ANTROPOLOCIA CRICNALA

RESPONSABIL1TATEADE

DR. MINOVICIMEDIC LEGIST

BUCURESCITIPOGRAFIA I FONDERIA DE LITERE THOMA BASILESCU

29, CALEA VICT0RIE17 291896

www.digibuc.ro

ANHOPOLOGIA CHMINALA

RESPONSABILITATEADE

DR. MINOvICIMEDIC LEGIST

va10 TECA* ACADEMIE1 *

ROM iWT,

BUGURESCITIPOGRAFIA. i FONDERIA DE LITERE THOMA BASILESCIJ

29, CALEA VICTORIE, 291896www.digibuc.ro

?)\%.,\OTECAACADEnEl

AN-TROPOLOGIA CRIYI Alikst

RESPONSABILITATEA

Genesa si natura crime): a fost tot-d'a-una obiectul rueditatiunilor. cuge-tgtorilor ; dreptul de a peclepsi i scopul penalitiltel, a fost tot-d'a-una inmod frte vi discutat. Credinta genoralg a antichitgtel era, cg fatali--tatea, destkul, ar conduce tte,actiunile ornenesa Ma tArziti, dogma pre-destingreI nlocui fatalitatea antieg, In ortodoxia cresting. Pe urmg, ve-nirg teoriile juridice ale liberultii-arbitru si ale TesponsabilitteT, pe carT-e intemeiatg jurisprundenta actualg. Scla pozitivistg a tgggduit in moddes6vArsit liberal .arbitru, intemeindu-se, maY ea smg, pe datele statisti-eeL cari probza' cg crima urmkg nisce legT generale, striet supuse flue-tuatiunilor causelor 'sociale, climaterice i chiar cosmice, cut ata.ta regu-laritate ca i numrul egsgtoriilor, al nascerilor si al deceselor.

S'a cgutat sg se faca ca criminalif srt intro- in medicina mintalg, dar.s'a recunoscut c actiunea criminalg nu este nici." o datti, prin ea 1,nsrtsT,semnul alengrer mintale si CA, din contra, crima si nebunia se escluduna pe alta.

In sfarsit, scla moderng a Anttopologiei criminate, se silesee s cauteCracterele specifice, .organice, inerente criminalilor, earl" singure ar puteasg ne dea esplicarea .genesei crime)." si a nature)." sale, iar scla

vrea s probeze c mediul economic actual, cu alto cuvinte mizeria.-marelta numr, nasce si perpetuiazg crima.

Ceea ce pare p'anrt acurn nediscutabil, ceea-ce mi se pare un adevk,netAggduit, nu sunt pgrerile isolate ale vre uneia- din ac'este din urmg

ci este acstg formulg, care resuMg teoriile ambelor scOli moderne,anume cii erima e un fapt biologic O. social in acelasi timp ; adicg, crima,-acstil actiune a unei fiinte vii In societate, trebue, In caracterele saledistinctive, s5 se reSimtg, In acelas timp, F,.i de fiinta care o comite si de..societatea In care se comite.

cu tte acestea, Cat timp a pus acest adevr elementar pang s a-www.digibuc.ro

4jung s6 se impue atentiunel generale, cte obstacole a trebuit s in-vingg, cate sisteme i-a impedicat calea !

Trebue sg recunscem insg, eh' printre aceste sisteme, nici until nu s'aimpotrivit mai mult de ctit acela care revendicti, ca indiscutabil, principialliberului-arbitru. Acest sistem, ingrijat de srta teorielor sale, a pus, dejur imprejurul crimel, o barier inviolabil : crima trebuia sg ri5mng unact spontaneti, emanatiunea une vointe cu des6viirsire libere i supusg,prin acest fapt, urnagrilor doctrinei responsabilittei absolute. Doctrinacrimei absolut conscient i su reran liberg, formzg piatra unghiularg aintregalui edificiti penal si social.

In zadar sciintele ail proclamat cg total se tine si se lgg in naturcg omul, in maMfestgrile sale sociale, nu pole rmne in afarg de a-

cest determinism sciintific ; in zadar patologia mintalg, a arkat transiti -unite ce lgg, unele cu altele, diferitele grade ale aberatiunei mintale .Tte aceste sfortgri ati r6mas sterile. Trebuia, pentru a atrage atentianea,sg se vorbeascg o altg limbg, sg se dea alt-fel de argumente.

EI bine, ggsirea acestei nuoi limbi, descoperirea acestor nut:4 argUmente,este si va fmne marele merit al sclei italiene si al energiculai ei sef,Cesar Lombroso.

In adeve'r, criminalul, dupe Lombroso i scla lui, naace criminal. Elna devine criminal, ci nasce ast-fel. E un product al ereditgtei, e un omconstruit, in generalitatea cazurilor, dupe un tip special, flat fizicsi moral. Fiintg degradat, el presintg, in trsurile fetei sale, In propor-tiile craniului i intregului s schelet, in aptitudinile sale fisiologice,in faculaitile sale intelectuale, in sentimentele, in gusturile sale, niscesemne, nisce stigmate, cari '1 pun in afarg de restul menilor i '1 de-semnzg imediat atentiunei generate.

Lombroso pgrgsesce dat terenul psichiatriei, el incepe se vorbeascglimba anatomistilor, s exibeze craniurl, anomalii fizice controlabilemensurabile.

El cr iazg- tipul criminal si 'I ggsesce in atalism o interpretare al a-re): caracter, pe cgt de curkos pe atat de atriigaor, isbesce imaginatiuneaacelora pe cad alte concluziunl sciintifice, mai putin sgomotse, Ii lasOindiferenti. Brusca aparitie, in snul societtei moderne, a acestuT rejetonbarbar, din adeferatele timpuri eroice ale umanitAtei, seduce Fin parteasa romantica i, gratie acestel" doctrine exagerate, se incepu discutiuneasciintifici a crimei, la care IWO parte chiar spiritele cele maY. inchise te-orielor nuoi ale patologieT mintale. i elanul find dat, el continuast6-41: congrese de Antropologie criminal se tin, opere nuoi si din cein ce mai d valre apar in tte terile.www.digibuc.ro

Pentru acst mare miscare sciintlfic; trebue s fim recunosctori in)."Lombroso, dar recunoscinta nu trebue s'e. no fac &El credem, c doctri-nele lui anatomico a absorbit Ora' criminologia.

Scla italian, fortand aceste caractere anatomice, a creat un tip crimi-nal 'in afar de fisiologie i sociologie.

Acsta a fcut puterea ei la inceput, ca un lucru cu desvrsire nog',acsta ns constitue slbiciunea e acuma, in urma discutinniloranaliselor ce ati urmat i s'a5 fault de antropologii de pretutindeni.

