Anul ХП. Arad, Duminecă, 25 Maiu (7 Iunie) 1908 Nr. 115.

ABONAMENTUL 3*« мш an . 24 Cor, N fem. KO . 12 • F« 1 Inni . 3 <

Urat de Dumineci P« ut an 4 Cor. — Peti­im ЯогаЫа fi America

10 Cor. Steri âa si pentru Ko­nto!« ii ttrilniUte pc

an 40 franci. UNA REDACŢIA

şl ADMINISTRAŢIA Deák Ferenc-utcza 20.

INSERŢIUNILE se primesc la adminis­

traţie. Manuscripte nu se îna­

poiază. Telefon pentru oraş fi

comitat 502.

Giprian Porumbescu, (R.) Mâne se împlinesc douăzeci si cinci

de ani delà moartea lui Oprian Porumbescu... Ce a fost muritor într'ânsul, d'atunci una s'a făcut ca pământul şi pot să vină vre­muri când se va ara peste cimitirul delà Stupea, unde-şi doarme somnul de veci... Ce a fest însă nemuritor: geniul, sufletul său românesc, creşte tot mai mare, căci tot mai mult cântecele sale ajung comoară comună a întreg neamului românesc... Delà Nistru şi până la Trti-Crişuri, la Dunăre şi în Car-paţi, se cânta şi se va cânta veşnic »Trei-culori« şi »Pe al nostru steag e scris unire* şi însuşi biserica va preamări memoria Iui, căci nimeni n'a îmbogăţit cântările noastre

, bisericeşti cu accente mai îndurerate de cum sunt »In mormânt viată*, compoziţie alui Oprian Porumbescu... La Vinerea Mare le cântăm! Se potrivesc însă ori şi când,căci pătimire este întreaga noastră viaţă naţio­nală şi suflet chinuit de toate durerile vieţii le este isvorul.

Iată de ce o datorie pioasă ne îndepli­nim serbând în amintirea lui Porumbescu. Şi dacă este ceva de regretat, e împrejura­rea că numai câteva centre românesc aran­jează din acest prilej serbări demne de me­moria lui Porumbescu... Celelalte nu au în­ţeles însemnătatea momentului, nu se preo­cupă de chestii culturale nici măcar pentru a salva aparenţele, ci par a fi adâncite cu desăvârşire în discuţia chestiei băncii cul­turale.»

Trist lucru. Cu atât mai trist, cu cât Ci-pi ian Porumbescu şi-a desfăşurat întreaga activitate muzicală aici, la noi, în marele emporiu cultural delà Braşov şi chiar dacă azi avem compozitori cu mai strălucite studii şi cu înalte calităţi, nu trebue să uităm, că Porumbescu a tras întâia brazdă, că mai ales cântările izvorite din truditul său su­flet au fost mângâierea noastră în zile de restrişte, iar accentele sale de însufleţire vor fi pururea o forţă în luptele ce purtăm. Cu drept cuvânt biograful său scrie în recenta sa operă : »In sărbările aniversare, ce acum sunt în pregătire, nu văd deci numai un act de pietate faţă de umbra compozitoru­lui ce n e a lăsat o comoară atât de bogată de melodii, ci văd şi un act omagial faţă de fondul şi o manifestaţie puternică pen­tru direcţia ce ne-o arată opera Iui Ciprian Porumbescu«.

Iar dacă a fost vre-odată de dorit să se cultive această direcţie, fără îndoială că se cere în prezent, când suntem năpăstuiţi ca nici odată până acum, când mai ales cultura noastră naţională este iuată la ţintă... Azi mâne din şcoala poporului va fi scoasă cu forţa jandarmerească orice cântare în care vibrează sentimentul naţional... înmulţească-se deci corurile şi toţi cei cu darul cân­tării pătrundă-se de spiritul cuprins în co­moara de melodii rămase delà Porumbescu, că numai aşa putem să combatem spiritul şi cultura străină ce tot mai mult se în­cuiba între noi.

însăşi viaţa Iui Porumbescu este de altfel ca un roman ori mai bine: o poemă du­

ioasă, pe care ar trebui s'o cunoască fie­care român. încă din tinereţe i-se face parte cu îmbelşugare de ceeace azi e par­tea tututuror românilor iubitori de neam: de prigoniri sălbatice, întemniţări şi procese cari distrug.

Alături de marele Eminescu, de Slavici, de Al. Xenopol (azi profesor universitar la Iaşi) se distinge în aranjarea serbării delà Putna (1871) Atunci a zis memorabilele cuvinte: »...сш cântat Daciei întregi*, — cântase adecă din vioară horei mari ce se încinsese, după serbare, pe tăpşanul dinain­tea mănăstirei Putna, horă în care pentru întâia oară se închegau Ia un Ioc » români din patru unghiuri «...

Solidaritatea de rassă ce se înstăpâni atunci asupra tinerimei universitare române a fost d'aci încolo călăuza întregei sale vieţi. La 1877 salută îndurerat pe fraţi, cari la Iaşi serbau trista aniversare a »räpirei Bucovinei«, şi ajunge astfel în temniţă pre­ventivă din care deşi scapă cu suflet oţetit, duce însă cu sine germenul boaiei care 1-a repus.. Procesul agitat ce a urmat desigur că numai slăbi a putut trupul chinuit al marelui compozitor şi în măsură ce sufle­tul său abunda în svâcniri de duioase cân­tări, ce era ţărână într'ânsul mergea spre sfârşit... Dar nu fără o luptă eroică petre­cută în cursul unei vieţi pline de muncă şi frământare. Venirea lui la Braşov a fost o îmbogăţire a vieţii noastre, a românilor din statul ungar, unde ci scrisese şi făcu să se reprezinte opereta română *Cralu nou*, dând astfel un impuls de energie

F O I T A ORIOINALA a .TRIBUNEI».

O societate culturală germană. >Di i re rbund* .

De Horía Petra-Petrescu.

IU .

De multe ori ţi se pare câte o întrebare sim­plă de tot. Crezi că In două-trei vorbe ai pu­tinţa să deilegi întreaga problemă şi să treci mai departe.

Judecând astfel Insă dai dovadă de naivitate. Îndată ce vei începe să meditezi mai mult asu­pra Intrtbăiii, vei vedea câte alte şl alte Între­bări se resfiră ca o ţesătură minunată. Şi om să fii, si o poţi urmii) cu întreagă patere a spiritului

(Iu până în capăt. De cele mal mulfe ori te pierzi, căci Incopcierile astea te dau pânâ'n pân-xe\e aíbe.

Dar gimnastica aceasta de Idei îţi prinde bine. T ţ tava\i s i cugeti, să aşezi probleme, să re-solv) unele din ele şl — după cum trece acro­baţi 1 cu uşurinţă peste câte o figuri, care a In­vitat o, luându şi rí gaz, — tocmai aşa şi spiri­

tul tău trece cu mai mare eleganţă şi uşurinţă peste problemele résolvais.

Trăind învăţăm. Făcând gimnastica aceasta spi­rituală — care singură ne deosebeşte de obiec­tele Incunjurltoare — prindem de ici, de colo, o notă caracteristică, o apropiem de alta, o pri­vim de nou, în noua sa lumini, ca apoi s i ne dăm seama de complexul de acum şi să i ştfm exploata frumseţlle şi folosul.

S'ar crede că o societate culturală n'are lipsă de această gimnastică de Idei. Nu sunt tipicu­rile stabilite de zeci şî sute de ani ? La ce jon­gleria aceasta, când ai procesele verbale de prin cataloagele prăfuite şi când al putinţa să urmezi Intru toate ce au ficut înaintaşii t i !? Întreagă activitatea ţi se pare Umurltă de multă vreme. N'ar fl o bătaie de cap zadarnică aventurarea pe alte terene?

Idaie greşită. O societate îşi are vi iţa ei spe­cifică, ca ori şi care organism, care trăieşte In­tr'un limp inumit. După cum se schimbă refe­rinţele, astfel se schimbă şi activitatea ei, rămâ­nând In ford cn aceleaşi principii cardinale de conduită, dar primind nouă şi nouă directive, după curentele timpului, în care trâeşte.

Dupicum nu poţi judeca o personalitate fără de a nu ţi da seama de împrejurările în cari a

trăit, (există şi escepţ i, dar chiar acestea con­firmă adevărul) tocmai aşa nu ţi poţi face ideie despre o societate culturală fără de a nu ţi aduce înaintea ochilor complexitatea vieţii sociale-cul-turale a poporului respectiv din timpul anumit.

De faptul acesta şi-a dat prea bine seama so­cietatea »Durerbund«. A recunoscut îndată mi­siunea ei, — a înţeles, că numai fiind In legă­tură cu spiritul timpului şi ţinând pas cu el, va putea aduce foloase reale neamului, In serviciul căruia şi-a propus să lucreze. Şl iată-o că se a-pucă de lucru.

întrebările uşoare, despre cari vorbeam Ia în­ceputul articolului acestuia, şi le pune şi comite­tul societăţii.

» Cum să ne cinstim ? (ce fel de cadouri să cumpărăm) Cum să cetim In familie ? Cum să ne obişnuim cu o lectură bună ? Ce părere să avem despre pianele aristoane ? Care e viitorul casei delà ţară? Cum să călătorim? Cum s i ne plzlm de lux? Cum s i îngrijim monumentele delà ţară?*

V r e o câteva intrebiri de acestea din cele multe; Ia cari se r ispunde în broşurelele răspândite In zeci de mii de exemplare.

Ce cadouri s i cumpărăm? Ce e mal simplu,

Neumann M. stabiliment de haine bărbăteşti, copii şi fete.

furoigonü curţii ces. reg. In Arad.

IVfa-re asortiment în

haine gata de prima calitate. Stabiliment deosebit pentru comande făcute după măsură.

Pag. 2 « T R I B U N A * 7 Iunie n. IOC8

vieţii noastre liniştite şi contribuind Ia în­tărirea curentului muzical cărui avem a i mul­ţumi gloria câştigată la 1906 îu Arenele Romane deia Bucureşti...

Cuvine-se deci ca mâne toate corurile delà noi să cânte întru pomenirea lui Cip-rian Porumbescu, pe care dacă nu i'a pu­tut vindeca de boală Italia cea frumoasă unde i'au trimis prietenii buni, ci a trebuit să moară în floarea vieţii, — să-l ţinem viu în memorie pretutindeni, căci a fost un apostol al celui mai curat naţionalism...

Şi să ne pătrundem de spiritul ce i a în­călzit viaţa şi i a făcut nemuritoare ope­rele, — în cât după o viaţă închinată nea­mului, fiecare să putem zice:

*far când fraţilor, tri oi dace, »Deia voi, şl o fi să mor, *Pe mormânt atunci să mi puneţi » Mândrul nostru treicolor...

C h e s t i u n e a bănc i i i n d e p e n d e n t e . Experţii ascultaţi M;er:.uH în şedinţ-, comisiei constituite pentru lucrările pregătitoare &\<s bănci ung. inde­pendente — îa njapriiate suni de părere, că în fiinţarea băncii Iü termen fix poate să fie primej dioasă pentru interesele economica aie ţfcni, şi de adreplui de un efect paral*z*tur pentru inte­resele populaţiei de agricultori. Banca trebuie să rezulte ca o cresflune orgaeică din viaţa рсопо mică intensivă. întâi să se p iomoveze avântai modern pe toate tere«el-: economiei de stet ceci azi nici Închipui nu se poate o lupiâ cu capita­lul austriac atât de enorm In raport cu al Unga­riei. Institutele de bani ungare vor avea să lupte multă vreme, cu un mare dissgfo, care va pro­vocă Ieftinirea рагвап tulul.

Plrcriie experţilor au provocat constemsţle ia cercurile irsuependiste, căci kossuthtştii în idio­sincrasia ior şovinistâ nu mai curse:.- nici un rezon de deavültare organică.

P r o i e c t u l d e b n d g e t în c a m e r a m a g n a ţ i lo r . Miercuri in 10 iunie carrera magnaţilor va ţinea c şedinţă peotcu discutarea budgetului. In nainte de vac&nţe camera vs rrai ţinta o şedinţă In care se vor trece toate pro ecteie de legi »• doptatc de camers deputaţilor în acss i resiimp.

Statul î m p r u m u t ă m e r e u . Guvernul plănueşte un împrumut apropiat de 150 milioane. In privinţa condiţiunilor Wekerle a convenit cu grupul financiar reprezintat de Kornfeld. Se spune că între împrejură­rile financiare nefavorabile de azi împrumu­tul se contractează în condiţiuni relativ uşoare.

* Croa ţ i i . Baronul Rauch, banul Croaţiei, a cer­

cetat alaltăieri pe ministrul Kossuth întriţiaândii se cu ei îa chestiuni apsrţhătoare resortului dc co­merţ. Btnul s'a d;îs aooi la cameră unda a con-firit îadf lung cu Wekerle. Interpelat d s un zia­rist, baronul Riuch s spus, că azi va merge h Vier!« şi se vs prezintă în audienţi Ia mcn«:hi l . Nu intention *ză decât să informeze pe regele despre situaţia poliiLă âuuală din Croaţia. Del* numi'e i sa şi până szi apro?p: In flecare lună

prezintă! Іпаіпіза domnitorului ia bcest scop. Ia situttţiK politică croată, după cât se prevede, pini la loxmni nu vor urnsà schimbări, deşî e verosimil, c i , Introducând mimurile rezultate din negocierile cu guvernul ungsr, sS urmez? o tí-зз-fâşurar:t mai grăbită a sltu&ţid inspre aplanarea divergenţelor poi.tice. Totul depinde de-a co^liţu oroato sârbe-sset, deia atiîudinea ce v'a pistra-o ?n viitor. Orice Incarcsr« a iul Supiio de a ne gocià ir dépendant cu guvernul ungsr va fi za­darnică, deoarece numai prin htermediarea Ini, a banului, va întră guvernul ungar In negocieri.

40 ani de domnie a Reginei României.

