Anul ХП. Arad, Sâmbătă, 17ß0 Maiu 1908 Nr. 110.

MENTÜL ^ Н Н Н Н А ШШ ШШаШшш^ ШШ ШмШ Шш^ ШШ ЩШшШ REDACŢIA H Cor, ^ШяЧ^ШтШ ^ Н ^ ^ ^ Ь ЩШ ВкПі̂ НЬ. LH H ш^шЪШ шШ âHLH ADMINISTRAŢIA

Dornte«! Шш^Шш^Г H а^В^Нв^Г H B H ^ B k f l Я ^тШ INSERŢIUNILE

!» |1 America E H . H • • ШШ D H | Н H ^НЕ А ^ Ь ^ в в Я •И LH Н ^ LH LH м HL , Л LH ^ Н aVHLHH n u s e

centra Ro- ШШ Щ • • • • Ь р ш р ^ П Ш ѴЙМЕѴУ BBJ H M M W Я В А і Ы е р в н і • 1 И НІИШШІІ' • H M ш T e , e Ä ' ' ' '

Ш ш і лоиі alianfe la apus. Pc când noi absorbiţi de multele nevoi ce

iile creiază luminatul sistem al domniei de rassa ne cheltuim toată forţa intelectuală apărând miezuinele drepturilor vitale ale po­porului nostru şi n'avem răgaz să ne per-dtm în priveliştea minunatelor simptome it fluctuaţiunei vieţii statelor mari delà ipus, pressa universală se agită zilnic de evenimente de cardinală momentuositate sentru configuraţiunea viitoare a Europei. Suveranii statelor consolidate înlăuntru îşi dau întâlniri dese, plănuesc alianţe epocale • din toastele lor de curtoasie se deschid joui orizonturi de combinaţii pentru lumea fiplomatică. Focarele vieţii economice, bur-ric, simt în continuă fermentaţie.

In caleidoscopul vieţii acesteia mari se conturează de câţiva ani o nizuinţă con-clientă, sistematică, nizuinţa de a apropia lot mai mult şi de a solidariza interesele alor trei puteri mondiale din apus. Vizita preşedintelui republicei franceze, Fallières, lt Londra, călătoria apropiată a regelui Eduard la Petersburg conchid fără îndoială

;ho alianţă apropiată a Angliei cu Franţa І Rusia. Firele acestei alianţe în plănuire s'su putut ochi deja clar pe vremea răz­boiului ruso-iaponez. Cine nu-şi aminteşte decât sprijin a dat Franţa şi Anglia atunci Rusiei. De-atunci s'a urmat mereu în va­riate situaţii diplomatice urzirea viitoarei ilianţe. Interesele acestor trei state n'ajung in colisiune în politica externă, ba multe probleme de putere în celelalte continente

FOIŢA OBIOINALA A »TRIBUNEN.

C R O N I C A ŞTIINŢIFICĂ. D e Iosif P o p e s c u .

Lupta contra tuberculoze i .

Tuberculoza este o boală ucigătoare, dar se pate vindeca. Mulţi savanţi au urmărit mijloa­ce de a fnvlnge această hydră. S'au inventat мшгі, s'au ţinut congrese, au răsărit sanatorii a ciupercile cu toate acestea tuberculoza şi a

«DFTAUAF opera sa fatală. la 27 Maiu 1907, doctorul P. Ftrrler, a făcut

!t societatea studiilor ştlenţlfice asupra tubercu­lozei o comunicare asupra cercetărilor şl obser-nţlunilor sale pentru vindecarea tuberculozei prin şirurile de calciu (var).

Aceste observaţlunl, culese de vre o zece ani tistoarnă toate teoriile admise până acum, cu toate acestea număr oase le vindecări obţinute, şi timpul larg ce deschid nouilor cercetări Insem-rază in medicină o dată memorabilă.

Până acum se zicea bolnavului: »Indoapa-te, odihneşte-te, aereştete*.

Plin de speranţă tuberculosul se supunea şi câte odată, din întâmplare, se vindecă, dar mai des rauria.

Astăzi se poate afirma »proape categoric vin­decarea In gradul intâi şi al doilea, şi se poate ipetâ chiar în gradul al treilea, dacă bolnavul se tupune în mod riguros prescripţlunilor trata­mentului calcic.

S'a recunoscut, că hrana joacă un rol capital ta tratamentul tuberculozei.

vor ajunge să fie resolvite numai prin aceasta alianţă. In Asia politica de putere a Angliei primeşte un puternic sprijin în alianţa Rusiei.

In ostul, sudostul Asiei toate trei sunt avizate la sprijinul reciproc. In Africa de nord Franţa cu Anglia pot să creeze nuoi formaţiuni, prin ce ar câştiga mult Franţa. Dar mai însemnate urmări va aveà, even­tuala alianţă, în politica Europei şi cu ose­bire în chestiunile balcanice.

Intenţiunile Angliei în Macedonia s'ar pro­mova mult urmându-se o acţiune unitară cu Rusia în această chestiune. Deşi nota gu­vernului englez trimisă tuturor puterilor in­teresate, şi care conţinea reforme în pri­vinţa guvernării şi administraţiei financiare şi polîţiale a celor trei vilaete, a fost res­pinsă la Petersburg şi s'a acceptat progra­mul de acţiune cu Austro Ungaria, — to­tuşi intaresele şi demnitatea Angliei n'au suferit o ştirbire de natură a stavuî apro­pierea dintre celea două state.

In viitor întruchipându se noua alianţă şi chestiunile balcanice vor trece într'o nouă fasă.

La curtea din Berlin se pândesc cu în­cordare toate cotiturile acţiunei desvoltate în interesul alianţei. Italia priveşte cu jalu­zie la prietina ei chochetă, Franţa. De altă parte Hispánia şi Portugalia nu mai puţin sunt neliniştite de ţinuta Angliei, care le-a dovedit în timpul din urmă multă prietinie.

E de importanţă pentru seriositatea vi­zitei regelui Eduard la Petersburg mlul în­soţitorului «ău, secretarul de stat al cabine-

Cu o alimentaţiune defectuoasă, rău combi­nată, tuberculosul se infectează şi baccllul poate manevra îa voie şi exercită stricăciunile sale.

Tuberculoza este o urmare a decalclficaţiunei. Un individ decalcificat este un candidat al tu­

berculozei, dacă nu e chiar tuberculos. Deci, pentru a-l vindeca, sau pentru a preveni

infecţi unea, trebuie să-1 recalcificăm. Această recalcificare se poate operă în mod

mehanic, dacă individul trăieşte într'un mediu favorabil, adică dacă găseşte în hrana sa prin­cipiile calcice necesare.

Astfel localităţile, cari posedă o apă de izvor calcarf, adică bogată in carbonat de calciu, au o populaţiune mai puţin expusă tuberculozei, ca altele, de pildă unde apa este sulfuroasă.

Când un individ devine tuberculos, sau este expus a deveni, trebuie reparată îa mod artificial pierderea de calciu, ce a suferit. Apă de Izvor chiar foarte călcări, nu este suficientă pentru a-ceasta reparaţiune, căci hrana subiectului prezintă inconveniente, care conduc la realizarea parţială a principiilor calcice ingerate.

Ii trebuie dar procurat un regim, care să de­părteze cauzele neutralizare! şi să permită carbo­narului de calciu Introdus să sature organismul cum se cade.

Acest regim conzistă numai Intru a împiedeca Introducerea sau formaţiunea de acide în orga­nism şi are următoarele prescripţiuni generale:

Se condamnă riguros consumaţiunea de vin, bere, cidru, lichioruri, rachiuri, in sfârşit tot ce conţine alcoolul.

Se vor suprima din alimentare toate legumele

tului de externe Hardlnge, care este unul dintre cei mai agili şi geniali diplomaţi ai lumii. Influinţa lui în fluctuaţia politicei ex­terne s'a dovedit în multe chestiuni cardi­nale de hotărâtoare. Cel dintâi paş de apropiere între Franţa şi Anglia, vizita din 1903 a regelui Eduard, a fost opera ace­stui politician. Et a efeptuit înţelegerea din­tre Rusia şi Anglia relativ la limitarea in­gerinţelor în Pereia. A înteţit controversiu-nile dintre Germania şi Rusia în Balcani. Lui i-se atribuie crearea raportului de ami­ciţie cu Portugalia şi multe alte succese în politica externă.

La Petersburg şi ca persoană e binevă-zut, căci pe vremea când eră Întâiul consi­lier al ambasadei engleze, câştigase multe simpatii. Importanţa vizitei lui Eduard creşte deci mult prin ataşarea lui Hardinge.

Presa engleză comentează cu oarecare ré­serva combinaţiile urzite în jurul călătoriei re­gelui lor la ţarul Rusiei. Cu atât mai viu e gla­sul presei franceze. Momentele întrevederii delà Londra au produs cea mai plăcută im­presie. Se aşteaptă cu speranţe şi intreve-dereo delà Petersburg, ba din cercurile di­plomaţiei s'a strecurat senzaţia că Fallières va merge şi el acum la Petersburg şi încă poate prevenind pe regele Eduard.

Semnalăm deocamdată numai în mare generalitate liniile de acţiune diplomatică a viitorului. Dacă noul împrumut de statpia-nuit de guvernul rusesc va intra sub pa­tronatul Franţei şi al Angliei, noua triplă alianţă va iuă forme mai hotărîte.

acide, precum şi poamele; se vor evita grăsimile şi sosurile groase.

Să se mănânce firlnoase de orice natură şi sub toate formele.

într'un cuvânt, să se absoarbă numai mâncări foarte puţin acre şi nesupuse Ы fermentare.

Astfel pânea, care se consumă In mari canti­tăţi la noi, provoacă fermentaţluni în stomac şi favorizează producţiunea accidelor ; trebuie dar res-trinsă consumaţiunea el.

Aşadar tot tratamentul antltuberculos se rezumă In următoarele: să se suprime accidele, cauza decalcificaţlunei, pentru a se favoriza asinuiaţlunei calciului, şi prin urmare recalcificaţiunea.

Dar mai sunt doi factori de mare importanţă. Mai întâi medicaţiunea calcică, ce trebuie pres­crisă oricărui individ tuberculos sau ameninţat de tuberculosâ, adică decalcificat. Apoi apa de Pongucs Saint-Léger, al cărei rol este In trata­mentul tuberculozei de a împedecă formaţiunea accidelor şi fermentaţiunile ia stomach. Pentru aceasta trebuie să se ia in doză de un pahar cu o jumătate de ceas înainte de masă; ia lucrează ca un fel de spălătură a stomacului pentru a fa­voriza digestlunea [alimentelor ce se vor con­sumă.