De alt-fel, cuza antrOpolegiel ctiminale nu este de loc legat5, de exis-tenta tipului criminal al 10." Lombroso. Partea fundamenta1 a opereinovatorului italian nu se' intemeiaza pe ac6st bazi fragil i f6rte discu-tabil ; meritul lui Lombroso este, &A a demonstrat importanta conditin-nilor fizice a criminalilor i ea' a cerut, in numele sciinteT, reforma pe-depsirei delictelor. El a cerut s se ia m6suri d sigurant social fat deo categorie de individi earl nu pot s se adapteze mediului, din cauzaunei .organizatiunI care fac incapabili la acsta.

CerceWile sciintifice ale lui Lombroso nu stint intreprins2, dupe cummulti Ii inchipue, ca scop de a micsora penalitatea, ci, din contr, pen-tra a leclama, inteun scop: de protectie social, izolarea perpetu afil4torilor de reie, a recidivistilor in special

In ceia ce privesce ns, tipul criminal, I.ombroso a procedat ntr'unmod putin sciintific. El a luat, amestecat si la intmplare, fr nici o ale-gere, tte caracterele anatomice, patologice, fisiologice si teratologice pecari le prezint un num'r mai mult sa5 rag putin mare de individi,a Tntrebuintat pe urmil metoda medielor si a serielor si,ast-fel, a ajunssct din seria studiat si din tole aceste elemente disparate, faimosularlequin cunoscut sub numele de tipul, ceiminal na, uf i na e destultt chiar reunind tte aceste caractere, el nu a .reusit a lo gsi de ditla 40 din 100 de criminali, Si din .acst minoritate el a fcut lege !

De sigur, totalitatea semnelor caracteristice ale tipulni criminal al luiLombroso, este CAI se p6te de impozanta i considerabil ; dar acst a-bondent, ac6st profuziune de carac!ere nu are alt scop, de cat s. ascundslbiciunea i putiria important a fie-crui caracter, luat in particular .

Nu e niei until din caracterele pe care Lombroso zibe, e. tipul cri-minal le presintil, care di nu fi fost comblitut si a ciirei valre s nufi fost contestat.

Sui examinm pe rnd aceste caractere.

**

*

S'a jis de mult, cui omul este o inteligent servit de organe ; inteli-www.digibuc.ro

6genta nu este insg, de cat rezultanta activittei creerulu. Cceerul find'instrumental activitgteI psichice, organul faculttilor afective, al tondin-Selor si al inclinatielor, antropologistiI s'au adresat natural la el, pentru acauta si a. gsi expresiunea intimg e: moclul al' de a fi a until individ. Totast-fel a frteut si Lombroso, el a egutat. ma intaiti se ggs.:4 caractereledeosebite po cart le prezint g. cranial si creerul criminalilor, cricl creerul,fiind sediul sentimentelor si instinctel.or, determing faptele si tot el, fliedsediu I inteligenteT, asigurg si dirige executarea.

,

tiCu tte acestea, nicI until. din caracterele distinctive pe earl' ol le-a

F, ggsit la criminal)." nu s'ail confirmat de eel' .ce- s'ati ocupat cm acest ces-[ tiune.

.[ Asa, in coca ce privesce capacitatea cranieng, nu existg nicI cea mailmic i. concordant intre cifrele diferitiler observator, si contrazicerile aparindat cc se cornparA, datele autorilor.

Pe cand Lombroso ggsesce rnicroCefalia frecquentg, la criminalI, Hegersi Bardier gsesce capacitatea cranienrta criminalilor superierg mediei, iarRank si altiI o gsesce egalg.

.

In realitate, nu exist .nia o anomalie constint io capacitatea cranienrta criminalilor. Cate-va casurI isolate de tieurI anormale nu pte constituio adeveratg atipie. Din mil de mesurgtorI antropometrice ce am ficut,am vedut crt volumul craniului marel majorittT a. critninalilor nu diferg.de loc de acela al necriminalilor.

Aceleasi diverginte si contradicerI existg si aceleasI conclusiunI se pottrage pentru tte Nurile de mesurgtorI craniene ce s'aii fcut.

MultI autori cred, impreung cu Lombroso, cg caracteristica craniuluI1 criminalilor ar fi desvoltarea superird a regirtnei occipito-parietale (adicgfdesvoltarea pgrtei instinctive si reflexe) si micsorarea prte frontale, unde

i ar fi sediul inteligente. Un alt numer de aubri ail gsit rezaltate in-verse.

Adeverul este cii, pang acum, nu s'a probat cli gradul de inteligentrtdepinde de desvoltarea lobilor frontali si e frte indoios lucru dach' se potetrage conclusiuni, orI cat de putin sigure, asnpra organisgrel cerebrale,dupg conformatia selor craniului.

Fisiologia creeraluI n'a ajuns pang adl de a localisa facultgtile inte-lectuale. Dtip un mare numer de autori (Munk, Goltz, Meynertt,. Wandt)inteligonta nu pcite avea un sediti special in creer, pentru c ea rezultdin activitatea tuturor pgrtilor cerebrale si se ggsesce po tag intindereasuprafetel cerebruluI. Este dar peste putintg ca s se jadece despre cali-tgtile morale si. intelectuale ale untif individ, dupe dimensiunile diferitelorregiuni ale creerului sett

-,c In ceea ce privesce el criminalii art maxilaral frte desvoltat si. cgforma Maxilarului ar fi un semn al criminalittei, ni se pare si maiabsurd. www.digibuc.ro

Marea majoritate a detinutilor a maxilarul mijiociti, ca tta lumea.Daca ar trebui s judecam moralitatea until ora dup acest caracter,

atunci: de ce sit' nu admitem opiniunea HA Albrecht care a demonstrat,la primal congres de Antropologie criminala, prin examinarea comparativaa dintilor omului si a aniraalelor, c crirainalul reprezinta omul normal,pe cand omul onest este un anermal ! ?

Diformitatile craniului de off-ce natura, din cari Lombroso a facutun not"' caracter al criminalului nascut, se intalnesc In adr dese-ori:la criminali, dar niel ele absolut ncI un rol in tiologia degenerarel:lor morale. Acestea sunt aCcidente patologice cari merita MCA atentiunea,dar mii se intalnesc frte des la ameni): cei mai onesti, pe cand ceimai rai criminal): all craniurile cele maI armonice. Dup cum se scie,craniurile lui Kant si Bichat era:a asimetrice i Virchow a putut dice ca.un crania diformat nu e insotit fatal de o turburare intelectuala, pentruea s formeaza compensatil cari restabilesc echilibrul. De alta parte, Jolydice, cu frte inulta dreptate, cli, cu cat se studiza craniul, cu ant segasesce ca el e la tta lumea un organ frte asimetric. Prin urmare, sopate conchide Cli craniul si -creerul criminalilor risci sti fie simetrici,pentru ca acesta e un risc coraun pentru tte craniurile i pentra toticreerii rimanitatei."