Sub acest titlu » Viitorul* scria : Aî i i z l ье împlinesc 40 de ani de când M. Sa

Regina Elisabeta s urcat treptele troauiui Roma niei. Turnurile csre bubuie vor spune acest eve­niment îooi i lonior capitalei, locuitori cari o a-doară pe Suverş.na.

L« 1869 tlnàra şi graţioasa Principesă de Wied venta cu zâmbetul «tern pe buze ca Ű* fie glo­rioasă tovarăşă de viaţă a gloriosului noatru t i g e .

Cum descrie M. Sa însăşi drumul deia gttra de nord pâ i ia шіігороііе g foarte pUstic şl ara tu stares dc înapoiere îa «are se sf ! ă nu numai ca piti la dt: şi într-ag* ţari. P>v»j jl eră mizerabil: lângă un bolovan enorm, o groapă adâncă. Tinára Pdncip ísa spune că abia ae putea ţine îa echi­libru pe pernele trásurei.

vor spune zeci şi sute de inşi. Intri intr'o pră­vălie, alfgi şi — gata.

Cum s l cetim !n familie? Nimic шаі uşor. lai o carte îa mână, începi şi citeşti. E clar ca lu­mina zilei.

Cum să ne obişnuim cu o lectură bună? E ceva mai greu — n u l vorbă — dar ne găsim noi vre-un razlm.

Cum să călătorim? Iţi isu geamantanul, dai mâna ia ai tăi — d*că s\ pe cineva, — dacă nu, iţi arunci odată ochii ia dreapta, In stânga şi o apuci razna In largui lumii.

Luxul? Dar n u l recunoaştem la moment? Ce ne vor mai fi de l ips i sfaturi şi aici?

Aristoanele ? Cum să îngrijim monumenseie Ia ţâră?

Aristoande le !s;i să ţi cânte In urechi toate valsurile şi cupletele răsuflate la modă. Monu­mentele ie împodobeşti cu iarbă verde — stra­turi, straturi, pe de margini, iarba o pliveşti din când In când, şi — aiât.

A, dar i sn cetiţi broşurii a edate de societatea germar i . Ian vedeţi câta şi câte idei nelămurite, cari stau in legătură, car! aşteaptă numai să fie chemate şi câte amănunte interesante nu se ascund după o simplă întrebare de astea. Iar oamenii, cari şi-au bătut capul cu întrebările, n'au fost oameni proşti, ci — istă, — sunt aleşi >pe sprân­ceană*, cum s'ar zice.

Te iau ds subsiori, cu prietinul, cu un zimbet binevoitor pe buze şi-ţi dau sfaturi, sfaturi, cari au isvcrît din meditaţii îadeîungate, din frămân­tări, al căror rezultat tu II afli în câteva clipite şl-l plăteşti cu un preţ ridicol ds mic. Aici a

Baika, e Avenarius, e Bode, e Konrád Lange, şi iacă mulţi alţii.

Dar — înainte de a vorbi mai pe iarg despre întreagă colecţia de broşuri volante — &i vedem alte publicaţi).

Băiatul eşit de pe bändle şcolii săteşti a pri­mit In mârs? broşurii», despre care am vorbit în »rticolu! al 2 lea, » Ridică-ml !< Dar trece vremea. Dl» copilul de şcoală зе face flăcăul chipeş şi bărbatul aşezat, din fetiţa guralivă, fată tinârâ şl nevasta gospodină. Şi ei au lipsă de un sprijin, căci sfera lor de activitate ii-s'a mlrit, au orizon­turi mi i l&rgi, după c a m e prea firesc.

Pentru dânşii a aoărut un cilinder cu aceleaşi norme lămurite. ^Fântâna sănătoasă*. (Qesund-brunen) e un căîindar modest — nu i vorbi — dar cu sfaturi de aur. După câteva ilustraţii im pruautaîs dirt dfsemnurile atât ds »ciustite«, na­ţionale sile tui Ludovic Richter, care e o c o l o s r a pentru aria naţională, urmează fel de fd de şis­turi f jiositeare din toate ramurile vieţii delà ţară. Şl pe lângă viaţa câmpenească, pe lângă sfatu­rile din astronomie, din botanică, din zoologie , se mal adaogă şi un mic cataiog de cărţi aies* pentru ţărani şi pentru ori care om, care vrea să se Introducă in literatura cea bună. Mai apoi ediţii Ieftine ds tablouri şi de aote muzicale. Nu ѵй mai trebui să aa lntesc iarăşi, din fir In păr, importanţa acestor notiţe. Nu va mal fi de l ipsi să spun cât de bine prinde unui om, care vrea să citească să vază şl să audă — ceva ales şi sănătos şi іш e de îi;;să să mai insist asupra explicaţiilor date !» privinţa ediţiilor Ieftine, extrem de ieftine. Cataloagele librarilor n'au scopul ace­sta. E ; e vreau iă te ademenească să cumperi

Pir'că o văd şi acum : înaltă, maiestoaiă, roşia In obraji o statuie de marmoră a însăşi Maiestăţii, »au mai bine zis, Maiestatea personificată, zâm­bind ia dreapta şi In stânga tuturor şi ia tot tim­pul din cele dintâi zile s'a ocupat de o;fani şi de săraci; s vizitat Azilul Elena Doamna unde s'a dai o serbare de zl şi de noapte şi Haara Doamnă a luat aaesstS Infit tuţie sub protecţie Sa Augustă. Apoi a înfiinţat societatea de birjef«cere »Elisa­beta Doamna*, care numără azi câteva mii. lei.

Ce fericită mimă eră Doamna României! Şi ce nefericire groszaică a fzb't-o Ia 1873 prin pier­derea Domniţei Maria, singurul ei copil, fericirea ei ces mei mare, sosr?!e vieţii ssie. Sunt dureri covârşito»r<: care nu se pot defini, nu s e pot destri, nu k« pot mângâia de ni neni şi cu ni­mic in toată viat* omului. Asemenea durere a izbit deodată sufetu! d j i o s , simţitor blând şi no­bil ь\ mare) D o a m n e ! De atunci gândurile ei, viso'e ei, я fost I« îngeraşul сч a aburat aţa de curând delà sâncl ei cald de mami.

In o poezie regina exprimă in m o l genial iu­birea ei şi spune că nu c nimic mai d u b e pe )vms ca cuvântul Me mă. Acest cuvânt nu i a fjst dat mm p.udă delà un copilaş a! s ă u ; I a surit din gura roiţ i lor din ră&balul pentru înde-pender.ţE. M. S. îmbrăcaţii c* soră de caritate a pansat răni, a îngrijii de bolnavi, l e a şters lacri­mile şi, tata recunoscătoare i a dat titlul nemu­ritor М з т і răniţilor. Scu !ptorui Stoik. a imorta-I z . t printr'un grup de marmură un moment din­tre acelea când regina sujţniea p s un rănit cu o mână şi cu alta li di msdlcatnenle.

Atu n i nimeni nu ştia că regina noastră e poetă ; picià bine, a pictat o E/anghî l ie , pentru m$Rs:',iirea Curtea ds Atg ; ş , ebr nu d' ise nimeni nirt*;r din pang ss.

l i tr 'o zi, acum v r e o douăzeci şi mai bine de ani, lumea a citi: cu mirare prin gazete că regina va cliî la Actdem's Română o nuvelă a sa ori-giosl í , intitulată : Puia. De atanci adoptând pseu­donimul Carn-e i Sylva, csra «zi e celebru In tostă lumea, M. S. a publicat poeme ş< romane numeroase cari s'au trtd is In mal toate limbile europene. »Ci geiârile unei regine* cu o urtfaţă de Louis Ubach; e ciíití şi citată d« toţi. Roma-ne?« >Astrís«, »Posta d î Camp«, Bste la use* , »Robia Paleşulni*, »D ;< U sghlui! Pânsţilor mel«, »Pebio Domenich*, ţunt adevírate capod'operi de stil şi psihrlogie; »Repsodia Dâmboviţel* cu­prinde poezii româneşti trădase îa nemţeşte, »Ur-sitoarei«, »Povestea îeginei bimefăcătoare* sunt poeme de un lirism şi o filosof ie înaltă; » Cu­vinte sufittsştW şi alte scrieri morale au ajuns în ţari Is noi a fi !n toate manile. M. S. împăratul Austriei Francise Iosif l a acordat Reg ln« me-

volume cât mai s iump, ca să aibă câştiguri cât mei mari, până când «editorii căiirsuaruiui acestuia fac comparaţii, îşi bst capulcu toate cataloagele exl-bttnte, cu toate bibliotecile poporale, ca mai apoi să te servească cât mai conştienţios.

Aici trebuie să spuuerw, că procedeul acesta nu este urmat numsl de societ&tca »D.« In Ger­mania. Suat o mulţime de societăţi, cari se o-cupă anume numai cu selecţionarea ăstorfel de biblioteci populare. Dlrire cele multe nu vreau să amlntssc decât două, ca să vedeţi cât de sistematic să urmează sici pe calea apucată.

Societatea » Zentral verein zar Gründung von Volksblbllothektn*, (Societatea centrală pentru în-fiioţsria bibliotecilor populare) din Berlin şi-a luat ca specialitate răspândirea >in masse* a culturii ia sate. Volumul de 240 de pagini, care s apărut Iű anul acesta in ediţia a 7 » şl care se vinde cu o marcă, conţine o serie ne­sfârşită de volume din toste ramurile ştiinţelor şl a beletristicei, volume, cari se pot comanda di­rect delà socíetíte, cu preţurile originale, fiind piătite In rate lunsre. Şi modalităţile sunt atât de uşoare, sfaturile atât de evidente, încât înţe­legi prea bine — dupăce ai cetit volumul acesta — cât de mult contribuie o astfel de societate ca şi cel din urmă cătun să îşi aibă biblio­teca sa.

Aiiă socktats'perîtru răspândirea cărţilor pen­tru tinerime, (»Verengte deutsche Prüfungs­ausschüssen fü-Jugendfürsorge«) editează volume de bibliografie, împărţind tuatariíiul după etatea copilului şi după estegoria materialul ni. Recenziile sunt făcute de învăţătorii şi profesorii specialişti, încât poţi să fii încredinţat că volumele reco

7 Iunie n. 1008. «TRIBUNA» Pag. 3

dalli :[Pro'Iiteris et artlbus, iar Universität«a din Budapesta titlul de dr. Honoris O ru sa.

Sufletul Reginei Binefăcătoare nu era Insă mul­tamit, întocmii ca in poema sa cu acest fitlu, M. S. DU putea face bine la toată lumea. Şi cel mai nenorociţi erau de sigur, acei ce nu vid, orbii! M. S. a înfiinţat azilul numit >Vatra Luminoasă* unde cei ce n'au lumina ochilor e i poată avea hrana zilnică şi fericirea ce posibil este a li-se procura. Râvna cu care ajuţi prin toate mijloa­cele această Fondat Iu ne araţi cât de mare şi no­bil e sufletul siu. Acolo, Intte fetiţe oarbe Işi petrece ore întregi ale zilei, strângând la sân co­pilaşi nenorociţi, măngiindu-i şi încurajându-i la viată.

Azilul, pentru bătrâni, Instituţia »Sfanta Elisa-beta* a Surorilor de Caritate, Azilul cu clinici delà Şosea şl câte alte Instituţii ce aduc ajutor omenlrei suferinde sunt opera Reginei. O altă fondaţie Carol-Elisabeta pentru ajutorarea ţărani­lor, va da roade mari cu timpul.

Cu prilejul Implinirel a patruzeci de ani de domnie glorioasă, Urăm Majestiţii Sale, s i tră­iască act mulţi şi fericiţi ca s i umpie ţara de Instituţii frumoase şi nobile, şl inimele românilor de bucurie şl fericire.

Ieri s'a sărbătorit in Capitali a 40 a unlversire dele venirea In ţari a scumpei noastre Suverane.

Des de dlmineaţi oraşul a fost splendid pa­voazat mai alfs parcursul dintre palatul regal şi parcui Carol I.

Doamnele din înalta societate bucureşteană au botărlt s i se faci o manifestaţie grandioasă M. S. Reginei. In acest scop s'a amenajat fosta Ex­poziţie, unde au loc serbirile cari s'au deschis ieri.

MM. LL. Regele, Regn», principesa Maria, principele Carol şi principesa Elisabeta, au ono­rat cu inalta Lor prezenţi aceste serbări.

Plecarea delà palatul regal k'a făcut cu un Im pozant cartegiu.

Inci de p« la ora 3, au început a se aduna în str. Clemenţei trăsurile cu cari veniseră dnele din socii täte cari trebuia s i însoţească cortegiul regal. Trăsurile au fost aranjate pe numele so­cietăţilor de blne-faceri ale ciror membre sunt menţionatele doamne.

La ora 3 şi jumătate au început a se aşeza pe ambele latuil ale ci lei Victoriei în apropierea palatului şcolior primare de bieţi.

Poli (ia sub ordinele directe ale domnului Emil Petrescu, pnfeclul poliţiei, era înşirată pe ttrăzi pentru menţinerea ordinei.

La ora 4 şl 20 minute au venit la palatul re­gal A. S. R. principesa Maria, principesa Elisa­beta şi pilnţul Caroi.

mandate de aceşti pedagogi au s i ajute desvol-tlrli spirituale a copilului tău.

Ca s i nu mal vorbim de o revistă anume pentru scopul acesta (»Jugendschriften Worte«, cu un tiraj de 32000 de exemplare In a. 1902). iau de alte zeci şi zeci de volume in direcţia arătată.

Aminetsc inia c i şi Avenarius a scos, într'alti edituri, la Kaiwey in München, un volum mare, menit pentru cetitorii mai înaintaţi, care reco­mandă lectura cea mai potrivită In diferitele ra­muri.

