ANALIZATORUL AUDITIV
5
ANALIZATORUL AUDITIV Segmentul periferic este urechea, care conţine aparatele receptoare a 2 simţuri: simţul auzului (analizatorul acustic) şi simţul poziţiei spaţiale şi a echilibrului corpului (analizatorul vestibular). Urechea este formata din 3 zone 1. URECHEA EXTERNA pavilionul urechii /rol :captarea si dirijarea undelor sonore spre conductul auditiv conductul auditiv extern / rol : de a capta şi conduce undele sonore spre urechea medie. Între urechea externă şi cea medie se afla timpanul. 2. URECHEA MEDIE Este o camera cu aer, formată din casa timpanului (cavitatea timpanului) in care se găseşte un lanţ de trei oscioare. tubul auditiv (trompa lui Eustachio). Timpanul - o membrană circulară fibroasă, elastică, subţire şi rezistentă, bombată spre casa timpanului. Între casa timpanului şi urechea internă se afla 2 orificii numite ferestre: Fereastra ovală sau vestibulară este închisă de o membrana şi reprezintă locul de comunicare a casei timpanului cu rampa vestibulară. Fereastra rotundă sau cohleară este acoperită de o membrană şi reprezintă locul de comunicare al casei timpanului cu rampa timpanica. Lanţul de trei oscioare - ciocan, nicovala şi scariţa.( Între timpan şi fereastra ovală - Ciocanul se sprijină pe membrana timpanică, nicovala pe ciocan iar scăriţa pe nicovală. - există muschi aferenţi lanţului de oscioare, care prin contracţie şi relaxare au roluri importante în reglarea intensităţii undei sonore. Contracţia muschiului ciocanului amplifică intensitatea undei sonore iar contracţia muschiului scăriţei diminuă intensitatea ei, având rol protector în cazul sunetelor puternice (mai mari de 140 dB). Oscioarele- rol de a transmite lichidului din urechea internă vibraţiile timpanului, imprimate de undele sonore culese de urechea externă. Tubul auditiv sau trompa lui Eustachio - face legătura între casa timpanului şi nasofaringe - rol - de a evacua secreţiile din casa timpanului în faringe şi de a menţine echilibrul de presiune între aerul din conductul auditiv extern şi cel din urechea medie, fapt deosebit de important în obţinerea unei vibraţii perfecte a timpanului. 3. URECHEA INTERNA Labirintul osos format din : Labirintul membranos –in interiorul labirintului osos- format din : - vestibul osos - vestibul membranos – 2 vezicule suprapuse – utricula şi sacula 1
description
Analizatorul auditiv
Transcript of ANALIZATORUL AUDITIV
ANALIZATORUL AUDITIV
Segmentul periferic este urechea, care conţine aparatele receptoare a 2 simţuri: simţul auzului (analizatorul acustic) şi simţul poziţiei spaţiale şi a echilibrului corpului (analizatorul vestibular).
Urechea este formata din 3 zone1. URECHEA EXTERNA
pavilionul urechii /rol :captarea si dirijarea undelor sonore spre conductul auditivconductul auditiv extern / rol : de a capta şi conduce undele sonore spre urechea medie.
Între urechea externă şi cea medie se afla timpanul.2. URECHEA MEDIEEste o camera cu aer, formată din
casa timpanului (cavitatea timpanului) in care se găseşte un lanţ de trei oscioare.tubul auditiv (trompa lui Eustachio).
Timpanul - o membrană circulară fibroasă, elastică, subţire şi rezistentă, bombată spre casa timpanului. Între casa timpanului şi urechea internă se afla 2 orificii numite ferestre: Fereastra ovală sau vestibulară este închisă de o membrana şi reprezintă locul de comunicare a casei timpanului cu rampa vestibulară.
Fereastra rotundă sau cohleară este acoperită de o membrană şi reprezintă locul de comunicare al casei timpanului cu rampa timpanica.
Lanţul de trei oscioare - ciocan, nicovala şi scariţa.( Între timpan şi fereastra ovală- Ciocanul se sprijină pe membrana timpanică, nicovala pe ciocan iar scăriţa pe nicovală. - există muschi aferenţi lanţului de oscioare, care prin contracţie şi relaxare au roluri importante în reglarea intensităţii undei sonore. Contracţia muschiului ciocanului amplifică intensitatea undei sonore iar contracţia muschiului scăriţei diminuă intensitatea ei, având rol protector în cazul sunetelor puternice (mai mari de 140 dB). Oscioarele- rol de a transmite lichidului din urechea internă vibraţiile timpanului, imprimate de undele sonore culese de urechea externă.
Tubul auditiv sau trompa lui Eustachio - face legătura între casa timpanului şi nasofaringe - rol - de a evacua secreţiile din casa timpanului în faringe şi de a menţine echilibrul de presiune între aerul din conductul auditiv extern şi cel din urechea medie, fapt deosebit de important în obţinerea unei vibraţii perfecte a timpanului.3. URECHEA INTERNALabirintul osos format din : Labirintul membranos –in interiorul labirintului osos- format din :
- vestibul osos - vestibul membranos – 2 vezicule suprapuse – utricula şi sacula - canale semicirculare osoase - canale semicirculare membranoase- melc osos (cohlee osoasa) - melcul membranos (canalul cohlear).