De la crania s'a trecut fatal la creer, i s'a cautat-ca din volumuldin greutatea creerului sa, se faca un semn caracteristic al crirninalitatei.

Acsta nu se pOte, pentru urmtrele motive :1-ia. Chiar la individii cari nu sunt criminali, greutatea crew:kiln): pre-

zint variatiuni considerabile : in perida celei mai desavarsite desvoltarifisiologice s'a gasit cit greutatea medie a. creerulu ar fi de 1.421 gramela brbati si 1.264 grame la feme, deosbirea Insa, 'intro extreme, potemerge rand la 600 grame.

2-lea. La alienati s'a gasit dese-ori creel')." de o greutate superiOramedia normale ; mai multi creel.): de a lienati ail cantarit pang la 1.700grame.

3-lea. Greutatea absoluta a creerutai n'are multa valre in rapertu-riIe dintre masa encefalica si fenomenele psicho-motoare, ci are mull maianulta valre'grentatea proportionalti a hemisferelor i -a diferitilor lor

4-lea. Chiar din greutatea hemisferelor nu se pte aprecia valrea in-telectuala a until individ, cad acsta depinde mai ca sOma de num6rulsi de calitatea celulelor, de bogtia anostomoselor si a relelei ce o for?mza, de desvoltarea circonvolutiunilor, adica de suprafata creerulu): siprin urmare de cantitatea substantei cenusii care o acopera. Topinard,observand ea creerii voluminosi ail mal putine circomvolutiuni, iar ceiwww.digibuc.ro

mici ma multe, lice : cnatura are done procedeurl pentru a mad supra-f eta pe care se Intinde substanta cenusie cugetgtere : sat maresee in modbrutal massa creeruldi, sail pliskg In mod delicat suprafata

Benedict, din Viena, a cgutat relatiunile ce pot exista tntre diferi-tele regiuni cerebrale i instinctele din care ar nasce criminalitatea i, exa-minnd creera a 12 criminali, ar fi ggsit, In cele mai multe, o dedublarea prima circonvolutiunI frontale. Dupe cercetgrile fgcute de Feat, acstaeste o varietate anatomica banalg. El a examinat sute de creed', nu decriminali, i mg' la toff a gsit acstg dedublare a cinonvolutiuneifrontale.

Un lucru netaggduit, pe care toti observatora l'at relevat, sunt nume-resele stigmate de degenerescentg earl se ggsese pe cerpul. criminalilor.Ast-fel, printre cele mai des -observate sunt asimetriele fetei, -urechile di-forme, strabismul si alte leziuni oculare, diformatil alB anaxilarului i ano-malii dental* vica de conformatie ale palatnluX, asimetriile si dif orma-tale toracelui, laernii, anomalii ale erganelor genitale, pigmentgia anon-malg a pielei, noevi etc.

Dar aceste stigmate se ggsesc niult mai mult la alienati, la epileptici,la idioti. Asemenea se Intalnesc frte des. la eameni normali. Prin ur-mare, nu se pot considera ca nisce caractere ale criminalitteI. Este ade-verat, c stigmatele sunt mai numerese si se observ mai des la recidi-visa, dar cine pole prejudeca, dup existenta lor, natura criminalg a in-dividului ? Ele nu pet servi de ct pentru a aprecia .individualitateacriminalului, pentru a-i areta imperfeetiunile luT fizice morale; eleconstitue semnele unei tare nevropatice ereditare, i, din acest punct devedere, att importantg In medicina legalg ; dar nici odat prezenta lor nuva putea dutoriza, pe nimeni, de a prejudeca cg individul eSte un crimi-nal ngscut.

Ceea ce se observg, Iii adever, des, printre criminali, este marele numeral alienatilor. Dupe statisticele antropologistilor, mai In tte penitencia-role se ggsesc 5-10 la sutg afienati. Aceiasi proportie o Intilnim 0 Inpenitenciarele nstre. Cif rele statisticelor, oficiale sunt mult mai midpentru cg administratiele penitenciarelor ail ca principal ca sg tggdu-iascg maladiile mintale la detinuti, din caus c le considerg tot-d'a-unaea simulate. Cauzele acestor turburgri . mintale la alienati stint tarele e-redifare, degenerescenta. De asemenea multi din criminal): sunt mph' ne-legitimi, orfani, copii pgrasiti, cari n'ati primit nici o educatie, ail tritIn mediuri eonrupte ail devenit alcoolicI spart dese-ori capul, etc.Printre alienatii criminali cei mai multi ail avut traumatisme la cap, atfost alcoofici, sat att avut pgrinti alcoolici.www.digibuc.ro

Se .g'sesc printr criminall frte multT hubecilI i idiotT, multi epilep-fie larvat sari degeneratY ereditarI cari, stand. muIt -timp In Inchistire,devin nebuni incurabili.

La tofl acestI alienati criminalI se gasesc, In cea mg mare parte, ca-,racterele criminalulul nascut al lui Lonabroso.

Lombroso Insa, nu vrea s recunsc cii acestia sunt a1ienaiI crimi-nail. El admite cil criminalul Su nascut e un fel de nebun, dar un ne-bun moral .

Pte oare exista o nebunie moral& Cu totii schn, c un centru ner--vos pentru moralitate nu exista, un csimt moral), adica un organ Incare calitatile morale sa fie localisate nu exista, prin urmare, nu pte finiel o idiotie morala. Cnd se &ewe la criminal): acsta hps absolutade moralitate, ea nu resulta dintr'o organisatie morbida a sistemului lornervos, ci din alte conditiunI ale individnalitateI lor. Sentimental moraleste resultanta cea rag Inalta a educatiuneI activitate. fisice Intregf, estecea mai Malta functiune a organisatinneI mintale si ea este ceacare sufera, and individualitatea psichica e atinsa. Cel d'Intiii simptomal unei turburari mintale este, In cele maI multe casuri, o slabire a mo-raliditoi. Daca insu, e imposibil de a proba la un individ c, pe lIgilabsenta simtului moral, exista i o debilitate mintala sail o turburarechica, atuna trebue declarat acest individ sanatos la minte i criminal,chiar and ar presenta o complecta depravatie morala.

NU.exista maladie mintara constituita numaI din lipsa sinituluI moralprin urmare, Impreunb.' cu. Krafft-Ebing i cu Nicolson, frebire sa

recunscem e criminalul nu e un alienat i c crima nu e un simptomal turburareI mintale.

Nu exista niel o relatiune Intro forraatiunea cranialu i moralitate,intre diformatiunile craniene i criminalitate. Acolo uncle acsta relatiuneexista, vorba de un cas patorogic, de alienatie mintala, iar nu de crinfa.De aceia nu pote eicista Q antropoIogie criminala, in sonsu I adeverat alcuvntrilul, de aceea Conclusiele aceste nuoI sefinte trebue sa fie primitecu cea mai mare reserva.