Acum cinci ani eram In apropierea Ѵіевei, în­tr'un sat cu câteva sute de locuitori. Dup i amie­zile pline de soare şi de călduri m i sileau să itau In casi câteva ceasuri. N u m i adusesem de acasă nici o carte. Nu ştiam cum si-mi petrec timpul mai bine. Şl am dat de biblioteca siteasci. 0, câte bunit i ţ i ! Ce selecţie excelenţi de litera­turi, de şliinţi popularizaţi, de filozofie chiar!

De atunci pricep mai bine binefacerile unei bi blioteci siteşti. Şi eu — striinul, care aveam o singuri cunoştinţă In întreg satul — am primit câte 5 - 6 volume firi altă plaţi decât câte 4 bani de volum şi f ir i de alt angajament. Biblioteca din satul de l ing i Viena (pe Semmerlng) poate concura foarte bine cu bibliotecile noastre din Oriştie, din Sebeşul-sisesc, din Arad, din Sibilu, din Braşov. (Mă înşel, nu avem nici una Incă?)

Dar s i ne întoarcem la societatea »D.« Vorbeam la început de gimnastica de idei.

Susţineam c i o societate are lipsi de o astfel de gimnastici. Va trebui s i aduc argumente, lată l e :

Avenarius scrie pe flecare pagini ultimi a bro­şurilor volante : > ori ce dorinţe, Intrebiri şi în-

Numeroi t l public, care aştepta pe stradă şi In balcoane trecerea cortegiului regal a salutat cu căldură familia princiari.

La ora 4 şi jumitate 24 de trisuri cari cu­prindeau pe membrele societăţilor de bice facere, având In frunte pe prefectul poliţiei, au Intrat In curtea palatului regal prin poarta de lângă cor­pul de gardi şi au eşit pe poarta cealaltă spre calea Victoriei.

MM. LL. Rigale principesa Maria şi ptincipii Carol şi Elisabeta, priveau defilarea trăsurilor de pe scările aripei stângi a palatului. Odată cele 24 de trăsuri trecute a tras la scări o frumoasă t r isur i rusească la care erau înhămaţi 8 cai ară­beşti dăruiţi M. S. Reginei ; 4 de citre M. S. S. Sultanul Turcilor şi 4 de M. S. S. Ţarul Ruşilor. Trăsura şi caii erau împodobiţi cu fiori de liliac şi par gliei tricolore şi mov.

Majestatea Sa a luat loc In trăsură acompa­niat de principesa Maria, apoi cortegiul s'a pus in mişcare.

După trăsura regali urma o căruţă de 5 cai negri împodobiţi cu panglici roşii, in care se afift principesa Eliiabeta şl mai multe copile apar­ţinând famiiilor Inaitr, apoi veneau celelalte tră­suri.

Suveranul şi prinţul Carol au salutat plecarea reginei.

Când cortegiul a Ieşit din curtea palatului, miile de oameni cari se aflau pe stradă, auisbuc-nit în urale furtunoase.

De pe balcoane se aruncau buchete de flori ţ i se agitau pălăriile şi batistele. Era fermecă­toare aiea&ti mărturisire sinceri de dragoste ce se arată scumpei noastre Suverane din partea publicului bucureştean.

Manifest!ţlle acestea s'au făcut M. S. Reginei pe tot parcursul pâni la expoziţie, unde corUjul a ajuns la ora 5. jum., mergând direct la pala­tul Regal, unde s'a ficut recepţia.

Muzicile militare au Intonat imnul regal, iar M. S. Regina a fost întâmpinaţi la coborâre de Suveran, care sosise înainte cu Prinţul Carcl In-tr'o trăsuri deschisă.

La o jumătate de or i dupi intrarea in Expo­ziţie a cortegiului Regal, au sosit şi carele alego­rice in ordinea următoare:

Corul cu muzica militară. Doi herolzi purtând două steaguri cu Insignele societăţii »Obolul« ; carul societăţii »Obolul»,- Doi herolzi cu Insig­nele societăţii »Teeitoarea«, carul societiţli >Ţe-sătoarca* ; carul florilor tras de 4 cai călăriţi de doi pieroţl; un automobil tras de 4 boi cu coarnele aurite ; şi carul Crucei roşii, reprezintati printr'o roabi cu păpuşi.

demnuri nouă sunt a se adresa comitetului so­cietăţii prin intermediul preşedintelui*.

Publicul se învaţă astfel a trăi pe picior de prii tenie cu conducătorii societăţii. E o continui legătură de idei şi din schimbul acesta se nasc toate îndemnurile buce, după cum iese schintela din lovitura cu amnarul.

Un învăţător dintr'o romuni uitaţi In cine ştie ce colţ de ţari, plămădeşte o idele. S i zicem: Işi pune întrebarea cum s'ar putea nimici icfluinţa dezastruoasi a romanelor senzaţionale de prin foiletoanele ziarului din provincie. Şi raţionează aşa : Daci s'ar trimite fiecărei redacţii câte un conspect a tuturor romanelor şi nuvelelor bune, cari au ieşit de sub tutela proprietăţii autorului şi daci li-s'ar pune la Inima redactorilor s i In­tri bulnţeze materialul acesta, care nu costi nimic, dar ajutori mult, e imposibil ca curentul s i nu prindă teren. Şl ţi alege învăţătorul nostru o coali a b i de hârtie, scrie cu mulţi bigare de seami dlui Avenarius şi aşteaptă. Avenarius are toată bunăvoinţa pentru orice î fat bun. Nu râde cu hohot, ca s i j 'gneasci, când citeşte câte un sfat mai naiv, c i l priveşte, II suceşte, ca un croito-raş, care a primit delà clientul s iu un cci tum ca s i l Intoarci şi misur i fiecare petec de haini, ca s i vadi ce se poate întrebuinţa şi ce trebue aruncat.

Vedeţi, aici e gimnastica de idei. Schimbul acesta de idei, de îndemnuri bune, de licăriri de spirit.

Dar învăţătorul de mai sus n'a avut Ia nici un caz o Idee rea. Avenarius i a prins-o şi a pus o In practici.

într'un viitor foileton mal multe despre aceasta. Lipsea, Iunie 1908.

Carele alegorice au străbătut calea Victoriei, str. Caro!, Calea Rshovei, str. 11 Iunie la parcui Carol I, unde a intrat Ia ora 0 şi un sfert seara.

Noul proieci alai Apponyi. 1. §. Atlt învăţământul zilnic In şcoalele de

stat, comunale şi confesionale, cât şi învăţămân­tul din cursurile de repetiţie va fi cu totul gra­tuit, astfel c i în aceste şcoli poporale nu se va pliti nici didactru şi nici taxa (adausul) de 30 fileri stabiliţi in § 10 al articolului de kge XLIII din 1891.

In toate aceste şcoli să va pliti cel mult taxa de 50 fileri ca taxă de înscriere, din partea fie­cărui elev primit In şcoală, cu aceea condiţie ca acest tă sumă s i se transpună pentru înmulţirea bibliotecei speciale a copţilor şl a învăţătorilor. Copii cari işi vor legitima starea de sărăcie, vor fi scutiţi şi de plitirea acestei taxe. In cursul de repetiţie şl ia şcoala economici poporali nu s i va plăti nid taxa de înscriere.

2. §. După elevii şcoalelor poporale comunale şi confesionale, statul In sensul aliniatului prim al paragrafului 10 din articolul XLIII, din 1891 va plăti ca recompensă în favorul institutului ge­neral pentru pensionarea învăţătorilor pâni la o nouă stabilire a legislaţiei suma anuali de 700.000 coroane.

3. §. La rugarea susţinătorilor de scoale co-munaie şl confesional;, statul dă despăgubire pentru aceea micşorare de venit, pe care o aduce cu sine gratuirea învăţământului In timpul când această lege va Intra in vigoare pentru toaie şcoa­lele existente, cari au satisfăcut cerinţelor artico­lului de lege şcolară din 1907.

Suma de despăgubire pentru o şcosli insă nu poate întrece suma care ar corespunde acelei taxe ds primire pe care ar aduna o şcoala res­pectivi socotind asupra fiecărui copil obligat de a merge la şcosli 15 cor. ca didactru, iar 1 cor. ca Uxă de înscriere.

In fiecare şcoală poporali comunala şi confe­sionali, care pe baza legel actuale are ajutor de »tat, fări deosebire că «juiorul de stat sub ce titlu se dă, acele dispoziţii aie articolul de lege şcolară din 1907 să valabilizeazi cari stabilesc condiţiunlle ajutorului d« utat dat sub titlul în­tregirii plăţii Invăţătoreşti şi pretensiile legale ale acesteia. Mai ales ia privi aţa încuviinţării dene­gării sau detragerii ajutorului de stat cerut pe baza legii actuase, fără deosebire la ace«a, c i a-jutorul de stat serveşte la întregirea competenţe­lor Invăţătoreşti, sau la acoperirea necesităţilor şcoslei (§ 5), acele dispoziţii ale articolului citat se vor aplica, cari se referă la încuviinţarea şi retragerea ajutorului de stat cerut sub titlul între­girii plăţii Invăţătoreşti, in deosebi scoţând Ia iveală că în senzul dispoziţiei cuprinse In paragraful 12-lea al legii amintite recurgerea unei comune; care n'a aruncat darga şcolară de 5 procente concesionata prin § ui 35 &1 articolului de lege XXXVIII din 1868, sau nu a exhsuriat o, mai departe recursul acelei confesiuni, ai cărei mem­brii cari pentru susţinerea şcoalel confesionale n'au dat cel puţin o contribuţie echivalentă cu 5 procente din darea de stat nu se poate luă In desbatere.

§ 5. Referitor la taxele de primire şi didactru; can până acuma s'au întrebuinţat In folosul sa­târelor invăţătoreşti, ribonificaţia aceasta ce Im In înţelesul acestei legi se cuvine drept despăgu­bire, se face conform § iui 31 din art. de lege XXVII din 1907. Ca bazi la stabil'rea acestei despăgubiri serveşte salarul garantat învăţătorilor in procesul verbal despre salare şl in tabela ta­xelor.

Ca despăgubire pentru taxele de primire şi didactru, cari nu se ţin de salarul învăţătorilor serveşte de asemenea ca ajutor de stat suma ce corespunde mediei sumelor preliminate In bud­getul şcolar din 1905—1906, 1906—1907 şi 1907—1908 a! respectivei scoale ca venit sub titlul acestor taxe. Stabilirea aceasta se va face prin comisiunea administrativi, iar ministrul cul­telor va lichida suma de despăgubire sub titlul de ajutor de stat la mâna scaunului şcolar al re­spectivei şcoli.

Modalităţile procedeului ministrului le va sta­bili dup i ascultarea autorităţilor superioare bise­riceşti pe cale de ordinaţiune.

Pag. 4 TRIBUNA* 7 Iunie n. 1908

Rngirlle In privinţa despăgubirilor de didactru trebue înaintate de către eforia şcoilelor comisiei administrative cel mult până la 30 Septemvrie 1010 § 6. După Intrarea In vigoare fiecare şcoală confesionali despre care s i constată ci afari de taxa de înscriere de 50 fii. să mai Încasează şi alte taxe, se va admonia şi daci In timp de 6 luni nu pune capăt acestei Ilegalităţi se va în­chide, iar susţlitorli respectivei scoale confesio­nale îşi vor pierde pentru totdeauna dreptul de a mai susţine şcoli.

§ 7. Fiecare susţiitor de şcoală se obligi, ca dup i isprăvirea celor 6 cursuri ale şcoalei pri­mare să dea elevilor un testimoniu compus In limba maghiară şl scutit, Insă are dreptul ca pe iângi limba maghiară să scrie testimoniul şi în limba de propunere a respectivei scoale in mod paralel. Tot asemenea trebue să se dea tes­timonii şi absolvenţilor cursului de repetiţie.

Directorul şcoalei respective e obligat a scrie aceste testimonii fără nici o taxă şi trebue să le Înainteze autorităţilor administrative locale spre legalizare. Şcoalele sunt obligate s i poartt un registru despre elevii cari au absolvat cele 6 cursuri şi despre testimonliîe date. Registrul de asemene trebueşte condus ia limba maghiară, dar pe lângă limba maghiară se poate folosi In mod paralel şi limba de propunere.

Formula testimonillor şi a registrelor o stabi­leşte ministrul de culte şi instrucţiune publici.

8. Legea aceasta in ce priveşte şcoalele pri­mär« de stat va Intra in vigoare la 1 Septemvrie 1909 iar cu privire Ia şcoalele primare confesio­nale 1 Septemvrie 1910.

§ 9. Cu executarea legii acesteia se încredin­ţează ministrului de culte şi instrucţiune publică şi ministrului de finanţe.

In amintirea lui Ciprian Porumbescu. Societatea filarmonică din Craiova ne

trimite apelul de mai la vale, pe care-1 pu­blicăm cu plăcere:

Societatea Filarmonici din Craiova va sărbă­tori şl ea amintirea lui Ciprian Porambesca, odată cu a patra aniversare a Int»meiert! Societiţei, adecă la 19 Iunie 1908, prlntr'un program alcă­tuit exclusiv din compoziţiunile Iui.

Dar pentrucă mii bine de două sute din fru­moasele Iul compoziţiuni muzicale n'su văzut incă lumină tiparului, este de datoria tuturor ro­mânilor de Inimi, ca să contribue fiecare, ami-aurat mijloacelor de care dispune, la colectarea unui fond pentru Înălţarea celui mai neperitor monument, ce se poate ridica bunului romln şi genialului compozitor, care a fost do r i an Po­rumbescu: e d i t a r e a c o m p o z i ţ l u n i l o r s a l e m u z i c a l e p e u n p r e ţ la Î n d e m â n a t u t u r o r .

Societatea Filarmonică din Craiova, având drept scop d t căpetenie cultivarea muzlcei cu ciracter românesc, crede de a sa datorie, să deschidă o subscripţie naţională, la care să Imbiie pe ro­mânii de pretutindeni, şi se înscrie In fruntea listei cu suma de lei una sută — atât câta) în-gădue mirginitele-i mijloace.

De aceea facem un călduros apel către toate Societăţile muzicale, cifre toţi iubitorii de muzici, către toţi bunii români, ca să dea sprijinul lor acestei porniri.