In timpul mâncare! această apl, cu un gust foarte plăcut, tace setea. Este apa minerală natu­rală cea mai bogată ia principii calcice şl cea mai uşoară de luat pentru stomacurile dărăpănate pria supraalimentare.

Conţinutul său de bicabornat de msgnezle tem­perează efectul constipant al carbonatului de calciu.

Această metodă, care se aplică cu succes mereu

Pag. 2 » T R I B U N A « 30 Maiu a 1008

Intrarea romani lor bucovineni în parti­dul lui Lueger. — O ştire din Cernăuţi anunţa că deputaţii români din Reichsrath au hotărât să între cu ioţil în partidul creştinsoclal, al cărui şef este dr. Lueger.

Lant a avat loc în Cernăuţi o consfătuire a delegaţilor români din toate părţile Bucovinei.

După câteva discuţii, cele două grupuri, demo­crat şt conservator, au ales un comitet, însărci­nat să hotărască data tinerei adunării generale, în care să se anunţe intrarea românilor în parti­dul lui Lueger.

Se spune că numai învăţătorii români nu vo-iesc să între în acest partid.

*

A u t o n o m i a b iser ice i cato l i ce . Se pare că în privinţa sistemisărei autonomiei catolice s'a ajuns la acord între coroană, factorii hierarhici şi guvern. Ministrul de culte si instrucţiune va prezintă noul pro­iect de lege încă înainte de vacanţele de vară ale Camerei. Noul proiect se înteme­iază pe principiul parităţii depline. Adică şi biserica catolică va primi o autonomie tot pe atât de largă ca celealalte confesiuni re­cunoscute.

Congresul prelaţilor catolici se va întruni verosimil la toamnă, primind în tenzul nuoi legi dreptul de a-şi crea un statut organic, care va fi de înaintat guvernului şi regelui spre întărire.

Singura chestiune ce va naşte eventual disensiuni e chestiunea fondurilor religio-nare şi de instrucţiune, asupra cărora gu­vernul intenţionează să-şi menţie controlul până Ia un grad oarecare. Fondurile acestea dispun de-o avere imobilă de aproape 222 mii fălci de pământ, din care să susţin un mare număr de şcoli medii. Dacă şi fon­durile acestea enorme ar ajunge exclusiv pe mâna liberă a bisericei rom. catolice, guvernul instrucţiunei publice ar pierde în-rîurinţa sa asupra şcolilor catolice, şi astfel sfera Iui de direcţionare a politicei de ins trucţiune s'ar mărgini la şcolile de stat. Fiindcă însă numărul şcolilor medii catolice

e foarte mare, se explică uşor nisuinţa gu­vernului de a-şi crea o limită de ingerenţă. Noul proiect s'a alcătuit în consecinţă ast­fel, că guvernului i-se asigură asupra şcoli­lor catolice influinţa necesară.

• Si tua ţ ia g u v e r n u l u i c r o a t Vestei sbzlcerel

banului Rauch înci nu s'a confirmat oficios, dar Ia tot cazul e foarte semnificativă pentru situaţia guvernului croat. Rezistenta partidelor, boicotul societăţii şi chestiunea universităţii a creat un curent de antipatie atât de puternic, încât ori ce stàruire a banului Ia cârma ţârii va fl zadarnici. Pozifia lui Rauch de altcum s'a slibit şi In sus In urma repetltelor nereuşite de a Împăca ne-mulţuralrele şl de a şl crea un partid guverna­mental.

Ziarul vienez >Л/. W. TaglatU are Informitluni interesante.

Poziţia banului Rauch — scrie acest ziar — s'a slăbit. Remanierea banului se consideră fapt împlinit. NonI ban va fi Iarăşi Rakodczay, care va primi sarcina să facă reforma electorală. Ra­kodczay şi-a luat misiunea să intre in tratative cu foştii naţionalişti şi cu majoritatea coaliţiei. Noul partid guvernamental, pe care are de gând să se sprijinească Rskodczay, se va închega din fracţiunile Kulmer-Nikollcl, partidul progresiştilor, partidul sârbilor independenţi şi din foştii naţio­nalişti. Supilo şl aderenţii săi, precum şi membrii partidului de drept vor fi eliminaţi din noua for­maţiune. Rtkodczcy petrece de prezinte la Buda­pesta, unde urmează tratative in privinţa unei for­maţiuni.

Informaţiunlle acestea însă apar de departe a fi inspirate de cercurile guvernamentale ungare. Noul guvern nu se va putea înstăpâni fără sim­patia partidelor depositare a voinţei ţirii.

Peregr in i i r o m â n i la P a p a . Se depe-şează din Roma: Recepţlunea la Sfântul Părinte a durat un ceas. Episcopul dr. D. Rada a rostit un discurs important. Papa a răspuns cu amabilitate părintească, asigurând pe români de dragostea sa spe­cială. Intre altele Leon al X a declarat : »Romeni sono doppamente romani*. (Ro­mânii sunt de doauă ori romani). Intre pe­lerini e mare însufleţirea şi mângâierea.

„Deşteaptă-te române"... Un n o u atac contra şcoa le i noastre.

Apahlda, 28 Maiu.

In anul 1881, când actualul ppresbiteri Clujului T. Roşescu eră paroh în comuni noastră Apahida, s'a edificat şcoala noasb confesională şi s'a făcut inscripţia pe i peatră zidită în păretele şcoalei de căfa stradă cu motto: »Deşteaptă-te romám

Aceasta inscripţie gravată în peatra n» numentală a vestit în decurs de 25 de al scopul măreţ ce 1 are şcoala noastră à а deştepta pe tot românul, şi nu i-a ven nimărui în minte să atace şi să o nini ceaşcă până acum doi ani, când inspectori reg. de scoale a dat ordin să o nimiceasd

Comitetul parohial la ordin mai înalt şi dispus de s'a văruit inscripţia, aşa, căni se mai putea citi.

Dupăce acel inspector, care în hiperzeli lui a fost atacat şi pedepsit de D-zeu c o neurastenie, care 1-a făcut să se retrag delà oficiu, scriitorul actualului inspecta care în săptămânile trecute a cercetat c delegat ministerial şcolile din jurul noştri s'a abătut şi în şcoala noastră şi vezi Dm ca să-şi facă şi el ceva merit, a dat d peatra comemorativă şi a pus la cale pro curatura, ca sa o delăture.

Astfel ieri dimineaţă, dupăce oamenii s'a fost dus Ia sapă, s'au prezentat în comun 12 jandarmi, dintre cari 6 circulau pe dr» mul ţării, 4 pe strada din apropierea şcoli şi 2 cu un jurat s'au apucat de lucrul a măreţ şi glorios pentru salvarea ideii d stat maghiar, şi au scos peatra din zidi şcolii şi au dus-o la Cluj la procuror.

In forma aceasta şcoala noastră a foi' pângărită şi batjocorită de forţa brachial! acelora, cari caută cu orice preţ şi pe orie cale, să stârpească din inima şi sufletul po porului şi a naţiunii noastre simţemintd de deşteptare şi cultivare.

Actul acesta a produs mare amari ciune în popor, care dacă nu se afla I câmp apăra cu puterea şcoala în contn pângăritorilor fără suflet.

Se poate acum bucura părintele ЛЦ cel unit, care deunăzi a acuzat Ia procura pe învăţătorul nostru şi prin el şcoala noa stră, că face propagandă şi concurenţă şcoa lei de stat; dar saş i aducă aminte cil sus Dumnezeu şi 1 va bate pe el cum vi bate lacrimile şi amărăciunea înecată a fiiloi acestei comune, de câteori vor trece p lângă şcoala cea pângărită şi rănită în tm pul ei. ApahideanuL

Organizarea economică. De V. Bab l .

Din zi In zi, s l recunoaşte tot mai mult lipii unei organizări economice complete, care să dud poporul nostru Ia bunăstare materială.

O muncă serioasă, însoţită, de un plan bim premeditat, care să cuprindă toate terenele di activitate şi care să lucre mână in mână in coi' glăsuire pentru interesele, pentru înaintarea p» porului să simte, dar cu greu să duce la Iad» plinire.

Nu-i vorbi, s'a pornit ici colea câte o mişc» salutară, să lucră de anele persoane cu Iniufl» ţire şi cu succes in unele ţinuturi, dar nu i lucră p t întreg teritoriul locuit de români É această ţară.

crescând in clinica tratamentului calcic din Paris, poate fi întrebuinţată de orice medic, specialist sau nu, care nu este adversar al inovaţiunllor ştiinţifice de un interes capital, ca cea indicată de doctorul P. Ferrier In celece premerg.

C o n s t a t a r e a m o r ţ i i a u t e n t i c e . Cei mai mulţi cetitori se Inforează Ia gândul,

că s'ar putea întâmpla să fie înmormântaţi de vii In urma unei stări de catalepsie. Cazurile se re­petă cu o frecvenţă îngrijitoare.

In toate timpurile s'a căutat dar un mijloc eficace, prin care s i se poată afirmă cu sigu­ranţă, că moartei unui individ este reală.

S'a Indicat un mijloc consistând intru i injecta In vinele presupusului cadavru o cantitate de flaorescetnă, care posedă puterei colorantă cea mai Intensă. Dacă moartei este reală, negreşit, c i s'a oprit şi circulaţiunei sângelui, şi atunci fluoresceim nu se va comunică sângelui, ci va remânea In punctul de inocuiaţiune. Daci îns i moartei este aparentă, fluoresceina va pătrunde In sânge şi se va împrăştia In toată reţeaua vasculari împrumutând ţesăturilor şi mai ales ochilor, o coloare verde foarte vilă, care nu poatt da greş.

Această operaţiune insă cere prezenţi unul specialist.

Un mijloc mal lesnicios este reacţlunea sulfhy-drlcă a doctorului Icird care e cu mult supe­rioară. Intr'adevăr este de ajuns a muia o fâşie de hârtie In acetat de plumb (apă de plumb) şi a o vlri in nasul pretinsului cadavru. Dacă moar­tea este reală hârtia se lnegreşte sub influenţa «manaţiunilor sulfuroase ale Intestinelor In pu­trefacţie. Dacă moartea este numai aparenţi,

hârtia rămâne neschimbată. Nu trebue nici apa­rat, nici material, nici personal special; ori cine, chiar cel mai profan om, dacă are bun simţ şi vederea limpede poate constata cazul de moarte. S'ar putea chiar obligă prin lege toate primă­riile — fie urbane fie rurale — s l întrebuinţeze acest mijloc simplu, înainte de a ordona înmor­mântarea. Undei deputatul, care s i propună In Cameră această măsură?