S'a descris pionomia crimina , s'a mers i mal departe : s'a descrisfisionomia speciala a fie-cania categoriI de delicuenti, dupe predominantaboselor frontale, dupe scosatura arcadelor sprinceralor, dupe forma na-sului, dupe implantatia i abondenta perului, dupe felul barbel, etc. etcwww.digibuc.ro

10

Neap 6rat, nu se 'Ate tgadui existenta unel fisionomil criminale, dar,iaras, nimic nu e mal absurd .de cat de a judeca felul crimel dui-A fi-sionomia delicuentului.

Se pte dice, ca fisionomia este un tablo care resuma fiinta umana.Ea ne arata gradul de perfectiune al forme., gradul de activitate cerebrala,conditiunile generate ale functiontire fisiologice.

Din pullet de vedere estetic, ea ne arata frumusefea sa. uratenia, dupe"'cum trasurile fetel, in intregul lor, sunt armonice sa desarmonice ; dinpunct de vedere intelectual, ea exprirna forta sail slabiciunea ideatiuneIsail a facultatilor ce cleriva, prin desvoltarea relatiy regiunilor in ra-port cu focarele cerebrate si prin maI multa sa mg putina mobilitatea organelor earl traduc mal bine Ondirea, adicti a ochilor si a gureI;din pullet de yedere fisiologic, ea exprima sal buna f unctionare a orga-nismuluI, sail starea morbida. De multe-orl trasurile feteI omului suferind,sunt luate drept expresiunea viciului culpabil sail pe punctul de a de-veni culpabil.

Din punct de vedere moral insil, ,caracterele fisionomiei sunt 'frte fu-gitive, maI tot-d'a-nna ascunse sa prefacute. Daca ochiul este in adeve'roglinda safletulul, noI nu scim Insu stt citim in mod limpede in el, pen-tru cii nicI odata privirea until delicuent nu va :traduce in mod sigurspeta crirneI care a comis-o, de si se pte citi multe- alte lucrurl asupracaracterului

E o mare gresala de a te lua _dupe fisionomia detinutilor pentru ajudeca pe aceea a criminalilor pentru ea; ceI capetti ininchisre o fisionoMie uniforma, care exprima plictisla, neincredere, in7diferenta. Cea mai mica schirobare, in fisionomia lor, cand ies din inchi-&Ire, II fac de necunoscut ; de aceea noua metoda a semnalimentelor an-tropometrice, pe care am introdus7o si la noi cu marl' jertfe i pe careo mentin i cu ma): marl' lupte, este frte pretisa pentru recunscerearecidivistilor. .

Fisionomia criminalilor este un caracter cu totul nesigur si nu meritinicI o increclere. Criminalul schimbi mimica ca i comediantul ; suntnumerse exemple de mail criminall, ale carol: fisionomil, frte simpatice,nu respira de cat candrea :si inocenta. Fisionomia nu di nicI un in-dicia pentra a judec, in mod sigur, despre valrea morala a omuluI,prin urmare, ea nu pte avea nicI o valcire sciintifica in.antropologia

Fisionomia insi jca un rol frte important pentru diagnostic siprognostic, numaI la alienati.

Ce sa maI zic despre atatea alte caractere ca earl Lombreso inzestrzitipul sti criminal ? Pentru a se vedea cat sunt de putin serise, e destalwww.digibuc.ro

11

aret, in trc't, clezacordul ce exist chiar- intre adeptii scelei luI Loin-broso asupra acestor caractere.

Asa, pentru Lombroso, criminalul este inalt i greti, pentru Virgilio, inItalia si pentru Thomson, in Anglia, el nu e nic . inalt, niel greti.

Dupe antropologisti italieni, eriminalul este , mai malt brun de catblond, dupe antropologistii din Germania si Stieclia e ma malt blond decat brun.

Dupe Ferri, omucidul are bratul mai lung in Piemont, Venetia, Emi-lia, Romania, Calabria ; it are mai scurt in Lombardia si Sicilia si maIscurt hied in Marcia si Napolitania.

Dupe .Iombroso, reti-fcetorii s'ar distinge prin lipsa sensibilittei dedurere i prin disvultierabilitate.

autori recunosc, din contra, di tot): criminali sunt nisceLaurent afirmil, c in timp de dol ani cat a fost intern la infirmeria cen-tral a inchisorilor din Franta, a vdut operand u-se o multime de rel.-fcetori din cari unii erati omoritori celebrii ; ei bine, ice el, dacii secompar cu ceea ce se petreCe la cele-l'alte spitale, contrastul este isbi-tor. Nuesl pte face nimeni ideie de frica care coprinde pe aceste brute lasenurka cand li se 'amintesce c trebue sk"- fie operati. La vederea histuriu-lui sail al fierulni rosu, fruntea li se acoperli de sudre, sunt coprinside o tremuraturti invincibilti i ip5 de ridicii spitalul in sus.

Aceleasi diverginti exist si in ceea ce privesce inteligenta crimina-lilor. Cei mai multi II consider in general ca spirite debile i incapa-bile, si ea tete acestea nimenI nu a contraqis, la ultimul congres dinStocholm, pe D-ral Silgestrm cand acesta a eis : ceti, In ceea ce privescemetdele de instructie, nu e nici o deosebize intre prizonier i or-ce altindivid de acelay grad de instructiei. Tar confesorul Inchisrei din.Ahlberg,cpcea asemenea: eE vorba mai mult de a indrepta vointa detinutuldicle cat de a-I desvolta inteligenta, la eel' mai multi dintre el i mai cusm la hoti, inteligenta le este destul de bun ; simtul moral este acelacare e peryertit.

*

Contradictiile acestea in ceea ce priVesce tip ul criminal al lui Loin-broso se expficA frte usor.

Pentru ca s poti sk", afirmi c exista abaten i. dela conditiile normale,e, natural, indispensabil al de mai d'inainte cunoscintl sigure i pre-cise aeupra acestor cop:Wulff normale. EI bine, tocmai aceste cunoscintine lipsesc. Cine a descoperit pan acura medfile absolut netgduite alecapacittei craniene, ale greuttitei creerului, ale tliei ? Cine cunsce, inmod exact, diferitele moduri de sensibilitate in conditiuni normale ?www.digibuc.ro

12

In ceea ce privesce caracterele psichice, documentele i datele stint simaT insnficiente. 'Cu sistemul intrebuintat de tombroso poti sg descoperila r-ftictori caracterele cele mai deosebite, cele mai disparate, cele maicontrazic6tre. 1 vei ggsi and Ia, cand curagiosi, cand re1igio, candnecredinciosi, .cand indrgzneti, cand circumspecti. Dar acsta insmna calai ggsit tipul eriminalunfi ?