Ciprian Porumbescu a fost unul din pionerli muzlcei româneşti, ei a desvăluit comorile de frumuseţi cari zăceau ascunse in muzica noastră populari, arătând şl altora calea de urmat pen­tru viitor.

Este o sfântă datorie, ca să nu lăsăm să mu­cezi scă sub colbul anilor şl uitărei, strădania scurtei dar rodnicei sale vieţi. Să ne fie de pildă popoarele străine, conştiente de menirea lor, cari adună cu pietate, tipăresc şi răspândesc in cele patru colturi ale iumei producţinnile rămase dupi urma fruntaşilor lor. Va fi spre cinstea şi folo­sul neamului românesc întruparea gândului no­stru şi ne vom fi îndeplinit măcar acum o da­torie, trecută cu vederea atâta amar de ani.

In numele comitetului: Dr. C. Senina, preşe­dinte. C. Demetrescu-Creţa, p. secretar.

Din Bucovina. P a r t i d u l soc ia l c reş t in r o m â n . — Propa­

ganda creşiinsocială a găsit un teren cât se poate de potrivit In Bucovina. Gratie acestei pro­pagande, există astăzi In aceasti ţară un puter­nic partid social român, care desvoaltă o activi­tate rodnică în ce priveşte emanciparea ţăranilor din robia cămătarilor şi a tuturor celor aduşi de vânturi.

Bărbaţii de încredere ai acestui partid au ţinut Duminecă o adunare generală, la care au parti­cipat românii din toate părţile Bucovinei. Preoţi, învăţători, funcţionari şl cu deosebire foarte mulţi tirani au luat parte ia această adunare, care a fost prezidată de dl deputat A. Onciul.

DI Onciul luând cuvântul a dsclarat că a fă­cut toate sforţările spre a se ajunge la pace şi bună înţelegere In partidul român. A prezlntat adunării un proiect de regulament al partidului. Adunarea a primit cu însufleţire proiectul redac­tat de dl Onciul şl aprobat de clubul deputaţilor români din Viena. O singură rectificare s'a fácut proiectului ia punctul 4 in senzul că partidul creştin-social român, rezervându-şi absoluta in-depenţă in toate chestiunile naţionale şi culturale, se alătură In celelalte privinţe partidului creştin-social austriac, ai cărui şefi sunt dr. Carol Lue-ger şl A. Qessmann. Punctele mal Însemnate din programul acestui partid sunt următoarele :

1. Partidul creştin-social român ia Bucovina are de scop a promova, in cadrul credinţei pen­tru împărat şi împărăţie, îa Austria interesele naţionale, culturale şi economice ale românilor bucovineni.

2. In privinţa naţioniii, partidul vrea să ob­ţină pentru limba română drepturile ei, cuve­nite la diregitorii, In scoale şi In viaţa ob­ştească.

3. In privinţa culturală, el va Îngriji de pro­gresul românilor bucovineni pe temeiul legii, Hm bei şi obiceiurilor lor.

4. In privinţa economici şi in genere In toate trebile proprii, afară de cele naţionale şi cultu­rale, el adopţi programul partidului creştin-so­cial austriac şi se alipeşte partidului creştin-so­cial din Vlena.

După votarea regulamentului partidului, adu­narea a expediat domnului Lueger următoarea telegramă :

«Adunarea bărbiţ'lor de încredere români adu­naţi din întreaga Bucovina astăzi la Cernăuţi, aducându-şl aminte de toată dragostea şi de tot interesul, pe care dvoaitră, ilustre die primar, şl partidul pe care-1 conduceţi ll-au arătat faţă de întregul popor român, dlndu şi seamă de marea luptă întreprinsă de dvoastri pentru desroblrea popoarelor creştine de sub jugul ovreilor, vă exprimă admiraţiunea sa cea mai sinceri, şi vă roagă să continuaţi această luptă de mântuire şi să nu uitaţi şi de poporul român din Bucovina, care duce o luptă grea de existenţi cu cel mal periculos duşman al popoarelor creştlnec.

Sărbările delà Caransebeş. — Corespondenţă particulară. —

Li 3 I. c. >Societatea femeilor române din Ca­ransebeş a serbat jubileul de 25 ani al existen­ţei sale.

A străbătut un timp plin de frământări, de erupţiuni a pizmei şl răsbunărll şl cu mândria poate ea să arete acum efectul muncii sale : stra-f or marea cimitirului, nemaipomenit de silbăticlt şi neglcs, intr'un frumos licaş al odihnei eterne.

Cu o rară demnitate au decurs serbările. Marţi Ia 2 1. c. seara, clmlterul era feeric Iluminat, iar In ziua urmitoare dupi serviciul divin In biserica catedrală litla pâni la cimlter, unde s'a celebrat un parastas pentru toţi răposaţii cari odihnesc In acest cimitir. Eră plănuiţi şi o petrecere poporală In curtea blsericei catedrale, Insă comitetul paro­hial a oprit-o spre mulţumirea acelora, cari înde­lungat timp déjà cereau oprirea a orice petreceri lumeşti In curtea lăcaşului sfânt.

Din sfrăiiiitafo. A c o r d u l a n g l o r a s în c h e s t i u n e a mace­

d o n e a n ă . Agenţia Reuter afli c i guvernul ru­sesc este deja In posesiunea răspunsului şi pro­punerilor englez* privitoare Ia chestiunea mace­doneană. Eie formează răspunsul la contrapro-lectul lui Iswolsky, cu care guvernul rus răspun­sese Ia nota lordului Oray, In Aprilie trecut Nota engleză nu pune un nou punct de vedere politic, ci propune numai oartcarl modificări la propunerile ruse şi lărgirea unor puncte, asupra cărora cele două guverne sunt deja de acord Ia partea lor cea mai esenţiali. Se relevi c i resul-tatei* negocierilor stirultoare din săptămânile trecute dintre cele două guverne au depărtat di­ficultăţile, asupra oarecăror puncte şi că acordul nu va întârzia a fl complect Intr'un viitor apro­piat.

+ D m o w s k l , capul partidului national liberal

polon în duma rusească, vorbind Ia congresul tutulor Slavilor, care s'a ţinut In Petersburg, a făcut declaraţia urmitoare:

» Polonii se unesc cu m!ş:area panslavistă. Mântuirea naţionalitate!, având In vedere conste­laţia de azi, polone poate veni numai delà Rusia şi atârnă numai deia puterea acesteia, deoarece Germania se poartă faţă de Poloni cu cea mal mare duşmănie,

Declaraţia a făcut mare întipărire In toate cer­curile slave şl s t socoate ca o schimbare în­semnată In politica Polonilor din Rusia.

*

R e ş e d i n ţ a d e v a r ă a ţ a r u l u i . Ţarul şi ţa­rina şi-au luat reşedinţa de vară la Pelerhof.

IQ0TÄTI. A R A D , 6 Iunie n. 1008.

— Ziarul »Temps« d e s p r e Ungar ia . Cu prilejul inaugurării monumentului sol­daţilor francezi căzuţi la Gncibiserici s'au rostit vorbiri de colorit diplomatic atât din partea franceză cât şi din partea ungară. Vorbirile spuneau de o înfrăţire a senti­mentelor franceze şi maghiare. Marele ziar »Temps* felicitează acum Franţa de noua sa aliată şi spune că echilibrul euro­pean e asigurat acum pentru vremuri ne­prevăzute. Ziarele maghiare sunt cătrănite de acest comentar ironic.

— C u n u n i e . Luni la orele 11 a. m. îşi va serba domnul locotenent-colonel Silviu de Herbay cununia cu mult sărbătorita noa­stră artista, domnişoara Valeria Papp, în Lipova.

Implorăm darul dumnezeesc asupra ace­stei fericite alianţe.

— G r e v a un ive r s i t a r i l o r d in Aus t r ia . D j p i cum am amintit şi In numărul de ieri studenţii au proclamat grevă aproape la toate universită­ţile şi academiile din Austria. Probabil că şl stu­denţii deia universităţile din Krakiu şi Lemberg vor Intra în grevă.

Ieri pe la 8 ore dimineaţa peste 1000 de stu­denţi germani, slavi şi italieni delà universitatea din Vlena au sosit Ia universitate cu bis toan*şi cu treicolorul pe piept, şi au ciutat pr i i toate şalele, să vadă d i c i se mai ţin cursurile. Vizând c i nicăiri nu se ţin cursuri, au umplut din nou aula, ca s i se răfuiască cu studenţii clericali, la caz c i vor veni la cursuri. Aceştia Insă n'au venit.

Pe la 9 ore s'a prezentat rectorul universităţii von Ebner, consilier de curte, ţinând următoarea vorbire către studenţi :

Cel dmtfti atelier de pietre monamentale aranjat on patere electr ici

G e r s t e n b r e i n T a m a s г * й р і Fabricaţii proprii iii uriori, grillt, siynlt, librtior itc, din pietre de mor­mânt rnagazina se afli In K o l o z s v á r , F e r e n c z Józsaf -a i 2 5 .

JSSSUÍe* KolozsYir, Dózsma-u. nr. 21, дд. Filiale : Magyràrad, Nagyieben, Déva şi Bânpatak.

7 Iunie n. I •TRIBUNA. РЩ. 5

! Suni silit, ca uspendez cursurile şi s i in-Icbid unlversltateină ce se vor luă alte di spo­iel i . (Höcht Hc) Anunţul oficial 1 am afişat I pe tabla neagră, rog să plecaţi delà univers! • I tile ta cea mai e ordine si nici aici nici pe ! «trade să nu facdemonstraţil. Dacă piziţi li-laistea, atunci col profesoral va ţinea exame­nele. I Diel va succts i fie In curlnd rezolvată ! chestia universitär, s« vor începe din nou I cursurile. încă oi rog tinerimea, ca să pără-• iei tel In linişte versllatea.

! - Sfinţire ; b iser ică . Joi s'a făcut leu mare pompii s p r e mângâierea credin-! cioşilor, sfinţirebisericei gr.-or. române din [lorău, în B.hope Crişul repede. Actul [jfinţirei I-a făci P. S. Sa Episcopul Ara-ţdului I. I. Pappsistat de vicarul şi arhi-[mandritul V. tagra, protopopii N. Roxin, IT. Păcală şi A Munteanu, protodiaconul [dr. I. Suciu, prţii G . Papp (Oradea), St. ! Domocoş (Brai). Vom da un raport amă-! minţit. ! - C o n g r e s i a n t l d u e l l s t Ia B u d a p e s t a , m l (n ziua a do a congresului reprezentanţii I sociatăţllor eontrduelulul şi au cetit rapoartele [despre mişcarea ntra duelului din ţările respec­tive. Auditorul ascultat cn mare atenţiune re-pititul ac(lunii intra duelului şi s'a constatat | d nu numai nebri! acestei mişcări se sporesc U cu zi, ci şi nuărul duelelor a scăzut. Apoi a I trecut discuţia hdengnarea unul centru interna­tional ai Ligei aidneuste.

I - O n o u ă n a g o g ă la B u d a p e s t a . Azi [mâne cupolele sagogelor vor prevala turnurile [bisericilor creşti:. Pe strada Arena se edifică o mai sinagogă Comunitatea izraelită, ca nu [cumva sgomoti din stradă să turbure pe ere-Idncioşi in rugiiunile lor, au adresat primăriei Io petiţie, cerâa să pavoazeze strada cu asfalt. •Consiliul comual a respins Insă cererea evreilor [pe motiv că spmotul din sinagogă e atlt de Nare, Incăt nupoate fi turburat de cel din stradă.

- M o n u n e n t a l d in Molneş t i . Z lele tre­nte s'a inau.urat ia Molneşti monumentul eroi-p morţi Ia ăzboiul independentei.

Monumentil acesta a fost ridicat prin stăruln-fele unui conitet compus din d nil căp. Mihail plJdejcu, comandantul companiei locale: fraţi EfiWIde, unu! inspector comunal si altul primar : ІР Jânfu, judecător de ocol, şi Herman Theiler, Ieri a adunat prin subscripţie publică suma de ШООІеІ. [Monumentul, care este lucrat de sculptorul O. loboc din Bucureşti, e format dintr'o coloană « varietate de gresie aibă, cu o aquliă de bronz ivirf şl iotul aşezat pe un piedestal. înălţimea totală e de 4 metri. Următoarele Inscripţii sunt săpate pe piedestal :

iln amintirea eroiior delà 1877.78«. >Prln noi taşl-ne< şi »Nihil sine deo<. Lt Inaugurare a luat parte un imens public, precum şi foarte mulţi veterani din războiul in­

dependentei.

- Cum t r ă i e ş t e ţ a r u l ? La Ţarikoe Salo se (K mari pregătiri. Părechea itnperială nu peste •uit va pleca la Revai, u rde va primi pe Edu­ard regele Ang iei. Prin aceasta se face o mică Khlmbare în viaţa ţarului care nu e alta declt in veşnic chin. Cât de amărât e sufletul lui şl táti groază are de atentat se vede din măsurile se asigurare a vieţii sale. Aşa la Ţarskoie Salo 4 păzit de 1500 soldaţi. Iar In jurul palatului du sunt 400 de gardişti In frunte cu generalul Dedljuiin. In timpul din urmă s'au luat şi mai lipre măsuri. Intre Peterabug şi Ţarskoie Selo, telefonul e aşa fel tocmit, incât scrie de sine tot ce и telefonează şi imediat sunt cercetate vorbirile ue Dedjulin. Nu e telegramă, scrisoare san cores­pondenţă, care mai intâiu să nu treacă prin ma­nile lui Dedjulin. Până mai anii trecuţi (arul avea de adjutanţi pe generalii Trepov şi Hesse, cu ari mergând la plimbare discuta despre diferite lucruri, cu generalul Dedjulin nu discuta altceva, decit despre atentate şi ce fel de mături să mii la pentrucă să nu i fie viaţa in primejdie. Dedjulin aude ce vorbeşte ţarul şi simte că aci atmosfera e veşnic plină de groază. Afară de Dedjulin şi 4e|marli duci Petru şl N. Nlcolaevici, n'are alţi oa­

meni !n care s'ar putea încrede. Viata Iul e triată şl monotonă. Cu ministrul Sto'ypin vorbeşte de­spre afacerile imperiului Insă niciodată au Intră afund in discuţii. In timpul dia urmi a primit în audienţă pe prezidentul dumei: Chomjtkov şi cum s'a speriat camarila ! deoarece acesta a vor­bit timp de două ore cu ţarul. Noaptea când toată lumea se odihneşte, singur ţarul se plimbă neliniştit prin sumbrele odăi delà Ţarskoie Selo, până ce la urmi obosit se pune şi ceteşte fiind de bună seamă cu gândul tot Ia bombe. Când a auzit de atentatul contra regelui Don Carios din Portugalia ţarul deodată s'a făcut palid la faţă şi a leşinat.

