Anul al 101-lea Nr. 59 NUMĂRUL 2 Lei Braşov Duminecă 7 August 1938

m Î H H M DREDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA

BRAŞOV, Strada Lungă Nr. 5. — — Telefon 226 —

Abonament anual 200 Lei Pcßtru streinălate 500 Lei Pentru autorităţi, instituţii şi

întreprinderi 500 Lei Ananturi, reclame, după tarif

Se îm plinesc azi 21 de ani dela memorabila zi 6 Au­gust 1917, când vitejia românească a scris, cu sânge, la Mă- răşeşti, una din cele mai glorioase pagini ale sale.

Mareşalul Mackensen, supranumit „spărgătorul de fron­turi“ a făcut în această zi cunoştinţa acelui cura) şi acelei dârzenii de luptă, care au îngrozit şi au zăpăcit trupele nemţeşti, comandate de cel-ce credea şi era sigur de în­vingere.

Dragostea de ţară a Românului, cu mult inferior la număr şi în tehnică, duşmanului şi furtunoasa lui pornire pentru a’şi apăra pământul străm oşesc, au săvârşit acea cumplită înfrângere germană, care a cutremurai nimbul gloriei celui crezut de Nemţi invincibil şi neîntrecut în arta de a sparge şi distruge fronturi.

Pentru Ţara Românească este de o vorbitoare şi ne­tăgăduită importanţă jertfa de sânge şi elanul încărcat de glorie al zilei de 6 August 1917.

Să ne închinăm in faţa celor ce ne-au scris această zi Ia loc de onoare în istoria v ite jiei neamurilor.

Şi pildă să ni-i facem ai datoriei faţă de ţară şi neam!

FONDATA 111838 MJEOMS BAR1TICApare de ireî ori pe săptămână

„Ai făcui, Doamne, pe poporul Tău să treacă prin lu­cruri grele i Ai dat celor ce se tem de Tine, un steag ca să'l înalţe spre Adevăr".

Din inscripjîa de pe cupola »Mauzoleului Victoriei* dela Mărăseşfi.

Vânt greu din RăsăritObosită şi istovită, Spania

continuă încă drumul distrugerii şi prăpădului. Problema sudeţilor în Cehoslovacia nu reflectează nici un luminiş de bucurie pe orizontul european. In Palestina lucrăturile, cari au încăerat pe arabi cu evreii, de asemenea tulbură şi dau de gândit

Salonicul ne-a trimis doar în ultimele zile o veste plină de dorinţa pacifismului. Şi în a-

' celaşi timp un vânt pornit din Extremul Orient şueră şi îm­prăştie îngrijorările pornite de incidentele dela graniţa sovîeto- manciuriană, despre cari amintim în altă parte a ziarului.

Nu sunt de loc îmbucurătoare veştile ce sosesc din .Răsăritul îndepărtat. Cu atât mai mult, cu cât, — am amintit mai sus— tensiunea politicei europene, îşi are deja acasă la ea destule surse!de neliniştitoare gânduri,—

I complicaţiile amintite fiind nu numai locale, ci purtând în ele germenii de pornire a unei a- valanşe de dimensiuni nepre­văzute.

Nevoile de alimentare ale suprapopulaţiei Imperiului nipon au împins trupele mikado-ului spre coastele asiatice, vestind pe atunci Europei vitejiaeroilordela Mukden şi Port-Artur.Dovadă,că insulele japoneze, de o întindere teritorială cât a Europei, încă de mult au început calea, pe care Japonia a ajuns să fie o putere temută, nu numai în faţa Rusiei înfrânte în 1905, ci în ochii întregei lumi.

Actualul război din China urma să fie o nouă dovadă a acelei îndărătnicii cu care ja­ponezul stăruie pe calea apu­cată.

Ori cum s’ar încerca la Tokio justificare a motivelor nedecla­ratului război chino-japonez, un lucru rămâne cert : espansiunea japoneză şi dârzenia cu care trupele japoneze îşi continuă operaţiile de luptă pe pământul celor de-o rassă cu ele, sunt un „memento“ al consecinţelor cş le-ar avea un amestec al Japoniei în actuala aşezare po­litică a coastelor chineze, pe

1 cari nici Europa şi nici Noul Continent nu ar dori să le vadă trecute sub un regim dorit de guvernul din Tokio.

Nu poate fi deci neîntemeiată îngrijorarea, cu care atât A­

merica cât şi Europa privesc şi urmăresc desfăşurarea eveni­mentelor deslănţuite în Orient.

Amestecul sovietic în opera­ţiile din China, — e de prisos să mai accentuăm, — nu poate fi plăcut Japoniei, pentru care

. acţiunea sovietică îşi desvălue ; prea făţiş intenţiile. Iar recen- ! tele incidente dela ganiţa man-

ciuriană par a avea menirea de a încorda şi mai mult situaţia.

Se fac până acum declaraţii atât dintr’o parte cât şi din alta că nu s’ar dori isbucnirea unui conflict şi că ambele părţi ar ti gata pentru o aplanare pe cale de înţelegere.

Ar fi cea mai înţeleaptă so­luţie, care ar provoca o respi­raţie mai uşoară nu numai în cele două ţări în litigiu, ci pe întinderea întregului glob..

Iscarea, care sperăm că nu se va produce, a unui război între Uniunea Sovietică şi între Japonia, cu politica externă, râzi mată pe axa Roma—Berlin, ar putea avea repercusiuni cari ar sgudui adânc echilibrul, des­tul de şubred şi zdruncinat şi până acum, al întregei Europe.

Urmările de neprevăzut ale unei piedici, ce s’ar pune în calea aplanării conflictului, ne fac să privim cu toată seriozi­tatea evenimentele din Extre­mul Orient.

Preocupări muncitoreşti

Cronica externa.

Evenimenteledin Extremul Orient

Noui buclucuri şi semne în­grijorătoare apar în Extremul Orient.

La graniţa soviefo-manciu- riană sunt colinele Ciangkufeng şi Shatsoaping, cari au devenit obiectul unei ciocniri între tru­pele de graniţă sovietice şi ja­poneze. După ce trupele sovie­tice au atacat şi ocupat aceste coline, în noaptea de 30 Iulie japonezii au daî un contraatac, recucerindu-le. De atunci focul aprins în jurul acestor incidente, continuă. Ciocniri zilnice au loc zi de zi, fără a se cu­noaşte pe deplin atât motivele adevărate ale isbucnirii cât şi rezultatul lor. Japonia ca şi Sovietele îşi reclamă dreptul de proprietate a teritorului în litigiu, aruncând răspunderea incidentului unul asupra ce­luilalt.

Chestiunea Sudeţilor.Pentru a studia şi a cunoaşte

starea din Cehoslovacia, în le­gătură cu chestiunea germani­lor sudeţi a sosit la Praga, undei s-a făcut o călduroasă primire, lordul englez Runciman, care a vizitat pe ministrul preşedinte, d-l Hodza şl pe d-l Krofta mi­nistru de externe. A fost apoi primit de preşedintele repu­blice! d-l Beneş.

După terminarea convorbiri­lor sale cu guvernul din Praga, lordul Runciman va face o că­lătorie prin regiunile locuite de diferitele naţionalităţi.

Condiţiile Angliei pen­tru o apropiere cu

Germania.Cu prilejul vizitei căpitanului

german Wiedemann la Londra s-au discutat măsurile cari con­diţionează o apropiere între

Anglia şi Germania, încercările au fost însă subit întrerupte.

După cum află corespodentul Agenţiei „Radie Central“, prima condie, pe care o pune Anglia pentru o apropiere cu Germa­nia este,' restabilirea, mai întâi, a liniştei în Europa Centrală.

Mai cere apoi Germaniei: re­glementarea problemei minori­tăţilor din Cehoslovacia şi par­ticiparea Germaniei la rezol­varea problemei refugiaţilor din Germania şi Austria.

