Anul al 101-lea Nr. 38 NUMĂRUL 2 Lei Braşov Joi 26 Maiu 1938

e raREDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA

- BRAŞOV, Strada Lungă Nr. 5. — — Telefon 226 —

Abonament anual 200 Lei Pentru streinătate 500 Lei Pentru autorităţi, instituţii şi

întreprinderi 500 Lei Ascmturi, reclame, după tarif

FONDATA Li 1838 I I GHEORGHE B A R IU

Apare de trei ori pe săptămâna

Făcând o analiză a Constituţiei române, marele cotidian polon „Czas“ scrie î

„după o perioadă g r ea , România renaşte în sen su l devizei „România M are“.

Reromânizare?...sau maghiarizare?...

Surprinzător, desigur, pare titlul prezentului articol prin faptul că în România Mare se mai poate pune în discuţiune pro­blema maghiarizării şi nu a re- Tomânizării cum logic şi firesc ar trebui să fie discutată. Dar discuţiunile, fără practice apli- caţiuni, duc în marea majori­tate a cazurilor, la simple con­veniri şi bârfeli dăunătoare ac­ţiunii propuse soluţionării.

A devenit un basm studiul acţiunii de reromânizare şi ca basmul va trece, dacă cei che­maţi nu vor înţelege să ia mă­surile dictate de împrejurări...

Şi, să vedem de ce ?

1. Pentru că nu se poate con­cepe ca o măsură de fixare a elementului românesc în regiu­nile eteroglote să se înfăptuiască, fără ca elementul să fie legat şi înfrăţit cu glia.

2. Pentrucă elementul înstrăi­nat, firav fiind din toate punc­tele de vedere mai cu seamă moraliceşte şi în deosebi ma­terialiceşte, trebueşte consolidat prin toate mijloacele în ambele direcţii aplicându-se măsuri cel puţin echivalente măsuritor luate de conaţionalii noştri, cari făţiş duc o înverşunată campanie pen­tru anihilarea searbădelor noas­tre încercări de consolidare a neamului.

Noi încrezători in victoriile repurtate de oţelitele trupuri ale ostaşilor, cari şi pe viitor ne asigură glorii, ne neglijem — tratând ca problemă măruntă — una din cele mai importante misiuni ce avem de îndeplinit ; aceia, a „S fărâm ării şobolanilor c e ne scurm ă tem eliaa cum însuşiI. P. S. S. Patriarhul României a spus.

Neglijem în a lua măsuri de îndreptare a răului ce ne a-

meninţă din partea duşmanilor cari în ascuns ne pregătesc peirea...

Şi pentru ca cititorilor noştri să nu le mărim prea mult cu­riozitatea să le tălmăcim pe scurt, ce ne determină să dăm acest semnal de alarmă !

E vorba de reromânizare sau de maghiarizare ?...

Conaţionalii noştri întreţin propaganda educând masele, prin aşa zisele predici — şi întâlniri sp iritua le—în bisericile lor, unde săptămânal convoacă pe credin­cioşi spre a le tălmăci stările actuale — şi multe altele, cari sunt cu totul ostile acţiuaei ro­mâneşti din regiunea eteroglotă.

Contraacţiunea noi, o mani­festăm prin lipsa de preoţi, de b iser ici ş i de învăţători chiar.

Ne manifestăm prin indife­rentismul dus la extremis şi pe urmă ne mirăm de cum se poate ca după douăzeci de ani dela unire să ne găsim în starea ini­ţială ? !

Bunurile constătătoare din păduri şi terenuri cultivabile trec din zi în zi în mâini streine pentru ca peste foarte scurt timp să ne pomenim cu spusa lor că nu-i interesează cine populează regiunea ci, cin e a - nume o stăpâneşte.

Noi uităm de acţiunea ante­belică a fostei stăpâniri în ceia ce priveşte acapararea bunurilor imobiliare, cum uităm de pie-

I dicile ce se creiau românilor de a putea ajunge la posesia acestor bunuri.

Noi, acum ce facem, ce se aude cu exercitarea dreptului de preemţiune despre care am mai scris?,.. Sau întârziem până când nu o să mai avem asupra căror bunuri să ne mai impune nu autoritatea...?

P r e o t ? s i î n v ă ţ ă t o r i l a d a t o r i eLuptele politice care luaseră

în ultimul timp un caracter a- larmant, distrăgeau intelectuali­tatea satelor — preoţi şi învă­ţători — dela adevărata lor preocupare ! întărirea credinţei strămoşeşti şi luminarea marei pături rurale..

Prin noul pact, [fundamental, devenit atât de necesar în urma marilor frământări, care puneau tn joc însuşi ^existenţa statului, se interzice categoric preoţilor şi învăţătorilor de a se mai a- mesteca în politică, ei urmând să aplice cunoştinţele lor,la sate aşa de neglijate până acum.

Din cauza acestor negligenţe condamnabile, temelia Bisericei autocefale române era submi­nată de diferite secte religioase, care-şi făcuseră uşor drum, da­torită faptului că păstorul su­fletesc era cele de mai multe ori lipsă dela datorie.

Credinţa se clătina în sufle­tele acelora ai căror predece­

sori au păstrat o iubire de ne­înfrânt Bisericei care a jucat un rol atât de covârşitor în lupta de salvare a limbei şi etnicului românesc.

Este vorba mai ales de Bi­serica ardeleană, care prin lupta* înteprinsă şi-a făcut cu priso­sinţă datoria în vremurile de urgie, deslănţuite de regimul vitreg al asupritorilor de odi­nioară.

înapoi la amvon se spunea păstorilor sufleteşti, căci de acolo din înălţimea lui veţi face adevărată faptă patriotică prin întărirea credinţei în Biserică, Rege şi Neam!

Tot acelaş lucru se poate spune despre luminătorii sate­lor — învăţătorii.

Târâţi în vâltoarea luptelor politice, ei se îndepărtau dela devărata misiune de apostolat cu care erau învestiţi ei, care poartă în mâni făclia culturei la sate.

In satele de pe întinsul pla­iurilor româneşti este atâta de făcut. Este ştiut că stăm în fruntea ţărilor cu mortalitate infantilă, cum este tot atât de adevărat că avem cel mai mare procent de analfabeţi.

Şi este o situaţie îngrijoră­toare că aceasta bântue mai ales pătura rurală, acest imens rezervoriu al naţiunei din ale căror elemente vor fi promo­vaţi conducătorii de mâine.

Deci înapoi la catedră o spune răspicat pactul fundamental şi învăţătorilor, căci acolo este adevărata vostră misiune !

Luminaţi tinerele vlăstare,

făuriţi caractere, pregătiţi-i pen­tru lupta acerbă a zilei de mâine, sădiţi-le în suflete iu­birea de Rege şi Neam.

Preoţi şi învăţători ! Aţi fost trimişi la datorie prin noua a- şezare constituţională.

Faceţi-va pe deplin datoria şi veţi avea conştiinţa împăcată că aţi contribuit la consolida­rea României Noi, a cărei au-

• roră a mijit la orizont, prelu- ! diu zilelor fericite pentru acest ! viguros popor.