Ceea ce face si mai grog si mai nesigur caracterizarea criminalilor efaptul c mns notiunea criminalulu e absolut vagg i nehotritg. Asa,de esemplu, Cand compargin creerul unui criminal cu acela al until in-divid pe care il consideriim ca un tip normal, suntem noi Ore siguri, cgacest ereer tip nu ar apartine unni alt criminal mai indernmatec i cumai mult noroc ?

Omul onest, dup scla antropologiei criminale, este acela-care n'a omoratn'a furat nici odat.Dar ale Crime nu fenian nedescoperite 1 Cate infantidide, elite avorturi

descoperg re justitia, din miile earl se comit ? i pe lngg aceste crimenedescoperite, cAte- alte infractiuni grave in Contra morale): nu sunt earlnu cad subt aplicarea legilor si nu se descoperg sag nu -voese sg le des--copere nimeni !

Cat): ()men): nu sunt onesti, pentru lipsit ocasiunea de a face,rti, sag pentru c a sciut ascundg crimele si sil evite ori-ce con-flict crt justitia !

E in adev6r banal si trist in acelasi timp, cg multl mizerabili earl'calc dilnic In picire drepturile semenilor -lor, nu trAese nici in inchi-son)", nici In ocne. Cei mai multi poszg in personagii virtu6se, i suntcei mai onoratl in lumea bogat . a sal6nelor .

ceea: ce face fen. te anevoisa." aplicarea..principillor antropologiei lastudial criminalilor. Cand In adev6r, voescl s cauti caracterele cari deo-.sibesc pe acestia..: de trebue sg'ti inchipui cg acesti ed-Clati r6s-pund until' tip uniform subt denumirea de 6nienf onesti.

Dar .re, cat): pretinsl 6meni. onesti, nn sunt pungasi malt Ma demnde lanturi, de cat multi mizerabill: car zac- prin Puscgrii .

cati violent): condamnati nu stint nevinovati,- i iarrtsi cap:- 6rnenI paci-niel liberi, nu sunt nisce pungasi:

E greg, e frte greg s" se precizeze in mod categoric notianea ornu-lui onest aceia a criminalului.

()mat criminal si omit onest nu constitue done categorii obsolut deo-sebite, farg nici. UP punct de contact, fgrg nici 6 apropiere.

Criminalul nu este o fiintg a parte In unaanitate. Tot ornul are pa-siuni, inclingri, instincte, earl' pot -sii-1 &Ica' la crimg. Dacg esceptgm na-turile a cgror perversitate depinde de un vicili de organisatie, de o ma-ladie, se pte zice, cii criminalul nu se deosibesce de ornul virtuos de catprin aceea cg n'a sciut stgpanscg pasiunile sale.www.digibuc.ro

13

Grupul criminalilor este dar in moi fatal frte eterogen. In el se gh-sesee bogaff i grad, savan ignoranti, inte1igen i imbecili, -voinici

slabi, i acsta esplich pentru ce se pot g'si printre naturilecele mai.,deosebite, caracterele cele mai opuse, i acsta arath pentru ce

peste putint,.pentru ce e o munch zadarnich chutarea i ghsirea unorcaractere car): ar determina tipul

Din aceste cause, errea pe care o comite Lombroso, atribuind causabrimei organistoulu, o coinite i aceia earl' sustin, eh mimele ag origineain defectuositatea sail in nedreptatea organizhrei econonlice a societtel.Acsta o arath in mod admirabil Garofalo :

bach, n adevr, mizeria .claselor muncitre ar fi unica caush a critnelintreb : cum .se face atunci, c muncitOrif, fie de la tall, fie de Ja orase,sunt i eI expusI la agresiuni criminale de tot soiul ? Cam se face atund,ch In clasele shrace, crimele pasionale, critnele contra pers6nelor, suntmult mai numerse de ct crimele ccintra propriethtel?

FArg, indoialA, shrhcia, shrhcia abso1ut daca voiT, exista, dar cum prin-tre causele ei e, dese ori; lipsa ,de curagiti si de activit ite, tot asa ea einsotith de un tel de apatie, care nu cerc alt7cev de cat canservareaexistentei animale. Ceea N rezulth din shrhcie e cersetoiia, sunt furturilemidi de obiecte alimentare, nu *NA crime, chcf acsta cere tot-d'a-una ooare care sfortare, de -bare menii sle41 de srhcie nu stint capabili.

Nu att fmea Indmnil la crimh, cht imposibilitatea de a-si procuraatAtea plceri, de eari vede eh se bucurh favorisatil norocului; in crapmai cut smh, ornal e perpetuil condamnat la supliciul lui Tanta].

Etalagiul nerusinat al boghtia al luxului, diamantele aural expusa vitrine, propaganda atroce a criminalithtei, ce e face de acele ziare,cari MAres3 zilnic tiragiul prin tlesbrierea detaliath a 'crimelor shvr-site sag inventate, contribue mutt 'mg malt la shvrsirea crimei, de cAtmizeria, de cat fmea.'

i nu numoi cei din clasel& shrace sunt mpini ast-fel la crimh. Tre-buintele -aunt relative cu dorihtele i ac6stea en Conditia stiecialh a indi-vidului. Dup cum acel care ucrz ca bratele, pentru un modest salari,se simte siirac fats de sthpinul sell, tat asa micul proprietar se simteshrac fath de marele proprietar, scriitoral fath de sofa! sal de biuroil.

cu cat te urci pe scara socialh, cu atfit splendrea bogritiel aceluia careocupa un loc mai superior altuia, umbresce pe a acestuia din urmg. Acelacare are un milion capital, e invidios pe acela care are un milion venit.

dup cum acsth cupiditate pte impinge pe Oran s fure lemnedin pildure, tot asa ea pole Impinge pe arendas NA Insele pe proprietar,www.digibuc.ro

14

pe comptabil s falsifice registrele, pe comerciant s facrt bancrutii frau--dulsg, pe begglas srt falsifice testamentul until mllionar.

Este . adevrat c furtul, modul cel mg brutal de atentat la proprietate,.este maI rspandit in clasele sgrace ale, societgtei, dar el este contra-balansat. de falsurile, de hancrutele,, de concusiunile claseler superigr4.3.TOte aceste fapte nu sunt de cat varietgtile aceluias delict, nu. sunt decat formele diferite, apropiate la diferitele conditiunI sociale, in call pa-siunea cupiclitata, impinsg la acelas grad, se manifestil in acelas mod; nusunt de cat efectele .aceleias`f lipse de educatiune moralg. i acest lucruII caracterisat de minune limbagial popular, care drt. acelas epitet de hot

nenoroCituluI care .furg o paine casiertilul care fuge ca banil sta-tuiu i comerciantuluI care face bancrutg.,fraudulsrt sail contraband, siprimaruluI, magistratuluI, ministrulul, carT vnd justitia sag favorurilestatula.