S ’A ÎNFIINŢAT com isaria­tul general al minorităţilor.D-l profesor universitar Silviu Dragomir a fost numit comisar general al minorităţilor. D-sa a depus jurământul şi a luat în primire serviciile comisariatu­lui, ce funcţionează în clădirea Adunării Deputaţilor.

Scriam nu de mult aici, că în domeniul organizării muncii şi mai ales cu disponibilul de timp care îi rămâne lucrătorului după cele 8 ore de muncă, se poate face un titlu de laudă şi un bene-merenti necontestat, prin punerea lor curajoasă la punct. Adăugam că, mai ales timpul acesta liber, dacă e întrebuinţat cu folos şi sistematic, vor câş­tiga deopotrivă lucrătorii, pa­tronii lor şi statul. Se ştie de altfel că acest răgaz nu este numai un răstimp de odihnă şi întremare sau distracţie, ci este— şi mai ales pentru maturi — timpul material disponibil, când poate să caute alte probleme puse în legătură cu meseria lui, să le studieze, să le adâncească mai cu folos, pentru branşa lui de specialitate. In timpul ace­sta de meditaţie şi calcul, răsar ideile, a căror ingeniozitate a- plicată a doua zi lucrului său, sporeşte capitalul lui de cuno­ştinţe şi adaugă încă o perfec­ţionare materialului în fabrica­ţie. Câştigul nu întârzie să se vadă, mai aies când omenia pa­tronului e românească.

Dar pentru ca acestea să se întâmple, este necesar să i se pună lucrătorului la îndemână, cât mai multe îndrumări şi cât mai multă experienţă, strânsă cu grije din osteneala semenilor, sau şefilor lui mai vechi. Şi aci intervine cartea de specialitate şi conferinţele de studiu ale celor mai pricepuţi. In limba germană se găsesc studii tratând despre chestiuni a căror impor­tanţă ţi se pare îndoelnică. Dar nu e aşa. Toate aceste studii de amănunt, concură deopotrivă, la acea specializare tehnieă, la acea cultură ştinţifică, care nouă, nu s’ar putea spune că nu ne lipseşte.

Acestea în ceeace priveşte partea de specializare şi de co­ordonare a muncii cu studîui. Vin apoi în ordine preocupările de ordin cultural, prin infuzia de cunoştinţi din alte domenii, cari toate trebue să converge

spre ideia de biserica, spre ideia de n3am, spre ideia de frumos. Acestea toate în cadrul recreaţiei, timpul lui liber, astfelr nefiind întrebinţat fără foios.

Toate gândurile acestea ne-au venit în minte citind despre strădania ce se depune la Mi­nisterul Muncii pentru buna o- rânduire a treburilor muncito­reşti. Ministrul Muncii de acum, trebue să fie bucuros că la ins­talarea D-sale, a găsit începu­turi bune şi a găsit mai ales, acel „Fond al Muncii“ cu care a putut porni cu toată nădejdea la realizările de acum. Astfel, D-sa a pornit la formarea unei organizaţiuni pentru recrearea şi instrucţiajmuncitorilor, numită destul de fericit s „Muncă şi voe bună“. Luată probabil după mo­delul celor străine, organizaţia aceasta, care trebue să rămână numai a muncitorilor, va în­semna îndrumarea sistematica spre folosirea cu rost şi cu fo­los a timpului de recreare şi distracţie. In cadrul acestei or­ganizaţiuni se va activa simul­tan în mai multe direcţii î cul­tural, sportiv, distractiv, artistic. Lucrătorul va avea astfel posi­bilitatea să parvină la stadiul cultural al celor străini, dar mai ales va putea, prin această folositoare întrebuinţare a timpu­lui, să uite de greutatea orelor de uzină şi muncă şi mai ales» să se bucure de o viaţă la care aspiră şi la care avea de mult dreptul,

De aceea la aceste începuturi şi serioase preocupări, nu avem decât dorinţa să le vedem cât mai grabnic realizate, mai ales aci în Braşov, unde sunt deja anumite lucruri făcute.

Se va lua mult din amarul vieţii de lucrător şi se va ajuta astfel la scoaterea acelor ne­ajunsuri legate de soarta lor, pe cari, cu drept cuvânt — cre­dem noi — le numeam cândva, junghiuri sufleteşti.

C. P. T.

O Iecfiune aspră, dar dreaptă— Pentru reputaţiunea magistraturii. —

Cinci magistraţi, doi dela Curţile de Apel din Cernăuţi şi Chişinău şi trei dela judecă­toriile din Suceava, Sguriţa şi Rezina au fost sancţionaţi *cu suspendare pentru cazuri grave de abuzuri,, falşuri şi venalitate.

Rapoartele în chestiune ale d-lui ministru al justiţiei către Majestatea Sa Regele, conţin întregul material documentar, dând pe faţă motivele cari au determinat justiţia să proce­deze fără milă şi să dea o lec- ţiune severă pentru toţi câţi ar mai abdica dela onoarea per­sonală şi demnitatea ^funcţiunii judecătoreşti, compromiţând cor­pul funcţionăresc cel mai pres­tigios al statului.

De îndată ce s'a dat de urma infractorilor, nu mai încăpea ezitare şi nu se mai explica nici o jenă, ci se impuneau

sancţiunile drastice în văzul lumii, ca să fie pildă pentru toţi.

Suveranul n'a şovăit o sin­gură clipă în a onora rapoar­tele ministerului de resort cu înalta semnătură, autorizând publicitatea largă şi stigmati­zarea decăzuţilor dela dreptu­rile robei imaculate.

Pilda de sus a blamării şi eliminării din corpul magistra­ţilor a celor cinci indivizi cer- taţii cu morala, a produs o foarte vie impresie în ţară. Pu- trezicimea care a pătruns până şi în pretoriul justiţiei, trebuia înlăturată.

Magistratura nu suferă cu ni­mic de pe urma veştejirii ele­mentelor slabe şi nedemne,prinse de guler de către autoritatea de stat. Dimpotrivă ! Sancţiu­nile apar ca reacţîunea orga­

nismului sănătos împotriva ma­ladiilor.

Ţara înţelege ca magistratura să nu sufere cât de |puţin în reputaţiunea sa şi nu poate să nu salute cu bucurie şi satis­facţie pilda dată pentru scuti­rea demnităţii funcţiunilor ju­decătoreşti.

Averea fostului partid „To­tul pentru Ţară“ va fi lichi­dată. In urma unei adrese pri­mite din partea Ministerului justiţiei, d-l primprocuror* R. Pascu a trimis tribunalului Ilfov un întreg dosar cu acte con­statând tot inventarul fostului partid „Totul pentru Ţară“, cu rugămintea să lichideze întreg patrimoniul acestui partid. A- dresa parchetului era însoţită şi de 11 chel.

D-l preşedinte al tribunalului a repartizat dosarul tribunalul secţia I-a.

Pagina 2. GATETA TRANSILVANIEI Nr. 59—1938— I

Concorsul naţional al grâului

Pentru îmbunătăţirea calităţiiMinisterul de agricultură şi

domenii a luat iniţiativa de a organiza anual un concurs na­ţional al grâului.

Scopul acestui concurs, or­ganizat pe ţară, este în primul rând o îmbunătăţire a calităţii, prin stimulentul acordării de premii în bani.

Anul acesta comisia însărci­nată cu organizarea concursu­lui, a putut realiza 57 de sub- comisíuní, cari vor funcţiona în tot atâtea judeţe. După datele, cari au venit la ministerul a- griculturii şi domeniilor, vor fí15.000 de concurenţi, dintre cari 9.000 de mici proprietari de pământ.

Ia ziua de 4 Septemvrie va avea loc concursul în cele 57 de judeţe, iar în ziua de 8 Sep­tem vrie în Capitală, ia Institu­tul de cercetări agronomice, în cadrul unor solemnităţi ade­cuate, se va ţine concursul ge­neral pe ţară.