In timpul din urmă a făcut mult sgomot apli­carea razelor X pentru acest scop, măsură pro­pusă de dl Edmond Perrlex li Academia de Ştiinţe din Paris, iată principiul pe care se ba­zează această metodă.

Intestinele abdominale, în viaţă pot fl străbă­tute de razele X, care după moarte nu mai i u efect. De aci urmează, că dacă moartea e reală, icoana pachetului intestinal se desineazl pe placi în negru cu o limpeziciane caracteristică, pe când din contră In caz de letargie, s iu dacă mai esistă o scânteie de viaţă îa organism, cel mai îndemânatic operator obţine numai linii plu­titoare sau pete nehotărâte.

lată o frumoasă teorie; In practică este greu a g is i chiar în localităţile mai importante un per­sonal competent şl aparatele necesare pentru producerea şi întrebuinţarea razelor X, cum sunt : tuburile lui Crookes, bobine de inducţiune, ec­rane, regulatoare, produci rea electricităţii, mate­rial fotografie etc. Ce să mai zicem de comu­nele rurale, unde se ivesc cele mai multe cazuri de morţi aparente.

Cu toată importanţa şi eleganţa ştiinţifici i acestei minunate descoperiri, credem c i e mai simplu s l remânem pe lângă hârtia îmbibaţi

1 In ap l de plumb. S'au înfiinţat societăţi, reuniuni cari şi-au pa

de scop înaintarea, concentrarea şi intlrirei щ

30 Maiu n. 1008. «TRIBUNA» Pag. 3

poraiul nostru, d i r puterile cari sunt angajate de a munci, sunt atât de ocupate si cu alte tre buri incât e imposibil, ca să se poată face ceiace s'ar recere pentru ţăranul nostru atât de sleit de pateri.

Intre împrejurările grei* In cari trăim, neavând detocamdată un plan de muncă bineprecizat şi rare s i fie dătător de ton in organizarea eco­nomică a poporului nostru, nu e mirare, dacă cei cu durere pentru fericirea poporului, vin ca staluri cu planuri nouă de muncă pentru viitor, tar unii mai practici trecând de pe terenul vor­belor nul le sau pus la realizarea trebuinţelor adevărate şi reale a poporului, nlzuind la înche­gai ea puteti'or prin tovărăşii, pentru câştige re* unei stări mai bune, mai uşoare de a suporta greutăţile vieţii.

Referitor Ia organizarea economică s'a scris destul în timpul din urmi şi ideile sulevate me­riţi o atenţiune deosebită, — cu cari trebue, ca cel competenţi i i se ocupe mal mult.

De remarcat sunt 3 articole apărute de curând in »Trlbuna* dl T. Flllpescu în >Revista Economici*. >Si ne pregitim mai bine pentru apostolra eco­nomici* şi în >Tovărăşia*, >Să ne înţelegem* iciie dl V. C. Osvadl.

Ip primele două articole s i dau sfaturi şi ia lac planuri de munci. Ca o completare şl des­luşire a mişcării de organizare e foarte bineve­nit articolul al treilea >Să ne înţelegem*.

Observând dl Ostadă foarte potrivit referirs-du se cu deosebire la articolul diu) T. Fillpescu, m mulţi fără a ţinea seamă de tot ce s'a scris ţi s'a deosebit în chestia organizării economice, — iau drumul delà început, pricinuinduse ast­fel humai zăpăceală t.

Pentrucă să se evite asemenea stări, ar fi de dorit, ca oamenii, cari stau In fruntea Instituţiu-nilor noastre principale şl ţintesc la organizarea iconomică a poporului nostru, s i se pună în înţelegere, să se sfătuiască asupra unei munci unitare, care să deie directiva.

Abstrăgând delà societăţile, reuniunile, cari au aşa zicând un cerc, de activitate mai restrâns mai local, avem două respective trei societăţi, ari se pot luă în considerare, c i ş! au pus în programul lor de muncă pe lângă altele şl orga nlzarea economică, respective, ridicarea poporului român la o stare materială mai bună din întreaga ţari.

Aceste socletiţi principale, de conducere in organizarea economică, sunt destule şl sunt che­mate a da directiva, dar de sine se înţelege, că trebuie să muncească în armonie şi să câştige persoanele cu cari ar putea conlucra.

Deci a înfiinţa noui societăţi nu are înţeles. Societatea » Cultura* şl »Progresul* le avem

deja. Societatea >Cultura«, o avem de zeci de ani.

E »Astra*, pe car* nu va putea-o înlocui a altă societate In flirtată acum. »Prcgresul« asemenea o ivero. » Solidaritatea* asociaţia băncilor şl în-fllnţânda ^Centrala tovărăşiilor* din Orăştie. Aceste societăţi, tot aceee ţintesc, ce s i propune ase ajunge prin înfiinţarea societăţii »Progresul*.

Sub scutul societăţilor amintite mai sus, avem teren destul de a munci. Pentrucă să se poată lucră mal cu succes, va trebui, ca oamenii con­ducători delà amintitele societăţi să se pună In înţelegere, să lucre paralel sau la olaltă, căci ceeace una singură nu va putea face, toate la olaltă vor puteà de sigur mai cu uşurinţă, duce la bun sfârşit.

Fiecare să şi preclseze mai clar cercul său de activitate. Ce lipseşte din programul uneia să su­plinească celalaltă şi atunci de sigur vom putea wdea şl ajunge Ia mai multe şl mai mari rezul­tate. De sine să înţelege să nu rămânem, tot numai la sfâtulrl, ci să Intrăm mai mult pe tere noi faptelor, căci din vorbe, sfaturi a fost poate ii prea mult.

Trebuie sä Infllnţim, dar astfel de Instituţiuni, delà cari poporul nostru să aibă folos şi cari ii vor uşura traiul, nu instituţiuni, de căpătuială pentru unii sau alţii.

Credem, că oamenii din fruntea »Asfrel*, a >Solldarltăţl«, înţeleg pe deplin timpul atât de greu, In care tri im şi vor munci mai cu râvnă

pentru organizarea economică a poporului no­stru.

Trebuie să nlzuiască a alrage la muncă, pe a-cela cari văd, că au veinţi poate şl praxă şi lu­cră după putinţă şi singuri pentru realizarea In-stituţlunllor din care poporul să albă folos şi care să le fie şi călăuză pentru viaţă.

Mişcarea dlor Osvada — Moţa prin Înfiinţarea » Centrala tovărăşiilor*, înjghebarea diferitelor to­vărăşii săteşti o ţintesc, deci a nu sprijini aceasta mişcare atât de salutari e un păcat.

Ne lipsesc nou i societăţi, tovărăşii, socletiţi da conzum, de valorizare, de cumpătare etc. Dar mal presus de toate, ne lipsesc reuniuni de agri-cultuiă, cari să deie sfaturi practice poporului nostru, In lucrarea mai raţională a pământului, a moşiei.

Ar trebui, ca să înfiinţăm mal multe reuniuni de agriculturi, sau dacă nu e posibil să Insistăm, Sau să ajuturăm, pe ţăranii noştri să-şi trimită, să nu zic mal mult, dar din fiecare comună, câte un fecior Isteţi cu carte, la şcoalele de agrono­mie din ţară, căci sunt destule, ca acolo să şi căştlge cunoştllnţe practice, să şi câştige îndru­mări raţionale în purtarea economiei, In lucrarea pământului.

Creşterea poporului plugar în cele economice la tot cazul trebue realizată, căii aci zace toată puterea noastră de existenţi, aci zace tirla noa­stră.

Spre acest scop, ar trebui să ne creştem şi oameni, cu cunoştllnţe speciale în cele econo­mice, cari să fie apostoli adevăraţi, să deie În­drumări, unde numai cere trebuinţa.

Pe acest (eren ar trebui să muncim cu mai mu tă Inscfleţire, să dăm mai multă atenţiune ches­tiilor agronomice.

Prelegerile economice, ce se ţin iclcclea de unele persoane nesistematic şi In multe cazuri nepregătite, mult nu pot, nici nu vor schimba situaţia tristă a poporului nostru.

Trebue să ne creştem pentru fiecare ţinut, pen-trujfiecare comitat, se recer persoane destoinice, cu cunoştinţe temtinice econorrice, cari să iu ere si­stema, ir, conform împrejurărilor, pentru des voi-tarea economiei raţionale a ţărănimii noastre.

Societăţile amintite mai sus, trebue să se În­grijească, ca să se crească persoane calificate pe scest teren.

Băncile să le sară Intr'a jutor, să le sprljinească după putinţă. Dar cu atât nu ar trebui să se In-destulească, că dau ajutor. Bändle slcgure ar trebui să crească astfel de persoane, cari să lucre pe raionul lor d i activitate, pentru bună starea, şi înflorirea poporului.

In zile de sărbătoare şi Dumineci peste iarnă, persoane înarmate cu cunoştinţe economice şi despre cari va şti poporul că băncile i au crescut pentru a le sta lor Intr'ajutor cu sfaturi bune, sunt sigur că vor fi bine primite în mij'ccu! po­porului şi va avea urmări folositoare, atât pentru popor, cât şl pentru bănci. Pentru popor, prin aceea că va răspândi lumini, va răspândi cunoş­tinţe practice, raţionale In cele economice; pen­tru bănci prin aceea ca legătura, cunoaşterea po porului va fi mai reali, la faţa locului, va putea cunoaşte destoinicia starea poporului şi astfel şl la acordarea de împrumuturi şi poziţia băncii ar fl mai uşurată.

Pentrucă băncile noastre, nu trebue să se în-destulească numai cu aceea, că acoardă împru muturi, dar să nlzuiască şl într'acolo, ca împru­muturile luate să se valoreze practic.

Spre acest scop ar fi bine, dacă fiecare bancă mai puternici, să nu zic mult, dar deocamdată, cel puţin una din fiecare comitat s i trimită din­tre funcţionarii 8ІІ, câte un funcţionar despre care s'a convins, că are atragere de muncă In di­recţiunea Indicată mal sus la praxă.

Nu va fi necesar, să meargă la bănci mari, ca să şl câştige praxă de bancă, de care poate s i va folosi în întreaga viaţi. Pe fângi, că va merge la unele bănci, unde sunt introduse şi alte ra­

muri de afaceri, nu numai cele obişnuite, scopul principal va trebui să le fie studiarea diferitelor tovărăşii, asociaţluni săteşti de consum, de valo­rizare, de cumpătare, magazine de bucate etc.; cari lipsesc poporului nostru şi ar trebui nea­mânat înfiinţate pe satele noastre.