Prin urmare, prima nu este atat result:caul distributiuna neegale a bu-nurilor naturale, ci e mal cu smg rezultatul imensesi disproportil careexistg intre dorinte i Mijlcele de a le satisface,lucra care se gsescein tte straturile societgla.

Cand organizatia .justitia :ar fi asa, in cat speranta de a comae crime-fgrrt sg fie descoperit si fruit sg fie ped.epsit ar lipsi, cand neonestitatea n'armaI produce castiguri, delictul ar Inceta de a maI fi fgptuit de meniimoralI, a cgror rasg se ggsesce amestecatg in tte c!asele sociergtei, inproportil aprpe egale.

Fr 1ndoial, mizeria e o pedicg pentru buna educatie, i lipsa de edu.-catie impedecg desvoltarea moralitgta ea mush' nu e isvorul fatal al cri-meI. Mizeria nu produce in corpal social u.n efect analog cu acela altrichina sail al microbultri care, introdus accidental intr'un organism sgn-tos, Ii conrupe, II distruge. Nu. Dar mizeria se pte compara ca vntutrece sag cu locuinta Umedg, care accelerzg manifestarea ftizia ereditar,se pote asemna cu o sfortare sag cu o emotiune, care produce prema-tur ruptura una artere. Lipsind asemenea circumstante; individul tot arfi intuit, pole, de ftizie sag anevrism, dar dup catI-va anI.

* *

Adevrul este, dup cum am 4is la inceput, cui ori-ce infractiune, ca .orI-ce actiune omenscg in general, e rezultatul fatal a dou grupe

de factori : de o parte indivdualitatea inciseutei sait dobtinditei a culpa-biluluI, de altg parte circumstantele exterigre, cari insotesc sgv'ersireadelictuluI.

Antropologia: criminalg pang acum n'a fgcut de cat a confirmat acestfapt, consacrat printr'o frte lungg e,xperientrt.www.digibuc.ro

15

Neap'rat cd nu se p6te lupta contra crimel" de cat prin o actiune.positivd asupra factorilor cari contribue la nascerea el% Acestd actiunetrebue dar sti fie indreptatd, in primul loc, contra circums(ante'or exte-r;re, -subt influenta cdrora autorul s.e gdsea. in momentul comitere cri-

adicd, contra causelor sociale ale infracpuneY.Determinarea insd, a acestor cause in mod maY precis, nu intrd in

atributielo antropologie criminale, di in ale oologei criminate, a cdreTimportantti temelie nu !Ate fi do cat criminald. Prin urmare,politica social no ',Ate ofen iijlocuI cel mai important de a lupta contracrimeI, atilt cat ea este o manifestare sociald.

Actiunea asupra factorilor criniel pte fi indraptatd, in al doilea toe,contra individualitt.i in parte ingscutd,-in parte dobanditd a deliquen-tulu. Dar si ad determinarea acestor cause individuate ale crimef, ca i.cercetarea circurnstantelor earl' ail determinat pe autorul sell a o comite,ies, in parte, din domeniul antropologiel criminate.

In adev6r, individualitatea autoralui, in momentul actuluT, este, laei, determinata de trecutul .autorulul, care a adus acestel: indivi-

daalituii schimbgri decisive. Atimentarea copilutui in timpul primilor aniai vietei sale, educatiunea lui la sairg i acas, Vote impresiunile pri-mite, tot ceea ce 1-a inconjarat din diva nascera sale, determin aptitu-dinile sale indscute, le impedied sad le ,desvoltd.-

Alai mutt chiar de cat evenimentele neasceptate, or-cat de importauteori-cat de hotritre pot fi ele, micile incidente ale vieta de tta diva,

continuti repetate, las urme dup ele. Individualitatea criminalultii inmomentul actultfi este dar resultatul att al disp)sitiunitor sale indscutecat i, mai en semis", al moduluI sal de viatd. i fiind-cd raporturile so-ciale ad o important decisivg asupra modulo.): .de viat al individulul,prin urmare, i din acest punct de vedere, tot politica sociald o chemats combatii crima.

Circumstantele sociale determind dar mersul criminalituitel dintr'un in-treit pullet de vedere :

a) Ele lucrzii asupra stramosiler criminalilor earl", din causa conditie-lor economice, pot fi sleiti, bolnavi, betivi si dad ast-fel nascere la co-pii degeneratt

b) Ele determing desvoltarea corporald si intelectuald a autoruluIadicd individualitatea lui dobanditd.

c) Ele exercitgt influenta lor in momentul actiunei.Rolul anixopologiel criminate trebue sd, fie prin urmare modest. Con-

statrile sale anatomice i fisiologice n'ad de cat o frte restransd impor-tantg. Omul pe care ea 11 examinz, ar fi lucrat alt-fel, in momenta!actulul, dacd, s'ar fi gdsit in alte circumstante; el ar fi fost altul, dacd..alto influente ar fi lucrat asupra vieteI sale ; el ar fi venit in lame catotul altul, dacd a'te circumstanto ar fi dirigiat viata pIrintilor sn.www.digibuc.ro

/6

IMe-liul social este, dupe cum ea frte multg dreptate a 4is Lacas-agne la eongresul de antropologie din Roma, bulionul de cultnri al

criminalittei, microbul este criminalul, un element cai.e n'ate importanliide cat in liva in care giisesce bulionul pe care 1 face ad fermentqle.

Antropologia criminalg trebue deg, subordonatg sociologig criminale.

Ornul nu e dar atat de liber, attde etgpan pe personalitatea sa, dupgcuin se pretinde. El n'are asupra mijloculaf in care it'gesce de cat o f6rtemicg influentg, pe cand acest mijloc tire asupra lui, subt miT de formeO. in fie-care moment, influenta cea maT po=2siderabi1 g.

Ou tgte acestea, omulul tot IT rmane o putere de reactitine indestu-Igt6re, pentru asigura nevoile, pentru a reali,a tot ceia-ce scie clesprescopul creatiung luT, pentru a tri pentru el si pentru speta lat Omu-luT IT rmane atata liber-arbitru, atata spontateitate cat i trebue pentrua se conduce pe calea acoia care 'T. aSigurrt luT $i a for s o mai bung'conservare, adicg -pe calea care duce la traiul In societate. Omul are no-tiunea binelu i rguluT, pe care ereeral sgg i-o d, atat Th interesul sg pro-prig, cat $i in al societgtef egreia apaitine. Acst notiune nu este sepa-ralg de inteligentrt, ea este ceia-ce numiM ronsciintd,consciiiita care dupSehopenhauer, se descompune in ma . multe elemente : in temerea de 6-menT, in temeg religigse, in vanitate si in ebiceiti.