După concurs se va întocmi o broşură, care sâ cuprindă numele şi numărul tuturor par­ticipanţilor, analiza probelor trimise şi notele calificate ob- • ţinute de fiecare probă în parte. Celor mai bune calităţi li se vor acorda premii în bani şi di­plome.

Prin ţinerea concursului na­ţional al grâului, se urm ăreşte ca să se obţină o cât mai bună calitate. Iar prin decernarea de premii băneşti să se acorde o răsplată şi un stimulent pentru toţi proprietarii agricultori, cari depun o deosebită râvnă pentru obţinerea unei cât mai bune ca ­lităţi a grâului.

Pentru tara noastră, unde în mod obişnuit se cultivă o mare cantitate de grâu, pentru obţi­nerea unei cât mai bune cali­tăţi pentru stimularea tuturor cultivatorilor, concursul iniţiat de ministerul de agricultura şi domenii, face parte din marea campanie de ridicare, la locul pe care îl merită, a agriculturii româneşti.

Cu posibilităţile imense, pe cari le avem, cu pământul şi mâna de lucru pe care o po­seda ţara noastră, poate ii în- t r ’adevăr pe primul plan al a- griculiurii mondiale.

Trebuia ca agricultura noa­stră să fie dirijată şi îndrumată, înaltul guvern, după dorinţa

expresă a Majesiaţii Sale R e­gelui, a înţeles să se ocupe în mod special şi permanent de această capitală problemă.

Descoperireasavantului român Horia Hulubei

Al 93-lea element pe pe ta­bloul de clasificare al lui

MendelejeffDin Paris se anunţă : In şe­

dinţa de M arţi a Academiei de ştinţe, savantul Jean Perrin, fost ministru al cercetărilor ştiinţi­fice, a făcut o importantă co ­municare, menită să provoace o adevărată revoluţie în chimia- fizică.

D. Perrin a anunţat descope­rirea celui de al 93-lea element depe tabloul de clasificare al lui Mendelejeff, care fusese bă­nuit dar nu putuse fi până acum separat şi studiat.

Descoperitorul acestui nou e- lement este tânărul savant r o ­mân Horia Hulubei, care a is- putit să ajungă la rezultate po­zitive după ani întregi de cer­cetări asupra„pământurilor ra re “ sîujindu-se de spectograful in­ventat de d-şoara Cauchois.

In amintirea ţării sale de ori­gină, tânărul savant a dat a- cestui nou element numele ?de „moldavium“.

Horia Hulubei, care s'a năs­cut la laşi în 1897, şi-a făcut studiile liceale şi universitare în capitala Moldovei, dţstingân- du-se la toate examenele ca un element excepţional. Războiull-a găsit student la Paris. S’a angajat ca voluntar în arm ata franceză, servind ca aviator.

După răsboi s ’a înapoiat la Iaşi, unde a fost numit asistent la catedra profesorului Bogdan. Mai târziu, a fost numit confe­renţiar, dându-i-se totodată un concediu nelimitat spre a pleca la Paris în continuarea cerce ­tărilor sale ştiinţifice.

in capitala Franţei a lucrat tot timpul cu profesorul Perrin, laureat al premiului Nobel, care are cel mai mare laborator de cercetări din Franţa în dome­niul rizico-chimiei. Astăzi Horia Hulubei este directorul acestui laborator. Ministerul de instruc­ţiune l-a numit agregat la uni­versitatea din Iaşi.

Savantul român a publicat numeroase lucrări în deobşte apreciate în lumea ştinţificâ, dar descoperirea moldaviului este

ffGipsy Lore Society“

_ Observaţiuni în legătura cu congresul deţiganologie dela Liverpool —

B ăile B u z ia ş (Nauheim-ul Românesc)Cu renumitele lor surse bogate în acid carbonic, radioactive şi feruginoase, cu efecte mari în BOLI de INIMA aortite, arteriosclerose, hipertensiuni, boli nervoase, BOLI de FEM EI, anemii etc. Hoteluri şi pensiuni de primul rang. Confort modern Preţuri m oderate. B ucătărie şi D ietică spe­cială. Bazin modern de înot Reducere pe liniile C .F.R. Muzică m ilitară permanentă. Cură de băi pe preţ glo >al, prin birourile de voiaj „EU RO PA “ — Saison d ela 15 Mai până la 1 Octomvrie.

243 5 - 6

Prospecte ia cerere s Muschong Băile Minerale Buziaş S. A.

Direcţiunea Băilor, Buziaş (Bănat)menită să încoroneze opera sa :

Izbânda savantului Horia Hu­lubei este o laudă şi cinste a ţării româneşti.

Noui dispoziîinnipentru călătoria pe C. F. R.

Regia autonomă C. F . R. a întocmit noui instrucţii cu pri­vire la îndatoririle călătorilor, cari folosesc trenurile de per­soane, accelerate, rapide şi automotoare.

Astfel, la urcarea în tren, călătorul va trebui să aibe a - supra sa o legitimaţie de c ă ­lător şi să posedă un act cu care să se probeze identitatea.

Copiii până la 4 ani împliniţi, când sunt însoţiţi, vor călători gratuit fără legitimaţie, dacă nu se cer locuri separate pentru ei. Copiii mai mari de 4 ani, până la 10 ani împliniţi, precum şi copiii mai mici pentru cari se cer locuri separate, vor călă­tori cu jumătate de preţ. T re­cerea călătorului într'o clasă superioară sau tren de catego­rie superioară se va putea face în condiţiunile prevăzute în ta ­riful local de călători.

Amenda de 1500 lei către stat, în afară de suprataxa C.F . R. se va percepe în urmă­toarele cazuri :

Când călătorul nu prezintă nici un fel de legitimaţie de călătorie.

Când prezintă o legitimaţie care nu e valabilă şi nici nu poate fi făcută valabilă.

Când prezintă o legitimaţie valabilă pe o distanţă mai mică decât cea efectiv parcursă.

Amenda către stat de 5000 lei se va aplica !

Când călătorii se vor fi fo­losit de legitimaţii de călătorie procurate prin fraudă, dela alte persoane sau birouri decât cele autorizate de C. F . R.

Când călătorul prezintă un abonament, un carnet de iden- j titate (gratuit sau cu reducere) j sau, în fine, orice alte legitimaţii

Cu o jumătate de veac în urmă s'a înfiinţat în Anglia, la Liverpool, societatea de studii asupra ţiganilor, numită „Gipsy- Lore Society".

In acest an, societatea en­gleză de ţiganologie „Gipsy Lore Society“ şi-a serbat jubi­le ul de o jumătate de veac, printr’un impozant congres, la care an participat toţi membrii ţiganologi din lume, o mulţime de alţi reprezentanţi ai aristo­craţiei engleze, apoi savanţi, istorioara ii, scriitori şi gaze- tari.

Acum 50 de ani, când s'a în­fiinţat societatea engleză de ţî- ganologie din Liverpool, mem­brii acestei academii exotice şi-au propus să fixeze în mod ştiinţific toate aspectele pro­blemei ţigăneşti. Până în pre­zent, în şedinţele so cie tă ţi en­gleze de ţiganologie n-a fost admisă participarea perso­nalităţilor de vază mondială ale neamului ţigănesc. La con­gresul jubilar de o jumătate de veac s'a trecut peste această regulă, invitate fiind şi câteva personalităţi ţigăneşti de vază, între cari se afla şi voevodul

ţiganilor din Anglia, împreună cu soţia şi fiica sa.

O senzaţie deosebită a con­gresului a stârnit aristocrata engleză Lady Eleonor Smith, una dintre membrele de seamă ale societăţii de ţiganologie „Gipsy Lore Society", care a mărturisit în plin congres, că în vinele ei aristocratice curge şi sânge ţigănesc. Printr-un vechi document familiar, Lady Eleonor Smith a dovedit că străbunica ei a fost ţigancă şi de când a aflat acest lucru, se simte mândră de originea ei.