Studlindu-Ie temeinic la faţa locului, întors In serviciul băncii, care la trimis la praxă, se va pune în înţelegere cu cei chemaţi şi naiural cu sprijinul băncii va înfiinţa, tovărăşiile, societăţile de care se simte trebuinţa mai ardendă în acel ţinut. — Acest funcţionar va fi un povătuitor cu gralu viu al poporului din jurul din cercul de activitate a respectivei bănci.

Ce influinţi, ce urmări salutare ar résulta ia urma acestei munci, atât pentru b ind , cit şi pentru popor, cred c i e superflu a mai şi aminti

Natural la aceasta s i recere voinţă, muncă şi sacrificiu.

Vremurile în care trăim, Ie cere toate delà noi. Căci dacă nu vom putea duce Ia bun sfârşit

organizarea economică a poporului nostru, nu ştiu unde vom ajunge.

Trebuie să muncim acolo, unde numai ne este posibil şi vedem că, c i prin munca noastră pu­tem duce poporul din care ne-am crescut la bunăstare şi prin asta la lumină.

Din străinătăţi. Aleger i le g e n e r a l e în Se rb i a . Mâne se vor

începe in Serbia alegerile generale de deputaţi. Ouvernul a pus în fiecare cerc electoral candi­dat şi desvoltd a mare agitaţie ca a s fel s i poată ajunge în noua sesiune parlamentari la majori­tate, făcând imposibilă ori şi ce opoziţie. Parti­dele opoziţionale lucră şi ele In favorul candida­ţilor lor. E teamă că încă In prima zi se vor naşte tulburări dând astfel ansă miliţiei şi jan­darmeriei s i se amestece.

î n t r e v e d e r e a d i n t r e r e g e l e E d u a r d şi ţa­ru l N ico iae . Socialiştii din Anglia nu pri­vesc cu ochi buni vizita regelui Eduard In Ru­sia, deoarece prin aceasta să ataci democraţia şi liberalizmul. Partidul muncitorilor (Labour Party) a pornit agitaţie, ca prin rugare să înduplece pe rege de a merge In Rusia. îndată ce rugarea va fl subscrisă de întreg oartldul o vor Inalnta-a ministrului de externe Sir Eduard Orey.

Cu ocasiunea Întrevederii delà Reval — conform unui comunicat al ziarului Novoje Wremji ,— intreaga flotă rusă din marea baltică va lua parte. Ţarul va fi însoţit de ministrul de externe, Izvvol-sky, de ministrul de răsbol, şi de ministrul ad latere. Se presupune ca regele Eduard va merge şi ia Gacl ca să cerceteze pe văduva ţarină, soa» cră-sa.

* F l o t a e n g l e z ă în N o r v e g i a . Flota engleză

din canalul La Manche (Channel Fleet) va merge pe la mijlocul lunei Iui Iunie şi va cerceta toate porturile Norvegiei.

*

Din Turc ia . Cnstantincpol. Dumineca trecută trebuia să fie deschisă adunarea naţională din Samos, insă prinţul Kopassis effendi a refuzat ş i iscălească decretul respectiv. Ss asigură că prin­ţul este maltratat şl ţinut prizonier in palatul său. Detaliile lipsesc.

— Principele de Samos comunici ci ieri cei 200 de soldaţi trimişi de cătră Poartă au debar­cat Ia Samos, Insă c i popuiaţiunea a manifestat In contra lor, Insultând un soldat. A urmat o luptă. Opt soldaţi au fost ucişi. Intre oamenii din popor sunt mal mulţi morţi şi răniţi. Un cruci­şător şi câte-va torpiloare trebuiau s i plece azi la Samos.

— Azi dimineaţă Isac Molho, directorul su­cursalei de ad a băncii Salonicului, a fost ucis de un albanez, paznic al băncii. Cauza asasinatu­lui nu este politică ci are un motiv de serviciu. Directorul dedese mai multe ordine asasinului

Cel dintâi atelier de pietre monamentale aranjat cn patere electrica.

i i - т п ' Mistrii II

Gerstenbrein Tamas -yy •âistra di I0DV-

ilitri di Ir, -

Fabricaţia propria dli аігвша, granit, seyait, labrador itc, din pietre de mor­mânt magazina ie află în K o l o z s v á r , F e r e n c z Józse f -a l 2 9 .

m . c g S « n t ' » h Kolozsvár, Dezsraa-u. nr. 21. t « « » *a. Filiale : g a g T Y i r i b d , FLAGTAEBEN, Dfora щ Bányatnk.

Pag. 4. » T R 1 B U N A « 30 Maiu ÎL 1908

care nu se supusese ; ca urmare directorul II con-cedlase azi dimineaţă. Paznicul a ucis atunci pe director cu focuri de revolver.

— Dela 7 Maiu până Ia 23 Maiu au fost Ia Bagdad 20 de cazuri de ciumă, printre cari şase mortale.

* Situaţia în Maroc. Din Tanger vine ştirea

că Sultanul Abdul Azls ar fi dat ordin s i se a-resteze delegaţii pretendentului Muley-Hafid ime­diat după ce se vor cobori într'un port marocan, Intorcâoduse din călătoria lor In Europa.

In ziua de 24 Maiu armata Iui Bagdadi a fost siliţi să bată In retragere spre Kmtra in urma defecţiune! caldului Cherarda. Armata lui Bagdadi s 'a reformat Ia Mehedla.

Sultanul Abdul Azis a primit pe inspectorul poliţiei Müller.

Procesul din Ce t t in je . Pertractarea procesu­lui cu bombe continuă. Până acum au fost as­cultaţi următorii : studen(li Ula, Mlatcinialici, Mark şi Andrea Palovlci, deputatul Vaiku Ciufalici şi fostul ministru Rijkovici. Primii cinci au fasionat Ia fel, şi au recunoscut c i au luat parte activă In conjuraţie, mai departe au dat ajutor pentru transportarea bombelor in Muntenegru. Fostul ministru Rajkovici a recunoscut că deputatul Vajku Ciufalici i a cerut o întâlnire. El, Rajkovici, a declarat deputatului Ciufiliri că nu poate să i satisfacă dorinţei de oarece stă sub pază poli­ţistă. A mai declarat că epistola primită dela nu­mitul deputat In chestia întâlnire! a ars-o de frică ci-i vor face perchiziţie.

Krachul ziarului »Times«. Ziarul »Times* fusese oferit spre vânzare;dar

a Izbucnit scandal şi vânzarea nu s'a făcut. A fost şl un proces In această chestie şi Giuseppe Bavione, corespondentul ziarului >Stampa<, pu­blici o dare de seami amănunţită şi foarte inte­resantă despre această afacere.

La începutul acestui an >Tiœes< ajunsese in încurcătură bănească ; lucrul se ţinea, fireşte se cret, cum se cuvine intr'o întreprindere de mi­lioane. Dar concurenţa pornise din toate părţile. Pearson, îndrăzneţul editor al ziarului »Daily Expresse voia să dea lovitura şi formă un sin­dicat pentru cumpîrarea iui »Times - Afacerea a-junsese aproape de Încheiere, negreşit în taină, cum se procedează In afaceri mari, când iarăş concurenţa sparse înţelegerea şi secretul deveni public. » Observer* publicase In fruntea numă­rului său, cu litere mari, ştirea despre vânzarea ziarului.

Moberly Bell, duşmanul jurat al Iul Pearson, era cel ce stătea in dosul lui »Times* şi a ştiut s i ocolească pe Pesrson, Morbely Bell a fost acela cire a întors lancea şi a înfiinţat o socie­tate anonimă, l'a scos pe Pearson din afacere, pe care a luat-o pe mâna lui, cu un capital de 10.000.000 de fr. »Times* rămase cum a fost şl Morbely Bell fu numit director pe viaţi.

Abia fu trecută Insi criza aceasta şi se ivi o n o u i nipastă, care zgudui ziarul »Times* din te­melii. E vorba de scrisoarea împăratului Yilhelm II către lordul Tweedmouth. »Times* a publicat chestia tn cea dlntâiu din cele 150 coloane ale Iul. Eră In aer o încordare uriaşă, cart se termini cu înfrângerea Iul »Times*. Evenimentele ce ur­mară, dovediri că »Times* n'avea decât în parte dreptate şi c i tocmai în punctele cele mai impor­tante ale afacerei era rău informat. Astfel se do­vedi neîntemeiat atacul violent contra lordului Tweedmouth, despre care ae spunea c i n 'a pre­zentat cabinetului scrisoarea împăratului. Tweed­mouth a putut dovedi c i a aritat imediat minis­trului de externe scrisoarea şi ci ministrul, după o cercetare diplomatică precisă a scrisorei, a ajuns la Încheierea că scrisoarea trebue con­siderată ca o scrisoare privată şi deci nu

trebuie înaintaţi consiliului de miniştri »Ti­mes* rimase izolat cu blamul lui. Violenţa neîn­temeiaţi a limbajului pe care II avusese Io acea­stă afacere, a foat desaprobati de toate partidele politice şi ziarele ca şl parlamentul n'au ficut ni­mic spre a scăpa din încurcătură ziarul.

Şi fiindcă toate lucrurile sunt trei — cum zice o vorbi — vine acum afacerea cu scrisorile re­ginei Victoria, cari puseră din nou ziarul »Times* într'o situaţie grea. Scrisorile reginei Victoria, a-părute de mai mult, n'au stârnit niciodată In An­glia un interes aşa de mar», ca acum, când edi­torul lor Murray a dat In judecaţi pe »Times*, cerând daune interese în suma de 200.000 de f r .

Când au apirut scrisorile »Times* a publicat o dare de seamă foarte savantă, care trebuia să fie foarte pe placul editorului. Cartea eră reco­mandată cn călduri publicului. Dar In darea de seamă despre carte se strecurase observaţia că preţul de 78 fr. e prea urcat pentru publicul ce­titor mai sérac şi c i un preţ mai mic ar asigura o desfacere cu mult mai mare a cirţei.

Observaţia aceasta mici erà aşa de nepreten ţioasă încât nu se plătea să se p«ardă un cuvânt de apărare, din pricini ei. Dar chestia se schimbă îndată. Mica observaţie din suplimentul literar al ziarului avu de urmare un articol lung îa partea principală a ziarului şi atunci chestia preţului scri­sorilor reginei Victoria fu discutată fără mănuşi. Un oarecare »Artlfex* arătă aci că editorul Mu­rray încasează ca câştig net două treimi din pre­ţul de vânzare, ceeace nu înseamnă altceva decât câ Murray preface in bani; în profitul lui propriu, marea personalitate a reginei Victoria şi aminti­rea pe care poporul englez a păstrat-o reginei lui.