Ceia-ce se numesce voinfet nu este dar de cat o simpla moda!itate ainteligentg care dap cam intelege utilitatea faptelor, asa le conduce,inteun sens sag altul, farg intervenirea nig unel facaltgti care sg fiecapabil srt domine Sag sg anihileze ratiunea. Voesc pentru eg am unmotiv ea sg voese, prin armare ratiunea e de ajuns ca sg m deter-mine in executarea until fapt. Apreciarea- fohiselor ce 'T adude actele petag. le sivlesce, este o necesitate pentru ern, i acktg faeultate, inerentorganisgre luT cerebrale, II clii o libertate rel tfvg In mediul influente-lor care provica impresiunea, care deseptg centril incitatorl.

Cu mijlcele lui limitate de apreciare, ornul a inteles iadatg nevOialegilor conventionale pe earl si le-a impus singur. El a creat Moralapentru indivii, Dreptul pentru societate i ceia ce el a stabilit ea redusalui libertate, pte s'o pgzseg tot cu aceiasl libertate. Prin urmare, a facebine existg alturT cu a face rift, crima sag delictul algtari. de onestitate.

Medial social influentkg, In adeviir, dese-orl asupra individului pentrua cralca morala, legile stabilite i neeesare traiului In comun, dar tot so-cietatea, prin exigentele eT, prin mijlcele de resistentg puse la dispositiafie-cgruia, IT dg ornuluT puteroa de a resista, de a lupta contra inelina-tiunilor role, contra influentelor dezastrse.www.digibuc.ro

Fi

Prin educatie i cultur, societatea d unora puterea sa resiste oil-caret:tentatiunt ; prin desvoltarea sentimentulu de onre, de demnitate, princrearea nevoet de stima i consideratiunea publicA, prin tma de ceia ceva zice lumea, societatea d altora puterea de a se opri pe panta fatal,iar asupra acelora la cart educatia si cultura nu a p6truns inch', la carttraiul in comun n'a desceptat nc acea parte a consciintet care se na-mes e frica de opiniunea publicd; asupra'acestora, care constitue imensamajoritate, societatea lucrz prin o serie de procedeuri intemeiate peintimidare, procedeurt a cror totalitate constitue coia ce se nuruescerepresiunea penald.

De o parte medial social, instinctele sale individuale imping pe ora lacrima sail la delict, de alt parte tot societatea it vine in ajutor, II d6forte de rezistent, aritandu-1 crt comitnd crime va fi lovit in bunu,rile sale, in libertatea sa, in viata sa, adic tocma in acele instincte pecart el caut sii i le satisfacrt. i ast-fel oraul cel mat slab, cel matpervers, atelta timp cdt ivteligenta ii e intact, pte gsi in aceiast so-cietate sprijinul de a rezista inclinatiunilor la crime si delicte. Prin ur-mare, putinta de a fi pedepsit, existenta penalitateI, face pe orn capabilsa reziste influentelor rele, atat ale mediulut cat si ale propriulul sal orga-nism. Fail penalitate, adica f r intimidare, perversul n'ar avea nict unajutor in lupta contra preversitatet sale si n'ar putea de cat sa se supuniiacesteia. Pentru cii sunt pedepse, exista o responsabilitate.

Sunt in adevr fiinte cart nu se intimidza, cart bravza penalitateacu care societatea it amenint,proba crimele i delictele ce sii savarsesc.

Pentru acsta trebue re s se agraveze mijlcele de intimidare, pe-nalitatea sii devie mat barbar ? Niel de cum. Legaa penala este fcurapentru media menilor, iar nu pentrut esceptiunt. intr insa in jocrolui politicet sociale.

Faptul el mijlcele de intimidare nu stint suficiente pentru un numerde ment, acsta probzi ca medial, fie social fie individual, care II im-pinge la crimi, este mat puternic pentru el, de cat tmi de pedpsi. EIbine, acest medal trebue studiat; acest mediti trebue insntosit. o operide higiend Bociald trebue indeplinita de awl insrcinati. ca conducerea so-ciettet.

** *

Pani atunct Insii, ceea ce trebue este ca procedeul de intimidare siifie cu atat mat energiC cu cat individul, a cirut inteligenta este intact,a fost mat slab pentru a se stipani, cu cat el a avut sii lupte contraunor- inclinatiunt mat rele, contra unor tentatiunt mat pnternice. Neapi-rat, din punct de vedere pur moral, acesta e revoltator, pentru ci tocmaiacest criminal e mat putin culpabil i prin armare, trebue si fie mai pu-www.digibuc.ro

Is

-On pedepsit. Ac6sta este chiar teza care dilnic se sustine inaintea justitiea are): valre e incontestabilg din punctul de vedere individual sag moral.Din punct de vedere Social insg, pentra ci represiunea penalg sg serve

in adev6r ea mijloc de intimidare, ca mijtoe capabil de a opri pece ar fi tentat de a cornite o crimg, trebue, din contra, ca tocmai

-in asemenea cazuri pedepsa sg fie exemplarg.Omul nu existg de cat ca membru al unei societati, inicg' sag mare.

Individul izolat, independent, liber do ori-ce leggturg socialg, nu. existg-de cat in conceptiiie filosofilor sag in fictiunile poetilor. Pretutineni undoe un om, existg o societate, o familie cal putin, i omul ha 'Ate sa seisoleze de ea fr sii disparg repedo. Ori-ea organizm vig este cempus,asemenea, din elemente ma): siMPle, din celule; car tte ail viata lorproprie si independentg in (54:e-care msur, tte insg sunt condamnatela o mrte mai mult sag mai putin repede, indatg ce organizmul se des -compune. Acestea sant elemente cari, In realitate, nu eXist de cat caparti ale unta organizm mai comnlieat, .dar earl' viatg prin ele in-sgsi. E tot asa cu. societatea i individui. Socitatea este compasii din in-divid, dupe cum corpul este comp's din celale, dar individul ca i celulanu pot triii de cat In stare de agregatie, de. societate. Ornal nu 'Ate dars'a fie considerat de cat ca membru al corpulta

Baca' dar, omul ria .existil de cat ca membru al corpulta social, ur-mezg de la sine, eg el trebue il sufere tte cerintele societiltei, dupe'cum el D.' primesce tte folsele si dacg interesul acestei societgti nupIte 51 se acomOdeze eu conciliarea graduia de pedepsil dupe .gradul deresponsabilitate moralg, atunci, ori cat do dureros ar fi acsta pentru sen-timentele nstre de generositat si de jastitie, trebue sh" ne supunem, trebuesI lucrgm asa cum interesul social reclamg.

srt ilustrez cat un exempla acestg teorie care, la prima vedere, pte.g parg barocg.

latI un om, un nenorocit, esit din clasa cea ma de jos a societgtei,egruia i-a lipsit totul de la nascere, atat educatiunea moralg si instruc-tia cat si painea de tto dilele ; rIji nascut, medial depravat i mai malt.Intr'o zi bravzl pedpsa care seie frte bine cg '1 asteptg i comite oalma.