De atunci e şi mai neliniştit I

— D u p ă C e r n ova . Anul trecut a apărut In »Neosoava«, un articol intitulat >Cine sunt cri­minalii* ? In care se spunea că jandarmii au fost cauza tuturor nenorocirilor şi întâmplărilor sân­geroase, pentru că fără nici un motiv, ci numai ca să dea >pe patrioţii « au măcelărit şi au puş­ca t In nenorociţii de siovaci. Articolul l'a scris Hegedűs István, calfă de pantof ar, contra căruia procuratura a intentat proces de pressa. Curtea cu jura(i din Pesta la osântlt p i autorul artico­lului ia 2 luni închisoare de stat şl 1000 de co­roane pedeapsă In bani. Curia a întărit sentinţa tribunilului.

— Sf in ţ i re d e b i se r i că şi l ub l l eu l d e 2 5 a n i d e p r e o ţ i e . N i s e scrie : Comuna Apadla ds pe valea Pogonlciului iacă la anul 1896 şl a zi­dit biserică şi şcoală nouă — din lipsă de mij­loace suficiente n'a putut o (biserica) înfrumseţa cum să cade Acum Insă a su:ces harnicului preot cu ajutorul oamenilor de bine a o întregi, — făcândusă templu nou prin sculptorul vestit Coiâriă şi sa pictat aşa de frumos iacât poate rivaliza cu bisericile din oraşe.

Sfinţirea să îndeplineşte prin binemerltosul şi neobositul protopop Andreiu Ohldiu ca manda­tar archeresc In 2/15 Iunie a. c. când îşi ser­bează iublleul de 25 ani al preoţiei şi Iubitul de toţi preotul Nicolae Cordean.

— O s i n u c i d e r e s e n s a ţ i o n a i ă . Eri în cursul audienţelor obişnuite s'a prezin-tat la secretarul de stat Szterenyi un ma­estru tâmplar cu o petiţie în care se plân­gea de escrocheriile agenţilor caselor de amanetare, afirmând despre sine că e jertfa acestor agenţi şi că a ajuns într'o situaţie de neagră mizerie. Secretarul de stat 1-a refusât pe motiv că tâmplarul a mai dat petiţii de acestea şi în trecut, dar cerceta­rea oficioasă a constatat că sunt lipsite de temei. Intr'un moment necontrolat, când Szterenyi privia în altă parte, petiţionantul scoase repentin un revolver şi trase mai multe focuri asupra sa.EI se chiamă Csu-kay şi suferea de mania de a controla ac­tivitatea caselor de amanetare. E de înţeles că sinuciderea a stârnit mare panică în mi­nister. Lumea a crezut la început că s'a comis atentat la viaţa lui Szterenyi, — svo-nul însă s'a desminţit. Sinucigaşul a fost dus la spital de oamenii societăţii de sal­vare. Ranele nu i sunt mortale.

— V a p o r în tâ rz ia t . Vaporul S. M. R. » îm­păratul Traian« a sosit Miercuri cu o întârziere de 13 ore. Pe bord se aruncase la Alexandria colonelul din armata turcă Pagur Bel Ahmed.

Autorităţile turceşti voind să I aresteze, dl Pe-rleţeanu s'a opus de oarece colonelul se afiă pe teritorul romin şi a telegrafia! la Bucureşti. Atunci autorităţile turceşti au ţinut vasul românesc sec-vestrat timp de 13 ore, dupăcare i a permis să părăsească oraşul Constanţinopole inpreună cu colonelul, care de aci a plecat spre Bucureşti.

— P r â n z d e ga lă . Li prânzul de gală delà 12 curent din Londra — scrie un ziar german — regele Eduard a purtat pentru Intâlaşi dată pantaloni scurţi, până la genunchi.

Tot! oaspefli de sex bărbătesc, împreună cu regele şl prinţul moştenitor, au apărut Ia frac şi pantaloni scurţi de mătase neagră. Singurii că­rora Ii-s'a îngăduit prin ceremonialul stabilit pantalonii lungt au fost preşedintele Fallieret şi ministrul Pichon.

— Ciocnir i d e v a p o a r e . Vaporul Bornéo venind din Bilbao şi plecând din Rotterdam spre Biry s'a ciocnit cn vaporul englez Qjeenswood care mergea la Himburg. Ambele vapoare au sosit aci avariate.

Zlarui »Petit Parizlen« află din Bruxelits c i circulă zvonul că vaporul Vaterland ai liniei Redstar, cu 1600 de pasageri, s'ar fi înecat in marea de Nord. Ştirea nu este confirmată până acuma.

Vaporul englez Loanda s'a ciocnit lângă Qood-winasands cu vaporul Junona.

Loanda s'a scufundat; echlpigiul său a fost salvat. Junona a fost avariat.

— A p e l e d e l à Karlsbad. Sub titlul »Lithiaza billiara şi apele delà Karlsbad« doctorul /. 7. Niera, medic balnear în Karl­sbad şi preţuit colaborator al nostru, a scris un studiu interesant în » Revista Ştiinţelor Medicale* din Bucureşti (1907). Studiul acesta, făcut cu multă pricepere şi compe­tenţă, 1-a scos acum şi în broşură de 39 pagini. Ceice doresc să afle puterea de vin­decare a apelor delà Karlsbad vor citi cu mult folos acest studiu.

— Anun ţ . învăţătorii, cari au absolvat oeda-gogia gr. cat. din Blaj In anul şcolar 1897/98, In urma înţelesului avut şi dupi cum avem scris şi In tablou, sunt rugaţi a ne revedea după timpul de 10 ani pe a 2-a z! de Rjsalii 15 Iunie a. c In Blaj. — La zisa colegului Dlonisie Luca de a se amâna întrunirea pe adunarea generală de toamnă sunt contra. Ori ne ţinem de ziua pre-fiptă, ori atunci rămâne cu totul. Comana-infe-rioarâ, 4 Iunie 1908. Laurenţia Pop, inv.

— R ă m ă ş i ţ e l e d e z a s t r u l u i d e l à C l u s l m a . Din Rio de Janeiro se anunţă, că vaporul scol ­iei de marina »Beniatnin Constante ia drumul său epe Yokohama a dat peste 20 rămăşiţe dia vapoarele ruseşti, ce au fost zdrobite Ia groaz­nicul dezastru delà Ciusima şl apoi aruncate da veluriie mirii pe insula Vake.

— Acc iden tu l Iul R o o s w e l t . Preşedintele Roosweit fa:ând cu soţia sa o preumblare călare In parcnl Rockeertk, a căzut peste zăgizul unul râu. Preşedintele s'a ridicat îndată fără a fi rănit.

— M o a r t e g e n e r a l u l u i Bul le r . Generalul Buller comandantul trupelor engleze Ia începu­tul răsboiului sud african, a încatat din viată In Londra.

— Ş a h u l Pe r ş i ei o ia Ia s ă n ă t o a s ă . Din Teheran i-se anunţă ziarului »Kölnische Zeitung«, că şahul persiei a părăsit capitala, de frica tur-burărilor ce sunt gafa să erumpă. După o tele­gramă a ziarului »Berliner Tagblatt«, primită d i s Teheran, alaltăieri şahul a şi iuat-o la sănătoasa cu moştenitorul de tron Achmand Mârza. Se crede că şahul a fugit in străinătate. Se aşteaptl turburărl vijelioase.. Bazareie sunt toate închise.

— C a m e r i e r u l W e d e l l . Din Berlin se anunţi , că In întreg Berlinul se vorbeşte despre dispa­riţia contelui camarier Wedell. Se susţine cu si­guranţa*, că Wedell a plecat î s Italia la porunca Împăratului Wilhelm. La acţiunea păcătoşeniilor iui KU mai luat parte o seamă de aristocraţi şi ofiţeri de ranguri înalte. Un general, a cărui nume încă n'a ajuns In public, şi-* şl dat dimlsia.

— S e m n a l e l e lui N e l s o n în l u p t a d e l à Trafa lgar . Q. Perin, bibliotecarul adroirali tatei engleze, a aflat cartea de semnale pentru flotă alcătuită la 1804 şi care se întrebuinţa In vre­mea acelei lupte pe apă (1805), când Nelson, amiralul englez Învinse flotei t întrunite ale Franţei şl Spaniei. Până acuma se credea c i semnalul dintâi a fost: » Anglia aşteaptă să-şi facă fiecare daiorla«, iar ai doilea, înainte de izbitura hotă­râtoare: >Apropiaţl-vâ mai mult de duşman*. S'au tălmăcit greşit, fiindcă se credea că Ia 1809 era cartea de semnale din 1799 şl că abia In 1309 a fniocuit-o cu alta. Semnalul întâi a cerut căpitanilor să se păzească bine şl Ie-a dat amă­nunte pentru luptă, iar al doilea însemna: » Ve­niţi nai In ajutor!<

— P u n g ă ş i e o r i g i n a l ă . Pungaşii de pretu-I tindenl sunt mai mult sau mai puţin ingenioşi, ! dar despre cei din Neapol se spune că întrec cu I mult pe tovarăşii lor din alte ţări. Vestitul ramă-

Pag. 6 »TRIBUNA* iunie n. 1908

şag al unul pungaş c i poate fură ziua 'namesza mare, pe stradă, mantaua de pe un ofiţer, numai un pungaş napolîtan a îndrăznit s i I facă şi s i l câştige.

Acum vine vestea despre o noui meserie a pungaşilor din acei oraş. Mulţi dintre aceştia tr i lese din faima şi in paguba medicilor vestiţi, cu cliente l i numeroasă, facind un fel de serviciu de avant-posturi delà gari pâni la locuinţele sau clinicile acestora; în chipul ăsta ei întâmpini pe oamenii bolnavi cari vin din provincie spre a conzulta vre-un medic vestit, II dau pe mâna to­varăşilor lor, cari e adevărat c i sunt şi ei spe­cialişti In felul lor, dar nu sunt cunoicuţi decât cel mult poliţiei.

Isprăvile acestea n'au fost denunţate de oamenii bolnavi, dintre cart cei mai mulţi nu băgau de seami pungăşia, ci de medici celebri cari se ve­deau păgubiţi in meseria lor. In urma numeroa­selor plângeri primite, poliţia a stabilit un ser­viciu de supraveghlere la casele a opt medici de frunte şl astfel a izbutit s i pună mâna pe câţiva din aceşti pungaş) in mcmentul când conduceau pe nişte bolnavi bogaţi din provincie la »vestltul doctor...c — tovarăş de pungăşie.

— R e m a r c ă m în »Magyar Penzügy« (delà 4 Iunie) o demnă şl energică apărare a băncilor româneşti calomniate în dietă şi în presa maghiară. Articolul este scris de dl Constantin Popp, funcţionar la » Albina*.

— Un t e m p l u lui Confuc lus , Ia New-Y o r k . Ministrul chinez la Washington, botezat din pi ic ina umorului său, Mai k Twain al Chinei, s'a pus In fruntea societăţii Confucius, interneiată de curând. Societatea aceasta are printre membrii ei şi albi, nu ntmai chinezi.

Dup i cum anunţi >Chinese Reform News« întâiul pucet al programului acestei societăţi e ridicare* in NcwYoik a unul templu aiul Con fucius. Cheltuielile In scopul acesta sunt evaluate Ia 100.000 de dolari. Cea mal mare parte a su­mei a fost subscrisă de negustorii chinezi bogaţi.

— L e a c c o n t r a oftice!. »Neues Wiener Journal« primeşte din N t w Y o t k următoarele a-mlnunte asupra experienţelor ce se fac cu noua metodă de vindecare a oftice! :

Aceste experienţe le face drul Craft Carol! asupra unui om în vârsti de 30 ani cu numele Frark Mcrritt.

Soţia şi copilul acestuia au murit de oftică, Iar el a ajuns In mare mizerie. Merritt s'a lisat de b u n i vole să fie Iroculat cu bacciiil ofticei.

Dr. Caroll declari c i părţile de jos ale plă­mânilor lui Merritt au devenit tuberculos! şi va începe acum asupra acestuia experienţe de vin­decare. Medicul afirmi ră a aflat o metodă nou i pentru vindecarea oftice! şi fagădueşte s i vin­dece in d o u i luni pe bolnavi, prin noul Iui sistem.

Facultatea de medicină destprobi experienţa pe fiinţe vii. Se zice că dr. Caroll va fi dat in

judecaţi.

— D a r e d e s e a m ă şl m u l ţ u m i t ă p u b l i c e . Cu ocazlunea concertului dat de tinerimea ro­mâni din Aga (Brestoviţ), vin a mulţam! urmă­torilor domni şi doamne ce au binevoit asupra-solvi: Dl dr. Iosiî Oai 4 cor., dl dr. Iulian luhos 5 cor., dl Rendek cu doamna 3 cor., dl Lucei cu doamna 5 cor. Glas Josif 2 cor., di Marco-vici 3 cor., dl losif Kis 8 cor., dl Nicolae Co­vrig şi Dezrö 4 cor., dl paroh Fllip Vuia şi d n a 2 cor., dl Zednic Deztö şi doamna 2 cor., dom­nişoarele Badescu 3 cor., Domokos şi doamna 2 cor., Dalei Arola 4 cor., Ont a Derne 3 cor., Zslkici 2 cor., Leszl 1 cor. 60 fii., Feleki József 1 cor.. 20 fii., Horvat 2 cor., Stefan Eneruţ 3cor. Ioan Cărăbaş 4 cor., Tiszolszki 2 cor., Cri şa 2 cor., Kálmán şl doamna 2 cor, şl mal mulţi alţi pe cari nu i-am putut însemnă. De tot au fost un venit de 06 cor. 60 fileri.

Tuturor onoraţilor contribuitori li-se aduce şi pe această cale cele mai sincere mulţumiri. In deosebi 1-se aduce muiţlmiti domnului paroh Filip Vuia, care şi-au dat toată truda şi osteneala pentru reuşita acestei petreceri. Aurel Ivi, înv.

— Matzky Ká ro ly , cofetar In Arad, reco­mandă pentru sezonul carnevalului cele mal fine prăjituri de thee şi bomboane Fabricaţie proprie:

Concert, petreceri. — Concert împreunai cu teatru şi joc va a-

ranja tinerimea români din Miniş, sub conduce­rea dlui înv. t ralan Fridrich, la 2/15 Iunie ziua a doua de Rusalii in curtea şcoala! ort. rom. din Mlniş. începutul punct la 8 ore seara. Venitul curat, e destinat pentru renovarea bisericii din Miniş.

Шііпс inforttafinni. U n p o p o r d e m n . In presa europeană

se comentează foarte viu următorul incident petrecut la Constantinopol.

In ziua de 31 Maiu a sosit la Constan­tinopol marele vapor român » împăratul Traian«. El,,venea delà Alexandria (Egipt). Intre alţi pasageri, avea pe bord şi pe Ah­med Zaour-Bey, fost major în jandarmeria vilaietului Smyrna, condamnat la muncă silnică pe viaţă, pentrucă a scris mai multe articole contra Sultanului. Aflând despre asta înalta Poarta, s'a adresat Legaţiunei Române din Constantinopole, cerând extră­darea condamnatului politic turc.

Legaţiunea română a cerut imediat in­strucţiuni guvernului român din Bucureşti, care i-a răspuns în următorul chip:

»Ori unde s'ar afla un vapor român sub drapelul ţării, este teritor român, refuză deci extrădarea unui condamnat politic şi afacerea vor judeca-o judecători romani«.

» împăratul Traian« a şi sosit la Con­stanţa, unde Zaour-Bey a debarcat şi mer­gând apoi la Bucureşti s'a pus la dispo­ziţia autorităţilor ţării. El este pus pe pi­cior liber, dându-şi cuvântul, că nu va pă­răsi ţara până nu i-se va judeca afacerea.

C ă n d n u n i s e v o r îngă lb in î a l b i t u r i l e ? Albiturile atunci nu ci se vor îngălbeni spiiân-du-le, daci in cea de pe urmi apă vânătă, sau In Intirlala cu care Ie întărim aceste, vărsăm un amestec d t spirt şi olei de terpentin astfel, c i într'un ciubiraş cu api vărsăm cam 2 Iingure din acest amestec Amestecul acestor două e a se face, c i 3 pirţi se fie spirt, tar 1 parte nu­mai terpentin. In un pod de casi luminos, de buni seami se vor usca mai albe albiturile, de­cât inti'unul întunecos. — Amestecul amintit nu este stricător albiturilor, precum ea,te de strică-cioasi înilbirea prin chior; din cauza aceasta recomandăm pentru Iniibire folosirea amestecu­lui de spirt şi terpentin.

• — Vlne ţ i r ea a lb i tu r i lo r . Vineţeala, înainte

de-a o topi în ap i rece, trebue topiţi totdeauna în ap i fírbinte. Altfel vom fi siguri, c i nu se fac pete vinete pe albituri.

B u r s a de- K ă r î n r ! si e fec te d in B u d a p e s t s ftaanpeíta, 6 Iunie 1ЗД8

МСИгГ.КГіА 1« 1 ORA I

Огіи î» Oct 1908 TM iig,j &ttxtă v» Oct. O i i pe Oct Ск&жгкі ва Iulie 1908

ШСНЕКЯЕА Ы 4 ORE >

Qtim pe Oct Secări pt Oct Ofi i pe Oct Сяеягмх ţie Iulie ІѴ08

2064- 22.66 17-82 - 17-84 Î4-74--J4 76 13-24-1326

20-80—20-82 17 92—17-94 14 80-1422 13-30—13-32

Preţul cerealelor dupi Щ. a fost următorii Grâu

De Tisa 22 1 0 - -23 K. 70 fii Din comitatul Albei — 22 5 5 - -23 » 45 » De Pesta 21 9 0 - -23 > 50 > Bănăţenesc 21 80- - 23 > 40 > De Bacica 22 10- -23 » 50 » Săcară — — 19 90- -20 » 20 > Orzul de nutreţ, cvalit. I. 13 50- - 13 > 80 >

» de cvalitatea II. 13 10- - 13 » 50 I Ovă s de » I. 14 80- - 1 5 10 i

» » » II. 13 90- - 1 4 » 70 i Cucuruz vechiu — — » — 1

» nou 13 15- - 1 3 » 35 >

BIBLIOGRrlE. A apărut: »Ciprian Porunscu« icoane dl

frământirile unui suflet de ist de dr. Valerl Branisce. Broşură de 120 paji. Cu portretul h C prian PorucDbescu după uha fotografie. Pn ţui unui exempar 1 coroană) bani.

Se pcate comat da prin «îinistraţiunf a zi rului » Drapelul» Lugoş, sarde a dreptul de autor.

* >Printre Hotare* este tltluinei reviste cai

cuprinde : Călătorii, Excursiuni, Geoafie, Etnografi

Monumente, Antichităţi, Cu ti aţa ţi Pitoreşti, et Director este dl Crlstu S. Nfgscn profesor -fost administrator al catei şcotlor. Redacţia Administraţia : str. Numa-Pompu, 17, Bucureş

Revitta aceasta va publica d-ţrieri de călătoi şi excursiuri făcute de românia ţară şl stri uitate, precum $1 «r; i ole şi silii ale străinili asupra ţării româneşti.

Toate articole ce le publică mt însoţite ( vederi şi llusiraţiuni luate după itură.

Plata abonamentului anual e$tt40 lei. Au apărut deja 2 numer?, foaie bine exec

täte.

Pomelnic pentru p o m e i i r e a viile şi morţ i lor , la l i turgii şi parastas legat în pânză 50 fii., în hârtie 30 fi S e află d e v â n z a r e la t i p o g r a f d i e c e z a n ă * şi la »Tribuna« î n Arai

Poşta Redacţia!. D-lui N. Mizere, J<şl. Dl S. S «cu'a se află

sanatorul Wällischhcf din Msria Euzersdorf lân Viena.

Redactor responsabil pro vi zor Seve r Bocu Editor proprietar O e o r g e Nich ln .

CONVOCARE.

Onoraţii acţionari ai institutului de cred şi economii „Viitorul" se convoacă pri aceasta în

adunarea generală extraordinară. carea se va ţinea Duminecă, în 21 In nie n. a. c. în Ocna Sibiiului.

Ordinea de zi: Modificarea §§-lor 12 şi 51 din statuteli

societate i. " O c n a , 4 Iunie 1908.

Direcţiunea.

W ' I J I H t f H i T l ^ MAI BUNA Щ f J a f . І а і Ч і І Ч . П І / . Ь Р Г / Г PURGATIVI.

Nr. 1 1 5 - 1 9 0 8 « T R I B U N A » Pag. 7.

Vin d e C o v â s â n ţ . 60 HI. d e p r i m a cal i tate , s e află de

rânzare Ia mai j o s s u b s c r i s a . Liferez şi câte 1 HI. eventua l şi

îbiar Va HI. pentru 48 cor. cel din 907, iar v e c h i u din 1896 pentru 70 coroane.

Văd. A . D r . Petran ARAD, strada Làzàr-Vilmos 4.

t ă v ă l i i d e î n c h i r i a t în Şomcuta Mare.

Institutul de credit şi economii «Chio­ara» cu sediul în Şomcuta-Mare (comi-ttul Sătmar) fosta capitală a districtului Nor, in casa proprie de nou edificată are ' dat în chirie

M prăvălii pentru doi comercianţi, I acelaş edificiu afară de localităţile de prăvălii pentru fiecare comerciant sunt câte 6 chilii (odăi) de locuinţă, culină, cămară, jnagazin şi pivniţă. [Fiind ambele prăvălii în acelaşi edificiu mul dintre comercianţi poate ţinea

mărfuri de b ă c ă n i e şi c o l o n i a l e Ivegyes kereskedés) iar celalait mărfuri de m o d ă ( rő íőskereskedés )

•tat pentru ţărani cât şi pentru inteliginţă. [Lipsa acestor două prăvălii în ţinutul lostru, locuit în cea mai mare parte de români este de mult simţită; prin urmare иоі comercianţi harnici şi conştienţioşi ar putea realiza afaceri foarte bune, la ceeace • direcţiunea institutului «Chiorana» le vor ia tot concursul.

Reflectanţii la aceste două prăvălii sunt baţi a se présenta în persoană cel mult nană în 1 Iule a. crt. st. n. pentru a vedea localităţile de închiriat, a să informa despre împrejurările din ţinutul nos t r j şi eventual feentru statorirea condiţiunilor de contract.

Şomcuta-Mare la 28 Maiu 1908. Direc ţ iunea .

Se caută

cu praxă bună : lângă leafă fixă de 140 coroane lunar, venite laterale din comisiuni. Ibaşfalău (Erzsébetváros) 3/VI 1908.

Dr. Alexandru Morar iu , advocat.

A n u n ţ . In comitatul Bihor, în hotarul comunei

(őtegyán şi Ant. e de v â n z a r e prin par-îlare

domeniu de 1100 jugere de pământ ii toate edificiile economice şi pădure, 'amantul după secere se poate luà în po-esiune. Cumpărătorii să se adreseze sub crisului. O r a d e a - M a r e (Nagyvárad).

Dr. George Roxin, advocat.

m a g a z i n d e g l i e t e ,

pentru dame şi bărbaţi. ARAD, Kossuth utca 67.

Fabr i ca ţ i e p r o p r i e . P r e ţ u r i ief t ine.

Ghete de şevro pentru domni 12*40 cor. « » box » > 11*60 » . » şevro cu bumbi p dame 10-90 » » » cu şirete pentru dame 9'60 > » » box cu şirete p. dame 8*30 » > » pele de vitei p. dame 7-60 »

Jumătăţi de şevro brun 900 » Jumătăţi de şevro 7-60 » Jumătăţi de căprioară 6"40 « Ghete tari de muncitori delà T— cor. Qhete de copii delà 3 -— cor.

Mijlocul cel mai bun de tmfrumseţare din lume !

care pentru însuşirea neîntrecută de îmfrnm-seţare ia expoziţia din 1900 Paris a fost premiata.

CREMA REGINA carata în timpul cel mai scări faţă de orice catifelata. UN BORCAN 1 coroană 40 fileri,

PUDRA REGINA se recomanda ca cea mai bană dintre pudrele pană acam eu*ios-caie. Se vind în coloare albă, roza şi crema. O ŞCATULĂ 1 coroană 40 fileri,

SĂPUNUL CREMA REGINA e нарпоиі cei mai de toaletă pentru înfrumseţarea feţei. O BUCATĂ 70 fileri.

De vândut în laboratorul chemieal al Ini

î e m e s v a s 1 ! J ó z s e f .. itpotecar ..

Szeged. Petőf i S u g à r - u t şi la T ő r ö k J ó z s e f , apotecar, Budapest, Király-u.

Fondat la unni 1892.

K A U L I C H E T E L

• 4

I s i

moderate. — Catalogua ilustrate area măsurei aşa în loc ca şi în

tuit cu porto

B U D A P E S T n u m a i IV.,

Sze rv i t a - t é r 5, f é l em.

demulteori deco­rat, cel mai vechi

şi mai plăcut

a t e l i e r

corse te în care se con­fecţionează cor­sete reform ne­vătămător să­nătăţii, în faţă drept, stomacul îl lasă liber, to-aşa şi susţiitoa-rea de piept, strîngătoarea

de foaie şi de şolduri, susţii-toare de spate, precum şi cor­sete ortopedice după moda ire-centă şi solidr pe lângă pretuie

şi îndrumare pentru lu-province se trimit gra-franco.

Nediscutabil

cel mai bun motor de ulei brut în lumea întreagă etîSîr Motor de ulei brut „FLEWA" In Ungaria se foloseşte cu succes în nenumărate mori Cheltuiala punerei în mişcare pe oră cam 1—2

fileri putere de un cal.

Nenumărate scrisori de recunoştinţă şi mulţumită. Motoare de benzin şi gaz de pompat

ojomobile de benzin şi instrumente de îmblătit in oate mărimele şi calitatea cea mai bună expedează

pe lângă garanţie. I :?S 15. B u d a p e s t a .

Cancelarea şi magazinul : V., Lipot-körut 15. sz. o e ~ Catalog1 da preţ şi de bişret gratuit.

In atenţiunea medicilor şi a bărbierilor,

In primul atelier din Ardeal de ascuţit ca putere electrică, se ascut şi se melirează cu preturi moderate tot felul de instrumente medicale şi de băr­bier. Instrumentele trimise pe postă se agcut în 24 de ore.

Solicitam încrederea binevoi­toare rămân eu stimă:

Exner Sándor N A G Y - S Z E B E I V .

promenada Bretter.

Băile Bogdarígós Comitatul Timiş, pe linia Temesvár-Radna-Lippa, la 7 kilometri delà staţiunea Charlot-tenburg. Staţiune de postă şi telefon pe teritorui băilor, E consul să se comande dinainte trăsură la gară. Băile prin poziţia lor e o staţiune admiaabilă, climatorică, vin­decătoare şi pentru vilegiatură, apa ѳ cu efect mare contra reumei, a gutei şi pentru boalele de nervi, care prin ordinaţiunea ministerială 39,445/1906 a fost clasată între

staţiunile balneare. Bucătărie excelentă şi odăi frumoase.