Aceste câteva cuvinte au fost de ajuns ca să hotărască de soirta cartel. Din cartea asta al că­rei drept de autor ii avea regele, din cartea care stârnise un interes aşa de mare încât primele e-dlţii se petrecuseră In câteva zile, n'a mai fost vândut nici nn exemplar. Asta eră prea mult. Murray arătat ca Iuda şi atins greu Ia pungă a făcut ceeace ar f i ficut oricine dintre n o i : s'a dus la avocatul lui şl a ficut plârgere la tribu­nal. Limbajul răutăcios al Iul »Times* şi paguba mare pe care o suferise Murray se uniră cu do­vada c i acesta n'a încassat cu câştig net o treime, ci V i 4 din preţul de vânzsre, spre dezastrul lui »Times* care fu condamnat la o despăgubire de 200 mii fr.

Care era motivul atacului Iui »Times* contra lui Murray. E o istorie care a contribuit In mare măsură la zdruncinarea finanţelor acestui ziar universal, istoria răsboiului librarilor. Se ştie că in Anglia cărţile sunt scumpe. Spre a micşoră preţul cărţilor »Times* a întemeiat »Times Book Club*. Era o bibliotecă ambulantă bogată, din care abonaţii iui »Times* şi celălalt public pu teau să cumpere cărţile cele mai noul, o lună după apariţia lor, cu un preţ cu mult mai mic decât in librărie. Editorii şi librarii, ameninţaţi grozav de această concurenţi teribilă, se uniri imediat Într'o proceduri comuni contra lui »Ti­mes*. Mal întâlu Îşi retraseri anunţurile lor mari şi scumpe şi suprimări rabaturile pentru biblio teca ambulanţi, astfel c i »Times* trebuia s i cum pere cărţile cu preţul din prăvălie.

Acest îndoit boicot costă pe »Times* sume enorme. Pagubele nu putură fi acoperite prin sporirea abonamentelor aduse de biblioteca am­bulanţi. Acum trebuia căntati o retragere ono rabili. Aliaţii nu se lisau. La orice propunere pace, răspundeau scrut :

» Facem pact dacă »Times* se învoleşte să nu Înceapă vânzarea cărţilor cu preţ mai mic de cât cel din prăvălie, decât peste şase luni după apariţia cărţilor*.

Asta nu era altceva decât o propunere de ca­pitulare. Şi »Times« capitulă. Unul dintre cel mai aprigi vrăjmaşi ai lui in acel risboiu era Marray şi când se oferia un prilej s i atace pe vechiul lui duşman, »Times* nu lisa si-i scape. Dar aceasti duşmănie l-a costat 200 mii franci.

1Q0TÄTI A R A D , 29 Maiu n. 1008.

— Omagii le armatei. Sâmbătă în 30 Maiu n. la orele 12 va primi Majestatea Sa omagiile armatei la Hofburg în salade ceremonii. La acest act solemn vor luà parte toţi arhiducii şi întreg statul major, iar trimişii acelor regimente al căror patron e Majestatea Sa, se vor a d u n a pe galeria cea nouă. Contele Paar, şef ajutantul, va ra­por tă domnitorului în sala Gobelin. Aici moştenitorul de tron, arhiducele Francise Ferdinand va ţinea o vorbire, la care va respunde domnitorul. După un interval scurt Majestatea Sa va merge pe galerie unde va primi trimişii regimentelor. După aceea se va da un dejun, la care va lua parte întreaga misiune a regimentelor. Seara la 7 ore va fi o mare representaţie la Operă, la care va veni şi Majestatea pre­cum şi arhiducii şi arhiducesele.

— C o m i s a r u l min i s t e r i a l , dl J incsó Bene­dek a cercetat — precum ni se scrie — fn cer­cul Nocrichului două şcoli româneşti, pe cea din Nocrih, cu un învăţător şi pe cea din Fofeldei, care are doi învăţători. Aici a rămas pe deplin mulţumit cu rezultatul învăţământul. Dl Janció are cunoştinţe frumoase şi bogate despre litera­tura şi bărbaţii marcanţi ai Românilor. Dl J mc jó a visitât şi pe dl Petrescu, directorul »Cordianeic, unde a luat o ojlnă frugală şl i-a admirat biblio­teca bogată şi de mare valoare.

— N o u e p i s c o p ca to l i c î n S a r a j e v o . In Sarajevo astăzi In 28 Maiu 1908 e Instalaţia nou numitului episcop catolic dr. Ioan Şa;ici, care e născut In Travnic (Bosnia). El e primul boşneic care a ajuns acest cin preoţesc înalt, cu toate ci e abia de 36 ani. Ca scriitor s'a distins îa ştiin­ţele teologice şi istorice redactând foaia arhidit-cezană catolică »Vrhbosna* din Sarajevo doispre­zece ani. Deşi catolicii numără în Bosnia-Herţo-govina numai 300 mii de suflete, el au avut pani acum doi episcop! şi un arhiepiscop, acuma vor avea al patrulea. Se vesteşte, că dr. Ioan Sarici e numit numai provlzor ca episcop ajutitor pe lângă arhiepiscopul d'. I. Stadler şi c i el va deveni arhiepiscop, căci dr. I. Stadler va fi numit episcop în Djikovo (Slavonia) In scaunul răpo­satului episcop şi mecenat mare Strossmayer. Ii Instalaţia aceasta asistă arhiepiscopul şi ceilalţi doi episcop! catolici din Bosnia (din Bânjilukai Mostar) apoi episcopii din Vaglla, Spalato, Za­greb şl alţi prelaţi înalţi catolici din Croaţia sl Dalmaţia. După Instalaţie se va d i un banchet In baia Illdje (lângă Sarajevo), la care vor parti­cipa ndmai Invitaţi. Boşneacal.

— N o u l d o c t o r . Dl Traian Petraşcu din Lu­crăm, a fost promovat de doctor In medicină la universitatea din Budapesta.

— Visul u n u l pa l i ca r . »Poster Lloyd* pir büci un articol al lui Papanţonachi despre Creţi, cu prilejul hotărlrll Puterilor de a retrage de acolo oştirile internaţionale. Djpă dânsul aceasta ho-tărîre Înseamnă că Europa îşi da seami, ci aii scăpare nu e pentru Creta In afiri de unirea cu Grecia.

Ziarul are grije să ne spule c i nu se uneşti cu părerile colaboratorului său ocazional.

— Rev izu i r ea p r o c e s u l u i H a r d e n Moltke, Se anunţă din Berlin, că e cu putinţă ca tribu­nalul care va judeca din nou proceaul Harden-Moltke să nu fie prezldiat de Lehman, care pra-zidiase întâiul proces. In ultimul număr din »Zukunft*, Harden a atacat violent pe Lehmai acuzându-l de parţialitate.

Toate damele se facideal de frumoase prin erectul bun al

CREMEI MAKOI-IDEAL care adevereşte nenumăratele crisori de mulţumită.

F a c e s ă d i s p a r ă r o ş a ţ a f e ţ e i , pistruiie, pe te le d e ficat ştoate necurăţeniile pielei.

Prin folosirea cremei Ideal ajungem să avem o f a ţ ă . c u L i - i i t A , f r a g e d ă , c a t i f e l a t ă ş i f i n ă ! De aceea vă rugăm ca la comandă să ne scrieţi precis dacă fata e grasă sau uscată.

Secapătă numai Ia însuş i fabricantul:

K U D A R L A J O S i z s " i S A f ï r t f :

= 1 B O R C A N D E C R E M A I D E A L 1 C O R . = P U D R A I D E A L 1 C O R . S Ă P U N I D E A L <?0 FII.

Comandele prin postă s e satisfac repede ş i punctual. Preparatele medicale ş i ehemice an fost premiate i i expoziţia U<

gienică internaţionali din 1879 tn medalia de anr, ca crăcea de matai franceza ş i ca diploma de dist incţ ie .

30 Maiu n. 1008

— P l o a i e torenţiali a căzut azi noapte pe în­treg teritoriul comitatului nostru. Barometrul arată ci ne mai putem aştepta la ploaie şi Ia noapte.

— Se m i ş c ă p u s t a Unga r i e i . Cutremurul de pământ ce s'a simţit zilele trecute la Kecske­mét a fost urmat Ieri şl alaltăieri de zguduiri nouă a solului, resimţite viu şi In capitală. In istoria solului ţării noastre ia timpuri străvechi mii dăm dar de perturbaţiunl a solului de inten-ilvitatea celor de acuma. In capitală cutremurul a produs spaimă mare. Institutul geologic dă un comunicat foarte Interesant asupra sorginte! cu­tremurului, asupra căruia vom reveni.

— >Curs d e c o r şl m u z l c ă c . La rugarea mii multor colegi fi a altor persoane iubitori de datare şi muzici, prin aceasta am onorul a adnce ii cunoştinţa tuturor celor Interesat), că şi in anul prezent (In f erille de vari) voesc s i Instruez in mod privat astfel de persoane, cari doresc a-şi însuşi dexteritatea de a instrui şi conduce coruri vocale.

Conditiuniie sunt următoarele: 1. Fiecare din­tre doritori participanţi să se adreseze subscri sulul prin o epistolă până ia cel mult 20—25 Iunie n. ca in ăst mod pe ziua designată a în­ceperii instrucţiune] să se poată efeptui toate pregătirile necesare. 2. Aceia, cari nu dispun de instrument (exclusiv de viollnă), note şi alte ne­cesare, să trimită suma de 20 cor., pentru co­mandarea lor. 3. Cursul se va incepe In 1 Iulie n. c. şi va dură până la 28 August n. de câte 3 ore pe zl instrucţiune. Întrucât va fi posibil cursul se va fini cu predirea unui concert din sinul ascultătorilor şi prin ascultătorii cursului. 4. Previziunea lunară, cvartlr, spălat şi instruc­ţiune 60 cor. 5. Auz bun muzical şi voce bună si recere.

Acei dintre participanţi cari şi-au însuşit dex­teritatea de a Instrua respective conduce coruri rocale, la dorinţă vor fi prevăzuţi cu »Atestat* ori din parte-mi, ori din partea cutirui profesor di muzică, căruia Insă pentru atestat respective examinare I se va solvi o taxă oareşicare.

