribunalul a hotărît cum a propus dl dr. Nicolae Zigre jun., aitfel pertractarea s'a amânat, punându se termin nou pentru ascultarea martorilor arătaţi de apărător.

7 . P

Z i a r i ş t i i . a

D. Virgil Arion, directorul ziarului »La Patriec publică în ziarul francez următorul articol :

»In tot timpul vieţei mele* — scria Dostoev-skl — n'am produs nici o operă care să nu-ml fl fost plătită dinainte*.

Amintesc aceste cuvinte ale unui scriitor de geniu pentru a atrage tuturor atenţia c i nu estt o ruşine de a fi plătit pentru o munci intelec­tuali. Un mare artist ca Dostoïevski nu roşea de a primi preţul muncei sale ca un simplu muncitor cu ziua.

De altfel cazul lui Dostoevakl nu aste unic: Emlnescu care a fost cel mal mare poet al no­stru şl unul din cel mai profunzi cugetători nu s'a simţit umilit de a-şi câştiga plnea zilnică printr'o munci Intelectuali, scriind articole di polemici in ziarul »Timpul*.

Un cugetător, un om de talent poate cidei epuizat de mizerie, Iui n u l va fi ruşine : el se va simţi totdeauna prin gândirea sa superior bo­gaţilor, cari II înconjoară şi cari Ia ignoranţa lor copilărească despre vieaţă sunt incapabili de a'l judeca pe dlnsul din punctul de vedere moral.

Printre aceşti >proletari ai condeiului* se afli o categorie, aceea a ziariştilor, faţă de care mai ales este obiceiul de a se lua o atitudine trufaşi şi despreţultoare. L ise reproşeazi că scriu pan-tru bani şi că şi Înstrăinează astfel libertatea lor de gândire. Nu li-se menajează epitetele cele mal jignitoare.

In ceeace priveşte banii se poate spune că el nu prezintă pentru ziarişti decât o frumseţt ab­stracţi, dânşii câştigă atât de pufln că abia au avut timpul de a l observa şi imediat n u l mal au. Bogăţia penfru dânşii nu este măcar imagi­nea depărtată şi înşelătoare, care II susţine In luptă. Ceeace le dă forţă şi ceeace I reţine In lupta politică este propria lor pasiune. Nu este ziarist cine este Indiferent. Un om, care n'ar avei decât grija constantă a linişte! sale n'are ce căuta Io ziaristică. Cariera implică oboseau, pasiune, en­tuziasm: sufletele triste şi inerte, care, după ex­presia Iui Dante, nu plac nici lui D zeu nici ini­micilor sil, n'au c t căuta In ziaristici. Aceasta este tocmai ceeace face, In epoca noastră desli-

bilă Franglpani ocupă o parte şl o făcu forţă- I reţă.

Şl mai târziu, când F/angipanli se stinseră, Co­loséul deveni un loc public, o mină de m armuri, de pietre, d : cărămizi şl din pietrele furate se construi palazzo Farnese, palazzo Sacchetti,;palazzo Brancaccio şl altele şi altele; Iar când religia creş­tină ajunse stăpânitoare absolută asupra lumei, sub lovituri furioase de ciocane marmurlle pre­ţioase şi slaiueie artistice se sfărimară, se ars eră ca să se transforme în varul cu care se vor ri­dica temple noului zeu.

N'ar fi mai existat coloséul dacă papa Bene­dict XlV-lea n'ar fi oprit devastarea Iui deda-rându I loc sfânt pentru sângele martirilor morţi aci, şi îa m'jlocul arenei se puse o cruce şi o inscripţie (1750).

Astăzi elipsa Coloseulul îşi deschide larg cer­cul ei uriaş de ruine, pietrele şi marmurlle se înalţă ameninţătoare spre cerul de cristal, sus, sus de tot cuburi de piatră stau pe muchea zi­dului ca o minune de echilibru, bolţile fabricate din acei ciment puternic al cirul secret îl cunoş­teau numai Romanii se deschid masiva ca stând crescute din pimint , iar arena este săpaţi, răs­colită In parte spre a vedea zidăria de susţinere, sălile subterane, gangurile str iate şl umede ce conduceau la celulele întunecate In cari miile de

ВІТА7 şi ШШЖѢШ, _ i . « * _ u . * ч « M

I n a t e l l e r u I nostru de sculptură se fac: Iconostase complecte , altare, taberaaculume, amvoane , i coane por-atelier artistic pentru obiecte bisericeşti tatíve. — Pictare de iconostase şi jcoane sfinte, pictare de biserică. — Planuri, catalog de preturi trimitem cu plăcere.

B U D A P E S T , I V . V á c z i - u t c z a 5 9 . Pe omul nostru expert îl trimitem fără taxă Ia faţa locului, pentru primirea lucrului.

Mare magazin de tot felul de ha ine bisericeşti , prapori, potire, feşnice d e altar, lustra, craci şi tot felal d e obiecte pentru montarea bisericelor. — Catalog de preţuri şi modele trimitem cu plăcere.

I

15 Maiu n. 1008. « T R I B U N A » Pag. 3

blclune generali, meritul ziaristului, de a nu se teme nici de sgudulturi, nici de obstacole. Şl de­sigur, nu luând f i ţ i de ziaristică rolul uşor al censorulul, ci Intrând In luptă se face operă fo­lositoare târli.

M'am crezut obligat a scrie aceste câteva cu­vinte asupra ziaristicei, şl In favoarea mai ales a ziariştilor plătiţi adecă aproape a tuturor cari scriu In acest moment In presa română, căci n'am vrut să treacă fără o protestare din partea mea inter­pretarea riuvoitoare a câtorva fraze luate dintr'o scrisoare recentă a dlui Mlşu Cantacuzino, inter­pretare pe care dl C. Mille a crezut de cuviinţă s i o facă In numărul de ieri al «Adevărului».

Nu pledez pentru mine, «La Patrie* fundată de curând, grafie unor suscripţil şi al cărei bilanţ se va solda desigur cu o pierdere, nu Işi plăteşte directorul său politic.

De altfel, singura condiţie pe care am pus-o când am primit să conduc acest ziar, a fost aceea de a nu fi plătit.

Aceasta nu o spun pentru a căuta să mă su­strag delà solidaritatea pe care dl Miile o stabi­leşte Intre ceilalţi ziarişti şi mine. Această solida­ritate o primesc întreagă şi cu mândrie. Ştiu prea bine cât curaj şl spirit de sacrificiu cere această carieră a ziaristicei, mai ales din partea acelora cari sunt săraci, pentru a refuza să leg soarta mea d e a lor. Nefiind nici eu Insu-mi bo­gat, cunosc frământările intelectualilor, cari lucreazi sub puterea necesităţii şi cu conştiinţa dureroasă a nesiguranţei viitorului. Numai ntpricepând ade­văratele lor sentimente poţi să-ţi permi ţi, să afi­şezi un dispreţ pentru ziarişti, printre cari reven­dic onoarea de a fi socotit.

Din Кошіпіа. S o c i e t a t e a l i t e ra ţ i lo r . Luni seara 28 Aprilie

a. c, s'au Întrunit un număr de literaţi, cari au pus bazele societăţii scriitorilor români. Scopul acestei societăţi este apărarea drepturilor şi inte­reselor materiale şi morale ale scriitorilor.

S'au votat statutele ce au fost alcătuite pentru acest scop şl s'a ales următorul comitet: preşe­dinte, Cinclnat Pavelescu ; vice prezident!, Oh. Ranetli şl D. Anghel ; censori, Mihail Sadoveanu şi C. Sandu-Al dea ; chestori, Ioan Adam şi Oh. Murnu ; secretari : Em. Qârleanu şi Ludovic Dauş : bibliotecar St. O. losif: cassler Virgil Caraiavan; numbrli Arthur Stavrl, Al. O. Flcrescu. I. A. Ba-tarabescu, I. Al. Brătescu Voineştl, Arthur Oo-

martirl creştini îşi petreceau in rugăciuni ultimele lor zile înainte de a fi daţi pradă fiarelor. O ga lerie subterană, lungă de aproape o jumătate de chilomctru conduce delà Coloseu la muntele Cellu ; pe această galerie treceau soldaţii, sclavii, martirii şi fiarele ce trebuia să-i sfâşie.

Ah, delà jocurile de circ se ajunsese Ia heca­tombe de creştini, la valuri de sânge, numai şi numai pentru voluptatea sălbatică a ororilor. Când fanfarele sunau, când ostaşii deschideau corte­giul, în arena albă a circului pătrundeau gladia­torii nuzi, frumoşi In desăvârşirea formelor, ro­bust! şi eleganţi, treceau pe sub loja împăratului Inclinându se şi salutându-1: «Salve, o Cesare, muritor!! tăi te salută* ! Şl pe când corpurllcle lor cu muşchi elastici de oţel se încolăceau In asalturi şi apărări, de sub velum roş de purpură cădea o ploaie de petale de trandafiri pe când In vase mari de bronz ardeau mirodenii ce par­fumau aierul.

Iar când fiarele sfâşiau pe creştinii fără apă­rare, In circ plutea mirosul greu de bestie tăl-batlcă, amestecat cu odoarea fadă a sângelui viu..