Profesorul universitar Star- kale, în comunicarea făcută, a atras atenţiunea membrilor fai­moasei academii, „să grijească, pentrucă după experienţele sale proprii a constataţ, că toţi ţi- ganologii cari aprofundează pro­blema acestui neam şi îşi pe­trec timpul de studiu în viaţa nomadă a acestora, de obiceiu se molipsesc de sentimentul vagabondajului şi dorului de ducă“.

Dr. Andrei Spur, ţiganoiog ungur, a făcut o comunicare despre arta muzicală a ţigâni- mei din Ungaria. „Din punct

de vedere etnografic — a spus d-1 dr. Spur — problema ţiga­nilor a fost desbătută din par­tea multor ţiganologi, dar arta lor muzicală încă n'a fost ana­lizată".

Congresul jubilar de ţigano­logie a societăţii „Gipsy Lore Society“ s'a încheiat în atm o­sfera unui fast deosebit.

E de regretat însă, că sno­bismul academiei de ţiganolo­gie dela Liverpol n'a ţinut în seamă faptul de-a colabora în congresele ei şi cu reprezen­tanţii celor 6 ,000.000 de ţigani, neam răspândit pe întreaga su­prafaţă a globului.

In Europa ţiganii constitue de mult o problemă de ordin politic intern al diverselor state. Ţiganii sunt originari din India şi s'au răspândit în Europa după cucerirea peninsulei Bal­canice de către imperiul oto­man. In Balcani „Cecanii“ (ţi­ganii) s'au stabilit prin veacu­rile 13 şi 14, iar de aci s'au răspândit în toate ţările Eu ro­pei centrale şi de apus. In R o­mânia au apărut prin secolul15-lea.

In primele decenii ale stabi­lirii ţiganilor în Europa, ei au fost supuşi unor persecuţii drastice din partea diverselor state.

Trăind o viaţă nomadă, cu peregrinări dintr'un ţinut în­

de călătorie nominală, aparţi­nând unei alte persoane. In a- cest caz, identitatea călătorului se va obţine prin reproducerea semnă turei sau orice alt act de legitimaţie.

Când călătorul prezintă un carnet de cupoane de agenţii, cu care a întrerupt călătoria şi a cărei decupare nu coincide cu viza de intrare în ţară de pe paşaport.

In cazul când călătorii pre­zintă legitimaţii de călătorie, carnete de identitate sau orice alte legitimaţie gratuită sau cu reducere, conţinând corecturi, fotografii false etc., nu se va mai trece nici o amendă către stat, ci se vor aplica numai taxele şi suprataxele C. F . R.

Nu vor fi admişi în trenuri călătorii în stare de ebrietate, necuviincioşi faţă de personalul C. F. R., în stare vădită de murdărie sau cu încălţămintea scoasă precum şi aceia cari, din cauză de boală, insecte sau alte cazuri similare, incomo­dează pe vecinii de călătorie.

Un stat evreescCu prilejul unei desbateri în

Camera lorzilor din Londra, Lordul Plyimouth, subsecretar de stat la Ministerul afacerilor străine, vorbind despre ches­tiunea evreiască, a declarat că guvernul britanic studiază în momentul de faţă posibilitatea de a accepta o emigraţiune e- vreiască mai importantă în A - frica orientală şi anume în Kenya şi Rodezia de Nord. D-sa a adăugat că guvernul britanic speră că ţările de ori­gină a acestor imigranţi vor uşura soluţia problemei, permi­ţând ca emigranţii, transferân- du-şi eventualele capitaluri ce ar poseda, să-şi poată reîncepe o viaţă nouă în teritoriile v a­cante, ce li-s'ar pune la dispo­ziţie.

Alergareaprobelor de automobile şi m otociclete la Braşov

După cum am anunţat, mâine Duminecă, va avea loc în ora­şul nostru — ca şi în ani trecuţi— alergarea probelor de auto­mobile şi motocicilete pentru Marele Premiu al Municipiului Braşov.

Vor fi organizate aceste în­treceri de Motoclubul Român— Braşov cu concursul Prim ăriei şi sub patronajul Automobil Clubului Regal Român, începând în ziua amintită la orele 5 di­mineaţa şi durând până ia orele 15.

Instrucţiile date de Primărie în vederea acestor alergări şi a bunei reuşite a lor le-am pu- bilicat în numărul trecut al ziarului.

Iată lista concurenţilor la a- cest — al 4-lea premiu — al oraşului Braşov':

Categoria S p o rt: 1. Sontag — Bugatti. 2 . P. Cristea— B. M. W .3. W . Rautenstrauch— B .M .W .4. Zamfirescu-Calcianu— Hotch- kiss,5. Berlescu-- Citroen, 6 . A.de Vassal (pav. francez)— Ford Spe­cial. 7. Joung, (pav. englez)—B.M .W . 8 . Bohony— Citroen. 9. M arinescu— B. M. W .

Categoria c u rse : 1. J . C alcia- nu— Steyer. 2 . P. Cristea— B.M . W . 3. W . Rautenstrauch— B .M . W . 4. Zamfirescu— Hotchkiss. 5. Sontag — M aseratti. 6 . A. de Vassal (pav. fraocez)— Ford Spe­cial. 7. Joung (pav. engles — B. M. W .

Motociclete. 1. lonescu Cri­stea— Norton 500. 2 . Nicu Ni- culici— J . R. A. 500. 3. Roman Josif — Rudge 500. 4. Lazăr Georgescu— N.S.O, 500. 5. Marin M areş— N. S. O. 500. 6 . loan Zilaghy Cluj — Rudge 500. 7. Erich Lantmann Bv. — Rudge 500. 8 . Emil Pavel Bv.— B.M .W . 500. 9. Gh, Nedelea Chş. — A - riel 500. 10- J . Popa — Norton 500, 11. X — B. M. W . 500. 12 . X — B. S. A. 500.

tr ’altul şi dintr'o ţară într’alta, ţiganii au fost consideraţi în totdeauna, ca prezentând un pericol social. Pe lângă că tul­burau liniştea satelor şi oraşe­lor pe unde vagabondau, ei mai aduceau cu dânşii şi germenii diverselor boli cantagioase.

Din aceste motive, în veacu­rile trecute, diversele state din Europa au luat măsuri drastice împotriva acestui neam nomad.

In Principatele Române ţiga­nii au ajuns în iobăgie şi au fost eliberaţi In veacul trecut de Kogălniceanu.

In Ungaria, la 1761 şi 1763, împărăteasa M aria Terezia a căutat să reglementeze viaţa nomadă a ţiganilor. împăratul Franz Iosef a voit să-i con­strângă pe ţigani să sfârşească cu viaţa lor nomadă prin colo­nizări agricole. Episcopul ungur loan Ham din Satu M are, la 1857 a întemeiat prima şcoală ţigănească a acestui neam.

Stăpânirea austriacă a înfiin­ţat câteva colonii stabile de ţi­gani în Slovacia şi Bucovina, în regiunea Uzhorod-ului se mai menţine şi astări câteva sate ţigăneşti, precum şi singu­rul sat ţigănesc din Bucovina, Hiiniţa.

Ţiganii din Europa centrală au început în ultima vreme să se organizeze în mişcări de e- mancipare naţională, pretinzând

anumite drepturi de protecţiune minoritară. In România, orga­nizaţia romilor sau a ţiganilor dispune şi de un organ naţio­nal „Glasul Romilor", care a - pare ia Bucureşti.

Şeful oficial de statistică din Cehoslovacia, d-1 Auerhann* ocupându-se de problema ţiga­nilor din Europa de mijloc şi din Balcani, e de părere că ţi ­ganii din Albania, Grecia, Bul­garia, Iugoslavia, Ungaria, R o­mânia şi Cehoslovacia, trebu­iesc consideraţi ca minorităţi naţionale, supuse regimului de protecţiune a minorităţilor.

Observator.