Pe lângă speranţa, că acest modest.anunţ şi de istădată va resfira cât de puţin ecou şl dragoste fiţi de arta ce noblllteazi sentimentele fiecărui om şl cu deosebire a inimilor iubitoare de cântare şi muzică. Com'ăuş (Oszentana, com. Arad. Cu stimă: Dimitrle Sima, înv., dir. de cor.

— R u g a r e . Subscrisul fiind student privatlst In clasa a IV a civilă şi fiindcă sunt sărac, ca să mi pot supune examenului am lipsă de 52 cor. Din cauză că tocmai acum am perdut pe iubita mea mamă, nu dispun nici chiar de aceasta sumă bagatelă, drept aceea mă rog cu cea mai mare căldură de st. domni să binavoiască a mă aju­tora care cu cât ii va ajută Jbunul D zeu. Banii primiţi se vor evită pe cale ziaristică. Cu toată stima: Petru Vărşăndan, student. Szaturó, up. Ourahoncz.

— N e n o r o c i r e p e m a r e . Din Bombay se telegrafiază, că vaporul comercial (shoner) »Fadec s'a lovit de vaporul englez »Boston* şi s'a scu-lundat 16 matrozi s'au înecat, patru au dis­părut.

— P r o c e s u l Clffar ie l lo . La Roma se des­bate de vre-a 0 zile procesul Clffarleilo. Acuza­tul Clffariello a fasionat totul cum a fost. La rugat pe preşedinte să îndepărteze din sală pe fete şi femei, deoarece privirea acestora II omoară. >Pe Hristos Vă conjur — a zis Ciffarlelo — dacă aveţi inimă părăsiţi sala aceasta*. Publicul aplaudă şi strigă : afară cu femeile !

Femeile Insă (întocmii ca ta procesul delà Dá nos, când a fasionat Lakatos Roza) esitau să părăsească salt, până când Ia propunerea apără­torului preşedintele a dat ordin jandarmilor să

Î[olească sala şi In caz extrem chiar cu forţa, n sali au remis numii ziariştii. Afară femeile

se îndepărtau înjurând. Clffariello ş l a istorisit apoi toată pribegia şi

nenorocirea ce I a ajuns. — Mi-am cumpărat revolver — a zis Ciffa-

riello — ca să mă sinucid. Soţia mei de ase­meni a ivut un revolver, şi-mi e n tire frică că se va împuşca. Aşi ara ajuns şi no ip te i ultimă. Soţia mea durmii lângă mine. Ochii mi s'au um­plut de lacrimi, m'am aplecat spre ea şl lin am iărulat-o. Ea a tresărit şi m'a îndepărtat d i lângă

»TRIBUNA«

dânsa strigându-mi: Fugi de aici! Doară t u n ' a l bani ; mie miau promis 3000 de lire numai să ml descoper corpul.

— Li aceasta am tresărit, am luat revolverul şl ce s'a mai întâmplat nu ştiu.

Dupăce acuzatul şi a terminat expozéul, a ame­ţit şl i căzut l i pământ.

Şi In ziui aceasta s'au întâmplat scene triste şi chinuitoare. Preşedintele a arătat mai multe scrisori in care relaţia acuzatului cu soţia îm­puşcată se prezintă astfel, ca şi cum soţul înşe­lat Ci ffarie! Io nu s'ar simţi vătămat La aceasti acuzatul sire deli locul său şi strigă citră pre­şedinte :

Dta nu înţelegi aceasti! Nu sunt eu numai iaca aşa un om de nimica. Purtarea mea nu se poate judeci i şa iute.

Aceste declaraţii ale acuzatului a fost resplă-tită cu ovaţii furtunoase din partea publicului. Preşedintele înzadar caută să liniştească publicul, care de trei ori repeţi ovaţiile, aşa că a fost si­lit să întrerupă pertractarea.

— C ă s ă t o r i a lui Alfred Vande rb i l t . Tri­bunalul din New York a adus verdictul In afa­cerea căsătoriei lui Alfred Vanderbilt şi a soţiei sale. Procesul de divorţ l a pornit soţii lui şi s'a rezolvat In favorul ei. Copilul va fl crescut de mama lui Iar fostul ei bărbat va fi Impedecit c i să se căsătorească cât timp va trăi ea.

— C i o c n i r e a d e l à A l e x a n d r o v a ţ . Cu oca­ziunea ţinerii vorbire! de program in Alexandro-z»ţ a unui fost deputat sârb radical vechi, radi­calii-no) şi radicalii cel bătrâni s'au luat la p i -rulală. Sunt ştcite răniţi. Au fost răniţi de gloanţe trei radicali şi un opoziţional, iar celalalt! de bastoane şl de pietrii. Ziarele opoziţionale scriu că doi radicali i u murit. Oficios se ştie numai despre un caz de moarte. Şeful radicalilor tineri, Stojanovici a călătorit Ia Alexandrovaţ.

— R e v o l t a m o r a l ă a u n u l c ă l u g ă r . La g a n Schiaadera din Ti s ol а produs mare sen­zaţie mai deună zi călugărul capuţin apărând cam prea vehement bunele moravuri. Pä păreţi! gării erau afişate placate mari, cari atrag atenţiu­nea călătorilor ca s i viziteze expoziţia din Praga organizată cu ocaziunea jubileului Majestăţii Site. Pe pheate eră chipul unei femei cu sinul des-văllt. Aceasta intr'aiâta a scos dla sărite pe că­lugăr încât s provocat publicul din gară ca să sfişie piacatele >lmoralec. Văzând Insă că nime n u l ascultă şi nu-i d i nici o atenţie s'a năpustit pustnicul asupra piacatelor şl cu o f arie teribilă a rupi In bucăţi piacatele aruncându-Ie unui câne şi zi;ând — Na! roadele!

— G r a v a c c i d e n t d e b a l o n . Din New York sosesc următoarele amănunte asupri accidentului grav întâmplat In Oakland (California)] cu prile­jul ascensiune! balonului >Creat Morell«. Balonul — era prevăzut cu 6 motoare de gazolină de o putere motrice de 200 de cal — avea să facă încercări de cârmuire.

In nacelă luaseră loc 16 persoane, ciri voiiu să experimenteze ele însăşi balonul pentru ca, Io caz de izbândă, să ajute cu bani întreprinderea de navigaţie aeriană.

Ascensiunea s'a făcut regulat, cu siguranţă. L i o înălţime de 300 de metri, unul din motoare exploidă. Balonul fu scoborlt încet şi se credea că nu se v i îatâmpla alt accident; dar când ba­lonul ajunse Ii 75 metri deli pământ, se produse o nouă explozie teribilă. Iavălişul balonului se aprinse, iar maşineie — In greutate de câteva sute de tone — căzură zdrobind pe cei din na­celă. Mai toţi aceştia fură răniţi de moarte.

Au fost transportaţi repede la spital, unde ş ipte dintre ei i u murit In scurtă vreme.

— Circul Schmidt continuă în fiecare seară să atragă publicul din Arad. Progra­mul fiecărei seri este variat şi cei doi atleţi ruşi atrag în deosebi.

— T r a g e d i a u n e i p ă r e c h l . Din Veneţia se inunţă că bironui Adriin Maderny căpitan ba­varez in penziune şl soţii iul H eleni Oaetzen-dorf-Grabowsky, cire ca scritoare Îşi iscălea nu­mele părinţilor, s'au sinucis cu morfium.

Maderny a murit imediat după otrăvire, soţia Iul însă i rămas In viaţă dar nu e speranţă de

scăpare. Baronul Miderny era un militar foirte talentat. In lupţi delà Sedan a löst grav rănit şl de itunci s'a retras din viaţa militară. Nu muH după aceea s'a căsătorit A trăit ani de-arândui dimpreună cu soţia s i o viaţă foarte retrasă Io ipropiere de Riva degli Schiivoni. Baroneasa are o scriitoare foirte iubită a revistelor germane. Baronul Miderny de multă vreme era boiniv şi din toimnă, anul trecut n 'a mai părăsit patul. După părerea medicului de casă abia ar mai fl putut tril Încă o săptămână. Simţând apropierea sfârşitului vieţii sale s ' i hotirit c i să şl p u n i mii repede capăt suferinţelor. Soţia Iul n'a vrut să-1 părăsească nici acum şi astfel s'au hotărît ca amândoi să se sinucidă prin morfiu luându-1 In cantitate foarte mire. Baronul care eră foirte slăbit i murit numai decât, iir soţia Iui e In a-gonie.

— D a r e d e s e a m ă . Cu ocaziunea concertu­lui împreunat cu teatru şi dans dat de «Reuniu­nea română de cântări < din St- Mihaiui-român la 14/27 Aprilie a. c în favorul şcoalelor edificând» din loc, seara Ia castă au (ntrit 66 cor. 40 fii.; dl Emenuil Ungureanu advocat In Timişoara a contribuit cu 10 cor. de tot 76 cor. 40 fii.» din cari detregându-sz spesele avute: 29 cor. 10 fii., rămâne venit curat: 47 cor. 30 fii. Cornel Popo­vid secr. reun. de cânt

Delà Cluj. în u rma insistenţei dlui dr. Isac, şi fiind

vorba de o chestie care s'a tratat atât în presa maghiară cât şi în cea românească, ne simţim îndemnaţi să publicăm următoa­rele deşi de altfel ne impunem toată rezerva faţă de chestiile de caracter personal:

Onorată redacţiune! Am avut onorul al reprezenta pe dl meu co­

leg şi deputat dr. iuliu Maniu îailntei senatului disciplinar al camerei noastre advocaţlale din Cluj In 2/15 a. c acuzat fiind cu comiterea unul delict disciplinar pentrueă s'a folosit de două ort de plicul »dr. Iuliu Maniu advocat in Blaj< tipărit româneşte.

Cauza aceasti i apărut imediat după pertrac­tare în o corespondenţă trimisă din Cluj la » Oa­zei* Transilvaniei *.

Curios lucru este, că corespondentul meritul per­tractare! publice, I! aminteşte numai pertangen-tem. In esenţă se acaţi de mine, pentrueă l-am escepţionat pe dl dr. A. Frâacu de judecător, iar pe respectivul II înalţă până la cer, ba chiar di-vulgează secretul consultirei şl susţine, că dr. Frâncu a fost pentru achitare — dar a rămas In minoritate faţi de ceilalţi 4 judecători. Eu am ex­pus adevărata stare a lucrului şi am trimes la »Gazeiac. »Gazeta* Insă numii o parte a publi­cat din răspunsul meu, şi şi acesta i provăzut-o cu glose vătămătoire la adresa mei. Insă drulul Frâncu, äse dă ocazie binevenită i se preamări şi a mă defăima, fără de a publica tot ce am scrii In chestia aceasta. Datini dară voia a lămuri cauzi atât faptice cât şi din punct de vedere de drept în preţuita »Tribuna*.