..Privesc In sus. De un albastru de nedescris, cerul Italiei se desfăşoară limpede, aşa de clar aşa de nalt ! Norii rari, albi ca zăpada au pierit, s'au topit şi toată bolta este senină şi străluci­toare, iar soarele viu îşi trimete săgeţile lui calde, de 1800 de ani de când bat pe Coloseu, au dat pietrelor culoarea de rugină.

Mâne sunt Pastile !... Ce-o fi prin ţara noastră?... Ce-o mai fi pe la noi pe-acasă?...

Roma, Aprilie 1908.

rovei, N. Dunărea nu, Ion Ciocârlan, D. Ninu şl Oh. Sylvan-Becescu.

Toţi scriitorii român!, cari voeic să Intre in societate, sunt rugaţi ti ceară Informi ţii delà preşedintele societăţii (Hotel Splendid) sau delà oricare alt membru din comitet.

Sfinţirea unei cruci în Buteni. Preotul din Buteni, părintele lullu Bodea, aflând

că credincioşii bisericei noastre emigraţi In Ame­rica, In semn de alipire către credinţa strămo-şască şi pentru ca bunul Dumnezeu să le ajute a se întoarce acasă la ai lor In pace sănătoşi precum şi ca o amintire veşnică a numelui lor, voesc a face bisericei o jertfă însemnată, le-a trimis un circular (apel) In care i-a îndemnat, ca dupice ruga din drumul ce conduce spre Hăl-maglu e în stare slabă să se decidă cu toţii a contribui pentru ridicarea unei alte rugi In locul aceleea şi dacă le stă In putinţă s'o ridice chiar din piatră. Primită fiind idea cu bucurie din partea lor preotul Bodea le-a trimis mai multe planuri, dintre cari, bravii emigraţi au ales pe cea de marmură, deci pe cea mai scumpă şi care aşe­zată gata Ia loc cu grilaj cu tot a costat peste 1000 cor. Astfel crucea s'a şi ridicat.

Actul sflnţirei s'a celebrat Duminecă, In 10 Maiu st. n. a. c. prin preoţii : Iuliu Bodea şi Ioan Cosma, (părintele protopop având a conduce o alegere de preot şi una de învăţător in tract a fost Impedecat a participă), — care a decurs in modul următor:

După săvârşirea sf. Llturgii Întreg poporul, care erà adunat in număr foarte mare, în frunte cu preoţii sus numiţi, am eşit In sunetul clopo­telor, cu prapori şi replzi In câmp la locul des­tinat. In tot drumul până la rugă (cruce) a cântat corul bisericesc din Buteni.

Ajunşi aci s'a făcut sfinţirea apel, mai apoi a rugii. Cârd ruga a fost deja sfinţită corul a cân­tat «Pre Tine Te lăudăm*. A urmat după aceea sfinflrea ţarinei şi stropirea credincioşilor, apoi s'au făcut rugăciuni speciale pentru emigraţi şi In fine părintele Iuliu Bodea începând cu cuvin­tele: «Crucii tale ne închinăm stăpâne* a ţinut o predică frumoasă şi foarte acomodată care a stors lacrimi din ochii multora, mai ales a acelora a căror consângeni se aflau departe, peste ţări şi mări, de locul unde se rădicau rugăciuni pentru el. Ca de încheiere părintele Bode« a cetit apoi numele tuturor ce au contribuit la ridicarea acelei cruci şi când a rostit cuvintele ca : «Dumnezeu să-i trăiască* corul a Intonat «Intru mulţi ani*. Astfel sfârşindu-se măreţul şi Însemnatul act, în ordinea precum am plecat, ne-sm întors cu toţii la sfta biserică, in laude şi cântări preamărind pe Dumnezeu.

Iată şi numele celor ce au ridicat această fru­moasă cruce precum şi sumele cu cari au con­tribuit: Teodor Serb, Toader Mihuţ, Florea Jonca, Pavel Crlşan, Teodor Dereu, Antonie Ohiura, câte 50 cor., Simeon Burza 45 cor., Petru Qhiura, I Irimie Ruja câte 35 cor., Simeon Ardelean, Teo- I dor Pervt, Igna Sârb, Florea Corbăcer, Teodor I Lucaclu, Petru Măguran, câte 30 cor., Vasille 1 Ohergar 25 cor., Mihaiu Pehan, Constantin Zlm- j bran, Carol Horák, Petru Luştrea câte 20 cor., I Zihărie Hauga 17.50 cor., Andreiu Iancovlclu 15 I cor., Iuliu Szenteckl (răposat acasă), Ioan Cornea, I Teodor Bărdan, Mltru Stefan, câte 10 cor., Ioan I Gotiş, Petru Fica, câte 5 cor., — toţi din Buteni, — apoi Mihaiu Dalca, 10 cor., Teodor şi Pavel Dalca şi Vasille Secui câte 5 cor toţi din Almas. Dumitru Martin, din Cărplniş (c. Siblin) şl Mlh. Schneider din Bistriţa câte 5 cor. Afară de ace­stea contribuiri au mai dat flecare câte 20 fileri de literă pentru inscripţiile după cruce pe care sunt gravate şl numele lor.

La reuşita deplină a lucrului a mai contribuit părintele Iuliu Bodea prin aceea că a pus la dispoziţia organelor bisericeşti trăsura sa pentru aducerea pietrei Ia facerea fundamentului, apoi s. biserică a adus pe spesale sale crucea delà fabrica din Boroşsebeş şi a plantet In fiecare colţ al crucei câte an acaţ (pănai) altoit.

Fraţi emigraţi butnlcenil Când vă aduc la cunoştinţă, pe aceasta cale

modul cum jertfa voastră a fost sfinţită şi dată în grija lui Dumnezeu pentru a vesti din neam alipirea voastră către maica biserică şi către cre­dinţa voastră strămoşească, nu pot să nu vă aduc la cunoştinţă şi aceea, că dacă voi din de­părtare din rodul ostenelor voastre aţi adus acea­sta jertfă pe altarul credinţei strămoşeşti, — ase­menea voauă adus au Însemnată jertfă şi părinţii, fraţii şi prietenii voştri de acasă, cari când au văzut că şcoala, fiica bisericei, este ia primejdie, obligitu-s'au cu însufleţire a aduce toate jertfele posibile pentru mântuirea ei.

Şi când astfel de fii bravi are neamul nostru; şl credincioşi devotaţi biserica şi iostituţiunile ei, cu încredere ne putem zice cu poietul că con* trarii :

Inzădar îşi pun silinţa Cu un zel înflăcărat, Să ne-abată din credinţa Ce ne zice ne'ncetat:

«Voi cât timp români veţi fi Nu vă temeţi că-ţl peil«.

Şl cu acestea încheiând raportul vă zic: S l fiţi sănătoşi şi Dumnezeu să vă aducă acasă; Ia ai voştrli, în pace şi voioşi.

Buteni, Dumineca Mironosiţelor 1908. Ioan Roşu, înv.-dlr.

Din străinătate. E x p e d i ţ i e r u s e a s c ă în P e r s i a . Expediţia

rusească constatatoare din două batalioane de vânător/, o sotnie de cazaci şi o baterie călă-reaţă, trimisă la graniţa Persiei pentru pedepsirea curzilor a trecut graniţa distrugând opt sate perslene.

A m b a s a d o r u l i t a l ian Ia P a r i s va fi contele Gallina, fostul ambasador Ia Tokio.

* Minis t ru l d e e x t e r n e r u s la Ber l in . In cu­

rând ministrul de externe rus Isvolski va cală-torl Ia Berlin şi e fcarte probabil că el va pre-zîdia plănuita conferenţa despre reformele mace­donene.

Delà conferenţa aceasta scrie ziarul «Novoje I Vremjac nu aşteaptă Rusia mult, cu atât mai

mult însă spetează la întărirea alianţei ruso ger­mane la care se lucră de prezent.

I * G r e v ă cu foame în î n c h i s e a r e a d e l à

Va r şov i a . In Închisoarea din Varşovia se află 150 de arestaţi preventivi cari au Intrat Ia grevă de foame, de oarece, le-au detras favorul de a fi cercetaţi odată In săptămână de rudenii precum şi oprirea de a mai fierbe ceat'u in ciaşccle lor. Criminalii de rând, să presioneze pè directorul

! îachisorii şi ptin aceasta să mărească pretenţ'unea condamnaţilor, politici au Intrat şi ei îa grevă.

Asemenea au purces şi femeile, şl aşa de pre­zent mai mult ca 500 de condamnaţi rabdă foame.

• P r i n c i p e l e E u l e n b u r g in î n c h i s o a r e .

Tribunalul din Berlin a decis ieri îa cauza elibe­rării principelui de Eulenburg In schimbul unei cauţiuni de 1/2 milion de mărci. Conform ştirilor ce Ie avem, tribunalul a respins rugarea, n 'a pri­mit cauţiunea dar a susţinut şl pe mai departe arestare principelui de Eulenburg. Azi se va pu­blica sentinţa tribunalului. Actele referitoare la chestia Eulenburg sunt aşa de multe Încât ar a-junge pentru două volume mari.