Detailuri dă în B o g d ar i g ó s v á d . X t e m m . « : - . 1 3£AtyYi.«r i«S şi J N ä g - e l e Ä B t a l , farmacist în — Temesvár-Gyárváros, Fô-utca nr. 44. —

Telefon nr. 322. ca proprietari principali.

100 exemplare de corecjiuni Î S calitatea cea mai bună 9o fileri porto pentru ioc exemplare 30 fii. pachet de 5 kg. (până la 600 bucăţi, 72 fileri ; dacă banii se trimit în-nainte; l e g a r e a c o r e c ţ i i l o r « H a i a d a s » (de în-naintare) cu porto cu tot 1 cor. 4 0 fii. la li­brăria I N G U S Z I. şi fiul, Arad.

A N U N Ţ U R I -

p r i m e ş t e admin i s tra ţ ia »Tribuna« p e l â n g ă preţur i le c e l e mai m o d e r a t e .

Pag. a . T R I B U N A . Nr. 115. 190

Grósz Nagy fercncz, eist, ::

DEBRECZEN, Şas-u. 8, ,,Аг»цу egyszarvú".

Recomandă medicamente speciale preparate. N u m a i охініД reumft !

Cine voieşte să scape de orice soi de r - e u m â , şi de tot felul de dureri externe să cumpere o sticlă mare din renumitul B a l z a m R e g e s c (Király Balzsam) al cărui efect vindecător recunoscut

de medici. 1 sticlă mare 2-65 cor. cu îndrumare. 3 sticle mari 6-65 cor. cu îndrumare, porto franco cu rambursa. Patentat, în nenumărate spitale de frunte se aplică ca cel mai eficace medica­ment.

•Hajdúsági Bajuszpedrő.

Xunui există reuni ă !

Védjegy

MUSTAŢA E FRUMOASĂ dacă întrebuinţezi

POMĂDA HÄJDUSÄG cea mai bună pentru creşterea şl potrivirea musteţelor, pregătită din materie neunsuroasă. Efec­t u l se v e d e moarte i u t e şi c u s i g u r a n ţ ă . Scutit prin lege. Un borcan SO fil. Prin postă se trimit numai 3 borcane cu 2*lv> Cor. Cu rambursa gratuit.

- - - - M E D I C A M E N T - - - -P E N T R U V O P S I R E A P A R U L U I în culori blond, brunet sau negru. Efect la moment. O singură vopsire e de ajuus, ca părul sau musta­ţa o 1 u n ă să aibă culoarea ce o doreşte. Nu înă­spreşte părul. O sticlă cu medicament pentru ori şi ce culoare 4 cor.

Magaz in d e m a ş i n i d e cusut , b ic ic le te şi m a ş i n i d e vorbit]

LADÁNYI IZSŐ Temesvár Belváros, Zápolya-u. edificiul seminarului rom. catolic,

Tele fon 577. Telefon O mulţime de scrisori de recunoştinţa. Marfa cea mai bună. Pn

de marfă. Plătire în rate fără, ridicare de preţuri. F Maşini de cusut Singer veritabile, cu luntrită în formă de r i

maşini de cusut Central-Bolin. Maşini de cusut pentru pantofari cu bl în stânga. Maşini de cusut Cylindrice (cu capde colibru).

Cele mai bune biciclete şi părţi constituante. F o n o g r a f e cu 7 coroane,;

G r a m o f o a n e d e l à 18 cor. în s Plăci veritabile „angyal" şi „favor

plăci cu două feţe mare asortiment^ tece maghiare, germane, româneţt sârbeşti. înregistrări deia Svachim. : ruso, Melbor, Scotti, Slezak, Kurzi gedüs, Göndör, Gyárfás etc. Corfesct nescu Stefănescu. Suluri de fonoiţraf Columbia 1-30

Ш Ш Ш m m m m m m m

HAMMER ZS. é s TARSA măiestru de articole electrice şi fabricant de balanţe [cântare].

A R A D , Piaţa B o r o s - Bén i , Nr . 1. (In casa dlui Dr. Sever Isp Mare atelier de reparaturi speciale. Marc magazin stabil în biciclete fabricaţii engleze, americane şi germane.

Singurul vânzător al masinei de cusut celebre „VICTORIA 1

„ O P P E L " , „SINGER" şi „MINERVA" cu suneica în iormi de roată. Magaz in d e b a l a n ţ e d e c i m a l e şi d e bucătărie

M a r e a s o r t i m e n t în pa r t i d e m a ş i n i d e cusu t , ar­t i c o l e d e m o n t a t e bici

ÍTÍT^sm c le te şl a r t i c o l e d e elec-t r ic i ta te .

Tot fe lul de r ipara ţ iun i în branşa aaeasta pelâi igi pre ţur i modera te şi garanţie

1 Depozit de articole de Norinberg, articole de podoabă, modă de bărbaţi.

PENTRU SEZONUL DE PRIMĂVARĂ, PREŢURILE CELE MAI IEFTINE,

Ä11 CAClt c o r d o a n e d e f e m e i > COP» S* f e t e> m o d a c e a WifirP ( l o P d e ) ' Jucării de copii, ouà de Paşti, stropitori A U MJMl mai nouă, pălării pentru bărbaţi şi copii, • lU l l l tC de calitatea cea mai bună, preturi ieftine. Pro-albituri, cravate, manjete, gulere, asortiment bogat. baţi numai odată şi vă veţi convinge.

Granwfoanele cele mai bune şi plăci se pot cumpăra cu scăzământ la preţuri. O cumpărare de probă va convinge pe orişicine despre asta. C E

Rog binevoitoarea atenţie: ШЕшшШ^*"Ь|Jj^|^|tt^fu. „LA PAPAGALUL VERDE*' vis-à-vis cu statua st. treim.

ТИТ ТИТ

t

Prima fabrică de mobile de fier în Ardeal! j l o v i

Kolozsvár, Unio-uíca 21. Săvârşeşte tot felul de lucruri ce întră în specia aceasta,

precum : l a v a l o u r i , p a t u r i , d u l a p u r i d e n o a p t e , p a t u r i d e cop i i , s o m i e r e d e s î r m ă d e o ţ e l , p a t u r i t a p e t a t e d e î n c h i s , c u i e r e d e h a i n e , m o b i l ă în p a r t e d e fier, c o ş u r i d e l e m n e , ţ i n ă t o a r e d e c ă r b u n i , cu poleială în diferite colori şi executare de lux. Mai departe m o n t a r e d e c a s a r m e , l o c u i n ţ e d e p o m p i e r i , sp i t a l e , i n t e r n a t e , ş co l i , i n s t i t u t e , c a f ene l e şi r e s t a u r a n t e . Mese , b ă n c i şi s c a u n e d e g r ă d i n ă .

Recomandând industria mea specială şi bine aranjată, rog totodată pe onor. public pentru binevoitoarele comande.

S P E C I A L I T Ă Ţ I : s o m i e r e d e s î r m ă d e o ţ e l , o i i w fac după măsură ieftin şi curând.

TIPOGRAFIA GEORGB NICHIN, — ARAD. 4

Nr. 115 - 1908. » T R I B U N A « Pag. 9.

Avem onoare a aduce la cunoştinţă on. public cä ne-am lărgit atelierul propriu de tapiserie, măsar, strungărie şi de mobile, unde putem satisface şi gusturile cele mai delicate. Preţurile noastre sunt foarte solide. Lucrul nostru solid şi serviciul prompt a fost recunoscut din mai multe părţi. Funcţiona­rilor de stat şi oficerilor le facem preţuri de favor.

Pelleyné şi Schmidt. Oradea m a r e , s trada Te leky nr. 24

Cel mai mare magazin şi atelier de reparat bicic­lete şi maşini de cusnt din Arad.

Hammer Vi lmos M a e s t r u d e e l e c t r i c i t a t e

Arad , S z a b a d s á g t é r 7. Te le fon 96 . Pfaff şi Singer. Mare asortimert şi cel mai ieftin magazin de maşini de cusut M i n e r v a ca roată şi biciclete Pnch şi Premier precum şi părţi coDstitoante de maşini, plăci de gramofoane. — Ace de maşină de cusut veritabile englezeşti. Condiţii de plată favorabile. Mare atelier special

de reparaturi.

Cel m a i b u n n u t r e m â n t p e n t r u cân i e s t e şi v a r ă m â n e a r e n u m i t u l

„Fa t t inger 's Hunde kucl ien"

(Mâncarea de c â n i a lui Fattinger) ca re dintre toate mâncăr i le pen t ru * câni e cea mai hrăni toare . „, 5 0 k lg . 2 3 c o r o a n e 5 k lg . p o t o -.-. f r a n c o cu 3*20 c o r o a n e . . \

F a t t i n g e r ' s Puppy B i s q u i t * # * pen t ru câni tineri. : *** 5 0 k lg . 2 6 c o r o a n e . 5 k lg . p o r t o -.•. f r a n c o cu 3 5 0 c o r o a n e , л • - Prospecte gratis şi franco. - •

îattinger's Patent-Hundekuchen şi Geflügelfutter (nutreţ pentru păsări).

F a b r i k W i e n e r - N e u s t a d t . - - - Peste 250 de preţuri. - - -Nntremftntul de animale a lui Fattin-

ger e controlat de veterinari.

О Ю Н Ѳ е і Ю О Н О О І І д О К Ѳ О І

Szeszák F. és Fia fabrică de trăsuri aranjate cu electricitate

Kolozsvár, Malom-u. 12. M a r e m a g a z i n d e t r ă su r i , c a r e î n d e s t u l e ş t a — o r i c e p r e t e n ţ i i ; a t e l i e r d e r e p a r a r e . —

F a b r i c ă d e c a l e s e a s o r t a t ă cu t o a t e maş l -n e l e m o d e r n e t e h n i c e .

In Cluj şl jur ѳ unica fabrica, în care se pregăteşte fle­care perte a trăsurei: fabricăm r o a t e , facem lucruri de fierar, p i e l a r şi de l u s t r u i t subt condu­cerea mea personală, cu preţurile cele mal moderate. — Ţinta noastră principală e: lucrare bună şi solidă, dai Ieftină.— Serviciu prompt. — R ă s p u n d e m i m e -c l i i v t c o m a n d e l o r c l i n p r o v i n c i e . ^ — Recomandăm diversele părţi de trăsură, cari se vând ; aşa •urnitele .mântuitoare de noroiu* cu şezutul Închis bine

Fondat in 1870. Preţcurent gratis.

Provisiuni de maşini cu vapor LOCOMOBILE

făcător de jirezi de paie în formă întrebuinţată şi cu dregere

s e p o t c ă p ă t a p e l â n g ă cond i ţ i i d e p l ă t l r e f o a r t e f a v o r a b i l ă la firma -

S E I F R I E D H U G Ó B U D A P E S T , V., s t r . K a t o n a J ó z s e f 17.

Sa fondat în anul 1868.

următorul lui SILBERMANN J.

comerciant ţi măiestru de căciuli, precum ţi institut de plissé în

Te mesvár-Gyá rvá ro s Andrássy~ut nr. 7, lăngă fraţii Deutsch.

Recomandă magazinul său abundant adjustat ou tot felul de fabricante proprii de

piei perziane. piei veritabile de Ardeal negre şi feştite. piei de lipsea, căciuli pregătite din pă-

nură Kriemer. Mare magazin In tot felul de modă nouă de

p ă l ă r i i p e n t r u b ă r b a ţ i ş i c o p i i . mai departe am piei veritabile din ţară şi străinătate, precum perziane KRIEMER, farbuite de Lipsea, precum

şi de miel alb. In institutul meu de plissé se primest tot felul de haine

pentru plissé, din loc şi provinţă. Preţuri moderate, serviciu prompt! «

desfacere in mic şi mare. — Comandele du provinţă se execiti — — — — — — prompt şi repede. — — — — —

M O X I N cea mai

bună cremă de ghete ; N

O X

C U r ja ten ta tä '

N S e p o a t e căpăta în t o a t e p r ă v ă l i i l e ma i b u n e

The „ N o x i n " Co. L o n d r a : E. C. 57 Chisvell

Street.

V i e n a : XVIII/l Willy Weingärtner Semper Strasse 13

Telefon 22149.

Par i s :

125 Bue Montmartre.

B u d a p e s t a :

Brüder Hochinger.

Jgaz c i a s o r n i c a r ş i g i u v a e r g i u

ARAD, Pia{a Libertăţii l â n g â e d i f i c i u l t e a t r u l u i v e c i i i u .

Aur şi argint călcat c u m p ă r ă pentru c r e ţ u l cel mai m a r e d e zi, ori s c h i m b ă pentru a l te

o b i e c t e d e aur şi argint .

Pag. 10 „ T R I B U N A " Nr. 110 — 1908.

pentru că poţi scăpa de ori-ce durere pro­venită din răceală prin vestitul

Spirt de ghiafă (jégzesz). E singura mângâiere pentru cei ce sufer

de podagră ischiaşi şi reumă. Nu este numai un medicament indispenzabii

de casă, dar din cauza efectului grabnic şi radical chiar o m i n u n e .

Dl învăţător-director Z. Szőke Albert din Pan-czélcseh îmi scrie următoarele:

Spirtul de ghiaţă mare bucurie, că în trei rânduri şi anume Ia o d u r e r e d e m ă s e a , la d u r e r e d e s t o m a c h , la d u r e r e d e înţepenirea gâtului şi o d a t ă la d u r e r e d a c a p 1'am folosit cu deplin succes. II reco­mand c ă l d u r o s ori-şi-cui, căci e o adevă­r a t ă b i n e c u v â n t a r e p e n t r u cei-ce sufer .

M a i c e r 3 s t i c l e m a r i .