Figurând ca apărător am avut îndreptăţirea s i fac tot ce i In stare a folosi clientului meu : in special a deiătură acuza din punct de vedere for­mai, nu numii ca manei, ci şi ca greşită, iar ca materialiceşte nefundată.

înainte de a se constitui senatul, văzând, c i se vâreşte dl Frâncu de jude, l-am rugat imediat ca să se depărteze. N'a vrut. Altfel am fost silit al escepţlonă ia desch idem şedinţei, şi I-im res-splns din 3 motive:

1. Pentrueă s'a aflat In poziţie analogi cu cli­entul meu, dar a prevenit pericolul, căci venind cu o firmă mare românească delà Sibiiu a înde­părtat-o simţind curentul nefavorabil.

2. Pentrueă e român. 3. Pentrueă urbi et orbi, a vestit Jprin broşuri

c ă i sunt duşman. Or! şi care om cu sentiment de drept şi de

pudiţie s'ar fi retras. (Sebsablechnung.) N'a fă­cut o. Ci a rămas In senat şl împreună cu cela­lalt! membrii conzultânduse, prezidentul a enun­ţat că escepţiuniie mele sunt respinse, fiindcă nu obvin cazurile din § 78 al regulamentului advo-

Pag. 6 »TRIBUNA« 30 Maiu n. 1908

caţial respective i § 5 6 din procedura civilă din 1868. Deşi chiar după expunerea coresponden­tului > Gazetei* obvine litera e, dar eu enunţiatul bara luat spre ştiinţă cu observarea că proce­dura criminală după firea lucrului stând mai a-proape de cazul actual ca lege mai nouă prin § 69 scoţând din vigoare dispoziţiile mai sus amintite, admite recuzarea judelui suspect, fără de caracterizarea şi dovedirea strictă a motivelor de recuzare.

Dacă corespondentul s'ar fi mărginit pe lângă discutarea faptică şi de drept i chiestiel n'aş avea nimica de zis, numai atâta că acest drept este regulat încă in dreptul roman cu axioma care se poate referi la punctul Întâi adecă : nemo judex in propria et quasi propria causa. (L. un C mqu l s in sua causa 35.) Ori In cazul 2 con­form dreptului can. (C 4 1 ia fin X 2. 28.) Insă tendinţa corespondentului n'a fost aceasta, ci tăind cu o brutalitate şi neştiinţă perfectă în drepturile conştiinţei mele de apărător schimo­noseşte motivele mele de recuzare, dar divulgează tot odată un secret oficios, adecă modul de con-zultare a senatului prin ce se află dr. Frâncu îndemnat a se premăil, că a susţinut dreptul limbei şi şl acuza, şi a da în mine pentrucă l-am luat de scurt.

Eu sunt advocat vechiu. Dr. Frâncu e direc­torul >Economului*. Instgneeză firma aceluia de mai mulţi ani. Aşadar este negustor şi numai în timp liber şl membru tn comitetul camerei. Uşor de priceput e dară atât devierea corespondentului cât şi a dsale.

Ca să Ie dovedesc acestea, am să lămuresc următoarele, şi a aprecia recunoaşterile respec­tivilor.

La pertractarea finali deşi a fost publici n'au fost de faţi numai persoanele oficioase.

Conzultarea a fost şi a trebuit s i fie secretă. Aşadar au luat parte numai cei 5 juzi şi notarul (§ 78 de conzultare). (Va urrtà).

Felurimi. R e s u n e t u l l eu lu i In fonograf . >Monestrel<

Istoriseşte urmările n e a ş t e p t a t e cu care s'a ales directorul unui teatru engl zssc, in urma încercării d e a pune să răcnească pe scenă, in tr 'o plesi, un leu, — şi să lăcnească aşa cum numai regele animalelor e în stare s'o facă.

Directorul acesta avea neapăraţi nevoie In aceea piesă de răcnetul unul leu şl fiindcă ii era cu neputinţă să bage In culise un ast­fel de animal i a venit ideea ingenioasă să faci pe un leu să ricnească in fonograf. In cuşca leilor din grădina zoologici » fost aşezat un fo-negraf, dar animalul înfurilndu-se pe instrumen­tul acela aşa de curios pentru el, II sfărâmă cu o puternică lovitură de labă. Se făcu o a doua încercare ; funograful fu aşezat în afară de cuşr i iar îndărătul lui fu ridicată o bucată de carne. Când o văzu leul începu să răcnească teribil, sărind s i Inhaţe carnea.

Directorul se retrase foarte fericit cu fonogra­ful şi in aceiaşi seari, la reprezentaţie, resuna In locul hotirât din piesă, un rienet grozav de leu. Spectatorii, cuprinşi de spaimă nebună, se reps zlră la uşi şi fugiră din teatru.

O p l a n t ă c a r e r é su l t a , t u ş e ş t e şi s t r ă n u t ă . Din Chile se vesteşte că un profesor a desco­perit o plantă foarte ciudată; resuflă, tuşeşte şi s trănuţi! Cade o bot bă de pulbere pe o frunză, adie un vânt şi aţlţarea e indestulitoare. Ba, de ruşine? se şi înroşesc frunzele!

Botanistul chllean nu d i alte amănunte şi nici numele plantei.

De aceea >Gil Blas* zice că I vine a crede că In ţările noastre biata planti ar cipi ta aprindere de pil mâni. Dar gluma ziarului francez nu place celui austriac după care luim amănuntele, cl crede c i lucrul e tot ce se poate mai cu putinţi. N 'a descoperit In 1904 Sydeiham Edwards la o

planti şase peri pe fiecare frunză, de cari dacă se atinge v r e o insectă, frunza se închide şi o prinde.

Profesorul Haberland din Gr»z n'a dovedii c i plantele dorm de al binele, umbli, văd şi sim­ţesc ?

Nu s'au descoperit organe de pipăit şl ochi la plante?

Mişcările Mimoael pudice când cade o picătură de ploaie pe frunzele ei nu sunt cunoscute ? Na se ştie c i etaminele bat cu pungile lor de polen In insectele care caută miere in fundul caliciului lor. Aşa face Dracii « şi multe plante cu flori In formă de fluture (Mazere, Saieîm, etc.).

*

S t r i n d b e r g d e s p r e Zola. in revista >Henien* din Lipsea se publici interesante observatiuni ale Iui August Strindberg asupra lui Zola. Intre altele : >Se poate scrie un studiu in 2 volume despre teatrul Iui Shikespeare, dar o carte asupra ro­manelor Iul Zola nu se poate scrie, cici e de nedefinit. Un german nu există care s i cunoască toate personaglile lui.

In decurs de 3 0 de ani eu am citit toate ro­manele lui, unele de mai multe ori, dar nu cutez să mi dau părerea asupra lor. Nu vid nici înce­put, nici sfârşit. Cum a putut scrie cineva toate acele mii de pagini f ir i s i fi trăit măcar o suti de ani? Şi cum a putut un om tăcut ca el să vadă atâtea personagii aşa de vii ? Era desigur un vizionar, un >medlu scriptural*, un conglo­merat făcut dinir'un cercetător, cugetător şi artist. Era poetul timpului său, aceasta se vede lămurit.

E > i XX c SL am o r â,.

— Şedinţa deîa 29 Maiu n. — — Prin telefon. —

Se discută proiectul liniei ferate dintre Pressburg şi Viena înaintat de Sziklay O t t o .

Majoritatea îndrumează proiectul la co­misiile financiară şi de comunicaţiune pentru desbatere preventivă.

W e k e r l e prezintă planul referitor la con­struirea unui vicinal electric între Budapesta şi Vaţ.

Se desbate apoi nuvela codului penal. Vorbeşte, B a k o n y i , cerând ştergerea

pedepsei cu moarte. Pretinde micşorarea pedepsei şi pentru delictele săvârşite împo­triva autorităţilor.

B r o d y E r n ő cere de asemeni amelio­rarea pedepselor, invocând principiile uma­nităţii.

Mai vorbeşte N a g y G y ö r g y . Şedinţa se termină la 2.

Mâne va răspunde ministrul Kossuth la mai multe interpelaţii ale deputaţilor croaţi.

Ultim iníormtJiniiL — Prin telefon. —

Condamnarea ucigaşilor delà Dános. Tribunalul a adus următoarea sentinţă în

procesul fiorosului omor şi jaf delà pusta Dános :

Lakatos Balogh János condamnat la temniţă pe viaţă, Lakatos Dolár Lajos —

temniţă pe viaţă, Lakatos Sztojka Bajka — temniţă 15 ani, Trokar Marcsa —tem­niţă pe viaţă, Kolompár Tuta — 15 ani.

Ceialalţi de asemeni osândiţi la temniţă-: de 4—8 ani.

Sentinţa a produs mare senzaţie. Câteva) femei au leşinat în sala de desbatere,

Contele Nakó la Budapesta. Guvernorul litoralului Fiume sosind azi

în capitală a tratat cu premierul Wekerle în cauza înfinţării unui mare ziar maghiar

j la Fiume.

tn contra soldei. 25 de deputaţi independişti au încheiat

solidaritate să lupte în contra votării soldei ofiţerilor delà armata comună.

Eceiiemit. Bursa de K ă r f u r l ţ i EFECTE din Budapestei

Вяаяргі іа , 29 Maiu 1908,

MCHEEÎÏEA la 1 ORA i

Oria pe Oct. 1008 (100 klg.) 2 0 7 4 - 22.76 Saastri » • Oct. 17 9 0 - 1 7 92 Gria щ Oct 14 06—14 OS *. яяипю s»s Iulie 1CG8 13-32—Г£34.„

ÎNCHEEREA la 4 O EB s í3r«M Oct. 50-64-20'6б Secftïi ï.t Oct. 17 80-17-82 0 » á í p* Oct. 13-96 - 1398 Сясяіш рк Iulie 1908 1326-13-28

Preţul cerealelor după 100 klg. a fost urmitoriti Grâu

De Tisa 2 2 K. 3 0 — 2 3 K. 9 0 fit Din comitatul Albei — 2 2 » 7 5 — 2 3 > 6 5 » De Pesta 2 2 » 1 0 — 2 3 » 7 0 i Bănăţenesc 2 2 » 2 3 > 6 0 ; De Bacica • — 2 2 s 3 0 — 2 3 > 7 0 » Săcară 2 0 » 2 0 » 3 0 -Orzul de nutreţ, cvalit. I. 1 3 » 5 0 — 1 3 > 8 0 »

> de cvalitatea II. 1 3 » [ 1 0 — 1 3 » 5 0 » Ovăs de » I. 1 4 > 8 0 — 1 5 * 2 0 »

» » » II. 1 4 » 1 4 » 8 0 » Cucuruz vechiu > » — >

> nou 1 3 » 1 3 > 3 5 Ï

BIBLIOGRAFIE. Pomelnic pentru pomenirea viilor

şi morţilor, la liturgii şi parastase» legat în pânză 50 fii., în hârtie 30 fii. Se află de vânzare la » Tipografia diecezană* şi la Tribuna în Arad.