Ziarul »Voss. Ztg.« scrie următoarele: 1er! s'au colportat diferite ştiri despre principele de Eu-Ienburg. într'un Ioc s'a vorbit că boala principe­lui a Impedecat decurgerea cercetării, In alt loc Insă că principele s'ar fi otrăvit.

Toate aceste ştiri Insă nu corespund adevăru­lui. Pe principe de prezent II au în pază doi po­liţişti.

Ziarul «Post* despre familia Eulenburg scrie aşa : Pe principe 11 cercetează zilnic cei trei copii ai săi cari în toată ziua vin la Berlin. Familia

Cel dintâi atelier de pietre monumentale aranjat ou putere electrică.

Qerstenbrein Tamás Flirleaţll proprii i i i • i n o r i , granit, siynlt, labrador etc., din pietre de mor­mânt magazine te află in Kolozsvár , Perencz Jozsef-ut 2 5 .

mSSSSSJLi Kolozsvár, Dózsma-u. nr. 21. тл*т Filiale : Nagyvárad, Nagyieben. Déva şi Bánpatak.

Pag. 4 »TRIBUNA« 15 Maiu n. 1908

principelui se nlzuîeşte a ameliora starea capului familiei lor. Soţia principelui putem zice se sfor ţează a scăpa pe principe din starea in care a ajuns. Ea se scoală mai intâl dimineaţa şl tot­odată ea este prima care intră in sala principe­lui, dar totodată şi ultima care 11 părăseşte. O iată a principelui care studiază la Berlin de ase­meni cercetează pe tatăl său zilnic. O a doua fată care se afli In străinătate de-aseraeni a venit i-casă mergând ia spitalul Charité. Numai a treia iată care e măritaţi dupi secretarul principelui nu l a cercetat pe tată! el, deoarece se afli In duşmănie.

Din München se telegrafiază că redactorul zia­rului »Post« a avut In interwiev zilele trecute cu comerciantul Riedl, care după confrontarea cu principele Eulenburg s'a intors la München. Riedl a spus, c i i a u dus ia patul bolnavului, şi dupice a recunoscut pe principe, judecătorul i-a poruncit a declara Inci odată ceeace ştie despre Eulenburg, inzădar s'a rugat s ă i cruţe deoarece a mai spus de vre o cinci—şassorl, şi nu poate spune altceva decât tot ceeace a spus in proce­sul delà München. Când a gătat cu declaraţia, principele înfuriat şl lovind cu mâna peste pla-pomă a strigat tare:

— Riedl, Riedl, eşti un nemernic şl un tică­los ! Eu n'am făcui cu D i a nimic!

— Ce? a răspuns Riedl — să-ţi fie fost ru­şine atunci şi nu acum. Te rog d-le principe spune adevărul, deoarece şi eu trebue sä I spun înaintea lui D-zeu şi a oamenilor.

In aceasta şi judecătorul a rugat pe principe să spună adevărat, dându I şl timp necesar să se gândească retrăgându-se puţin la o parte. Acum principele s'a întors cu faţa cătră părete şi s'a prefăcut că plânge după aceasta a adormit.

După aceasta Riedl a povestit cum la Ernst (alt martor In acest proces) s'au af'at 20 de scri­sori, dar că ce este scris ia aceastea nu ştie de oarece Ernst nu i a spus.

In sfârşit a declarat, c i dacă principele nu s'ar fi jurat şi nu ar fi tras Ia răspundere pe alţii atunci şi el, Riedl ar fi tăcut Insă aşa trebue să fasioneze în dtfavorul altora de oarece fiind el comerciant de lapte a avut In timpul din urmă pierderi, pierzând pe mai mulţi din muşteriii sei.

Un singur partid. Ministrul Kossuth a fost Duminecă la

Cincibiserici (Pécs), unde s'a desvăluit o statuie a tatălui său. L'a însoţii şi fratele său Teodor, care de altfel s'a dovedit că ştie vorbi scurt, şi mai cuminte decât mulţi miniştri ori alţi bărbaţi cari tot politică fac.

In vorbirea care a rostit-o, ministrul Kossuth şi-a arătat nădejdea că încurând întreaga coaliţie o să fie — un singur partid.

D'atunci toate ziarele ungureşti tot despre asta scriu, arătând că intr'adevăr ar fi bine ca în locul a trei partide, să fie unul sin­gur. Ţara şi tronul ar fi siguri atunci de stabilitate.

Intr'adevăr, dacă liberalii au stat la putere v r e o 30 ani, coaliţia de ce nu s'ar aranja să stea şi ea cât de mult. »Bud. Hirlap« şi scrie ca acest singur partid (nu-i de în­semnătate ce nume va purta), să-şi facă şi el program pentru 20 ani şi desigur atunci miniştri d'acum în scaunul de catifea vor muri. Căci la urma urmelor, asta le este dorinţa căpeteniilor din coaliţie.

Greutatea este, deocamdată, cum să se împartă pe putere.

Mai este însă şi altceva la mijloc : Viena ! Ii va veni oare ei la socoteală să se facă prizoniera unui singur partid şi chiar ad­miţând că M. Sa Francise Iosif s'ar şti în­

ţelege cu Wekerle, Kossuth şi András *y, e întrebarea dacă viitorul domnitor le va da şi el ţara pe mână...

O dietă aleasă pe temeiul votului obştesc poate apoi şi ea trage dungă peste soco­teala domnilor.

D'aceea se şi codeşte coaliţia să aducă această lege.

1 3 i n c a , m c r 3X.

— Sfârşitul şedinţei delà 13 Maiu. -La sfârşitul şedinţei de eri a dietei, vă­

zând volnicia prezidenţială, deputatul ungur Nagy György i a strigat preşedintelui (dupăce acesta îl ameninţase că 1 dă pe mâna comisiei de imunitate pentrucă ce­ruse să se constate dacă sunt 40 deputaţi în şedinţă) următoarele :

— »Am zis de mult, că in loc de clopo­ţel să foloseşti revolverul, ca să impuşii a-supra celor ce întrerup /«

Se înţelege, Nagy György a fost îndru­mat la ordine, dar ceeace a spus, a nime­rit o, căci stările din dietă sunt de nesu­ferit.

A R A D , 14 Maiu n. 1008. B j ö r n s o n ş i U n g u r i i . La a r t i co l l l

d ' o r a r ă e n e r g i e şi d o c u m e n t a r e al Iul B j ö r n s o n , t re i u n g u r i a u s o c o t i t d e b i n e s ă r ă s p u n d ă redac ţ i e i »März* d in M ü n c h e n . Au pă ţ i t o în să , căci n u m i t a radac ţ le pu­n â n d la d i s p o z i ţ i a m a r e l u i p o e t a c e l e r ă s ­p u n s u r i , B j ö r n s o n r ep l i că a c u m Ia ră s t r a ş ­n ic , a r ă t â n d t o a t e p r i g o n i r i l e ce sufe r na­ţ iona l i t ă ţ i l e d e s u b r e g i m u l u n g a r şl t o a t e t i că loş i i l e c e s ă v â r ş e s c o l i ga rh i i .

— La t emni ţă . Părintele Ilie Bursaşiu a întrat cu ziua de azi în temniţa de stat delà Seghedin, pentru a-şi împlini osânda de 30 zile, ce i-s'a croit în luptele electo­rale.

— Fruntaş i harnic i . însemnăm cu plă­cere numele d-lui Vatăşanu, preot în Zoltán (tractul Sighişoara) şi a fiului său G. Vă-tăşan, profesor în Braşov cari pentru a mân­tui şcoala românească din Zoltán, şi mai ales pentru a da pildă sătenilor, au jertfit din al lor şi au contribuit astfel să susţină o şcoală bună într'un sat mic şi sărac.

Şi alţi fruntaşi ar putea să ia pildă! — î n v ă ţ ă t o r i u n g u r i p e d e p s i ţ i . Intre di­

rectorul şi învăţătorul delà şcoala de stat din Pecica s'au ivit neînţeiegeri, cari au ajuns Înain­tea comisiei de disciplină a comitatului Ara­dului.

Comisia disciplinară a comitatului Arad ţinând şedinţă îa 14 Noembre a. t. a pedepsit cu dor-gatoriu atât pe directorul Halter Imre cât şl pe învăţătorul Toncza Sebestyén (român renegat). Amândoi Insă au apelat încontra sentinţei corni-siunei disciplinatoare la ministrul de culte şi in­strucţie publică. Acum Insă avem ştirea că mini­strul a aflat că e prea moderată sentinţa comi­siei de disciplină şl având in vedere acuzele grave, a schimbat pedeapsa cu transferarea am­bilor învăţători in alte comune pe spesele lor proprii. Sentinţa e ridicată la valoare de drept. Despre transferarea celor interesaţi se va îngriji ministrul la finea acestui an şcolar.

Pe Toncza s i l duci la Dobrlţln, c i acolo îl este locul !

— Şt i re p e r s o n a l ă . P. S. Sa Episcopul dr. Vasile Hosszú a sosit la Fiume, unde a Inat mă­suri pentru buna primire a escursioniştilor pe cari Ii conduce la Roma şi cari vor sosi la Fiume In 20 Maiu.