Milioane de oamenidatoresc sănătatea lor, inegala­bilului preservativ „B riliant-Ex- tra-Prim issim a“ şi „Luxus-Sil- kem -Finest“ cel mai fin şi cel mai sigur. 18 6 — 0

neîntrecut

í Nr. 59—1938 GAZETA TRANSILVANIEI Pfttffit 3

23 milioane pentru timpulliber al muncitorilor

A apărut în „Monitorul Ofi­cial“ jurnalul consiliului de mi­niştri prin care se aprobă în­ceperea ’activităţii pentru noua organizare a .limpului liber al muncitorilor, „Muncă şi voie bună“.

In acest scop s’au aprobat 23 milioane [lei din „Fondul muncii" pentru fiecare activi­tate în parte, Ipentru organiza­rea timpului liber al muncito­rilor, după cum urmează ;

Pentru organizarea sportului, edueaţiei fizice şi turismului prin gimnastică, atletism, spor­turi, excursii şi înfiinţare de stadioane şi săli, suma de lei 4.000.000. ÎPentru înjghebarea activităţii teatrale în rândurile muncitorilor prin înfiinţarea «nui teatru central în Capitală, cu secţiuni în localităţile din

S provincie suma de lei 6.000.000.Pentru organizarea cinemato-

I grafului în rândurile muncito­rilor prin filme [culturale, edu­cative, tehnice şi ştiinţifice şi pentru cumpărarea de aparate

D I V E R S ETariful pe autobuzele C.

F. R. începând cu data de 1 August 1938, s’a redus pe tra­seele Braşov-Feldioara, Braşov- Zârneşti, Braşov-Sft. Gheorghe, Sft. Gheorghe-Miercurea Ciuc, Sibiu-Alba lulia, Sibiu-Râmni- cul Vâlcea, Braşov-Câmpina.

de filmat şi de radio suma de Dela Braşov la Câmpina 112le i 4 .0 0 0 .0 0 0 - P e n tru o r g a n iz a - ln o c , ,a .Gheorghe la M.-Ciuc 92 lei ginlei 4.000.000. Pentru organiza rea publicaţiilor conferinţelor şi bibliotecilor muncitoreşti, prin înfiinţarea unei biblioteci centrale în Bucureşti şi a al­tora în provincie, pentru orga­nizarea de conferinţe şi edita­rea de manuale educative, di­dactice şi profesionale, suma de lei 4.000..000, Pentru orga­nizarea muzicii în rândurile muncitorilor, prin înfiinţarea de fanfare, orchestre şi coruri, suma de lei 3.000.000. Pentru diverse cheltueli neprevăzute, suma de lei 2.000.000.

CondoleanţeD-l Dr. Stoian, primarul co­

munei Bran, a trimis M. S. Re­gelui următoarea telegramă cu prilejul morţii M. S, Regina Maria :

Sale Regelui Carol al II-lea Sinaia.

Locuitorii Branului adânc în­dureraţi pentru perderea prea bunei şi iubitei Regine Mamă, roagă pe atot Puternicul Dum­nezeu să aşeze sufletul mare al Nobilei şi Milostivei Stăpâne a Branului în grădina fericirei.

In aceste momente de mare îndurerare pentru Majestatea Voastră şi întregul Neam al României de pe aceste plaiuri, Vă asigurăm Sire, de cea mai desăvârşită credinţă, împărtă­şind în întregime durerea iubi­tului lor Rege.

In numele locuitorilor Bra- nului, Primar Dr. Aurel Stoian.

S'a primit următorul răspuns ; Primar Dr. Aurel Stoian, Bran.

Mulţumesc pentru caldele sen­timente ale Brănenilor în aceste vremuri de mare doliu.

Carol R.

ŞcolareCursurile de pregătire pen­

tru intrare în licu.Ministerul educaţiei a dat

următoarele dispoziţii cu pri­vire la funcţionarea cursurilor de pregătire pentru examenul de admitere în şcoala secun­dară, cursuri ce se ţin pe lângă şcolile primare în timpul va­canţei de vară :

Localul de şcoală primară va ii pus la dispoziţie numai cu învoirea comitetului şcolar; cursurile se vor ţine numai în timpul lunei August şi numai 2 ore pe zi, cel mult ; se vor primi gratuit elevi săraci în proporţie de unul la 5; 15% din încasări se vor da comitetului şcolar; la acordarea dreptului de a face astfel de cursuri vor fi preferaţi învăţătorii înaintea învăţătorilor directori; un învă­ţător va putea pregăti cel mult 30 elevi; nu vor putea fi înscrişi elevii cari au promovat cl. IV cu învăţătorii care fac cursu­rile, cu excepţia cazurilor când în localitate nu s'ar mai ţine ua alt asemenea curs.

Aprobările pentru aceste cursuri se dau de inspectora­tele şcolare.Cum se vor acorda grada­

ţiile anul acesta.Spre a putea trece în buge­

tul viitor suma necesară pen­tru plata noilor gradaţii ce se vor acorda membrilor corpului didactic dela şcolile primare, toţi învăţătorii şi învăţătoarele care împlinesc la 1 Aprilie 1939 timptul de 5, 10, 15, 20, 25 şi 80 ani de serviciu efectiv, tre- bue să înainteze până la 1 Sept. 1938, revizoratelor şcolare, ce­reri pentru acordarea gradaţii­lor ce li se cuvin.

Legea repausu­lui dumlnecalPrin înalt decret regal au fost

stabilite următoarele noui nor­me pentru respectarea repausu­lui dumineca!.

Sărbătorile legal recunoscute sunt : Anul Nou (1 Ianuarie), Botezul Domnului (6 Ianuarie), Sf. Gheorghe (23 Aprilie), Sfin­tele Paşti, ziua întâia şi a doua, 1 Mai, 10 Mai, înălţarea Dom­nului (Ziua Eroilor), 8 Iunie (Restauraţia), 25 şi 26 Decem­vrie (Crăciunul],

Decretul mai stabileşte că a- telierele de frizerie şi saloa­nele de coafură vor putea ţine deschis Duminecă dimineaţa. In acest caz patronii vor trebui să acorde 24 ore de repaos pe săptămână, urmând să ţină în­chis Lunea dimineaza până la ora 12.

Se mai acordă dreptul ca sta­bilimentele comerciale să ţină, în mod excepţional deschis Du­minecile şi sărbătorile legale, în cazul când ele cad în ajunul Anului Nou, al Paştelui sau când Crăciunul începe într’o zi de Luni. In aceste din urmă cazuri, stabilimentele comer­ciale vor fi închise a treia zi de Paşti sau de Crăciun.

Decretul mai stabileşte şi dreptul de control al organelor Ministerului muncii şi ale „Ca­sei centrale de asigurări“, pen­tru aplicarea repausului dumi- necal. De asemeni vor mai avea acest drept şi funcţionarii cei­lalţi ai ministerului, cari vor avea delegaţlune specială în acest sens.

BULETINUL POLITIEIOtrăvit cu sodă caustică.

In seara zilei de 4 August, orele 23, s'a găsit căzut în nesimţire în strada Locul Spitalului Mili­tar individul Raduly loan. Tran­sportat fiind la spitalul Gh. Mârzescu, s’a constatat că otrăvit cu sodă caustică.

s a

Atacată şi jefuită. In noap­tea de 4—5 August orele 2, a fost găsită plină de sânge şl doborâtă la pământ, pe Aleea Regina Maria, individa Teleki Rozalia din str. Coastei B. Nr. 25. Fiind interogată a declarat că a fost atacată de doi indi­vizi necunoscuţi, cari au bă­tut-o şi i-au furat poşeta cu 500 lei. Numita a fost transpor­tată la spitalul Gh. Mârzescu. Se fac cercetări de Biroul Ju­diciar.