Ca/ara£/-Ialomiţa, 22 Mai 938 t N. T. S im ionescu

Patriarhul Miron în Polonia.

L e g ă t u r i l eBisericei ort. românecu Biserica ort, polonă

Vizita I. P. S. S. Patriarhului Dr. Miron Cristea în Polonia a dat prilej unor foarte căldu­roase manifestaţiuni polono-ro- mâne. In călătoria sa până la Varşovia şi de acolo la Cra­covia, autorităţile civile şi mi­litare ca şi populaţia polonă au primit cu o vădită bucurie pe Patriarhul României, în acelaş timp şi priin-ministru al ţării.

Numeroaselelinlrevederi avute cu membrii guvernului polon ca şi dejunul oferit de preşe­dintele Poloniei d-1 Moscicky în cinstea Patriarhului Româ­niei au evidenţiat din nou le- găturie de strânsă prietenie în­tre cele două ţări aliate.

O deosebită bucurie au ară­tat preoţii şi credincioşii orto- doxi ai Poloniei, în frunte cu Mitropolitul Dionisie al Polo­niei, cari au făcut Duminecă Patriarhului României o primire extrem de cordială la Varşo­via.

După oficierea serviciului di­vin în Catedrala ort. Sfânta Maria Magdalena a avut loc o masă dată în onoarea I. P. S. S. Patriarhului şi a însoţitori­lor săi, la care au participat feţele ierarhice poloneze, mi­nistrul polon al cultelor şi alţi demnitari poloni.

In cursul mesei M itropolitul D ionisie a bineventat pe Pa­triarh spunând între altele î

„...îmi vin în minte amintirile istorice cari sunt oglinda fidelă a faptelor omeneşti. Cu ochii sufletului îi văd aievea pe e- piscopii moldoveni şi pe nu­meroşii preoţi cărora eveni­mentele istorice nu le-au îngă­duit să lucreze în ţara lor şi cari au găsit în Polonia o a doua patrie.

Cum au lucrat ei aici pentru sfânta ortodoxia administrând sfintele taine divine, sfinţind ierarhi şi preoţi şi învăţând a- devărata cunoaştere a lui Dum­nezeu în şcolile noastre orto­doxe !

II văd aievea pe marele fiu al ţării Sanctităţii Voastre, pe fiul de Domn, Mitropolitul Pe­tru Movilă, care a fost un mare ierarh al nostru şi care ne-a lăsat moştenire cea mai fru­

moasă tradiţie a organizaţiei sfintei ortodoxii în Polonia.

Ei a fost de mai multe ori în capitala Poloniei, Varşovia, pentru ca apoi să fie sfinţit e- piscop în oraşul Lwow. Cele­bra lui „Mărturisire de cre­dinţă“ a fost aprobată pentru prima dată la soborul dela laşi- Moldova.

Mai târziu, când situaţia or­todoxiei s’a înrăutăţit, când la noi a încetat de a mai exista ierarhia ortodoxă pe un timp oarecare, grija duhovnicească a credincioşilor ortodoxi din Polonia au avut-o exclusiv ie­rarhii români, cari le-au sfinţit preoţii şi s’au îngrijit de ei.

Cum s-a arătat adânca înţe­lepciune a Providenţiei divine în istoria sfintei ortodoxii !

Oare faptul acesta nu poate fi considerat ca o prorocire a soartei de mai târziu ?... Fără îndoială că da, fiindcă acelaşi sprijin pe care le-au avut orto­doxii din Polonia în 1925 din partea bisericii ortodoxe ro­mâne, constitue un eveniment istoric sublim...“

A răspuns mulţumind pentru primirea cordială şi binecuvân­tând Biserica ort. polonă I. P. S. S. Patriarhul Dr. Miron C ristea arătând legăturile între cele două Biserici cari au exis­tat şi mai înainte chiar cu multe veacuri şi încă mult mai strânse,

„Aşa de exemplu — a spus Patriarhul — în Mai 1371, — când Patriarhul din Constanti- nopol a numit pe un Antonie Mitropolit al Haliciului,— i-au dat dreptul să facă şi episcopi noi şi, pentrucă azi nu are e- piscopi cu care să-i hiroto­nească, trebue ca să-i aleagă pe cei ce-i va crede de cuvi­inţă şi, zice scrisoarea patriar­hului de-atunci, să meargă la Preasfinţiţul mitrogolit al Un- gro-Vlahiei, „ca acolo cu el să facă şi alegerile episcopilor şi hirotoniile" (Hurmuzaki XIV-1 p. 10).

„Murind acest Antonie la 1391 „August, Patriarhul din Constan- tinopol a hotărât „ca ieromo­nahul Simeon, egumenul mă­năstirii româneşti dela Peri în Maramureş, să meargă la Ha­

liéi, ca să ţină locul de Mitro­polit până se va alege acolo arhiereu (Hurmuzacki XIV-1 p. 16).

„Mitropolitul Antonie al Ha­liciului a sfinţit pe Mitropoli­tul losif al Moldovei şi Patriar­hul Matei al Constantinopolului îl recunoaşte prin scrisoarea dela 26 Iulie 1401.

„La 6 Iulie 1558 voevodul Moldovei Alexandru Lăpuş- neanu cere orăşenilor ortodoxi din Lwow, „să-i trimită patru diaci tineri (studenţi) ca să-i înveţe cântul grecesc şi slove- nesc". întocmai cum am cres­cut şi noi câţiva teologi poloni în internatul teologic din Bu­cureşti, iar statul polon ne-a crescut teologi români la Fa­cultatea teologică ortodoxă din Varşovia.

„Dar marele Mitropolit Petru Movilă, ce urme uriaşe de or­ganizaţie şi cultură bisericească a lăsat în alte părţi ale bise­ricii slave ? (XVII). Iată deci, cum bunele raporturi cu un ve­cin bun, numai de folos pot fi ambelor părţi ! Pagubă însă, că curente contrarii creştinătăţii au nimicit aceste istorice urme de înaltă cultură teologică.

„Deci ceeace facem noi astăzi nu este decât o reînoire şi încă mult redusă a acelor seculare raporturi intime...., ceva firesc, ceva de folos ambelor biserici şi credincioşilor învecinaţi. Iară de altă parte — dată fiind şi alianţa politică a României cu statul polon — legăturile intime ale bisericilor noastre vor în­deplini şi o patriotică îndato­rire de-a contribui la corsoli- darea patriei polone î unii ca cetăţeni, iar alţii ca a lia ţ i...

Luni Patriarhul Miron a so­sit la Cracovia, unde îi s’a fă­cut aceiaşi călduroasă primire. In cursul zilei a vizitat caste­lul regal Wawel, în a cărui criptă se află depus sarcofagul mareşalului Pilsudsky, depunândo coroană.