Durerea de dinţi şi de cap Înceată deloc de el. La o b o s e a l ă , s i m ţ d e s l ă b i c i u n e , la eso-

fa rea d u p ă luc ru l g r eu , la î m p u n s ă t u r i d in c o a s t ă , la sc r in t i tu r l , la d u r e r i d e s t o m a c h , d e p i e p t şi la d u r e r i d e foa ie e tc , după o singură frecare omul se simte ca de nou născut.

Minunatul C \ , Aß / r h î n f S a întrecut D-Tale = J p l l l UC g U l d l ^ d toată aştep­tarea mea, drept aceea mai cer şese sticle mici din acest medicament escelent. Cu deosebită stimă

K é k e l l ő Jos i f L á s z l ó , paroch

Dragă Die apotecar! Binevoeşte a-mi trimite cu rambursa sase sticle mici din vestitul =

S p i r t de g h i a ţ ă (jégszesz) cu întoarcerea poştei ; căci au un efect foarte bun şi se pot folosi cu un mare rezultat: şi-I reco­mand foarte călduros ori-şi-cui.

Dumnezeu să trăiască pe inventatorul spir tu­lui d e g h i a ţ ă .

A t k á r B a n d e r G á b o r , măsar.

E cu neputinţă a înşira nenumăratele epistole de recunoştinţă şi mulţămită, prin

, u, spirtul de ahiafă. Aceste puţine specimene dovedesc escelenţa şi marea lui răspândire într'un timp foarte scurt, încât deja are şi imitatori.

Inventatorul şi unicul său fabricant este:

Szémann Ágoston a p o t e c a r

H A T V A N . 3 sticle mari sau 6 sticle mici trimit france

ori-unde. P r e ţ u l : 1 s t ic lă m a r e 1 cor . 2 0 fii., s t iclă

m i c ă 6 0 fii.

Fie-care sticlă e sigilată şi numele inven­tatorului se află atât pe sticlă, cât şi pe avisul de folosinţă.

P e p o s t ă n u m a i 3 st ic le m a r i s au g st ic le mici s e p o a t e t r imi te .

Să ne ferim de imitaţiuni. ~»

s t a ţ i u n e d e căi fe ra te , p o s t ă şl te legraf . Delà gara de nord din Pesta vagon accelerat direct. Seizonul

delà 15 Mai—15 Septemvri». MF~ Băi speciale pentru bolnavi de inimă pentru boale femeeşti, la boale de beşică şi rinichi, la boale de piatră şi nisip, cataruri de intestine şi de stomac. Contra anemiei, contra limfaticismului şi contra rachitamulai, contra slăbiciunei generale şi contra boalelor de femei. Izvoare ra-

dioctive ca aceid carbonic şi surate şi izvoare fenginxase cu accid carbonic. Prospect se trimite la dorinţă. ————•—— D i r e c ţ i u n e a b ă i l o r .

PRODUSELE DE ACIO CARBONIC î i l o Ъ а і і о г * M u s c h o n g - B u z i a ş .

se expoartă în afară de cartel imediat în orice cantitate acid carbonic curat, natural d i n i z v o a r e l e r e n u m i t e a l e b ă i l o r B u z î a ş . Să nu se confunde cu apele produse în mod artificial, cari

n'au confinuf aşa bogat de acid carbonic. ЙВИГ* S e r v i c i u p r o m i r t şii c o n ş t i e n ţ i o s ! ! " ~ W

Adresa telegrafică: M u s c h o n g H u z i a s f ü r d ö Interurban telefon 18 sz.

FridericHdDig turnător ie , fabrică de c l o p o t e şi metal , aran­jată pe m o t o r de vapor

A r a d , s t r a d a R â k o e z i N r . 1 1 - 2 8 Fondat la 1840, Premiat la 1800 cu cea mai mare medalie de stat.

Cu garanţie pe mal mulţi ani şi pe lânglt cele mal favorabile condiţii de plutirt — recomandă, clopotele sale cu patentă ces. şi reg. invenţie \proprie, cari au avantagiul că faţă cu or ice alte clopote la turnarea [unui şi aceluiaşi clopot tare şi cu sunet adânc — ѳѳ face o economie de 20—30°/0 la greutatea metalului. Recomanda tot-odată clopote de fer ce se pot învîrti şi postamentei?, de fer, prin a căror întrebuinţare clopotele se pot scuti de crepat chiar şi cele mal mari clopote se pot trage färä-ea s& se clatine turnul. Recomanda apoi transformarea clopotelor vechi în coroana, de fer, ce se poate învîrti, cum şi turnarea din nou a clopotelor vechi, sau schimbarea lor cu clopotenouă pe lângă

o suprasolvire neînsemnată.

L i s te de preţuri şi cu i lus tratu lu i — la dorinţă se t r imi t grat is .

Oi Cine doreşte călătorie de Oi plăcere ieftină, bună şi Щ

iute în 6 zile la A m e r i c a (Statele unite, Canada şi Argentina) acela să ceară îndrumări româneşti delà

Falk şi Comp * (secţia românescă.)

Hamburg, « Strada Rarboisen. 30. © §

ä o § " е-тэ №> cfa еДэ alo оАз &7э сдо оТо сТэ с|э afe втл еАэ аТЬ g

ааѴ I P r - â v â l i e r o m â n e a s c ă , ІВЧ

G a t o r B é r e s 5

CLUJ, (Kolozsvár) Kossuth Lajos u. 7. Telefon 654. Montare de iluminat cu electricitate, montare de telefon, sonerii elec­trice, parafulgere. z i

Magazin stabil : lămpi în formă de lustru, şi de braţe de pereţi precum şi tot felul

de obiecte pentru eleefricifafe Reparatur i l e le să­vârşesc p e lângă ga­ranţ ie a ş a î n loc , ca

în prov inc i e .

Nr 115,— 1908 » T R I B U N A « Pag. 11

№ v * j , * V > Ч V * V *• -V -* w 1 ч/ • -•- 4- . L. Ч- , -+ -X- Ч V *^ -st -A- • 's t "T *" -Or

0 păpuşă pentru probă numai 5 cor. 50 fiieri.

Pregătit cu pânză 9 coroane. Se află la pregătitorul de păpuşi de probă

V a j d a S a m u B U D A P E S T , Káro ly -körut 11. sz .

Mare institut de reparat de păpuşi de jucărie. Preţ-curent gratis! H Reparare de păpuşi! V â n z a r e e n g r o s ş i e n d e t a i l .

Х о ѵ г ! I I N D U S T R I E M A G H I A R Ă ! | Г Ѵ о ѵ і !

Succesul universal al unei inyentaţiuni - maghiare ! DescoperrealuiLUQOSI FERENCZ.

A cutreierat deja lumea întreagă şi o folosesc cei mai renumiţi propri­

etari de vii

Stropitoarea de vii - A G ^ f î i n d c ă e c ea mai bună ,

cea mai perfectă din tirapu prezent şi se economiseşte mult timp şi materie, nu se strică, garanţie pe 5 ani. Singurul fabricant :

Lugosi Ferencz în Czegléd.

o

S M Z

I ^ J o t A ï I Cit ïlog de preţuri gratuit şi porto franco. I N T o i A !

Ï

!

1

L E N G Y E L K A L M A N .. .. FABRICANT D E I N S T R U M E N T E MUZICALE .. ..

IN CLUJ E G Y E T E M - U . NR. 1. ATELIER S P E C I A L D E I N S T R U M E N T E CU C O A R D E .

Violinele vechi de măiestrii şi fabricaţiune groperie, preoum şi violini celnri şi gurdune, instrumente cu coarde, franţuzeşti, veritabile italieneşti, germane şi Weicholt, tocuri de violine frumoase de calitate mai fină şi mai simplă, ţinător de note şi mare depozit de felurite părţi de instrumente muzicale •

Pe basa studiilor

câştigate aici şi'n străină­tate se

angajază să facă

reparatu­rile cele mai com-plioate şi le săvâr­şeşte cu

multă desteri-tate.

on. public muzical" surdiena™

din Clujr pe care dacă o aşezi In

vioare şi cel mai slab in­

strument dă tonuri

curate pline şi

puternice, mai de­

parte lac de тіоага fabricaţie

proprie, ncunmii-

Atiag atenţiue

care dă vioarei un ton moale, despre dovedirea aceasta servesc ratele scrisori de recunoştinţă.

Comandele în mare sau mic se espediazâ imediat. Pe cel interesaţi li primeşte cu plăcere In Kolozsvár (Cluj) tn prăvălia

din str. Egyetem nr. 1., precum şl In atelierul din curte.

S t e f a n R a d o n i c i croi tor .

<"> 1 Pregăt i tori d e ^ o b i e c t e n e c e s a r e

. la b iser ic i î n

fChichinda mare. Pregăteşte

reverenzi şi alte haine tre-

ïbuincioase la de­curgerea s erv ic iu ­l u i d iv in pentru

[coni şi coj>ii,

if cari poartă lumină­rile, precum şi

:$ - p r a p o r e. Corespondenţele

şi banii sunt a se trimite la adresa:

t

Nagykikinda. Nr. telefonului 84.

Ф

Ф Ф Ф I a

I 1 I Ф

g X

MOŞTENITORII LUI

TACÁNTI ISTVÁN J l ş i KISJOLSVAI SZABÓ ISTVÁN

proprietari i d e vii d e deal

î ş i v i n d

! VINURILE! din reg ia p r o p r i e e s c l u ş i v d e

Mădierat , M i n i ş şi Baraţca,

v inuri a l b e şi r o ş i e d e m a s ă ,

— — d e desert (aszu) =5E=

în Arad, strada Batthyányi nr. 24 î n loca lu l a n u m e aranjat pen

tru aces t s c o p şi le e s p e d i a z ă

în b u t o i e s a u butel i în l o c s a u

în prov inc ie .

Cata log speci f icat d e preţuri s e tr imite la

=5EEE==5=E dor in ţă imediat .

Pag 12 » T R I B U N A « Nr. 115 — 1908

Sárga János :: argintar şi pregătitori de obiecte artistice ::

Kolozsvárt fliátyás Király-tér 1 2 - 1 3 . Telefon nr. 354. Telefon nr. 354. Mari deposit în obiecte de biserică, obiecte de argint ciasornice. Bijuteni

specialităţi engleze şi franceze s. a. Flătire în rate favorabile.

Cata log i lustrat d e preţuri gratuit şi p o r t o f ranco .

J , Oestreicher, S s t d ! Sib i iu , G r o s s e r r i n g 18.

HAINE PRE0|EŞÎL Am onoare a aduce la cunoştinţa

on. preoţi, că mi-au sosit stofele negre de primăvară

şi vară şi le păstrez în magazin în mare asortiment. — Mă voiu sili ca şi până acum să câştig încrederea şi mulţumirea on. mei clienţi.

Pentru comandele din provincie e de ajuns să se trimită o revereandă de model sau o haină ; la dorinţă însă

m ă d u c p e che l tu ia la p r o p r i e p â n ă la faţa l ocu lu i . Primesc confecţionarea şi repararea odăjdiilor bise­

riceşti, cu preţuri moderate. Prăvălia: Largă casina na­ţională, casa Balog György. Szabadka. Vesselényi ut. Hadnagy István, croitor de haine civile şi preoţeşti.

Prima fabrică de umbrele : > ' : : j . Sibiiu R E C O M A N D Ă :

asortimentul bogat de umbrele de ploaie şi de soare, fabri­caţie proprie, delà execuţia cea mai simplă pânà la cea mai complicată. Se primeşte asemenea umbrele de îmbră­cat din nou cu stofe de cali­tatea cea mai bună ce o are în depozit, cu preţuri favorabile. Solicită încrederea on. public :

Ceasornice de t u r n A

Г

pentru palate, case comunale, fabrici, lo­cuinţe private

regulează şi aranjază mai favorabil,

IMÜLLER JÁNOSI «L$ succeosrnl lai Mayer Károly

delà prima aranjare cu vapor a fabricei de oroloage ţ£) BUDAPESTA, »

VIL, Csömöri-ut 50. (casa proprie). Ä -ţ £ Cataloage şi specificări de preţuri trimite gratis şl franco. ţj

® Arama a sosit @>

ie ii

de Norvegia fără culoare şi miros, calitate escelentă.

= Pretai unei sticle 2 coroane. Ş

Contra

s u p ă r ă r i l o r r e u m a t i c e este escelentă

£ 0

S p i r t u l R e u m a încercat de atâtea ori cu succes.

= = Preţul anei sticle 80 fileri. = Se capătă calitatea originală în farmacia lui

Rozsnyai Mátyás Arad, Szabadság-tér.

Nr. telefon 331. Nr. telefon ЗЗЛ.

Ybtoafb ef* ftfjD atts ajs ало ofs ajo aTs оЛв елэ als aTs (иэ еТа вДо aü> оДо aţa afo

A A J 3 , Boros-Kcni tci-.

recomandă depositul lor cel bogat, prăgini d e fer, plăci de fer, os i i de fer, i n s t r u m e n t e d e fer, s o b e d e fer turnat, m a ş i n i d e gătit , s â r m e şi c u i e d e sârmă, lanţuri , săp i , ar şeu , furci d e oţe l şi tot felul d e v a s e d e bucătăr ie de fer o = = = = = turnat şi smăl ţu i te . ======= o

Mare depozit de stropitoare sistem „Wer m orei". - - Mare depozit de revolvere - -cu repetiţie, arme şi recvizite de o O O împuşcat, o O o

£ Deposit de maşini agricole. 5 aşa d. e. pluguri d e oţe l s i s t e m Sack, ma­ş in i d e sămănaţ , grape, tă i e toare d e p a e şi napi , cântare . M a r e m a g a z i n .

Cea m a i b u n ă ca l i ta te î n p lăc i de catran (păcură), şi asfalt p e n t r u a c o p e r i t case le .

Comandele din provincie se îndeplinesc punctual.

Telefon Nr. 604. Telefon Nr. 604.

F i r m SL V O m SL rx e EL ss c SL,