Accident. A fost internat în spitalul Gh. Mârzescu muncito­rul Dragoş Achim din comuna Măeruş (jud. Braşov), care lu­crând cu maşina de treerat, a- ceasta i-a apucat şi smuls bra­ţul stâng.

loc de 102, dela Braşov la Sft. Gheorghe 51 lei în loc de 56, dela Braşov la Sinaia 61 lei în loc de 87, dela Braşov la Zâr- neşti lei 46 în loc de 51, dela Braşov la Feldioara 36 iei în loc de 41, etc. — Direcţiunea Generală C. F. R.

*

Un lac italian a căpătat culoare roşie. E vorba de lacul alpin Tovel, ale cărui ape au căpătat o culoare roşie închis.

Motivul fenomenului este o algă de apă, numită „glenodi- nium“, care s'a înmulţit foarte mult în acest lac, dând apei culoarea roşie.

Un grup de savanţi a plecat ia faţa locului pentru a studia fenomenul, care e foarte rar. Au pornit însă spre lacul Tovel şi o mulţime de turişti italieni şi streini, atraşi de curiozitate.

•înconjurul lumii cu avionul

de pasageri. Berlin 5 (Rador). Aviatorul german Hans Bertram, bine cunoscut în cercurile aero­nautice mondiale, s’a înapoiat aseară la ora 22,5 în capitala Reichului, din raidul făcut în jurul lumii cu ajutorul avioane­lor de pasageri de pe liniile in­ternaţionale.

Bertram a aterizat la aeropor­tul Tempelhof, scoborând din­ţi 'un avion al liniei regulate Li­sabona—Berlin,

El a dovedit că în prezent j este posibil să se facă înconju­rul lumii cu avioanele de pasa­geri ce fac curse regulate, în­tr'un timp dinainte stabilit.

Aviatorul Bertram a făcut în­conjurul lumii în 20 zile, 22 ore şi 35 minute. El s'a oprit la Bagdad, Larachi, Calcuta, Bang­kok, IManila, Honolulu, San Fran­cisco, New-York şi Lisabona.

*

Morţi din cauza căldurii. De 11 zile domneşte în tot sta­tul New-York, un groaznic val de căldură, Până acum au murit de insoiaţie 39 persoane.

*

Creşterea rezervei de aur a Statelor Unite. Rezerva de aur a Statelor Unite continuă să crească.

La data de 2 Aug., ea atinsese cifra record de 13.020.989.854 dolari, nemai atinsă până acum în analele finanţei americane.

Balanţa comercială a Statelor Unite este favoarabilă în pri­mele şase luni ale anului, va­loarea exportului întrecând cu peste 628 milioane dolari va­loarea importului.

Toate simptomele indis- poziţei mele : ca dureri de cap, membrele îngreunate, tempera­tură etc., mi-au dat să înţeleg că este vorba de o gripă. Am luat imediat tablete Togal. Am avut un efect minunat. In câ­teva ore am scăpat de toate I

Sdrobiţi de durere Dida so­ţie, Lya fică, părinţii, precum şi familiile înrudite, aduc la cunoştinţa încetarea din viaţă a scumpului lor

Gheorghe Şandrudoctor în medicină

înmormântarea se va face în ziua de Duminecă 7 crt. ora 14, în cimitirul gr. ort. din comuna Prejiner jud. Braşov.

Odihnească în pace !

C IN EM A „ASTRA**Azi şi in zilele următoare

P r i n ţ e s a

TARAKANOVACu noua revelaţie a filmului francezA N N I E V E R N A Y f i

PIERRE RICHARD, WILM, SUZI PRIM, ROGER CARL etc* Regia : Fedor Ozep. Jurnal nou Paramout»

V I Z I T A T I S T R A N D U L

D I N BARTOLOMEU

Basin mare de înot Basin pentru neînotători Basin pentru copii B u f e t

Amenajamentele cele mai m o d e r n eStrada I. G. Duca Nr. 222. INTRARE LEI 47427 [4—4

Tâmi ! fio M o s t r e k T o a m n a iîncepe la 28 August

60Vo reducere de călătorie la tren în Germania

Toate desluşirile le dă :

Reprezentanta onorifică pentru Transilvania Uniunea Gremiilor com erciale germane

din TransilvaniaBRAŞOV, Şirul Inului Nr. 26. — Telefon 377

precum şi reprezentanţii cercuali :Gremîul com ercial german din Sibiuvicepreşedintele Hans. Gassner,

SIBIU, Str. Regina Maria Nr. 8 şi D r, E rn s t Ö e e r , director de 3 încă

CLCJ, Calea Victoriei Nr. 3

Oficiul Târgurilor de din

Mostre

Lipsea — Leipzig — Germania. 429 2—2

Primăria Municipiului Braşov

Nr. 24.960—1938 Serv. economicPublicaţie de licitaţie

Pentru procurarea a cinci şa- siuri de autobuze pe seama autobuzelor comunale, se va ţine o licitaţie publică în ziua de 3 Septemvrie a c. ora 11, la Primăria Braşov, în conf. cu disp. art. 88—110 din L. C. P.

Valoarea furniturii este apro­ximativ 1.500.000, Iar garanţia provizorie este de 5% din va­loarea ofertei.

Condiţiunile detailate se pot vedea în fiecare zi la Serviciul Economic şi întreprinderilor Comunale.

Braşov, la 28 Iulie 1938. Primar, Col. Victor Nanu.

Secret, gen., Dr. V. Voicu 446 1—1

Se cautălucratoare

curate, îndemânatice, cu ime­diată angajare la

Hess S. A.448 1—2

De vânzare teren bun deconstruit, circa 913 stânjeni pa- traţi, situat în strada Eliade Rădulescu, vecin cu Dr. Alecs, Petrescu a se adresa la gazetă. 418 4—0

4 localuri de prăvălie de închiriat în Str. Iuliu Maniu No. 94, în apropierea gării cu începere delà 1 Septemvrie a. c.

447 1—3

S’A PERDUT permisul de cir­culaţie pentru bicicletă, elibe­rat de Chestura Poliţiei Bra­şov, pe numele Mezei Martin. II declar nul şi fără valoare.

449 1—1

De vânzare O casa cu gră­dină Str. Pricop Nr. 17. Infor­maţii la proprietar. 5—0

De V â n z a r e O casă nouă c u

3 camere, 2 bucătării, pivniţă, etc., în loc climateric, Valea Teii Nr. 11 (Scheiu) 3—0

Sănătate EconomieVinuri superioare,

naturale şi alese, albe şi negre, dela

renumitele podgoriiDEALUL ZORILOR

le găsiţi la BRAŞOV, la „Bodega Centrală“Strada Hirscher Nr 6.

Cunoscătorii le preferă cu încredere t

DUMITRUNOIAN

Antreprenorco n s t r u c t o r

BraşovStr. Oct. Goga, 62.160 9—0

Pagina 4 OAZETAlITRANSILVANIEI Nr 59—1938

0 şedinţă agitatăa Comisiei de max8malliare din Braşov

— S’a obţinut o uşoară scădere a preţurilor —

In ziua de 30 Iulie s’a ţinut şedinţa Comisiei de maxlmali- m aii zare a municipiului, pentru fixarea preţurilor pe luna A u­gust a. c. A ceastă şedinţă a fost prezidată de d-1 colonel Strat, vice-prim ar,fparticipând şi d-niiî colonel Brădescu şeful Chesturel locale, apoi delegaţii consuma­torilor, d-nii Podea, Popovici, Garoiu, delegatul Camerei de muncă d-1 Baboe, delegatul Ca­m erei de Comerţ d-1 Dr. Golo­gan, reprezentanţii comerţului, Moise Popa, Helf, Siegens, Na­gy, Konya şi alţii,

Primul articol în discuţie a lost făina de grâu, care azi se tranzacţionează în diferite lo­calităţi, în jurul sumei de 600 până la 1000 ’lei suta de kgr. Asupra acestui important arti­col, reprezentantul morarilor, d-1 Helf, a prezintat Comisiunel un cont cu anumite date, prin care indică preţul de desfacere de 74255 lei pe vagon, justifi­când această urcare a preţului c u adaosul de taxe tiferite, în sumă de lei 19.255, diferite alte impozite, cum şi prin depărta­rea prea mare a centrului de aprovizionare (Brăila). La acea­sta s'au opus delegaţii consu­m atorilor, cari au combătut ce ­rerea m orarilor ca nefondată şi insuficient justificată. In sus­ţinerea lor. delegaţii consuma­torilor, au prezintat Comisiunel liste de preţuri din mai multe oraşe — majoritatea municipii, arătând că preţurile la Braşov, sunt superioare tuturor acelor oraşe, în plus că nu are nici un rost să se aducă grâul ne­cesar dela Brăila, când sunt alte centre producătoare cu mult mai apropiate !...