Marţi dimineaţa I. P. S. Sa Patriarhul, părăsind Polonia, a sosit la Cernăuţi unde a popo­sit câteva ore ca oaspe ai Mi­tropolitului Visarion Puiu, care l-a însoţit în cursul călătoriei prin Polonia.

Astăzi dimineaţa a sosit în gara Bucureşti, unde a fost pri­mit de membrii guvernului şi de o mulţime imensă de cre­dincioşi.

Aplicareapedepsei cu moarte

„Monitorul O fi c ia l publică ju rna lu l Consiliului de m iniştri prin ca re s e in troduce pedeapsa cu moarte pentru atentate contra Suveranului, membri­lor Fam iliei Regale, şefii statelor streine ş i demnita­rilo r statului, din mobile în legă tu ră cu ex erciţiu l fun cţiun ilor c e le sunt încredinţate, ^precum ş i în cazurile de tâlhărie cu omor ş i asasinat politic« A ceste dispoziţiuni sunt valabile p e un term en de un an.

Pagina 2. GATETA TRANSILVANIEI Nr. 38—193»

In cotro mergeazii ?

Canalul Oder-Dunăre. — Franţa ş i statele dunărene. Ucraina ş i România de mâine.

de Dr. Romulus Damian.III-

Viaţa economică din Rusia sovietică bazată din primele sale zile pe sistemul economic socialist de stat şi finanţat de capitalism de stat— factori cu­noscuţi în limbaj'politic sub de­numirea de „comunism“—a pro­dus din primele sale începuturi reacţipni. Aceste s'au reflectat în primul rând în pătura ţăra­nilor deposedaţi de pământul şi averile lor moştenite din moşi şi strămoşi şi ele transformate apoi în răscoale generale con­duse |de armatele generalilor Denikin şi Wrangel ar fi înre­gistrat succese depline dacă capitalismul de stat, ce a pro­curat ajutorul fizic şi tehnic dinafară de hotarele Rusiei, nu ar fi intervenit. Această inter­venţie, datorită capitalismului din Statele Unite Americane, din Marea Britanie şi din Franţa, a provocat la rândul său dic­tatura şi teroarea cu toate ur­mările sale nefaste cunoscute până acum. Şi pentru ça aceste două elemente de conducere de stat anormale şi evident cu ten­dinţe de răzbunare să fie mai bine mascate în faţa masse! ma­joritare covârşitoare, în sufle­tul căreia mugeşte şi azi jărate­cul dorinţei şi al instinctului de răfuială, s’a recurs la un truc politic, inversându-se cla­sele sociale. A stfel c e i de j o s au ajuns ce i de sus, ia r c e i de sus au ajuns c e i de jo s . Iată toată explicaţia posibilită ţii ca un f o s t lu cră tor simpla de me- ! ia lu rgit sub regim u l ţarist, cum e s t e cazul lui Vorosilov, să f i j putu t a jun ge la treapta de ma- j reşa l de armată, iar f o ş t i con - j s ilieri imperiali ca vaste ş i t e - > m ein ice studii un iversitare ş i ; ştiin ţi gen era le , să a jungă la j trep te le so cia le ce le mai de j >s, ca hamali de porturi, salahori, c e r ş e to r i etc.

Nicăiri nu a fost mai mult simţită această nenorocită in­versare de clase sociale în Ru­sia sovietică, decât in Ucraina. Aici, unde întotdeauna au exis­tat divergenţe de ordin psihic între slavii dela Ost şi se­rioase neînţelegeri economice între ruşii albi şi ucraineni, a fost întotdeauna depozitul de explozibile sociale, politice şi economice din Rusia, dela Ţa­rul Petru cel Mare încoace.

Nimeni nu a înţeles acest lu­cru mai bine decât Berlinul.

Din această cauză Germania antibelică era beneficiarul real

, tuturor bogăţiilor din Ucraina, mai ales in materii de cereale şi de primă necesitate. Do­vada acestor afirmaţii ne-o dă fapiul proclamării indepen­denţei absolute a Ucrainei, ocu­pată de armatele germane până în Martie 1917, adecă până laf

f pacea dela Brest-Litovsk, când Berlinul a consimţit să-şi re­tragă armatele cu scopul de a da lovitura de graţie aliaţilor pe frontul de vest, trupelor fran­ceze, engleze şi americane, — proiect ce însă a sucombat, Ger­mania fiind silită să încheie pacea dictată.

Intr-adevăr Ucraina privită din punct de vedere economic şi geo-politic reprezintă pentru Germania mai mult interes şi mai multă valoare, decât orice teritoriu din Rusia de azi şi de mâine. Ucraina cu suprafaţa sa de 740.000 km. p. şi cu o po­pulaţie de 48 milioane de su­flete, duşmane din naştere şi din creştere ruşilor albi, cu o- raşele sale mari, toate centre de atracţie, cu drumurile şi po­ziţiile sale geografice strate­gice, cu portul său de mare Odesa, de însemnată impor­tanţă maritimă, şi cu pădurile sale, posedă cele mai bogate raine şl lane de grâu din toată Rusia sovietică.

Aci se găseşte în abundenţă aur în basinul Doneţ, argint în basinul Cuban şi Torek, plumb şi mercur în basinul Mîkivka, aramă în basinul Kerson şi Taurid, manganez în basinul inferior al râului Dniepru, căr­buni în suprafaţă de 24.000 km. p. în basinul Doneţ, producţia anuală din 1936—1937 fiind de 78 de mii de tone, minereu de fier în basinul Kerci şi Don, desfacerea anuală din 1935— 1936 fiind de 51 de milioane de dolari americani, din acea­stă fantastică sumă încasând concernul bancar al lui lohn Pierpont Morgan din New- York exact 47 milioane 210.000 de dolari americani, iar restul rămânând la dispoziţia Mosco­vei, petrol în basinul Kuban, extragându-se pe an 15 milioane de quintaie şi în sfârşit sare, producţia anuală variind între 179.000—185.000 de quintale.

In agricultură şi silvicultură bogăţiile Ucrainei nu sunt mai pre jos. Subt regimul ţarist se

cultivau 48 de milioane de hec­tare de pământ, iar azi subt regimul cotntmisi se cultivă: nu­mai 37 milioane de hectare, după statistica oficială pe 1936 1937 a Moscovei, pe care am primit-o alaltăeri dela un prie­tin din Riga, care mă ţine în curent cu tot ce se petrece ia Moscova.

Producţia anuală de grâu, se­cară, orz şi ovăz era de 298 de milioanede quintale sub re­gimul ţarist, iar azi este de 267 de milioane de quintale. Re­colta anuală anuală a sfeclei era de o sută milioane de quin­tale pe an, a pomiculturei de 60 de milioane, a tutunului de 92 de milioane, a olegionaselor de 6 milioane quintale, a inu­lui de 700.000 quintale şi a câ­nepei de un milion şi 200 de mii quintale, Astăzi toată a- ceastă recoltă este scăzută cu 31,7 la sută, în medie generală. Dar nici în silvicultură nu este mai bună situaţia, pădurile fru­moase de altădată fiind azi a- proape despopulate, neamena­jate şi părăsite, iar numărul animalelor domestice, în spe­cial al cailor, este în continuă scădere.