Melcul osos are o forma conică, cu un ax osos central, numit columela, in jurul caruia melcul osos realizează două ture şi jumătate. Pe columelă se prind lama spirală osoasă, (mai largă la bază şi mai îngustă la vârf), ce se întinde lateral pînă la jumătatea cohleei. De aici pleacă membrana bazilară a labirintului membranos, care se sprijină pe peretele extern al melcului.
Lumenul melcului osos este împărţit în:1.- rampa vestibulara (situată deasupra membranei vestibulare Reissner) - perilimfa2.- rampa timpanică (sub membrana bazilară) - perilimfa Rampele vestibulară şi cohleară comunică între ele la vârful melcului printr-un orificiu numit helicotrema (aici lama osoasă lipseşte).3.- canalul cohlear sau melcul membranos (între membrana bazilară, vestibulară şi peretele extern al melcului osos). Melcul membranos (canalul cohlear) are formă de triunghi pe secţiune. Receptorii acustici se găsesc la nivelul organului Corti care se întinde pe toată lungimea canalului cohlear.
1
Organul Corti- localizare - se află pe membrana bazilara, fiind „acoperit” de membrana tectoria- structura – celule receptoare (auditive) ciliate, celule de sustinereMembrana tectoria printr-o extremitate aderă de lama spirala osoasă, iar cu cealaltă pluteşte liberă in endolimfă. În centrul organului Corti se află un spaţiu triunghiular numit tunel Corti. Tunelul are baza pe membrana bazilară iar laturile reprezentate de celule de susţinere. Deasupra lor se află celulele auditive aranjate in doua straturi :
- un strat intern – un sir de celule- unul extern - 3-4 rânduri de celule
La baza celulelor auditive se afla terminaţiile dendritice ale neuronilor din ganglionul spiral Corti care este situat într-un canal spiral în columela.
La polul apical al celulelor auditive se găsesc cilii auditivi (stereocili), care pătrund în membrana reticulată secretată de celulele de susţinere. Peste cilii auditivi se afla membrana tectoria.
Segmentele intermediar şi central
Calea acustică are protoneuronul situat in ganglionul spiral Corti. Axonii acestuia formeaza nervul cohlear, care se alatură nervului vestibular, formând nervul vestibulo-cohlear VIII. Ramura cohleară a nervului VIII se îndreaptă spre cei doi nuclei cohleari (ventral şi dorsal) din punte. La acest nivel se află al doilea neuron al căii acustice.Din nucleii cohleari pontini pleacă fibre la nucleii olivari superiori şi la nucleii fastigiali din vermisul cerebelos. Fibrele care pleacă din oliva superioară, formează lemniscul lateral în mezencefal şi fac sinapsă cu al treilea neuron în coliculii inferiori . Al patrulea neuron se afla în corpii geniculaţi mediali din metatalamus. De aici pornesc fibre spre scoarţa cerebrală la ariile auditive primare din girusul temporal superior sau la ariile de asociaţie din cortex parietal.
Fiziologia auzului
Urechea percepe undele sonore repetate regulat (sunete) sau neregulat (zgomote). Undele sonore au 3 proprietăţi fundamentale: intensitate, inaltime şi frecventa.Frecvenţa sunetelor care pot fi percepute este de 16-20000 cicli/secundă (Hz). Intensitatea sunetelor percepute variază intre 0 şi 140 dB. Sunetele ce depăşesc 140 dB alterează organul lui Corti. Celulele senzoriale auditive transformă energia mecanică a sunetelor in influx nervos. Undele se transmit prin oasele capului şi pe cale auditivă.Calea auditivă este cea mai importantă şi are următorul traseu: pavilion ureche, conductul auditiv extern, timpan, lanţul de osicioare, fereastra ovală, perilimfa, endolimfa, membrana bazilară şi organul lui Corti.Trecerea undelor prin urechea medie este urmată de amplificarea şi reglarea intensităţii acestora.Mişcările perilimfei determină mişcari ale membranei bazilare care la rândul ei realizează în final mişcarea cililor celulelor auditive la contactul cu membrana tectoria.Rigiditatea membranei bazilare scade de la baza catre helicotremă, membrana fiind şi mai lată spre vârful melcului membranos.Mişcarea cililor antrenează apariţia unui potenţial receptor sau microfonic la nivelul celulelor receptoare. Acest potenţial determină descărcarea mediatorului chimic la nivelul sinapsei dintre polul bazal al celulei auditive şi dendritele primului neuron al căii acustice, care va realiza potenţiale de acţiune ce se vor transmite separat prin fibrele nervului acustic, în funcţie de celulele receptoare activate. Membrana bazilară are amplitudini diferite ale vibraţiei în funcţie de distanţa faţa de scariţă şi frecvenţa undei sonore. Sunetele înalte, de frecvenţă crescută, determină mişcări ale membranei bazilare cu amplitudine maximă la baza melcului. Sunetele joase, de frecvenţă scazută, determină mişcări ale membranei bazilare de amplitudine maximă la vârful melcului. Celulele senzoriale vor fi excitate în zona de maxim ondulatoriu a membranei bazilare, ceea ce determină ca fiecare frecvenţă să excite alte celule senzoriale.
2
3
4