D-l preşedinte apreciind jus­tele [cererii delegaţilor consu­m atorilor, a susţinut cu tărie, să se ajungă la stabilirea unor preţuri raţionale, fixându-se ast­fel, provizoriu, până la 15 A u­gust cor. preţul de 950 lei suta de kgr. făină Nr. 4 şi lei 850 suta Nr. 6 în engros şi 10,50 lei Nr. 4 şi lei 8 ,50 kgr. în a- mănunt.

In acelaşi timp s’a fixat pre­ţul pâinei la 9,50 kgr. cal. I şi 8 lei cal. II.

Preţui laptelui a rămas ace ­laş, adică 6 lei litru, repetân- du -se obligaţiunele ca şi în timpul iernei să fie menţinut la fel.

Asupra cărnei de vită cal. I, s'a făcut o reducere de 2 lei la kgr. iar pentru cea de cal. II şi cea de porc preţurile au ră ­mas neschimbate.

De notat că reprezentanţii m ăcelarilor, nemulţumiţi de a- ceastă reducere, au fluturat ideea grevei, servindu-se, în a- cest scop, şi de un tablou cu calcule întocmit de d-nii medici veterinari ai abatorului şi ora­şului nostru.

Totuşi delegaţii consumatori­lor au stabilit cu date oficiale, că în genere preţurile din alte oraşe sunt inferioare Braşovu­lui, aducând ca exemplu s Tim i­şoara 21 lei kgr carne de vită cal. I, Târgu-M ureş ;lei 22, O- radea 23, Buzău 2 2 , Brăila 24, etc. etc.

Carnea de oi şi berbece a fort maximalizată, întru'cât de­venise articol de speculă, s ’a fixat preţul de 24 lei kgr.

In ce priveşte lemnele de foc, al căro r preţ de maximalizare de 85 lei suta de kgr. nu mal corespunde situaţiei loclităţii înconjurată de masivi păduroşi, d -1 preşedinte al Comisiunel a promis delegaţiei consumatori­lor că va studia şi această ches­tiune şi se va desbate în cea niai apropiată şedinţă.

Cu această ocazie d-1 preşe­

dinte a comunicat Comisiunel un fapt de o deosebită impor­tanţă în legătură cu efectele pe cari le produc menţinerea ac­tuală a preţurilor ridicate la Braşov, asupra regiunei încon­jurătoare î Prim arii din oraşele învecinate Făgăraş şi Sft. Gheor­ghe, s'au prezintat în mod spe­cial la Braşov, arătând că, dacă se mai menţine multă vreme acelaş preţ ridicat al vieţei la Braşov, — aceste două oraşe nu vor mai avea posibilitatea să se aprovizioneze, din cauza că toate productele se îndreaptă cătră Braşov. In consecinţă, deci, au cerut municipiului Braşov să reziste valului de scumpete, căci în caz contrar nu*şi asumă răs­punderea aprovizionării celor două oraşe, declinând urmările !

O măsură bine venită şi care era aşteptată de multă vreme de salariaţii şi pensionarii pu­blici din localitate, a fost luată de Prim ărie — la stăruinţa de­legaţilor respectivi — acordân- du-li-se o reducere de 20 la sută din preţurile curente la toate restaurantele. In acelaş timp restauratorii sunt obligaţi să prezinte Prim ăriei, spre con­trol, listele zilnice de preţuri, cari vor fi astfel identificate prin aplicarea unei ştampile speciale. Pe toate |listele va fi prevăzută reducerea obligatorie de 20 la sută Ipentru salariaţi şi pensionari.

Este un început de satisfacţie ce se dă lumei salariaţilor din localitate, cari nu mai pot r e ­zista valului de scumpete e x ­cesivă. A ceastă chestiune, de justă apreciere, a găsit în to t­deauna cea mai caldă susţinere în coloanele ziarului nostru şi nn bucură orice succes obţinut de salariaţi, fie chiar şi parţial.

Prin acest act lăudabil al con­ducătorilor municipiului nostru se recunoaşte odată mai mult greu­tăţile de trai ale salariaţilor. Ar f i timpul să se treacă la înfăp­tuirea unui vechi deziderat al lor şi pentru care au obţinut promi­siunea solemnă a d-lui Cancicov, ministrul finanţelor, că munici­piul nostru să fie egalat cu cota de salarizare a celor patru oraşe din ţară : Bucureşti, Constanţa, Predeal şi Sinaia, căci nu toţi salariaţii iau masa la restau­rante!...

Tot în interesul unei bune ordine, s'au repetat măsurile ca

publicitatea în jurul numelui com ercianţilor infractori la le­gea speculei, să fie mărită, dându-se astfel şi o satisfacţie publicului.

O altă măsură dictată de ace ­laş simţ gospodăresc a fost luată de Prim ărie — în scopul ghi­dării preţurilor, prin intermediul însăşi a acestei instituţii, care a organizat transpoarte de le­gume verzi pe contul munici­piului, la un preţ care să gă­sească convenienţă şi în public.

In acelaş scop, s'au repetat dispoziţiunile, iuându-se măsuri severe, de a se interzice cu de­săvârşire trecerea zarzavaturi­lor şi fructelor dela un angro­sist la altul în scop vădit de speculă ; transpoartele de ase­menea produse urmând, obli­gatoriu, să fie însoţite de fac­turi cu valoarea reală a mărfei.

Constatăm, în sfârşit, că î-a venit şi rândul oraşului nostru— care a excelat în totdeauna prin scumpetea sa excesivă, să pornească pe panta realităţilor şi să se apropie de posibilităţile de trai ale smult necăjitei pă­turi consumatoare sărmane, — Braşovul începând acum dea- bea să urmeze calea [pe care alte oraşe au găsit-o mai cu­rând. In orice caz numai prin­tr ’o continuă perseverare pe aceeaşi cale, se va putea ajunge la o eftinire mai simţită a vieţei şi în oraşul nostru. C.

f D-rnl Gh. ŞandraPrin moartea doctorului Ghe­

orghe Şandru, judeţul pierde încă un fiu de valoare, iar fa­milia, părinţii, prietenii precum şi toţi aceia, cărora el le-a ali­nat durerile, au pierdut un to ­varăş, un sprijin şi o mângâ­iere.

Este un destin hărăzit, ca tocmai acei cari ajung prin mun­că cinstită şi sacrificiu la un loc de răspundere, de să-şi arunce dragostea şi torul lor asupra acelora din mijlocul cărora au plecat, to c ­mai pe aceştia soarta nemi­loasă îi smulge prea de timpu­riu din mijlocul familiei, pă­rinţilor şi prietenilor.