Această deplorabilă situaţie economică a Ucrainei, hrănită şl sporită mereu de călăii din Moscova, a silit populaţia să se răscoale în mai multe rân­duri. Dacă aceste răscoale au putut fi înăbuşite prin cunoscu­tele bestialităţi teroriste şi cru­zimi nemai pomenite în istoria omenirei, sufletul Ucrainenilor înfierbântat mereu de dorinţele de răzbunare şi de indepen­denţă naţională nu a putut |fi înfrânt, dimpotrivă el a fost în­tărit şi avântat. Nimeni nu în­ţelege mai bine acest fapt de­cât Moscova de azi şi nimeni nu se teme mai mult de Ucrai­neni decât ruşii albi în majo­ritate covârşitoare comunişti, în vrerile ce majoritatea covâr­şitoare a Ucrainenilor [este na­ţionalistă. Toate aceste fapte, bine cunoscute şi la Berlin, unde sunt cu multă dibăcie ma­nevrate şi speculate, ne spun destul de lămurit că la cea dintâi ciocnire de arme a Mos­covei, Ucraina se va declara de liberă şi independenta, pu- nându-se sub protectoratul ad­versarului Moscovei, care din punct de vedere ideologic şi strategic este Germania hitle- ristă.

In fa ţa a cesto r evenim ente da­toria României nu poa te f i alta, decâ t să -ş i ap ere cu toa te f o r ­ţe le posib ile ş i imposibile hota­rele de azi dela Nistru, pentru ca apoi prin această tenace apărare să-şi poată muta ho­tarele dincolo de Nistru, până la fluviul Niepru, unde

M a r c a d a î n c r e d a r » ^

E S T E UN P R O D U S C H A T E L A I N

încetează sentimentul naţio­nal românesc ş i unde inte­resele economice [şi politice a le Ucrainei se contopesc cu ale României.

Rubrica şcolară

Cele 10 porunciale şcolarilor japonezi

In toate şcolile primare din Japonia, elevii sunt obligaţi să înveţe pe din afară şi să ur­meze aceste zece porunci s

1. Să fii credincios şi respec­tuos faţă de împăratul tău.

2. Să ajuţi pe părinţii tăi cu toată inima şi cutoată recuno­ştinţa, pentru creşterea ce ţ i’au dat’o şi pentru iubirea lor.

3. Iubeşte'ţi fraţii şi surorile şi trăeşte cu dânşii în pace şi bună înţelegere.

4. învinge răul din tine şi din afară de tine. Fii drept faţă de străini şi de duşmani, ca şi faţă de ai tâi.

5. Urmează adevărurile ştiin­ţei, şi fugi de erori şi preju­decăţi.

6. Studiază trecutul, înţelege prezentul, dar munceşte pentru viitorul tău.

7. Aibi milă de cei asupriţi, de cei nedreptăţiţi, de cei per­secutaţi. Ajută’i din toate pu­terile tale.

8. Răul intră în corpul tău prin gură. De aceea ia seama la ce mănânci, ce bei şi ce vor­beşti.

9. Oricât de umilă ar fi si­tuaţia ta socială şi meteriala, caută să’ţi păstrezi demnitatea

şi să ai ambiţia de a ajunge cât mai mare.

10. Onorează casa ta părin­tească. Urmează numai îndem­nurile cele bune. Alegeţi prie­tenii şi fă cinste părinţilor tă i.

Comunicate de : Gr. C. Hagiu, (Moldovean).

Expoziţie-târg la I Braşov

Camera de Agricultură Bra­şov, în colaborare cu Sindicatul pentru creşterea vitelor de rasă „Simenthal“ şi a porcului alb de carne „Edelschwein" va a- ranja în ziua de Duminecă 29 Maiu 1938, o expoziţie-târg de vite de reproducţie (tauri, vaci şi tineret) rasa Símenthal; vieri, scroafe şi tineret „Porcul alb de carne“ (Edelschwein).

Se va expune materialul de elită înscris în sindicatele locale.

Se va putea vedea pentru prima dată în ţara noastră „li­niile de sânge“ ale taurilor pe- pinieri-elită.

Pot participa şi animale ne- înscrise în sindicat dacă au fost aprobate de comisia de clasare.

Exemplarele expuse, *cari se vor distinge prin caractere fi­zice şi lactative, vor fi premiate.

Prezentarea animalelor la bi­roul expoziţiei in ziua amintită va avea loc dela ora 6—8, cla­sarea dela 8—11 şi premierea la ora 11.30.

Expoziţia va avea lo c p e t e ­renu l oborului oră şăn esc (lân gă abator).

Comitetul d e organ izare.

Un document ştiinţificdespre Isus Christos

La Expoziţia internaţională dela Paris de anul trecut s-a putut vedea în subsolul pavi­lionului pontifical (fiecare ţară între cari şi Vaticanul işi avea pavilionul său) fotografii în mărime naturală a lintoliului sfânt, care a servit să învălue corpul Mântuitorului divin. Vă aduceţi aminte, fraţii mei citi­tori, că Iosif din Arimateia a obţinut dela Pi lat permisiunea de a îngropa trupul Mântuito­rului. Acesta luând în giulgiu curat şi asistat de Nicodim, cel care încă după izgonirea vân­zătorilor din templu venise noaptea la Isus, ca să afle dela cel mai mare învăţător al lumii, cum sè poate naşte cineva din nou din apa şi din duh, au uns trupul divin cu o sută de litrii de amestec de mir şi aloe, cum era obiceiül Iudeilor pe atunci.

baza celor mai noi date ştiin­ţifice, urmele lăsate pe giulgiu de trupul sfânt. Acest giulgiu se păstrează azi în catedrala din oraşul italian Turin. Până la 1204 a fost în stăpânirea împăraţilor creştini ai Bizanţu­lui, apoi fu luat de Cruciaţii latini. La 1355 un nobil fran­cez Geofroy de Charny îl de­pună spre păstrare la Lirey lângă Troyes, capitala provin­ciei Champagce din sud-ostul Franţei. Contesa Margareta, o nepoată a acestui nobil îl do­nează la 1532 lui Ludovic I, duce de Savoia. Giulgiul sfânt rămase atunci în păstrare la Chambery, capitala provinciei Savoia. Aici izbucnind un foc linţoliul sfânt sufere câteva stricăciuni, dar călugăriţele din Chambery îl repară, păstrân- du-se chiar şi procesul-verbal, document al acestei reparaţiunl. Dela 1578 şi până azi se păs­trează acest document de o aşa mare valoare în o mică capelă

La ocaziuni rare cum a fost anul 1898 şi 1931, din prilejul unor nunţi în familia principi­lor de Piemont şi apoi în anul sfânt 1933, când s-a celebrat de omenirea întreagă 1900 de ani dela crucificarea fiului lui Dumnezeu giulgiul sfânt a fost expus vederei vizitatorilor şi cu ocaziunea asta comisiuni ştiinţifice italiene şi franceze au făcut studii aprofundate a- supra acestui document. Acuma recent o comisiune din Ame­rica de Nórd a studiat dease*- menea luni de zile giulgiul sfânt. Distinsul profesor al In­stitutului catolic din Paris Paul Vignon reuneşte în studiul său toate aceste examinări ştiinţi­fice ale acestor comisiuni pen­tru a ne da exact starea ac­tuală a tuturor acestor cercetări.

Cum se prezintă g iu lg iu l s fâ n t ? Pe o bucată de pânză albă lată de 1,10 m şi lungă de 4,36 m, se observă clar urma unui corp omenesc; şl anume ambele părţi ale corpului şi faţa dorsală : (spatele) şi partea anterioară căci bineînţeles, corpul Mântui­torului divin a fost aşezat pe spate în giulgiul sfânt şi apoi învălit cu restul cearceafului

alb. Pe faţa anterioară se vede curat urma părului mare înca­drând faţa cu o frunte puter­nică, arcadele spâncenelor bine marcate, ochii închişi, umerii obrazului bine desemnaţi, mus­taţa, barba bine pronunţate.

Cum se explică a ces te urme ? Paul Vignon le explică aşa s In sudoarea de tortură a Mântui­torului divin au fost cuprinşi vapori amoniacali, cari acţio­nând asupra amestecului de aloes şi mir au fixat pe pânză Urmeie clare ale corpului sfânt. Ba ce e mai mult după părerea generală a membrilor comisi- unii, cari s-au dedicat studiu­lui acestuia, au putut preciza, că fruntea, era încununată deo coroană de spini, se observă pe conturul frunţi şi câteva pete de sânge, tot aşa şi la mâni şi la picioare se observă răni pro­duse de un obiect tare, sângele scurs din plaga mânilor arată bine urmele, curo a fost cruci­ficat; în partea dreaptă a piep­tului o rană adâncă, din care s-a scurs deasemenea mult sânge, pe faţa dorsală se ob­servă deasemenea bine urmele sbiciuirilor cu un bici ce avea la capăt bucăţi de plumb ca

să facă şi mai dureroase lovi­turile sălbatice ale schinjuito- rilor.

Ceea ce ne serveşte însă şi ca document ştiinţific al învierii este faptul, că aceste urme nu arată, cum normal ar fi să fie la ori-ce muritor urmele des­compunerii cadaverice ci arată, că acel corp învelit în giulgiu a părăsit groapa înainte de a se arăta ori-ce urmă de des­compunere.

A stfel g iu lg iu l s fâ n t s e tran­sfo rm ă în tr ’un adevărat d o cu ­ment m ed ico -lega l pen tru a arăta n ecred in cioşilor — ş tiin ţific i — a - tât punerea în mormânt a Cor­pu lu i Mântuitorului divin sbi- ciuit, chinuit cu Coroană de sp in i ş i apoi cru c i fica t câ t ş i fa p tu l, că a ces t co rp n ecunoscând pu ­trezirea, în vierea M ântuitorului divin a treia zi după punerea în groa p ă e s te ş i ş tiin ţific d ocu ­mentată.

Dr. M ircea Suciu-Sibiantu

Cetiţi şi răspândiţi „GAZETA T R A S ILV A N IE l* cel mai vechi ziar românesc

Intrun volum de 216 pagini şî cu 72 de figuri a iul Paul Vignon profesor la Institutul catolic din Paris se sudiază pe a marei catredale din Turin.

Apa M inera lă R a d io a c t iv ă

Cft CIU L A T Aeste recomandată la tratamentul :

Bolilor de r in ich i, ficat, c ă i u rinare , gută ş i a rtr it ism Comeazile se primesc la

Administraţia Băilor

C9LIM9RESTI-CAUIIL&TAGara J ib le a , Jud . V âlcea297 2—4

ConvocareSocietatea Păjiştenilor „Cru­

cea Dreptăţii“ din Braşov-Şchei, ţa conformitate cu art. 14 din statute, îşi va ţineadunarea genera lă o rd inară

Duminecă, în 29 Maiu a. c., ora 81/a a. m., în localul „Uni­unii Societăţilor" din Prund, •cu următoarea

Ordine de z i:1. Raportul general.2. Raportul casierului.3. Raportul comisiei de cen­

zori.4. Votarea bugetului pe a-

nul 1938.5. Diverse propuneri.Tot pe această cale se aduce

la cunoştinţa membrilor, ca să ia parte la parastasul, ce se vâ oficia în amintirea membrilor răposaţi. întrunirea va fi în lo­calul Uniunii la ora 8, de unde vor pleca la biserică după ţ i­nerea adunării generale.293 2_2 Comitetul.

I

INou depozitde scânduri şi

material de construcţii.

în a in te de a vă procura m ateria lu l lemnos de c lăd ire ş i tâm p lărie ca ş i stocul de ţig lă , v iz ita ţi m arele depozit, de cu­rând desch is, de scân ­duri ş i tot fe lu l de ma­te r ia l d e construcţiiAlexandru Diosi

şilosif Muranschi

ş i convingeţi-vă de pre­ţu rile reduse ale acestu iaBRAŞOV. Şos. Sf. Petra 72 (terenul Zorn) Telefon 8C4

306 2—4

L u s t r e

instalaţiuni electrice

pe 10 ra te lunare la BRAUNStr. T itulescu, 1

Telefon 8-86' 246 2—3

Alto ReparationPETRU ropovici

V opsitorie „DUCO“ Em ail rece ş i

T ap iţerie sp ec ia lă B R A Ş O V

Str. S p ita lu l M ilitar , 7 276 4—8

V Ă P R E Z IN T Ă :

% ln AUTOMOBIL^!care define locul de frunte in categoria sa, oferind pentru un pref redus avantajii întrunite nurhai la automobilele cu mult mai scumpe.CHEVROLET pune anul acesta fa dispoziţia automobiliştilor un

if automobil complet, atât din * punct de vedere al confortului i c it şt al performanţelor.“'.|ÊI prezintă două tipuri, din cari

unul cu suspensiunea din faţă* normală, cu arcuri semieliptice

-{(tipul Master) şi unul cu sus- pensiune independentă J tipul WàSter de Lux) ,.

MA

S U C U R S A L E :BRAŞOV Bd. Regele Ferdinand No. 5 CLUJ Calea Regeîe Carol II No. 18 CONSTANŢA Bd. Carol No. 97 CRAIOVA Str. Cuza Vodă No. 45 GALAŢI Str. Domnească No. 86

IAŞI Str, Lăpuşneanu No. 40 PLOEŞTI Piaţa Unirii No. 38 SIBIU Sír. Regina Maria No. 25 TIMIŞOARA Str Reg«»'» Maria No. 4 CERNĂUŢI Str. I. F lu ^ o r N o.l

U ,

AUTOCAMIONcu trei mărimi de şasiu, cari permit ca acest vehicul să fîe adaptabil tuturor felurilor de transport şi anume :Tipul Comercial, de o tonă ca­pacitate. Tipul Truck scurt, de3,34 m. între osii şi tipul Truck lung, de 4 m. între osii, cu roţi duble AR, având ambele o ca­pacitate de 4 tone.Aceleaşi şasiuri cu roţi simple la spate, cu o capacitate până la 2 şi jumătate tone.

In România, vehiculele Chevrolet

oferă şi un alt avantaj:Orice proprietar de CHEVROLET beneficiază de serviciul de între­ţinere şi de atelierele specializate

ale Societăţii :

IÆ ON1D A & C o .B U C U R E Ş T I

B-dul T A K E IO N E S C U 30 Telefon 2-1883

Căminul de ucenici din Braşov

S trad a Pe Tocile Nr. 19Pentru aprovizionarea Cămi­

nului cu alimentele şi materia­lele necesare delà 1 Maíu 1938 la 1 Maiu 1939, se va ţine li­citaţie prin tratare prin bună învoială cii oferte închise sigi­late şi timbrate conform legii şi însoţite de garanţia de 5 la sută asupra valorii întregei fur­nituri, în ziua de 28 Maiu 1938 ora 10 la cancelaria Căminului.

Pot participa la licitaţie per­soane a căror îndeletnicire prin­cipală este comerţul articolelorpp.nţm care se ţine licitaţia şi cari au firma înscrisa la Tribu­nal.

Ofertele vor fi întocmite pe următoarele categorii j

a) Articole de băcănieb) Carne şi derivatec) Pâined) Laptee) MaterialeTabloul articolelor şi a can-

■ tltăţilor pentru care se ţine l i­citaţia precum şl caetul de sar­cini se pot vedea în orice zi de lucru dela ora 7—13 la can­celaria Căminului.

Director,/. Taraş

Econom,D. Petea

Pentru Străjeri

Se află ciorapi, cămăşi şi băsci

la f i rmaB L A T T

Str. Regele Car oi 30311 1—1

C I N E M A . A S T R A '

Primăria Municipiului BraşovNr. 12.856/1938.Serv. economicPublicaţie de licitaţie

Pentru darea în antrepriză a lucrărilor de asfaltare necesare pe anul 1938/39 se va ţine în ziua de 10 Iunie 1938 ora 12, la Primăria Braşov o licitaţie publică în conformitate cu disp.art. 88—110 din L. C. P.

Valoarea lucrărilor este de circa lei 180.000. '

Garanţia provizorie este de 5 la sută din valoarea ofertei.

Condiţîunile detailate se pot primi la serviciul technic al Primăriei.

Braşov, la 14 Mai 1938. Primar, Lt.-Col. Victor Nanu.

Secret, gen., Dr. V. Voicu

Dela 27 MAIU

Un ad evăra t film p o liţis t(Ui H A R R Y P I E L şi

CÂINELE POLIŢIST GREIFtntr,un film senzaţional, c rim in a lis t de m are acţiune

GEL HAI BUN PRIETENAcest film încoronează activitatea de 25 ani a lui HARRY PIE&

Cu! EDNAGREIFF, HENUY LORENZEN, LISSI ARNA. Regia: HARRY PIEL. Muzicas FRITZ WENNEIS,

A fară de aceasta ed iţie sp ec ia lă com plectă

Vizita d-lui HITLER la ROMA1. Călătoria cancelarului în Italia. 2. încoronarea monumentalii national din Roma. 3. Neapole salută pe cancelar. 4. Marina d e război italiană salută pe cancelar. 5. Defilarea celor 50.000. 6 . Aviaţia la Furbara. 7. Lupta la San-Marinello. 8. Horenza ova­ţionează. 9. Despărţirea de Duce şi 10. întoarcerea cancelarului

Conducător de şantiercu practică mare la lucrări de stat pentru construcţii şi conducte mari de apă, se angajează imediat. Se preiera inginer. Oferte cu copii de referinţe şi cu date asupra vârstei, timpului de practică, şcoală, stare civila, ş i militară transmite agenţia de publicitate Carol Schulder, Bucureşti, str. Carada 2, sub „Conducător de şantier

Pagina 4 oazeta:jransilvaniei Nr 37—1938?

Evenimentele din CehoslovaciaStrăduinţele pentru menţinerea păcii

Fără să exagerăm şi de-ase- menea fără să ascundem, vom spune că actuala situaţie poli­tică a Europei, este critică. Poate dela conflictul italo-abi- sinian, bătrânul nostru conti­nent, nu a mai cunoscut zile fn cari respiraţiile să-i fie aşa de des suspendate, pulsul aşa de mult grăbit, ca în aceste zile de ameninţătoare prevestiri.

După alipirea Austriei la Reich, a venit rândul Cehoslo­vaciei să devină punctul ne­vralgic al păcii din Europa. Tensiunea spiritelor între ger­manii sudeţi şi cehoslovaci a fost sporită şi prin propaganda electorală pentru alegerile mu­nicipale cehoslovace, cari au avut loc Duminecă, dar cari, In urma măsurilor de ordine luate, au decurs fără incidente. Totuşi câteva fapte destul de regretabile au sporit gradul nervosităţilor. Este vorba de împuşcarea a doi germani-su- deţi de către grănicerii ceho­slovaci, întru cât aceştia au în­cercat să treacă frontiera spre Germania în plină viteză de motocicletă. S'ar fi descoperit deasemenea, încercarea unor soldaţi cehi de-a arunca un pod în aer, in marginea ace- leaş buclucaşe frontiere.

Fără îndoială că asemenea întâmplări, chiar când ai drept vecin un stat cu care întreţii relaţii amicale, pot produce su­părări. Cât priveşte situaţia ac­tuală şi raporturile existente în prezent între cele două ţări, asemenea regretabile întâmplări,

pe lângă sporirea până Ia paro­xism a enervării, pot aduce conflicte cu complicaţii irepa­rabile.

Totuşi sunt nădejdi cari ne îndreptăţesc să stăruim în op­timism. Este înainte de toate calmul guvernului din Praga şi perfecta lui stăpânire a situa­ţiei. Totuşi asta s'ar părea că nu-i suficient pentru a putea sconta o trecere liniştită a fur­tunii, Se întâmplă însă că An­g l ia , această mare putere in­ternaţională, uzează de întreaga sa influinţă participând în mo­dul cel mai activ la liniştirea şi găsirea posibilităţilor de re­zolvare paşnică a conflictului prin intervenţii făcute la gu­vernul Reichului şi al Cehoslo­vaciei, In aceste sforţări An­glia este secondată de întreaga cooperare a Franţei, Guvernul din Berlin primind favorabil sforţările guvernului englez a răspuns că împărtăşeşte pe de­plin dorinţa guvernului britanic de-a vedea negocierile ajun­gând la bun sfârşit.

In acelaşi timp guvernul din Praga este gata să acorde în limitele constituţiei toate drep­turile cerute de germanii su­deţi. In acest scop a şi avut loc eri o primă întrevedere în- tred primul-ministru Hodza şi şeful partidului sudeţilor-ger- mani Heinlein.

Ca concluzie \ destinderea in­tervenită de 2—3 zile în situa­ţia internaţională se accentu- iază.

IIIControlul, în orice ramură de

activitate, e o necesitate . Prin organele sale se constată ap li­ca rea legilor şi rezultatele ob­ţinute, se uniformizează sau se diferenţiază — după caz şi cir­cumstanţe — programele şi me­todele spre a se ajunge la ţelul dorit de legiuitor, se sancţio­nează abaterile şi se încura- Jază meritul, etc.

In învăţământ, controlul are un rol covârşitor, In mare parte, de tactu l şi p riceperea lui, depinde progresul au to rită ţii reale şi al educaţie i integrale. Rolul de a controla pe educa­to ri nu*i o jucărie, mai ales când aceştia au aceiaşi pregă­tire, ba poate superioară. Aci, controlorul, fie el revizor, ins­pector, sau inspector general, trebuie să fie dotat cu aptitu­dini alese : dragoste de me­serie , puternic sp ir it de ob­serva ţie ca să poată cunoaşte oameni şi să-i aprecieze după justa lor valoare, apoi să aibă Un trecut de muncă aleasă la ca ted ră ca să ştie ce să seară altora şi să-i îndrum eze pe ca­lea adevărată, om drept şi cins­tit ca să ferească pe alţii de nedreptăţi, fiindcă nedreptăţile sunt m arii duşmani a i edu­ca ţie i întemeiată pe ordine şi muncă.

Personalul din control recru­tat din cluburi şi „inamovibili- zat" sub regimul politicianis­mului cu excluderea condiţiilor de mai sus, are în structura sa drept criteriu, sistemul opre- s iunei, care-i tocmai contrar educaţie i. Nimic entuziast, ni­mic pornit din căldura convin­gerilor conştiente, nimic părin­tesc ! Doar ameninţări, ofense, pedepse.

Să se facă o statistică a pe­depselor aplicate învăţătorilor de aceşti „procurori-judecători sui-generis“ şi se va vedea că, aproape toate sunt pornite din

P rob lem eale învăţământului naţional

1 resentimente personale, din răs- bunări şi interese meschine şi că im ensa majoritate din cei pedepsiţi sunt elementele de elită ale dăscălimii, deci se impune o revizuire totală a pedepselor şi radierea din ofi­ciu a celor fără temeiuri seri­oase, dupăcum o rev izu ire a înaintărilor cu anularea celor nemeritate e unanim cerută. Autoritatea şcolară are nu numai dreptul dar şi dato ria de a re­para nedreptăţile şi de a reda educatorilor prigoniţi entuzias­mul creeator spulberat ani dea- rândul de pigmeii ajunşi în con­trol şi’n minister, sub oblădui­rea politicianismului abject. Am strigat totdeauna acest adevăr şi-l vom repeta cu hotărâre, până ce şcoala primară şi im­plicit, milioanele de cetăţeni ce’şi dau copii la şcoală, vor dobândi satisfacţia deplină.

De altfel, însăşi declaraţiile concludente ale d-lui Ministru întăresc constatările noastre de mai sus. E primul ministru al şcoalei naţionale care, cunos­când răul în toată goliciunea,l-au spus răsp ica t, aşa cum îi ş.ade bine unui dacăl ajuns la comanda celui mai de seamă altar de regenerare naţională. Ce se impune deci ?

întâi, prem enirea birourilor direcţiei învăţământului primar prin punerea în retragere sau trimiterea la catredă a tuturor slujbaşilor dela şef de birou în sus şi în locu irea acestora cu elemente străine de mecanismul şu rubăriilo r şi m esch inării­lor politicianiste, dar înzestrate cu temeinică p regătire , cu fru­mos trecut de muncă şi cu dragoste de profesiune.

Slavă Domnului, dăscălimea noastră are din belşug forţe de acestea, în mai toate satele şi oraşele ţării, iar vacanţa ce vine ar fi un minunat prilej ca toate aceste schimbări să se facă fără cea mai mică perturbare.

Operaţia nu-i imposibilă, nici măcar grea şi poatei’deveni fapt împlinit tn mai puţin de o lună de zile, dacă-i executată după un plan chibzuit şi hotărât. Dar, cât bine s’ar face şcoalei primare !

Şi câtă satisfacţie ar fi pentru massa dascălească, care s’ar vedea scăpată de besna atâtor trepăduşi urcaţi‘de politicianism pe negândite la locul de unde atâţia ani, au învârtit după plac destinele şcoalei şi ale dăscă- limii !

loan C. Dogaru

Cerem dreptate

Dreptate absolută nu există în lume, după cum nici omul nu este o fiinţă posedând în mod absolut simţul dreptăţii şi posibilitatea de a o aplica fără nici o greşeală.

Aşa fiind, trebue să recunoaş­tem şi să ne mulţumim cu o dreptate relativă, ce diferă de la naţiune la naţiune, de la clasă socială la clasă socială şi chiar dela individ la individ. Toate acestea fiind strâns legate de tradiţie, cultură, mediul încon­jurător şi nevoile imperioase ale naţii şi individului, Necesi­tatea este legea tuturor legilor.

Romanii aveau marele prin­cipiu că, pe deasupra statului roman şi a nevoii lui de a trăi nu este nimic mai important. Dreptatea şi toate măsurile ce se iau în Stat, trebue să urmă­rească toate în ultima esenţă existenţa şi continuarea Statu­lui Roman.

De asemenea marele revolu­ţionar din timpul revoluţii fran­ceze din ani 1789—1800 Robes- pier avea ca linie de conduită, că î Jnlpace se guvernează numai cu virtutea, iar in timp de re­voluţie cu virtutea şi violenţa. Deci în timpuri excepţionale măsuri excepţionale.

Dar cum àoi suntem în pace şi in o perioadă de mari trans­formări, pentru îmbunătăţirea vieţei noastre sociale a tuturor în Statul român, cred că se impune în mod imperios, fiindo chestiune de viaţă şi de moarte pentru existenţa Statului nostru naţional românesc, că în toate măsurile de îndreptare ce se vor lua ; adică în numirea tutulor funcţionarilor la Stat, comună, judeţ, să domnească principiul selecţionării valorilor şi alegân- du -se astfel cei mai valoroşi sub toate raporturile, să se creeze funcţionari de carieră în toate întreprinderile Statului, primăriilor şi judeţelor.

Să nu se admită sub nici un motiv pensionari în funcţiile Statului, comunelor şi judeţelor. Cine este pensionar şi-a făcut rândul de funcţionar, acum a venit rândul altora mai tineri. Ar fi o mare greşală a vedea pe la primării, judeţe, sau în diferitele funcţii ale provinciilor, noi create, pensionari, iar tine­ret de valoare, cu diplome bune, căpătate cu multă muncă şi sa­crificii, să stea pe de lături.

Aceasta ar fi o mare nedrep­tate, ce ar atinge adânc dem­nitatea tutulor şcoalelor noastre superioare, care scot promoţii de titraţi, dar când este vorba de plasat, sunt preferaţi pensio­narii. Rândul pensionarilor a trecut. Fiecare la rândul său.

Acest articol este scris de un pensionar, care doreşte co­legilor săi să ocupe locuri în întreprinderi particulare, nu la Stat, comună sau judeţ. Şi în­cheind să ne reamintim de zi­că toarea romană ; Lex dura sed lex.

General Al. Cornăţeanu

P ro cesu llui Corneliu Z. Codreanu

Nu ce tiţi gazete vrăjm aşe in terese lo r neam ului.

Luni dimineaţă a început la secţia I a tribunalului militar al Corpului II armată, judecarea procesului intentat lui Corneliu Zelea Codreanu.

Tribunalul este format din colonel C. Dumitru, preşedinte, membri î It.-col. lonescu, maior R. Popescu, căp, Bardacă Gh. şi căp. Dumitrescu Grigore. Pro­curor î maior Radu lonescu.

După cetirea formalităţilor preliminarii, e introdus acuza­tul, căruia i se iau datele per­sonale.

In decursul şedinţei, apărarea a ridicat câteva incidente, pen­tru amânarea procesului; au fost însă respinse de către consiliu.

După citirea martorilor se constată că apărarea din 117 martori propuşi are 27 prezenţi, lipsesc patru informatori a i a- cuzării,

D-1 adv. Cosmovici, ca apără­tor, cere aducerea martorilor, membrii ai legiune! cari se ailă de prezent cu domiciliu forţat, Tribunalul admite.

Se citeşte ordonanţa definitivă de trimitere în judecată a lui Codreanu. Ordonanţa acuză pe inculpat de uneltire contra or- dinei sociale, crimă de trădare şi răzvrătire.

In şedinţa de după masă se stabileşte ca consiliul să apre­cieze singur când este nevoe să se declare şedinţa secretă.

IntormaţiiDirector a l Teatru lui Na­

ţional din Bucureşti a fost delegat d-1 Ion Marin Sado- veanu, director general al Tea­trelor. ' •

A dunarea generală a Insti­tutului de Cultură Româno- German „Simion C. Mândrescu" (Secţia Braşov) va avea loc Vi­neri, 27 Mai ora 8Va» în sa a mică dela „Gewerbeverein", Bulevardul Regele Ferdinand I.

Serbare câm penească. Pa­rohia ortodoxă română din Bra-

! şovul-vechiu învită publicul bra­şovean la marea serbare câm­penească (maial) ce o va aranja Reuniunea femeilor cu concur­sul Şcoalelor primare, pe tere­nul dela Honterus în ziua de 29 Maiu 1938. Venitul este des­tinat terminării Caselor Cultu­rale. In caz de timp nefavora­bil serbarea se amână p e a 2-a zi de Rosalii.

Excroci.Ministerul Economiei Naţionale a adresat Camerelor de comerţ o circulară, din care reţinem următoarele :

Diferiţi indivizi, cutreerând satele şi oraşele se prezintă în numele „Asociaţiei Casa Negus­torilor“ din Bucureşti la dife­riţi comercianţi şi industriaşi, inducându-i în eroare că se prezintă în numele altor insti- tuţiuni şi chiar în numele Ca­merelor de comerţ, excrocân- du-i sub diferite forme de di­verse sume de bani.

Pentru a feri pe comercianţi şi industriaşi de aceşti indivizi, nimeni să nu mai facă nici o plată la persoanele cari se vor prezenta sub orice formă, ur­mând ca orice plată să nu se facă decât la oficiile Camerei de comerţ şi de industrie sau a diverselor autorităţi.

•

Ca elevă de 13 an i am su­ferit foarte mult de o râcèala de cap. Togal mi-a ajutat în mod uimitor ! Foarte eficace a fost şi la durerile reumatice, de cari suferea tatăl meu. Table­tele Togal sunt de neînlocuit.

Se dă apoi cuvânt acuzatului- pentru a se face, sub formă de declaraţie, interogatorul-

Acuzatul susţine că învinui­rea ce i se aduce de a fi uti­lizat fonduri însemnate pentru mişcare, nu e întemeiată şi că aceste fonduri au fost strânse din cotizaţii lunare, vânzare de afişe, manifeste şi broşuri şî din contribuţia benevolă a mem­brilor.

Intrând în miezul procesului, acuzatul vorbeşte de capitolul trădării, contestând în primul rând autenticitatea scrisorii ce i-ar fi fost adresată de un func­ţionar de stat, cu privire la caracterul subversiv al „Gărzii de fier“.

Fiind în discuţie anumite or­dine ce s’au găsit la locuinţa acuzatului, se declară şedinţă secretă.

In şedinţa publică de noapte, ce a urmat, acuzatul a căutat să se disculpe contra acuzei ce priveşte periclitarea siguranţei Statului.

Şedinţa de eri dimineaţă a continuat cu interogarea acu­zatului, urmând apoi audierea martorilor, între cari au fost d-nii: prof. Frolo, prof. Chir- noagă, preot Ion Moţa, prof, M. Manoilescu, prof. Tr. Brăi- leanu etc.

Nu agrava ţi cazul Dv... Nuştiţi Dv. că eficacitatea unul remediu este cu atât mai mare cu cât maladia este tratată mai din vreme ? Nu aşteptaţi ca arterio - scleroza să confirme existenţa sa pe socoteala sănă­tăţii Dv. prin teribilele sale manifestaţiuni. Aţi început să suferiţi de digestíuní grele, de vâjâeli de urechi, de turburări vizuale. Mişcarea intensă din stradă vă face rău, vă dă im­presii oribile de ameţeli. Som­nul vine greu şi nu vă odihniţi complect. Tensiunea arteriala seţridică... Atenţiune ! Este timpul ca să vă îngrijiţi. Urodonalul va fi cel mai mare factor al vindecării Dv. 247 î —1

BibliografiePrimim la redacţie volumul

„Dr. Eugen Biann : O rdinea obştească, îndreptar p ro fes ion a l în ştiinţa po liţien ească

Lucrarea d-lui Dr. Eugen Bi- anu, director general al Sigu­ranţei statului, se extinde pe 500 pagini şi conţine importante îndrumări şi lămuriri asupra tuturor chestiunilor importante de ordin poliţienesc. Este un a- devărat manual pentru îmbogă­ţirea cunoştinţelor profesionale necesare organelor din diferitele ramuri ale serviciului poliţiei. Un al 2-lea volum va urma. Preţul volumului de faţă este de lei 450.

Imobil şi curte acceptabilpentru întreprindera sau gos­podărie de vânzare. Informa- ţiuni la ziar, 253 ! —0

Siguranţa abso&tăva oferă numai cel mai bun : în­trebuinţaţi deci numai neîntre­cutele „ Brillant-Extra-Prim is- sima s i Luxus-SiIken~F inest“

20 5—(

neîntrecut

Tipografia „ Astra w Braşov — Editura „Tlpograflela Victor Branisce Braşov1 Redactor-şef şi girant iVictor Branisce.