Poşta Rtdacflti. A. M. In Br. Comunicaţi adresa şi va merge

gratuit. B

Cores. In Cluj. E trist şi de râs ceeace ne scrii despre sinodul protp. ţinut de dl Dalanu in — dormitor şi intenţia Iui de a chemă poliţia. De vom stă să publicăm Insă toate lucrurile slabe ce i e petrec In Cluj, ne-ar trebui o pagini se­paraţi. Şl apoi sinodul şi consistorul are che­marea să îndrepte. Tot aşa şl In chestia şcoalel de fete. Rugim de altfel notiţe mai scurte, ci plicere n'are nimeni să citească atâtea dalanade

Redactor responsabil provizor S e v e r Bocu . Editor proprietar O e o r g e Nlch in .

Dacă târguiţi din articolele anunţate în ziarul nostru, vă rugăm ca la comandă să amintiţi unde aţi cetit aceste anunţuri. = = = = =

Nr. 110—1908. « T R I B U N A . Pag. 7.

A N U N Ţ U R I primeşte administraţia »Tribuna« pe

LUNGĂ preţurile cele mai moderate.

m a g a z i n d e g h e t e .

i pentru dame şi bărbaţi. i ARAD, Kossuth utca 67.

F a b r i c a ţ i e p r o p r i e . P r e ţ u r i ieftine.

Ghete de şevro pentru domni « » box » » » » şevro cu bumbi p. dame » » cu şirete pentru dame > > box cu şirete p. dame > » pele de viţel p. dame

Jumătăţi de şevro brun Jumătăţi de şevro Jumătăţi de căprioară Ghete tari de muncitori delà Ghete de copii delà

12-40 11-60 10-90 9 6 0 8-30 7-60 9 0 0 7-60 6-40 7-— 3 —

cor.

M E Z E Y DEZSŐ, ORADEA-ЖАВЕ, etr. Szent János nr. 820

ciasornicar de turnuri.

Am onoare a atrage atenţiunea on. publie asupra ateli­erului meu deciasornice de turnuri unde se fabrică cia­sornice excelente al căror meohanism a fost premiat la mal multe expoziţii, cu roatele principale făcute din metal roşu, cu fuse separate mobile, cari Înlesnesc tragerea ciasornioului şi sârma care ţine greutăţile e din fer ţin-cuit provăzat cu suluri de fer şi cu şuruburi cari regu­lează pendula. Mă angajez a arangea ciasornice de turn gata, pe lângă garanţie şi responzabilitate, despre mer­gerea exată a ciasornicelor garantez.

Ч 4

Prăvălie de export „ H e r c a r . Cea mai bană şi mai tare coasă

din lame e totuşi celebra

Coasa „ T R A N S V A L " şi numai aceea e veritabilă pe care e marca celor trei condu­cători ai B arilor.

Să nu negligeze nimeni dar să o comande această coasă delà singurul neguţător

Grauer Mihály Mercur Kiviteli Áruház — Kőbánya

Ő h e g y u t c a n r . 9.

Preţurile acestor coase celebre: De 60 De 65 De 70 De 75 De 80 De 85 De 90

cmtr — fl. 95 1 „ —

er.

05 10 15 20 30

După fiecare 10 bucăţi se dă una rabat la 20, de bucăţi 2 coase gratuit şi două tablouri frumoase de răsboi, deja la 5 bucăţi plă­tesc eu porto.

Maşini de cusut, biciclete, motoare, maşini de scris, maşini agricole şi gramofoane, la F A L K I H R E se pot procura

cu plătire în rate

Mare atelier mechanic de reparaturi. Montare de sonerii electrice şi reparare. Atelier de reparat maşini de scris şi decusut, biciclete şi motoară.

Ca stimă : A n d r e 1 F a 1 k, K o l o z s v á r, ş i 'n s t r . D e á k F e r e n c z nr . 30 .

II

Ш 1

V R A N I T S & T A U S C H „La crucea de aur"

In NEOPLAtfTA strada Dunării CZTi).

Recomandă în binevoitoare aten­ţiune a prea onoraţilor Domni preoţi şi comune bisericeşti ma­gazinul sân bogat de recvizite

bisericeşti, ca

feloane, steaguri, cruci, ripide, candele, cădelniţe, baldahine ş i

icoane sânte, Z Z Z Z Z

Posedăm cel mai mare deposit în obiecte bisericeşti, şi cu preţurile cele mai ieftine

Mare atelier pentru pre­gătirea de iconostase, tronuri, strani, am-voane, sfeşnice delà simple până la cele mai

scumpe.

Institut de auritură artistică pentru auritura de iconostase, tronuri,

cadre şi tot felul de or-namentică bisericească, cu preţurile cele mai

avantagioase. La cerere catalog de preţuri românesc se t r imite gratuit .

II

•

TRISKAJ. Pianine — Cimbale — Piane

H armonice ѴШЙЧ ?" p r e ţ u l d e fabr ică s e p o t Щ% c ă p ă t ă şi p lă t i t în r a t e .

> Se închiriază instrumente. • Acordarea saa repararea în loc sau în provincie o săvâr­

şeşte prompt

Gel mai mare magazin TDTOlf I T de piane in Ardea. lüljlVA J. KOLOZSVÁR

Sétatér-U. lO.OCasapropr.),

Joan P. Popidan, măsar de edificii, mobile şi billiarde în Sibiiu.

Se recomandă în atenţiunea onor. public din loc şi din provincie. Face tot felul de edificii şi mobile de şcolă, prăvăli şi biurouri, montează cafenele şi restaurante.

Mai ales atrag atenţia on. proprietari de cafenele şi şi restaurante asupra ate­lierului meu de biliarde, unde le săvârşesc pe lângă preţurile cele mai moderate şi garanţie.

Pag. a » T R I B U N A t Nr. 110. 190&

Bănci de şcoală de diferite sisteme, mai ales se reco­mandă cele solide şi ieftine, bănci de şcoală cu dona lo­curi de şezut Patent Pfarer I . Konnerth acestea au un pult tare, distanţă mini­

mală, călimar de cerneală portativ, şi nn sistem simpln de întors banca, prin ce ѳ nşor de a se căraţi şcoala şi se pot comanda în şapte mă­rimi. Modele se trimit la dorinţă. Bănci de probă sont în atelierul de măsar al Ini

Nagyszeben, Elisabetgasse 53. Wilhelm Connerth.

ІШШШШШШШШШІШШШШШШШШШШШШШІШШШІ Unde să cumpere omul cele mai bune, mai ieftine şi mai fine orolo age, (vikeri, oche­

lari, lanţuri de oroloage din aur, argint şi nichel pentru s trapák

Atelier mare de reparat ciasornice în mod favorabil şi punctual, lucrările trimise din pro­

vincie se săvârşesc punctual şi repede.

S I B I I U , str. Cisnâciiei I4r. 16.

ЖѢШттШШтШШШЖтЖІ

G r f t z Jiagy f e r e n c z , eist , :: DEBRECZEN, Şas~u. 8,

„Arany egyszarvú".

Recomandă medicamente speciale preparate. N U M A I E X L S T U R E U M U !

Cine voieşte să scape de orice soi de r e u m â . şi de tot felul de dureri externe să cumpere o sticlă mare din renumitul B a l z a m R e g e s c (Király Balzsam) al cărui efect vindecător recunoscut ÂUmiiluD*«î d e medici. 1 sticlă mare jwjoueagä c o r c u m d r u m a r e. 3 sticle mari

6-65 cor. cu îndrumare, porto franco cu rambursa. Patentat, în nenumărate spitale de frunte se aplică ca cel mai eficace medica­ment, Numai e x i s t ă r e u m à t

'Védjegy.

MUSTAŢA E FRUMOASĂ dacă întrebuinţezi

\* POMĂDA HAJDÚSÁG cea mai bună pentru creşterea şl potrivirea musteţelor, pregătită din materie neunsuroasă. E f e c ­t u l se v e d e ; o a r t e i u t e şi c u s i g u r a n ţ ă . Scutit prin lege. Un borcan S O fil. Prin postă se trimit numai 3 borcane cu 2-1.5 Cor. Cu rambursa gratuit.

- - - - M E D I C A M E N T - - - -P E N T R U V O P S I R E A P A R U L U I în culori blond, brunet sau negru. Efect la moment. O singură vopsire e de ajuus, ca părul sau musta­ţa o 1 u n ă să aibă culoarea ce o doreşte. Nu înă­spreşte părul. O sticlă cu medicament pentru ori şi ce culoare 4 cor.

MICHAIL M A N C H E N vărsătorii! de cam p a n e (clopote)

de construcţia cea mai n o u ă cu sul sucitor în S i g h i ş o a r a (Schässburg-Segesvar)

:: PIAŢA DE SUS NR, 168. ::

f > ir

Sasa; bírnál

Fi rm» »cessta există delà anul 1822 şi sä bucură de un r e n t m e bnn; să recomanda deci tuturor comunelor bisericeşti pentru

SL lifera şi repara, clopote de toată m ă r i n u a cn coroare de siejar ori fer legat ; face şi scaune de c lopo te din fer bătut pcni iu nru l sau n a i multe clopoie cu preţurile cele ma i c iEvensbi le . Cimaudele să e feduefe şi In depărtaie. Clopote mai mici sunt totdeMina gata. — — — Solvirea pre ţu lu i să pr imeşte «i în r a t e .

Kelemen Márton, atelier de altare şi statui de lemn.

ц Győr, strada Andrássy 19. {{

Lucrează altare în stil şi străni, scaune de cuminecat, cristelniţe, icoane în relief,

tronul Măriei, şi tot felul de • G statui sfinte. • •

Plan şi proiect de preţ trimit cu = z z = placerez:

Msssssessagacagagsc1

TIPOGRAFIA GEORGS NICHIN, — ARAD.