Şi acum, când pleci din mij­locul nostru, te rugăm ca de sus din mijlocul câmpiilor ce ­leste, unde s’a aşezat sufletul tău, să trimiţi o mângâiere tu­turor, căci plânge familia ta veşnic nemângâiată, plâng şco­lile unde ţi-ai petrecut toată viaţa, plânge toată suferinţa agricultorilor, din mijlocul că ­rora te -a i ridicat.

undeaju-

In atenţiunea vizitatorilorTârgului de Mostre de Toamnă 1938 din Lipsea

în c e p e la 28 A u gu stToate actele de călătorie pentru vizitarea târgului, adică î

Legitimaţia de vizitator al târgului cu autorizaţia pentru insignie (lei 120), autorizaţia de călătorie ungară (lei 40), timbrul ceho­slovac (lei 10), bonurile pentru prospectele de adrese (lei 40) etc., se poate procura numai la reprezentanţa onorifică a târgu­rilor de mostre din Lipsea pentru Transilvania : Uniunea Grem ii- lor com erciale germane din Transilvania, Braşov, Şirul Inului 26, sau la reprezentanţii cercuali : Gremiul com ercial german din Sibiu, Vicepreşedinte Hans Gassner, Sibiu, Str. Regina M aria 8 , precum la Dr. Ernst Beer, director de bancă, Cluj,, Calea V ictoriei Nr. 3 . Vizitatorii târgului se bucură de o reducere de tren până la graniţa germană tour şl înapoi de cca. 25— 30% obţinând totodată cu o reducere de 50 la sută, viza ungară, iar celelalte ; Germană şi cehă, gratuit. Reducerea de tren în Germania este 60 la sută. Preţurile cam erelor şi alimentării în Lipsea sunt des- stul de ieftine. Vizitatorii târgului vor avea şi prilej de diferite distracţiunii.

Având în vedere multele avantaje legate cu vizitarea târgu­lui, nici un com erciant, industriaş sau meseriaş, să nu piardă ocazia de a vizita târgul mondial din Lipsea, unde cu puţine cheltueli are posibilitatea de a ajunge la preţioase legături com erciale.

Crice informaţii mai largi asupra târgului se pot obţine la reprezentanţele onorifice, amintite mai sus. Interesen tul să trimită afară de cheltueli (pentru legitimaţia, autorizaţia ungară, timbre cehoslovace, etc. şi taxa de porto-postai pentru răspuns) pentru scrisoarea simplă lei 7 pentru înapoierea paşaportului lei 25, totodată pentru obţinerea fiecărei viza în paşaportul, afara celei germane, câ te lei 60, ca taxa de producare precum şi a 1/2 taxa pentru viza ungară. _____

Reforma învăţământuluiIn „Monitorul O ficial“ au apărut textele complecte ale d is­

poziţiilor nouei reforme de organizare a învăţământului prim ar şi normal primar, secundar şi superior.

Noua reform ă a învăţământului urm ăreşte o îndrumare spre şcoala practică, plecând dela constatarea că avem 140.000 elevi în şcolile teoretice şi numai 50.000 în şcolile secundare.

Referitor la învăţământul superior, art. 3 spune :Studenţii sunt obligaţi să frecventeze regulat cursurile,

conferinţele şi lucrările practice ale Facultăţii sau Sacţiei, la care sunt înscrişi şi să treacă regulat examenele prevăzute în regulament. Nu vor fi primiţi la examene studenţii cari n’au o frecvenţă regulată.

]aponia a propusîncetarea ostilităţilorşi aplanarea conflictului cu ftusia pe cale diplomatică.

Moscova 5 (Rador) Agenţia Tass transmite ;In ziua de 4 August de Shigemitsu, ambasadorul Japoniei

la M oscova, a făcut o vizită d-lui Litvinov. Vorbind despre ciocnirile din regiunea lacului Khasan, a declarat că guvernul japonez are intenţia să rezolve „incidentul" pe cale pacifică, socotindu -1 drept un incipent local.

De aceia, pe baza instrucţiunilor primite din partea guver­nului său, ambasadorul Japoniei propune încetarea ostilităţilor din ambele părţi şi adoptarea căii negocierilor diplomatice.

D-l Litvinov a răspuns că, dacă guvernul japonez are în realitate intenţii pacinice, acţiunile autorităţilor m ilitare japo­neze nu corespund acestor intenţii. Dacă japonezii încetează a- tacul asupra teritoriului rus, guvernul sovietic e gata să exam i­neze pe cale diplomatică propunerile japoneze.

Totuşi în prealabil trebuie sa se asigure inviolabilitatea frontierei sovietice stabilită prin acordul dela Kunciung şi harta anexată la el.

Tokio 5. — Corespondentul Agenţiei Havas transmite din Tokio :

Pe baza ultimelor rapoarte primite de ministerul afacerilor străine dela ambasadorul Japoniei la M oscova, se declară în cercurile autorizate japoneze că răspunsul sovietic la propune­rile de eri ale guvernului japonez este „acceptabil în ansamblu“.

Londra. — Ziarul „Times“, comentând noua fază, în care a intrat diferendul ruso-japonez, face constatarea că ar ii prematur să se afirme că un conflict în stil mare este exclus.

~Tn f o r m a ţ7 u n i~~V a c a n ţa d ela E p is c o p ia

R â m n icu lu i— Noul S e v e rin .Monitorul Oficial publică de­cretul regal, prin care se acordă un concediu de doi ani, cu în­cepere dela 1 Noemvrie 1938, P. S. S. Vartolomeu, episcop al Râmnicului-Noul Severin.

Mitropolitul Ungro-Vlahiei va institui o locotenenţă pentru timpul cât P. S. S. Vartolomeu este în concediu. Pe ziua de 1 Noemvrie 1940 P. S. S. V arto­lomeu a fost pus în retragere pentru a şi regula drepturile la pensiune.

La 1 Noemvrie 1940 scaunul episcopal al Râmnicului-Noul Severin este considerat vacant şi se va proceda la alegerea unui titular conform legilor în vigoare.

Ş tir i n e în te m e ia te . Zilele acestea au apărut în unel& ziare diferite ştiri privind eva­darea leproşilor dela Tichileşti. Se comunică din partea Minis­terului de interne, că aceste ştiri sunt complect eronate şi că ministerul va da relaţiuni presei în această chestiune, în­dată ce va avea raportul de­tailat al d-lui prefect de Tulcea.

•

P e n tru c e i d ău n a ţi d e g rin ­dină- Ministerul f de finanţe, fiind informat că în unele ţi­nuturi ale Ardealului culturile au fost complect distruse de grindină, a dispus ca locuitorii, cari au suferit pagube mari, să fie scutiţi de plata impozitelor către stat.

S e c r e ta r i i ş i în treg u l p e r ­so n al al C a m e re lo r _de c o ­m e rţ ş i in d u strie , al Uniunii lor şi ai burselor — conform unei decizii a Ministerului e - conomiei naţionale, — vor fi supuşi obligaţiunilor şi trata­mentului funcţionarilor din ser­viciul acestui minister, având aceleaşi drepturi şi îndatoriri fixate prin legile, regulamen­tele, deciziuniie etc. în vigoare.

•

Un nou r e c o r d a v ia tic . DinMoscova se anunţă ; In ziua de 2 August avionul sportiv „23 bis“, pilotat de aviatorul F e - dosiev, a realizat un sbor re ­cord, atingând altitudinea de 7975 m., depăşind cu 2718 m. precedentul record internaţio­nal de altitudine stabilit de a- viatorul francez Andre Japy.

*

F a r m a c ii de s e rv ic iu . In" cepând dela 6 — 13 August a, c. vor face serviciu de noapte şi duminecal, farmacia la „Bi­serica alba“ Str. Voevodul Mi­hai Nr. 20 (colţ strada Mihai Weiss) şi farmacia la „Coroana de aur“ str. Ecaterinei Nr. 7-

•

Din Ita lia . începând cu anul şcolar 1938— 1939 este inter­zisă adm iterea în şcolile ita­liene de orice grad a elevilor şi studenţilor evrei-străini, chiar când aceştia sunt stabiliţi în Italia.

♦

Cetiţi şi răspândiţi „GAZETA TRASILVANIEI“’

<aSaun3e5eâtÎI LogatTinSfBSaBSSSiSf.

J ie u m a tism fiu tà fS c ià ticà sJ là C e li, Jïèvmlgii,Gripă,Dureri de cap-

Tipografia *A»tra“ Braşov — Editora »Tipografiei Victor Branisce Braşov* [Redactor-şef fl girant t Victor Branisca*.