— P ă r ă s i r e a u n u i b ă i u ş a g . Ministerlui de finanţe a hotirât de a sista In anul 1900 purta­rea băiuşagului (minării) de stat din baia de-a-râmi (Rézbánya), In care s'a produs Bismuth şi aramă conţinătoare de cositor (plumb). Ministe-riul a provocat pe corniţele suprem al comitatu­lui Bihor de a încetăţeni Ia acest ţinut diferite ramuri de ale industriei de casă, pentru ca po-poraţiunea, care prin desfacerea (disolvarea) ace-tui biiuşag va fi f ir i pane, si-şi afle, alt câştig.

— P e n t r u g r ă n i ţ e r l . N i s e scrie: Iubiţi fraţi din graniţă, al fostului regiment confiniar român banatic nr. 131 S i v i interesaţi de procesul prim-codreanului de control al foresterie! din Caran­sebeş Ioan Klier servitor de 20 ani, cu oficianţii comunitiţii de avere pentru administrarea averei fostului bravilor grinicer, câştigată cu arma la mâni de 102 ani în preţ de 16,000.000 fl. Gră­nicer.

— S c h i m b a r e a n u m e l o r c o m u n e l o r . N i s e scrie : In nr. 93 din 27 Aprilie a. c. a preţuitului ziar » Tribuna* la rubrica » Maghiarizarea nume* lor de comune In comitatal Aradului* Intre alte multe comune e înşiraţi şi comuna noastră Cu-iediu că şi-a schimbat numele respective ma­ghiarizat cu conslmţemântul nostru, ceeace Insă na corespunde adevărului, deoarece noi In şe­dinţa ţinuţi In aceasta afacere, cu totalitatea vo-« turllor şi cu motive destul de convingătoare am respins schimbarea numelui comunei noastre Cu-iedlu In Kősved, ceeace putem documenta şi cu copia protocolului luat In acea şedinţă.

C i a fi dar mâne sau mai târziu Kői ved noi nu purtăm vina, căci datorinţă ni am făcut-o, ci cei îa putere neluândune in samă dorinţele şi hotărârile noastre. Cuiediu, la 29 Aprilie 1908. Terenttu Ntchltla, preol.

Luăm cu plăcere la cunoştinţă. Se vede însă că notarul şl flblrăul nescotesc voinţa DVoastră. Faceţi arătare ia comitat şi minister!

— A d v o c a t n o u . Am onoare a Vă face cu­noscut că mi-am deschis cancelaria advocaţială In Gherla (Szamosujvár). Dr. Cornelia Rasa, advocat.

— P a r o h i e . Ni-se scrie: In fruntaşa comuni Vranl, protopresbiteratul Bisericei-albe, cu sediul Jam, s'a publicat concurs de preot clasa II şi fiindcă nu s'au aflat competenţi de a doua clasi s'a permis din partea consistorului şi cei de clasa III. Dar cum într'o comună fruntaşă ca Vranl nu s'au aflat competenţi de cl. II? Na ştim ce e cauza căci asemenea am păţit-o şi cu alegerea de Învăţător ?

— F o c d in trăznef. N i s e scrie: Miercuri Ia 6 Maiu n. 23 Aprlle v. ziua sftul mucenic George sara s'a năpustit un viscol cu ploaie, asupra co­munei Bobda, descărcându se un trăznet grozav In săuloacea (moara) economilor Teodor şi Savu Cărăbaş care la moment a luat foc. Spaima i fost foarte mare, căci vântul sufla cu tărie; fo­cul Insă nu sa 11 ţit mal departe, din cauza ploii torenţiale, dar săoacea a ars cu desăvârşire.

Paguba este destul de tnsimnati nef Und asi­gurată moara.

— In a m i n t i r e a Iul Pave l C o t o ţ i a . Urmă­torii prietini ai mult regretatului Pavel Cotoţiu, fost actuar metropolitan şi membru folositor al multelor aşezăminte culturale ale noastre, dăruesc întru eternizarea memoriei lui, anume fondului »Victor şi Eugenia Tordăşianu pentru înzestrarea fetelor sărace*, precum urmează: Dr. Lucian Bor­da, advocat 5 cor., N. N., P. T. şl Iul. E., fiecare câte 1 cor., Ioan Rebega, funcţ. la »Aibina*, 2 cor., Silvestru Moldovan, redactorul »Foli Pop.*, 1 cor., Arsenic Bunea, secretar grănlţăresc, 2 cor., dr. Valeriu Ghibu, cand. de adv., 1 cor., dr. Petru Şpan, profesor semia, 3 cor., şi Timolelo Popovici, profesor de muzici, 1 cor.

In .atenţiunea, parohiilor!

SZENTCYÖRCYI OSZKÁR, p i c t o r d e firme d e e m b l e m e d e b i s e r i c i ş i a n r i t o r ,

Marosvásárhely, Kossuth Lajos utca 26.

Săvârşeşte orice lacra în branşa aceasta in mod de gust frumos şi trainic pe lângă garanţie. în­semnez că pictarea bisericilor am studiat-o în decurs de mai mulţi ani în Bucureşti şi în cele­lalte oraşe mai mari ale României şi aşa e eschisă

orice incorectitate îa executare. — La dorinţă ai trimit desemnări porto-franeo.

Ca distinsă stimă :

S z e n t g y ő r g y i O s z k á r .

15 Maiu п. 1008 »TRIBUNA. Pag. 5

- Chipul tn u l eu a l m u l t r e g r e t a t u l u i dr, Aurel Bro te , pregătit de pictorul Hoffrichter din Reichenau pentru localul »Reuniunei romane fgrlcole sibienec, decorează de câteva zile vitrina florăriei arhidiecesane din Sibiiu. Chipul e cât se poate de succes.

Mulţămltă pub l i că . La propunerea direcţiu-ttl, onorabila adunare generali a institutului de credit şi economii »Albina* din Sibiiu a bine­voit a ne vota din cuota de binefacere un ajutor •de cor. 200.

Pentru acest dar repeţit şi penttu valorosul iprigin, ce nl-se dă la realizarea scopurilor ma­nte şi d t interes obştesc, ce sunt rezervate reu-dunei noastre agricole, exprimăm şi pe această ale adânc simţită recunoştinţă a tuturor mem­brilor noştri.

Sibiiu, 10 Maiu 1908. Comitetul central al »Rtunlunei române de agricultură din comitatul Sibiiu«. Pant. Lucuţi prezident. Vie Tordăşianu secretar.

- Aviz î n v ă ţ ă t o r i l o r . Călăuziţi de expe­rienţa făcută cu metodul fonomimlc în decur* <de un lung şir de ani şi încurajaţi de rezultatele ijnnse la instrucţia cetitului şi scrisului din cl I, cu ajutorul acestei proceduri metodice, învăţă torli George B. Boieriu şi George Codrea au scris cartea: »Metodul fonomlmic aplicat l i In­vitarea cetitului şi scrisului românesc*.

Cartea e pusă sub tipar şl va apărea in cu­tând,

învăţătorii cir) doresc să aibă această carte să se'adreseze la G. B. Boieriu director şcolar în Viatei de jos (Alíóvist), com. Făgăraş, trimiţând preţul redus ds 1 cor. 30 fii.

- P r o c e s u l h a r a n i m e l o r d e l à D á n o s . Cu privire la procesul ţiganilor, cari au omorât pe crâşmerul Sztrvas, pa soţia, ps fata s i şi pe servitorul Tabányi, proces care decurge de 20 zile avem următoarele ştiri :

Interesul publicului faţă de acest proces mon­stru scade pe zi ce merge. Şedinţa de ieri s 'i prevăzut a decurge In linişte. După prânz însă Iar s'au întâmplat scene foarte agitate, de cari pini acum nu sau mai Întâmplat in sala şedin­ţelor. Anume s'a întâmplat conflict Intre dr. Tö­rök Aurel, profesor universitar şi medic şi Intre apărătorii haraminelor. Sfârşitul conflictului a fost că şedinţa i fost întreruptă deoarece apărătorii au părăsit sala şedinţelor. D!n norocire i succes procurorului a resolva acest conflict pe cile paclnică, deoarece dacă apărătorii s'ar fi ţinut morţiş de focăpăţlnarei lor, pertractarea aceasti grea şi care i durat aproape trei săptămâni s'ar ii sistat, iar înaintea altul tribunal ar fi trebuit si se înceapă din nou acest proces monstru.

Despre pertractarea de cri avem următoarele : Dupăce procurorul anunţă că s'au mai anun­

ţat trei martori ceri voiesc se fisioneze, preşe­dintele primeşte aceista şi îndrumă ascultarea martorilor.

Prima e Kalmár Vilrai, care spune, că fiind odată la Szarvas a aflat In verandă 2 ţigani şi o ţigancă. Unul dintre ţigani a zis cătră Teréz (fata adoptivă a cârcimarului): ah ! ce frumoasă eşt i! It ce Teréz l a întrebat că ce ire cu e i ?

Li aceasta {'genul i a răspuns: »Dacă n'am Yoiu avea!*

Cunoaşte pe toţi trei ţiganii. Al doilea martor e Gáspár care i faslonit, că

Szarvas eră om cu stare. Cunoişte de asemeni pe mai mulţi dintre ţigani.

Urmează il treilea martor, jidanul Schwartz Gá­tőr. Spune că I văzut trei ţigani Inainte de omor In cârcima deli Dáaos.

Preşedintele II întreabă: că oare cunoişte pe cariva dintre ţigani ?

Martorul: D i cunosc pe Tut i şi pe Trocar Mardi.

Marcii li aceasta strigă cât o ia g u r i : Uită-te bine, hoţ de jidan ce eşti.

După aceşti se purcede la jurarea celor trei martori.

A urmat apoi o pauză de 10 minute. După pauzl la orele 12V2 Intră in sila de per­

tractare espertul dr. Török Aurel medic şi pro­fesor universitar. Expertul dr. Midzsár József adus de apărători încă e prezent.

Preşedintele constată că ieri experţii dr. Török si dr. Midzsar i u examinat pe acuzaţi.

Experţii depun jurământul. Primul e ascultat dr. Török care pe baza cercetărilor făcute Îşi spune apoi părerea despre etatei acuzaţilor.

După aceasta i u urmat scene foarte agitate. Dr. Török Aurel şl-a terminat exposeul şi in În­ţelesul legii au urmat întrebările apărătorilor.

— Magnificenţa voastră credeţi de posibil că Lakatos Kuna János este numai de 18—19 ani — întreabă pe expert dr. Elek Mór, ipărătorul Iui Lakatos Kuna.

— Li aceasta nu pot răspunde, pentrueă a-ceasta-i apucătură de advocat! — răspunse agi­tat dr. Török Aurel.

Atâta ie-a trebuit apărătorilor, (notaţi bine toţi sunt de cei din sânul lui Avram !) au început să sare de pe scaune şi să strige că :

Nu permitemi aceist i ! Li aceasta n ' i i drept ! Nu ne învăţa pe noi!

Preşedintele numai cu greu poate restabili or­dinea, c i mai târziu să izbucnească şi mai cu furie.

Aşa a şi fost. Llniştei I durat numii câteva minute izbucnind

din nou sgomotul. Spuneţi-mi Magnificenţă ciri sunt observaţiile

acelea pe cari vă bazaţi, că Balog Tuta a trecut de 20 ani ? urmează cu Întrebarea dr. Baumfeld apărătorul lui Balog.

Din mărimea dinţilor, i fălcilor şi şoldurilor deduc acesta — respunde foarte iritat dr. Török lovind cu pumnul In masă.

Apărătorii sir delà locurile lor şi gesticulează foarte nervoşi :

Aceista In adevăr nu o permitem! Aşa nu s ' i mai purtat cu no] nimeni ! Deli un profesor universitar n'am aşteptat aşa ceva!

Preşedintele insă i a îndrumat Ia ordine. îndrumarea Ia ordine a fost pentru apărători

ca un mănunchiu de paie pus pe un foc a-proape stâns. Apărătorii i u declarat părăsind ame­ninţător sala, că de aici înainte nu vor mai asistă la pertractarea acestui proces. Singur dr. R á z Géza a răinas în sala de pertractare.

Mal târziu dr. Török Aurel se scoală şi declară că nu a avut intenţia să atace s'au să vatame pe domnii advocaţi. Nu aceasta i a fo3t inten­ţia lui!

Nefiind prezenţi apărătorii, preşedintele sus­pendă din nou şedinţa.

După pauză — când adecă preşedintele i des­chis dia nou şedlnţi — toţi erau curioşi că ce i u hotărlt advocaţii?

Se Introduc acuzaţii, juraţii îşi ocupă locurile numii apărătorii nu se prezint.

— Uade sunt domnii advocaţi? Întreabă pre­şedintele pe servitorul de sală.

Nu sunt aici! răspunde acesta. Preşedintele aşteaptă timp mai îndelungat când

iacă că latră advocatul dr. Hevesi Illéj. Preşedintele îl întreabă: Nu se prezint domnii apărători? Declir că In

caz, de neprezentare voi cere constituirea unui nou juriu iar spesele de până icum de 5000 de coroane Ie vor suporta domnii apărători.

— Până nu vom căpăta satisfacţie nu ne vom prezenţi l i pertractare — declară dr. Hevesi.

Suspend şedinţa pâtiii mâae — declară preşe­dintele — Iar cazul icesta II voi face cunoscut camerei comerciale.

— Vi r tu t ea o v r e i a s c ă . Sub titlul » Jidanii In Presă*, dl A. C. Cuza, cunoscutul profesor uni­versitar deli Iaşi publică In >N«amul Românesc* texte biblice foarte convingăioire. «Totul este în­găduit Ia «vrei, pentru a se înavuţi, chiar cu sa­crificarea cinstei proprii a poporului sfânt*.

Iată intr'adevăr, textul biblic citat de dl A. C. Cuza:

»Moise 12. Ş! se făcu foamete fn (ară, şi Avram se pogor) In Egipt, ca să petreacă acolo, cfc foametea eră acolo In ţară. Şi, apropilndu-se el să Intre In Egipt, zise cătră Sari, femeii s i : Iacă eu cunosc că tu eşti femeie frumoasă l i faţă. Şi se poite Întâmpla c i egiptenii, văzân-du te pe tine, să zică: Femeii lui este iceista, şi pe mine să mă omoare, şi pe tine s i te l ise vie. ZI, te rog, c i eşti s o n mea, ca pentru tine să-mi fie bine... Şi, venind Avrim In Egipt, vă­zură egiptenii pe femeie că eră frumoasă foirte... Şi femeii fù dusă In c i s i lui Faraon. Acesta pentru dânsa ficù bine lui Avram, şi el do­bândi ol şi boi şi isini, robi şi roibe, şi asini şl cămile*.

» Moise 20. 1. Şl Avram plecă de acolo Ia ţara cea de spre miizâ-zl... Şi Avram zise des­pre Sara, femeii s i : E i este sora me i ; şl Abi-melech, regele Ghînre i , trimise şl luă peSira.. .

Şl Albimelech luă ei şi boi, robi şi roabe, şl le dete Iui Avrim, înapoia şi pe Sari, femeia si*. Din aceeaşi stofă a fost şl fiiul Iui Avrim, acel

Esiic, din care Ii şcoală n i se făcea un model de virtute şl castitate. Ci t priveşte pe soţia sa, ea a fost cel puţin tot atât de depravată, ca şi soacră sa, Sara.

Textul biblic, citat de dl A. C. Cuza, In aceasti chestie, este foarte categoric:

>Moise 26. 6. Şi I s u c locui In Ghenr . Şl, când bărbaţii locului II Intrebiră despre femeia si , el răspunse: Soră mi este... Şi Isiac şamani Ia pământul acela şi culese In acel i n Însutit ; că lehova II binecuvânta pe dânsul. Şl acest om se măii, şl el, din ce In ce mergea, se măria, pânăce fù mare foirte. Şi el avea turmi de oi, şi cireidă de bol, şi mire număr de robi, şi Filistenii li pizmuiau... Ba şl Ablmelecb zise Iui I s u c : Du te deli noi, c i tu te ai făcut mult mai tire decât noi*.

»Moise 32. 2. Şi v i fi că, ieşind voi din Egipt, nu veţi merge cu mâni goală; c i fle­care femeie v i ceredeli vecini s i şi deli oas-petea casei sile vase de argint şl vase de aur şi vesminte, pe care le veţi pune pe fii voştri şi pe fiicele voastre, şi veţi despoia pe egip­teni*.

— C u t r e m u r d e p ă m â n t Din Cătina se a* nunţ i c i In comuna Aclrelie s ' i produs Luni un puternic cutremur de pământ, cire a idus mari striciciuni. Victime omeneşti inşi n'au fost. Cu­tremurul de pământ a pricinuit stricăciuni In sa­tele Miiiti, Cuzzi, Moratro, Schllichînti. S jnt nu-măroise case crépite şi in parte dărâmate.

— R e s c o a l ă în d o u ă p e n i t e n c i a r e r u ­seş t i . — Robii din închisoarea deli Stmferopol iu încercat Ieri să fugi, dupăce mai minte au pus pus mâna pe arma. Au rănit mortal pe di­rectorul temniţei, pe adjutantul Iul, pe doi păzi­tori Iar pe medic I m omorât pe ioc Numărul scăpaţilor esta necunoscut.

Ia Iocalui sentinelei deli (nchlsoirei din leci-terinoslav au iruncit mai multe bombe, cari esplopând iu spart păreţi! închisorii In mai mult* locuri. Robii i u încercat s* scape prin paraţii sparţi, sentinela Insă i puşcat asupri lor omo­rând pe zece din ei. Şl In interiorul închisorii sunt mai mulţi morţi şl rănit',

— E l s a s - L o t h a r l n g i a . Din Incidentul restau­rări! castelului delà Ha:hköaig»berg Împăratul Wilhelm va proclama provincia Elsis-Lotharlngia de sfat federativ german.

— M o l t k e şl — v ă t ă m a r e a d e o n o a r e . Mare consternaţie i produs în Berlin seatinţa >S:höffongerichtului<, care a aflat vătămare de onoare prin fapta! că un comerciant a strigat unui poliţist — Moltke! Comerciantul Ii tribu­nii s'a apărat cu aceea, c i el prin numirei po­liţistului »de Moltke*! ţintit Ii »Moltke« geniul militar* (!) şl nu la contele Moltke, care In tim­pul din urmă a jucat un rol aşa de trist Tri­bunalul insă I-a pedepsit pe comerciant cu 60 mirci amendi.

Contele Kuno Moltks care In timpul din urmi a triit !n Eglpet, este acum îa cilitorle spre Germania şi probabil v i sosi In jumătatea doua a lunei Maiu l i Breslau, unde dupice va replşl din armată se va aşeza defenitiv.

— Un m o z a i c d in veacu l a l Vll- lea in bi­serici Sfintei Sofii din Salonic. — In biserica sfintei Sofii din Salonic i u suferit mai toate icoa­nele din biserică din pricina musulmanilor. Au spoit pereţi peste zugrăvituri şl picturi şl i u scris pe el poveţe din Coran. Biserici a mi i su­ferit şi de pe urma unui foc care a afumat şi Inegrlt totul.

Arhitectul francez Le Tourueiu a reuşit InsI s i cureţe şi să dea icoanelor strălucirea veche.

S'i văzut că in mijlocul bolţii eră un Hristos foarte ftumos lucrat In veicul i i VIMea; Maica Domnului din Aspidi e din veacul i i V l l l l t i . S'a descoperit deci o lucrare In mozaic, însem­nată pentru istorii artei.

— M o a r t e a Iul Albe r t d e L a p p a r e n L Vestit geolog şi profesor, secretar la Academii de ştiinţe şi preşedinte il societăţii geologice, Albert de Lippsrent a murit In vârstă de 70 de ini. E cunoscut prin cărţile sile asupri geolo­giei şl mineralogiei.

Proiectul de tunel de sub La Manche sä sprl-jlneşte pe studiile Iul.

Pag. 6 » T R I B U N A » 15 Maiu n. 1908

X Sticlărie, porcelanuri, lămpi ţi obiecte de lux de argint de china se pot procura pe lângă preţuri fixe şi de încredere Ia urmaşul lui Müller S o m l y a i , Kolozsvár, Kossuth Lajos utca 4 sz., care e furnizorul mai multor Institute, întreprinderi şi corporaţiuni. Candelambre de bi­serică, lămpi suspendate 2 fl. 50, 12 pahare de apă cisă-late 72 cr. Vă rugăm să fifi atenţi la firmă.

— Şedinţa delà 14 Maiu n. a Camerei. — — Prin telefon. —

Prezidează Justh. Senzaţia zilei este vorbirea duşmănoasă

alui Baross János, care a învinuit pe români că vor să spargă Ţara Ungurească şi să alipească Ardealul către România.

S'a năpustit ungureşte îndeosebi asupra băncilor româneşti, zicând că şi acestea au ca ţintă să prăpădească pe unguri.

Ordinea de zi. La ordinea zilei este proiectul de buget. Szentkirályi Zoltán (kossuthist) vo­

tează bugetul, căci are încredere în guvern. Csépány Géza nu votează bugetul, căci

guvernul acesta este mai slugarnic Vienei decât ori care alt guvern ce a fost până acum. Mai spune că bugetul nu-i real.

Endrey: Lasă asta în grija lui Wekerle! Csépáry continuă să critice aspru gu­

vernul. Nagy Emil atacă pe kossuthiştii din

stânga extremă, numindu-i trădători. Bozóky Árpád îi răspunde însă îndată,

zicând că cei din stânga extremă n'au avut vreme şi prilej să trădeze nimic, kossuthiştii cari se îndulcesc însă la oala puterii, au uitat, au trădat învăţăturile lui Kossuth.

Vorbeşte apoi kossuthistul Baross János, cu o ură neîmpăcată împotriva românilor şi a socialiştilor. Zice că noi toţi suntem irrendentişti, cari vrem să spargem Ţara Ungurească şi să ne alipim regatului Ro­mâniei. Chiar băncile româneşti nu urmă­resc altă ţintă, şi toate aşezămintele româ­neşti sunt în slujba irredentei !

Tot aşa, atacă aspru pe socialişti. Zice că pe naţionalişti şi socialişti trebue învinşi printr'o politică economică, şi anume prin co-lonizărişi parcelări. Satele române trebue mu­tate printre unguri, precum trebue aduşi unguri mulţi să copleşască satele româneşti. A cerut deasemeni ca pământurile băn­cilor româneşti să fie cumpărate de guvern spre scop de a fi parţelate ungurilor.

Bugetul îl votează căci are încredere în guvern.

Baronul Victor Thoroczkay cere ca guvernul să facă o politică mai conciliantă cu croaţii şi vorbeşte cu simpatie şi de­spre fiumani.

Şedinţa se ridică Ia orele 2. După amiazi va urma delà 4—8. Este înscris eă vorbească dr. A. Vlad.

Mişcarea culturală. Tinerimea români din Cluj Invită la şezătoarea

literară a V a ce va avea loc Sâmbătă In 3/16 Maiu st. D. a. c. in »Casina Română*. începutul la 6 ore. Intrarea 20 fileri. Venitul curat se va întrebuinţa pentru procurarea de cărţi, reviste, ziare şi instrumente muzicale.

Econoaiiif. Bursa da Mărfur i ţ i afecte din Budapest«

Bndapeiti, 14 Maiu 1908 IWCMEEREA la 1 ORA i

C M i pe Mai 1008 (100 klg.) 23-48-23-50 8tiară a i Oct. 1 7 7 0 - 1 7 - 7 4 Ovîs jî« Oc t 13 44—13 46 Сатик* ptc Mai 1908 12-94-12 96

WCMCCSEA 1« 4 ORE i Qrin ne Mai Seeir i pe Oct. Ovul na O c t Cuta raz pe Mila 1908

Preţul cerealelor după 100 klg. Grâu

de Tisa — — — — 23 K. Din comitatul Albei — 23 > De Pesta— — — — 23 » Bănăţenesc — — — 23 » De Bacica — - — 23 » Săcară — — - - 20 » Orzul de nutreţ, cvaîitatea 1. 13 >

13 » 14 » 14 »

23-54—Î3-56 1776 -17 -78 13 44-13-46 12 9 8 - 1 3 - —

a fost următorul

> de cvaîitatea II Ovăs > » l

i » » I! Cucuruz vechiu

» nou

25—24 K. 60—24 » 1 0 - 2 4 »

24 » 05—24 » 30—20 » 7 0 - 1 4 > 30—13 » 80—15 *

14 8

70 fi!. 45 .• 50 ï

35 i 50 ï

60 ï 3

60 » 20 •

0 ,

12 > 95--13 » 05

BIBLIOGRAFIE. >LuceafăruU nr. 10 a apărut cu următorul su­

mar : Octavian Goga : Prăpastie (poezie). C. Sandu-Aldea: Dora Prigoreanu. Victor Eltimlu: Icar (poez'e). A. Lapeanu-Meiln : Delà noi. V. Demetrius: Sonet (poezie). O. Murnu: Expoziţia anuală a «Tinerimii artistice*. Ecaterlna Pitiş: In codru (poezie). Al. Clura: Aduceri aminte. B. Lăutarul: Din trecutul muzicei noastre. I. D.So-ricu : Sară (poezie). Caton Tbeodorian : Sângele Solovenilor. Mihail Lurgeanu: La răvăşi!. Д Academia Română. O. C. şl A. Tăslăuanu : Synnöve

Solbikken de Björnstjerne Björnson (trad.) Dl de seamă : Două romane (M. Sadoveanu, Insei nările lui Nicolae Manea, C. Hodoş, Marti Teatru german (G. Hauptmann, H. Sudermm şi E von Wildenbruch) Cronici : Delà Brişm Conferenţele d!ui dr. Vaier Branisce. Un miri al hărniciei. Dicţionarul limbii române. Frumse|i cărţii. Din Germania. Ştiri. Poşta redacţiei. II, straţiuni : N. Vermont, Cristos consolator. 0 Murnu, Fitfruraos, Ip. Strâmbulescu, la aştep tare, Fr. Stortk, Portrete, Kimon Logbi, Prirjcei bisantlnă, N. Vermont, Pe Iarbă, Şt. Luchliţ Peisij, Ip Strâmbulescu, Ţlgăncuşe, Nicola Gine, G. Petrascw, In amurg (studiu). D. \ Mlrea, Studiu de copil. C. Brâncuş, Bust C Artachino, Desen. Membrii noi al Academiei Ro mână : A. Bârseanu. N. Gsnea şi Duiliu Zami rescu.

* Pomelnic pentru pomenirea viitoi

şi morţilor, la liturgii şi parastase legat în pânză 50 fii, în hârtie 30fii Se află de vânzare la ^Tipografii diecezană* şi la »Tribuna« în Arai!

«

In editura » Librăriei Scoalelor«, C. Sfetea, Bii cureşti, str. Lipscani 96 a apărut şi se află á vânzare :

1. » Haiducul «, Bucura Dumbrava, tradus deT, N. Preţul 2 lei.

2. » Poezii pentru copii*, culese şi publicate à O. H. Preţul 1 leu 50 bani.

* Au apărut şi se află de vânzare Ia institutul

de arte grafice »Minerva>, Bucureşti, Bulevardil Academiei 3 următoarele broşuri :

1. »O viaţi « umilul adevăr, de Guy de Mau passant, tradus de Em. Gârleanu. Preţul 2 lei.

2. »Rasplata«, nuvele, de N. Dunăreanu. Preţu 1 leu 50 bani.

3. »Opere complète*, Poezii populare ale Ro manilor*, de V. Alexandri. Preţul 1 leu 50 bani

4. »Cugetäri«, de Adina Gr. Olanescu. Preţul 1 leu 50 bani.

5. » Dureri inäbusite« (Ediţia H), de M. Sado veanu. Preţul 2 lei. *

6. »Momente, schiţe, amintiri*, Opere compleţi de I. L. Caragiale. Preţul 2 lei.

7. «Cântarea cântărilor*, de Corneliu Moldovaiu Preţul 1 leu. ]

8. »Extaz«,' poezii de Maria Baiulescu. Preţul 1 leu 50 bani.

Reda^or responsabil prcvizor Seve r Bocu. EeJitor proprietar G e o r g e Nich ln .

Circul Atrăgător a fui Schmid t va ţinea în piaţa Béla în zilele acestea

—prima represemtmţiume !Ú „WälHschhof" R u g ă m p e to ţ i a b o n a ţ i i car i s u n t în re­

s t a n ţ ă o r i n u şi-au r e î n o l t î n c ă a b o n a ­m e n t u l p e cna r t a iu l Apr i l ie—Iul ie , s ă bi-n e v o l a s c ă a plaţi câ t m a l c ă r â n d c e e a c e d a t o r e a z ă p e n t r u p r i m i r e a z i a ru lu i n o s t r u .

s a n a t o r i u

a r a n j a t d u p ă s i s t e m u l d r . L a h m a n , ca toati î n t o c m i r i l e m o d e r n e a l e t h e r a p l e l flsicalt şi d ie t i t ice , j u m ă t a t e o r ă d e p ă r t a r e deli V i e n a în regiune romantică şi #«•

nătoasă.

Posta şi telegraf: Mar ia E n z e n s d o r f (bei Wien),

Cu desluşiri şi prospecte stă la dispoziţie § recţiunea şi medicul şef al stabilimentului

Dr. Marius Stürza.

Farmacia ь „Regina Elisabeta" laborator medical şl cosmetic

S e c e g e d a Csongrádi sugár-ut. Recomandă preparatele celebre eu «fect experimental

ara gui, fabricate In laboratorinl cosmetic al cunoscute s a b U n e l t i JSlieabeta".

Cremä de faţa „Elisabeta" — de î l ţi de seară — redă feţei frageiimen tinereţe!, împiedecă formarea creţela, faoe să dispară imediat pietruite, petele de float si tot felul de necurăţenii ale pielei. Preţul 1 şl 2 cor.

Lapte de cria „Elisabeta", contra tuturor boalelor de piele al a defectelor frumseţei, efect sigur. Preţul 1 cor. SOffl Spirt de păr „Elisabeta" după o folosire de câteva sile Împiedecă formarea mătreţei, întăreşte rădăcinile bolain

ale părului. Preţul 1 cor. 60 fii. „Buzodol" contra asudărei picioarelor şl a manilor — după o lingură folosire, efect sigur şl tn cazurile ni»

mai grave. Preţul 1 eor. Singurul deposit la fabricantul. Comandate din provincie «e Îndeplinesc punotual. La o comandă de 10 cor. na»

soooteşte împachetarea şl porto. L e m l e J Ó Z B C I , farmaoiit

Nr. 96—1908. « T R I B U N A . Pag. 7

«AGRICOLA», iaaoţlre de e c o n . şi ant. în H u n e d o a r a u : : (Vajdahunyad). : :

CONCURS. Prin aceasta deschide concurs pentru

ocuparea postului de

n * £ * J b i l retribuit, deocamdată cu un salar anual ide 1200 Cor.—tantiema statutară şi îndrep iţirea de a întră ca membru Ia fondul de pénzie.

Postul este a se ocupa până la 15 Iunie St. n. a. c. — Concurenţii să dovedească cu acte în regulă că au qualificaţia delà Vre-o şcoală comercială şi apoi întru cât au pfaxa de până acum în afaceri de bancă şi cunoştinţa de limbi.

Ofertele sunt a se trimite la adresa di-recţiuniî până la 1 Iunie 1908.

Direcţ iunea însoţiri i «Agricola».

A V I S . Jn 6 luna c. seara mi-s'a perdut

un cal cam de 12 ani, coloarea îi este gălbinie ; deci, dacă s'ar afla în careva comună rog să binevoiască a mă aviza, primind totodată şi o remuneraţiune.

Ioan Bosioc, econom.

jli p. Temes Remete. Bucovăţi.

A n u n ţ.» Un preot în etate de 34 ani,

care e în proces de despărţire cu soţia sa, tată a 4 copii, având şi avere proprie fru­

moasă, are lipsă dej£

= o econoamă ^ = isteaţă în toate ramurile afacerilor casnice iemeeşti, cu o purtare bună, inteligentă, văduvă şi fără copii. Se recere şi portret. A se adresa Ia administraţiunea ziarului «Tribuna».

A V I Z . Prin aceasta aduc la cunoştinţă acelor

itimaţi părinţi, cari doresc aşi înscria tueţii la vr'un gimnaziu unguresc, pentru •de aşi însuşi limba perfect, — cumcă în oraşul K a r c z a g (corn. Jász-Nagy-Kun Szolnok) în linia principală Szolnok-Nagy-•várad, sí află gimnazul superior reformat - care, considerând că oraşul şi provinciul < curat maghiar, e foarte acomodat spre acest scop. Aflându-se aici şi biserică gr. <or. cu limbă liturgică grecească, astfel băeţii k ocasiune a fi instruaţi şi în cele reli­gioase corespunzător. Acei stimaţi părinţi •cari doresc aşi înscrie băieţii pe anul scol. 1908/9 aici sunt rugaţi a se adresa la sub-árisul, — carele la dorinţă se va îngriji de locuinţă şi vipt corăspunzător fie la profesori fie la familii private.

Cu stimă: Nicolae Popescu,

paroh gr. or.

Ouă de găini orpington de galiţe frumoase englezeşti, albe şi galbine, unul ca o coroană, se pot căpăta îa orice mo­ment la firma de găini orpingţoane de malte-ori decorată a lai Ter nyel Arpatl, ЛгаЛ str. Demeter &9.

Oaäle fără sămânţă, până la 80°/0 se inlocuesc odată gratnit.

<

4

< <

Gfmeiner E. t fabrica de curele pentru maşini-

B R A S S Ó .

Din cea mai bună piele de curele.

Curele de mânat din prima calitate de piele.

Ma multe feluri c curele de cusut şi de legi . în cea

mai bună calitate.

Preţ-curent şi modele se trimit după dispoziţia on. public.

• • • • • • • • • • • •

• • • • • • •

Corespondenţa in limba română. In lumea întreagă cele mai bune maşini de cusut şi biciclete Dürkopp,

precum şi cele mai bune maşini eco­nomice le transportam cu plătiri în rate mici lunare sau treilunare. In care comună vom avea cel puţin 6 cumperători, acolo croitul şi cusutul femeesc în cursuri de 30 de zile îl dăm gratuit, cumpărătorii vor fi ins­

truaţi pe deplin. Corespondenţă în limba română. £a dorinţă trimitem carte de preţuri.

Fischer Gyula és fiai, Maros-Vásárhely.

• O S A p A R K A S fabricant de biliard în Cluj,

Kolozsvár, Mátyás király-tér nr. 3 . Deposit de

biliard gata Pregătesc

mese de bi­liard şi Ie ré­parez atât

în oraş cât şi în provincie, imediat. Ţin ţin depozit bastoane de biliard (daco) chintele de biliard de bansolin şi fildeş, (os de elefant), apoi : cretă, piele de bi­liard, lipici şi ori-ce alte lucruri trebuin­cioase.

Primesc tot ielul de lucrări de instalare pentru cafenele, cofetării şi locuinţe.

Szeszâ F. és Fia fabrică úe trăsuri aranjate cu electricitate

Kolozsvár, Malom-u. 12. Mare magaz in d e trăsuri, care î n d e s t u l e ş t e — o r i c e pretenţ i i ; atel ier de reparare. —

Prima fabrică transilvană de alnat de o o o ouă a lui o o o

Jacob VII Ш - - IN SIBIIU. - - -

îşi recomandă articli săi, produşi numai din cele mai bune ma­terii originale. Productele se ca­

pătă în cele mai multe băcănii.

O singura încercare e

suficienta p e n t r u a de­

v e n i cumpărătorstabil.

Mânare electrică. :::

!

Fabrică d e ca le se asortată cu toa te maşl­ne l e m o d e r n e tehnice .

In Cluj şi jar e unica fabrică, in care se pregăteşte fle­care p u t e a trăsurel: fabricăm r o a t e , facem lucruri de fierar, p i e i î i r şt de l u s t r u i t eubt condu­cerea mea personală, cu preţurile cele mai moderate. — Ţinta noastră principală e: lucrare bonă şi solidă, dar ieftină.— Serviciu prompt. — R ă s p u n d e m i m e > d i a / t c o m a n d e l o r d i n p r o v i n c i e . ] — Recomandam diversele părţi de trăsură, cari se vând ; a ş i •urnitele .mântuitoare de noroiu* cu şezutul închis bine

Fondat în 1870. — — — Preţcurent gratis.

ii

Prăvălie de export „ M e r c u r " Cea mai bană şi mai tare coasă

din lame e totuşi celebra

Coasa „ T R A N S V A L " şi numai aceea e veritabilă pe care ѳ marca celor trei condu­cători ai Burilor.

Să na negligeze ai meni dar sä o comande această coasă delà singurul neguţător

Grauer Mihály Mercur Kiviteli Áruház — Kőbánya

Ö h e g y u t c a n r . Э» Preţurile acestor coase celebre: De 60 emtr . . — fl. 95 c r . De 65 „ . . 1 De 70 „ . . 1 De 75 „ . . 1 De 80 „ . . 1 De 85 „ . . 1 De 90 „ . . 1 .,

Dopa fiecare 10 bucăţi se dă una rabat la 20, de bucăţi 2 coase gratuit şi doua tablouri frumoase de räsboi, deja la 5 bucăţi plă­tesc ea porto.

« 05 „ « 10 „ „ 15 „ * 20 „ „ 30 -

Pag. 8. »T R I B U N A* Nr. 97. — 1908.

Z2

W a l s e r F e r e n c 1

Щ Proprietarii firmei : Walser Ferencz, Walser János, ~ Győző Gyula, fabrică de aparate de pompieri şi

d e pompe, turnatorie de clopote şi metale. B u d a p e s t a , " V I . , C s á n g ó v i . € > / Ъ .

Staţ iunea tranvaiului electric. Váczl ut, :: :: în apropierea vămii vechi. :: ::

Л

C O R N E L N. D E M E T E R :: farmacist în Szászváros.

Conţinutul medicamentelor de mai jos sunt folosite de cei mai renumiţi profesori şi medici şl sunt recunoscute de cele mai bune!

>Peronosp int Carele de 7 ani este în iolosinţie pentru stropirea viiei contra peronosporei ie mai bnn şi mai ieftin ca piatra vînătă. Un pachet pe 100 litre apă costă 60 fii. Pravul acesta să foloseşte şi la stropirea pomilor. La comandă de ce trece preţu 10 pachete să trimit, francate cu rambursa. Revînzătorii capătă rabat corespunzător,

i* • contra tusei, răguşelei, dnrerii de piept, ofticei, tusei mă-LlOllCin găreşti, catharului, astmei, greutăţii de respirat, lnngoarei

şi tusei seci. La copii şi copile contra tusei magáresti are efect admi­rabil. nDolicin"-ul are efect bun asupra apetitului şi întăreşte corpul, iar ' flegma o dizolvează şi astfel mai uşor să şi rnpe. Ferbinţelile şi asudatul de noapte înceată ; măreşte greutatea corpului şi deci con­tribue mult la însănătoşire. Preţul 1*20 şi 2 cor.

. Contra durerii de oase, podagrei, reumatizmnl V>2ipSlC UnSOHrC lui, răcelilor de cap, dinţi şi nervi, precum şi

scrintiturilor. Cele mai îmbătrânite boale le vindecă. Din influenţă sau răceala proveninda durere de mâni, picioare, capul corpul întreg, In muhe cazuri unde nici băile nu ar folosi aceasta ajută de minune. Preţul 1 cor. 20 fii. şi 2 cor.

Centar in contra morburilor de stomach, precum la lipsa de apetit, greaţă, misturea rea, catharul şi aprinderea de stomah şi vomarea, sgârciurile cele mai grele : leac sigur ! Foloseşte şi la curăţirea sân­gelui. Preţul i cor. 20 fileri şi 2 cor.

L a x b o n b o n s . Închiderea scaunului e cauza diferitelor morburi pentru palpitarea de inimă, ameţeli, dureri de cap şi altele. Deci cine sufere de închiderea scaunului, numaidecât să comande „ L a x b o n b o n s " , zacharele purgative plăcute şi dulci la luat, Preţul 1 coroană.

Kaljodsarsaparll . Mijloc escelcnt pentru curăţirea sângelui la sifilis morburile tinereţelor, precum Ia răguşală sifilitică durere de oase, excese şi bube-sgrăbunţe pe faţă, nas sau pe orice parte a corpului — ba chiar şi la rarjele sifilisice, 1 sticlă 2 cor.

P e n t r u e c o n o m i . Prav pentru îngrăşarea vite lor cornute , porc i lor şl a cailor.

Vacile dau prin întrebuinţarea pravului aeestuia, lapte mai mult şi mai bun. Preţul 60 fileri. Prav pentru stîrpirea şoarec i lor şi a cloţanl lor . Să prăpădesc prin întrebuinţarea acestui prav sigur. Preţul 6ofileri. Unsoare galblnă contra păduchi lor la vite. E mai tare şi nu murdăreşte ca alte unsori 80 fileri. Prav pentru ouatul găi­ni lor . Pr in întrebuinţarea acestui prav ouă găinile si în timp de iarnă pe cînd altcum nu ouă. 30 fii. Esenţă pentru prepararea ru­mului , rachiu de prune, şliboviţă, de drojdie, rachiu de bucate, de borovicika, de vişine şi altele. Preţul unei sticle pentru a prepara o litră costă 40 fii. Thea foarte fină de 20, 90 fii., 1*20 cor. şi i-8o cor.

m • • . . . . i . i i „ 1 . , , , — • « » »

* J O S E F E O K E I S C H E K , s c u l p t o r , * NAGYSZEBEN, BURGERGASSE NR. 36.

Cel mal mare şi mai frumos atel ier din Transilvania. IŞI RECOMANDĂ :

Monumentele 300 de bucăţi şi pietrele de mormânt din piatră compactă de nisip delà 10 până la 200 cor.

Din diferite specii de marmoră, de là 6 0 până là 5 0 0 coroane.

Asemenea din granit sur-albastru de Silezia, granit negru închis de Svedia, de Syenit de Saxonia şi Bohemia şi Labrador de Norvegia delà 180 până la 1800 cor, bucata.

" ~ Executări curate" şi preţuri moderate. In depozit pietre cisălate prima calitate

în toate dimensiunile.

In tipografia diecezană din Arad Ä an apărut şi se află dc Vânzare

atăt în numita tipografie cât şi la : L i b r ă r i a a r b i d i e e e z a n ä L i b r ă r i a -A.. M u r e ş a n

Sibiiu. Braşov. L i b r ă r i a I . C i u r c u L i b r ă r i a d i e c e z a n ă S , * ;

Braşov. Caransebeş.' gy , L i b r ă r i a N e m e s K á l m á n . , Л | *

Lugos (Lugoj). ЩЩі ' u r m ă t o a r e l e c o m p o z i ţ i u n i m і д z i c a l e :

Cântări biSeriCGŞti p e n t r u s l u J b e 9 c a £ o n a l e . d i n Molitvelnic (Evhologiu) ş. a., aran-

De ducă Negruţa

giate pe note de Triton Lugojan, prof, de muzică şi cântare.— Preţul 8 cor.

Cor bărbătesc pe motiv poporal de Triton Lugojanu. 0Ѵ*й&» m Preţul 1 coroană.

cor mixt cu soli de Ioan Vidu. — Preţul 1-50.

РП9С9 Melodie poporală. Prelucrare ÜUÚOU şi arm. de I. Vidu. — 1 cor.

pentru o voce şi pian de Ioan Vidu. — Preţul 1 cor. 50 fii.

Cultivatorul Federzahn alul Ventzkl e r e g e l e tuturor ma

- ş i n e l o r m o d e r n e de a r a t . .

Pluguri deosebite sisteme, părţi Maşina de manăţeutcu%ţi^> ale plugnlui, pe urmă tot felulf orz, sămânţă de in, mazăre - - de maşini de câmp. -|v-.. ' sămânţă de trifoi, ѳ în forma

- oarei ca reproducerea americ» - - - cu încovàiturà. - •

I n s t r u m e n t e p e n t r u v i t e . |

Verigi de ж ^ bo l 313/1

1704 cu şu­rub K — 32

313)1 în forma deştelor K —-52

în forma deştelor, făurite K 2*20 Foarfeci de vite C leş te

bronzate

T3 CD B

3 s I >

»Hl*

km Oi d b g -

N

pentru botul porcili

Э

43 3

Rapid Perfect K 3 70 şi K 340.

Foarfeci de cal

1 bucată K —7O Verigi separate

100 bucăţi K

o g f- Fabricat parisien S. ~ i i renumit E 4.60.

Nr. 7

Praclû rlfiol C o r n " ' x t c u s o l i c o n i P u s P e motive din muzica poporală română. ГІС0ІВ UCdlm De /oan Vidu. Preţul 1 coroană 50 fileri.

— La dorinţă descriere exactă cu pretai. Pentru comandă :

Carol F. Jickeli SIBIIU. ALBA-1 ULII

TIPOGRAFIA GEORGE NICHLN, — ARAD.