Neaprat, acest nenorocit e de o mie de ori mai scuzabil de cat un al-fill care a putut primi i educatie i instructie, care a avut i mijlcede traig.

Dar nu e el singur in, acstg situatie, sunt mil altil cari, de si in a-ceiasi situatie, numai frica pedepselor ce scie cg 'I astptg i-ag pututretine de la crimg. El bine, dug acum, cedand sentimentelor morale, s'arda o pedpsg usrg, asa cum meritg, acestaii otn, ar mai indeplini pena-litatea rolul de intimidare, in virtutea aria numa existgwww.digibuc.ro

19

N'ar -fi societatea amenintat imdiat de -mii de asemenea crime, dinpartea acelora cari sunt in aceias situatie si pe car): nomai frica de gra-vele pedepse, putut -face s reziste tentatiunilor la crime ?

Nu e dar 'de un interes graV social,' de -a pedepsi pe acest nenorocit inmod cat se p6te de energic, nu attit pentru fapta ce a comis-o el, ci pen-tra ca pedeapsa s-si indeplinscA marele ei rol de aprare a societtei,fatti, de alt sute i mil' de criminali

De sigur cii da, si interesid societtei fiind mult maI superior, mult ma):mare de ettt interesul until individ, individul trebue sacrificat pentru sal-varea intregei -societtT.

Acesta este adevrata responsabilitate, nu moralrt, dar socialli, as% celputin cum interesul societtei o core astrtzT.

* *

Criminalitatea este o cestiune mutt mai gray's' de cAt se inchipuesce deStatistica, care adun cifrele, care concYntrzA suma durerilor sociale

provocate de crime, ne araf ct de inspimntator e acest fiagel social.In Europa aprpe 20.000 de 6meni mor gtuiti de eel ce atentk laviata sail la punga bor. E un adevrat carnagiti ! Sant legion): de extro-piati, de orfelini, de bkrini rmasi fuirui resurse, e o home intrga caregeme de durere, care plinge ea lacrml de singe, pe fil i purinii lorachingiuiti, omoriti de banditI.

Dusmanul care prov6c6, in societatea moclern acst jale, aceste nano-rociri, e criminalta.

Pentra a lupta contra acestui dusman redutabil, societatea n'a fcutpnui ast-cri: alt-ceva de ct fixat o scar de pedepse, opunnd fie-cAral:delict o suferint conventional, ma. mare sail ma): micui, dup gradu I de-lictului, suferint care se reduce la detentiunea inteo cash', unde prizo-nierul, un timp 6re-care, este gazduit, hrnit, imbileat i ncuiilit cucheltuiala Statului.

Dup ce anil sall lunile de condamnare tree, delicuentul redevine cet-ten liber, ca tot): fr ca cine-va sui mai aib chiar dreptul dea-I reaminti crimele sale ; se pretinde eh' el le-a expiat, ca el a plaitceea ce datora Societtei, ca trebue de acum inainte considerat ca oust.Adeviirul ins este, cui criminalul n'a plait nimic, Statul, din contra, aplait pentru intretinerea lui, fcilind sui apese o nou sarcinii pa spinareacontribuabilor. Din punct de vedere moral, criminalul nu s'a amendat, in-chisrea nu face asemenea minuni, din contra, penitenciarele, a0a, cumsunt organizate, sunt mai mult adevrate sae uncle crimele se invatil.Criminalul rmne ceea ce este, in imensa majoritate a cazurilor malcriminal de cat a fost i, pe d'asupra acest criminal este readus, teafiir,

stinlitos, in acela0 medi in care tria inainte de condamnarea 10,www.digibuc.ro

20

pentru ca el sg giissca aceleas; tentatiI si aceleasl ocaziunl earl Pail ini-pins pe calea crime, pentru ca ast-fel, din not', o noug crim s comitg.

o noug cheltuial Statul siL facg pentru intretinerea luI.Cu criminalil, gratie sistemuluI defectuos de represinne, se petrece in-

tocmal istoria acelor negriT cari, dupg ce a fost educati: i istruitI inEuropa, ail fost readusI in tam lor pentru a'sI civiliza comp atrion Elbine, acestI negriI, pretinsl civilizatT, indatg ce v64ut in tara lor siin mijlocul compatriotilor lor, ail uitat tot ce ail invtat, ail uitat aseme-nea educatia manieratg ce a primit, si-ati aruncat imediat hainele de pednsil si ail fugit prin pgduri, redevenind selbated ca i pgrintiI lor, pc)carI, cu tte acestea, nu cunoscut.

In tocma acelasI lucru se petrece ca criminaliI. LiberatT, dupe termi-narea osandeI la cari ail fost cendemnatl, in Abel*: media in care ailcomis prima crima, ei comit imediat aceiasi crim, pentru a fi din noilinchisl, din noil liberati, din noti redevenitl criminali. i ast-fel numerulrecidivistilor creste in mod inspgimantator.

Acesta este tristul i durerosul rezultat al tuturor mesurilor pe earl,pang astg-0, Societatea le-a luat in contra criminalitor.

nicI nu se pte sg fie alt-fel, pe cand, pe de o parte, se declarg cascopul pedepseI este corectiunea culpabilului, iar pe de altg parte se sta-bilesce o msurii fixfi de pedpsg pentru fie-care delict, adicg un numerde lull): sail de anI de detentiune inteo casg a statului, dupe terminareacgrora, criminalul este liberat, farg ca cine-va sa se mg ingrijesca dacgs'a corectat sail nu; acsta smen intocmaI cu tratamentul pe care unmedic 1-ar prescri bolnavaluI sea, aretandu'l insg d'inainte qiva in carear trebui sg ias din spital, o fi sail nu o fi vindecak!

Din fericire insg, pe raenil de sciintg nu all putut al: laseindiferenti acest flagel social. Aceiasi: miscare sciintificg mreta care, decati-va an)", a inceput in contra maladielor contagise, ce fac atatea vic-time in omenire, miscare in fruntea cgreia Romania e fericit cri se gg-sesce, gratie mince si eruditiuneI d-rului Babes, unur din ce maI dis-tills): creator): aI sciintei microbilor, aceiasl miscare sciintificg a inceputsi contra acestor macrobi, aI societateI.

S spergm, ca in curnd, sciinta IT va spune ultimul cuvnt, i asupracauselor criminalitte i asupra mijlcelor celor ma): eficace de a o combate.

0.,10TECA'"

* ACADE,Mal7r,

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro