1

2

RETINA

3

4

Aparatul dioptric este format din medii refringente reprezentate de : filmul de lacrimi, corneea transparenta, umoarea apoasa, cristalin si umoarea vitroasa.Camerele anterioara si posterioara ale ochiului sunt delimitate de iris, o membrana cu un orificiu central, pupila, pigmentata la fata anterioara si care, pe fata posteriora prezinta doua straturi de muschi netezi multiunitari, dispusi circular si radiar. Cele doua straturi musculare reprezinta efectorii reflexelor pupilare fotomotoare: mioza (micsorare a diametrului pupilar) si midriaza (marirea diametrului pupilar).

5

Reflexul de mioza are ca receptor retina, calea de conducere este reprezentata de nervul optic, centrul nervos este nucleul Edinger-Westfall din mezencefal, de origine parasimpatica, calea eferenta este de natura parasimpatica, iar efectorul, stratul muscular circular al irisului. Reflexul de midriaza are ca receptor retina, calea de conducere aferenta este nervul optic, centrul nervos se gaseste in coarnele laterale ale maduvei cervicale (de origine simpatica), calea eferenta fiind reprezentata de fibrele simpatice care sinaptizeaza pe musculatura radiara a irisului.Excitatiile parasimpatice produc mioza, iar cele simpatice, midriaza. Reflexele pupilare fotomotoare au rolul de a controla cantitatea de lumina care ajunge pe retina - la lumina puternica se produce mioza, iar la lumina scazuta, se produce midriaza. Cristalinul este o lentila biconvexa, ancorat la globul ocular prin procesele ciliare si muschii ciliari. Prin activitatea muschilor ciliari, se schimba razele de curbura ale cristalinului, indeosebi raza de curbura a fetei sale anterioare si are loc focalizarea imaginii pe retina. In acomodarea la aproape, are loc reducerea razei de curbura a fetei anterioare a cristalinului (cristalinul se bombeaza), fenomen asociat cu mioza; În acomodarea vederii la distanta, are loc cresterea razei de curbura a cristalinului (cristalinul se aplatizeaza), fenomen asociat cu midriaza. Acesta modificari pot fi evidentiate prin imaginile Purkinje – Sanson (fig 3.4).

Figura 3.4 Imaginile Purkinje Sanson Imagini reflectate de fata anterioara a corneei (a); de suprafata anterioara a cristalinului (b) si de fata posterioara a cristalinului (c)A-inainte de acomodare, B-in cursul acomodarii pentru vederea de aproape

6

RECEPTIA VIZUALAGlobul ocular funcţionează ca un aparat de fotografiat. Mediile transparente au rolul de a refracta radiaţiile luminoase proiectând imaginea pe retină, în pata galbenă. Retina, membrana interioară joacă rolul unui ecran. Imaginea formată pe retină este:

mică şi răsturnată,

formată cu ajutorul sistemului optic al globului ocular alcătuit din: cornee, pupilă, iris, cristalin, muşchi ciliari.

Formarea imaginii pe retina Razele luminoase care vin de la o sursa luminoasa sau luminata (raze reflectate pe suprafata unui obiect) strabat prin mediile transparente (cornee, umoare apoasa, cristalin, umoare sticloasa) si ajung pe retina. Mediile transparente constituie un sistem dioptric, in care razele se refracta (mediu refringent) si se concentreaza (mediu convergent) intr-un focar pe retina, determinandformarea unei imagini reale, mai mica si rasturnata. Razele de lumina sufera o tripla refractie :

1.cand trec din aer in cornee,2.cand trec din umoarea apoasa pe fata anterioara a cristalinului,3.cand trec de pe fata posterioara a cristalinului in corpul vitros.Sistemul dioptric al ochiului normal poseda o astfel de putere de refractie, incat razele

luminoase care vin de la o sursa indepartata si cad paralel asupra corneei, se focalizeaza la o distanta de 24 mm inapoia corneei, adica pe retina. In acest caz ochiuleste emetrop

7

Cand puterea de refractie a sistemului dioptric este slaba si prin aceasta si puterea de convergenta a sistemului este mai redusa, sau daca axul anteroposterior al ochiului estemai mic, razele paralele se concentreaza inapoia retinei. Avem de-a face cu un defect al vederii, numit hipermetropie. Pentru corectare se folosesc ochelari cu lentile convergente (biconvexe), care aduna razele intr-un fascicul convergent, centrat pe retina, unde se stabileste focarul sau e indepartat obiectul.

Cand ochiul are un sistem dioptric cu o prea mare putere de refractie, datorita unei prea mari curburi a corneei, si o prea mare capacitate convergenta sau cand ochiul este alungit inapoi si astfel retina este indepartata, focalizarea razelor nu se mai poate face pe retina, ci inaintea ei. Acest defect al ochiului se numeste miopie. Pentru a mari distanta focala a razelor refractate se folosesc lentile divergente ﴾biconcave﴿ de valoare identica cu gradul miopiei, care readuc focarul pe retina, sau apropie obiectul.

Astigmatismul este tot un defect al ochiului si se datoreaza faptului ca corneea nu este uniforma, ci prezinta defecte de sericitate; in acest caz, razele se focalizeaza in mai multe puncte pe retina. Se corecteaza cu ochelari ale caror lentile sunt cilindrice si egalizeaza refractia pe toate meridianele.

Formarea imaginii pe retina:a-ochi emertrop; b-ochi hipermetrop; b1-corectarea prin lentila convergenta; c-ochi miop; c1-corectarea prin lentila divergenta.

8

TRANSMISIA VIZUALADupă ce se formează imaginea pe retină, influxul nervos este condus prin nervul optic la creier.

CALEA OPTICA

Calea de conducere rezulta din inlantuirea a 3 neuroni senzitivi: - protoneuronul este reprezentat de celulele bipolare retiniene;- deutoneuronul este reprezentat de celulele ganglionare retiniene ai caror axoni parasesc retina prin pata oarba formand cei doi nervi optici; la nivelul chiasmei optice fibrele nervilor optici se incruciseaza si formeaza tractusurile optice, care se termina in corpii geniculati laterali, si contin fibre din jumatatea temporala a retinei de pe aceeasi parte si din jumatatea nazala de pe partea opusa;- al treilea neuron are pericarionul in corpii geniculati laterali din metatalamus, axonul avand proiectie corticala.Segmentul central este reprezentat de cortexul vizual (zona occipitala a fiecarei emisfere cerebrale unde se elaboreaza senzatiile vizuale ( fig 3.5).

9

FORMAREA SENZATIEI DE VAZ

Imaginile sunt proiectate în lobul occipital, într-o zonă a creierului, numită arie vizuală. Acici ia naştere senzaţia de văz. Creierul anlizează şi apreciază mărimea şi poziţia normală a obiectelor în spaţiu.

VEDEREA BINOCULARAAnaliza senzatiei vizuale se face de obicei monocular dar toate fenomenele se produc simultan la cei doi ochi si astfel apare vederea binoculara. Aceasta reprezinta fuziunea la nivel cortical a celor doua imagini transmise de fiecare retina si realizarea unei perceptii unice. Vederea binoculara se consolideaza dupa nastere pana la varsta de 3-6 ani. Pentru existenta vederii binoculare sunt necesare anumite conditii:- de natura senzoriala (integritatea anatomica si dioptrica a celor doi ochi); - de natura motorie (integritatea anatomica si functionala a muschilor si nervilor oculomotori).Gradele vederii binoculare sunt:- perceptia simultana, formarea in acelasi timp a imaginii pe cele doua retine (macule);- fuziunea corticala a acestor doua imagini cu elaborarea unei perceptii unice, finale;- vederea stereoscopica sau perceptia reliefului tridimensional.Examinarea vederii binoculare in clinica utilizeaza aparate care contin imagini usor decalate dare asemanatoare vazute cu fiecare ochi in parte (stereoscop, sinoptofor).

Mecanismul fotoreceptieiStimulul specific este reprezentat de unde electromagnetice cu cuprins intre 390 si 760nm, care ajung la receptori (celulele cu conuri si bastonase) unde induc procese fotochimice specifice care genereaza potential de actiune.Vederea scotopica reprezinta vederea in intuneric (perceperea in alb-negru a imaginilor) ca urmare a stimularii celulelor cu bastonase. Aceste celule au prag de excitabilitate scazut, astfel ca lumina slaba determina descompunerea rodopsinei (pigment aflat in segmentul periferic al celulelor cu bastonase) in scotopsina si retinen, fapt care induce generarea unui potential de actiune. Vederea scotopica este difuza, cu contururi neclare si noncromatica (permite doar distingerea luminozitatii obiectelor, nu si a culorilor).Refacerea rodopsinei se face la intuneric si prezenta vitaminei A; carenta in vitamina A determina hemeralopie (“orbul gainilor”).Vederea fotopica (cromatica) se realizeaza prin stimularea celulelor cu conuri, cu prag mare de excitabilitate (sensibile la lumina puternica). Mecanismul de stimulare este asemanator cu cel din celulele cu bastonas, cu deosebirea ca pigmentul fotosensibil este iodopsina, care se descompune, la lumina puternica, in cianopsina (fotopsina) si retinen; iodopsina se reface la intuneric.

10

Celulele cu con sunt specializate pentru trei lungimi de unda, corespunzatoare culorilor rosu, verde si albastru. Din combinarea excitatiilor celor trei tipuri de celule, rezulta culorile complementare si senzatia de alb. Absenta uneia din cele trei tipuri de celule face imposibila perceptia acelei culori.Vederea fotopica este clara, imaginile au contur net si sunt colorate.Formarea imaginii se face prin descompunerea ei in puncte si refacerea pe cortexul vizual.Senzatia vizuala rezulta din asocierea corticala a senzatiei de lumina (perceperea stralucirii sau luminozitatii elementelor din mediul inconjurator), senzatiei de forma (perceperea contururilor si detaliilor) si senzatiei de culoare.Campul vizual este reprezentat de spatiul din mediul inconjurator vazut de ambii ochi in stare imobila (fig 3.6).

ACOMODAREA

1. Ce este și cum arată cristalinul ?

Cristalinul are forma unei lentile asimetrice biconvexe si poate fi mai bombata sau mai putin bombat sub actiunea reflexa a muşchilor ciliari, modificându-şi astfel convergenţa, incât imaginea să cadă pe retină. El are o structura stratificata prezentând spre margine indicele de refractie de apoximativ 1, 38, iar in interior de aproximativ 1, 41.

2. Ce inţelegem prin acomodarea cristalinului?

Acomodarea cristalinului inseamna modificarea curburii cristalinului, care permite ochiului să vadă clar obiectele aflate la diferite distanţe de el.

3. Ce este aceasta acomodare?

Acomodarea este proprietatea cristalinului de a-şi modifica puterea, astfel încât imaginea retiniană să rămână netă, când obiectul de deplasează se afla între punctul remotum şi punctul proxim.

11

Acomodarea se realizeaza prin modificarile de curbura ale cristalinului, care modifica refractia razelor luminoase.

4. Ce este punctul remotum si punctul proxim?

Punctul remotum este punctul obiect a cărui imagine se formează pe retină când ochiul nu este acomodat.Punctul proxim este punctul cel mai apropiat care este văzut clar.

5. Ce se intampla in timpul acomodarii cristalinului?

În timpul acomodării cristalinul îşi modifică raza anterioară cu 4 mm şi cea posterioară cu 0,5 mm. Creşterea curburii nu este uniformă. În acelaşi timp se modifică, creşte indicele de refracţie. În timpul acomodării zonula lui Zinn se destinde.

6.Acomodarea cristalinului

Acomodarea este procesul prin care imaginile obiectelor mai apropiate de 6 m de ochi sunt proiectate pe retină. Acomodarea se obţine prin creşterea capacităţii de refracţie a cristalinului..

Concomitent cu modificarea curburii cristalinului, formarea imaginii clare a obiectelor apropiate necesită şi alte modificări dinamice oculare, printre care, corectarea axelor oculare prin contracţia musculaturii extrinseci, astfel încât imaginea obiectului să cadă pe maculă.

Apropiind un obiect de ochi, acomodarea începe de la aproximativ 6 m, distanţă care reprezintă pentru ochiul normal limita vederii clare fără acomodare – punctul remotum - şi se continuă până ce este atinsă capacitatea maximă a cristalinului de a-şi mări curbura, când imaginea obiectului devine din nou neclară.

12

DEFECTE ALE VEDERII

Miopia

Axul antero-posterior al ochiului este prea lung sau curbura cristalinului este exagerată.Fasciculul de raze paralele focalizează înaintea retinei, iar imaginile sunt neclare.Apropierea obiectelor de ochi sau purtarea unor lentile biconcave corectează defectul şi permit vederea clară a obiectelor.

Hipermetropia

Axul antero-posterior al ochiului este prea scurt sau curbura cristalinului este diminuată.Fasciculul de raze paralele focalizează inapoia retinei, iar imaginile sunt neclare.Indepărtarea obiectelor de ochi sau purtarea unor lentile biconvexe corectează defectul şi permit vederea clară a obiectelor.

Astigmatismul

Curbura corneei sau a cristalinului nu este uniformă.Razele luminoase nu sunt focalizate într-un singur punct, există focare diferite pentru razele

13

orizontale şi pentru cele verticale.Corectarea defectului se face prin purtarea unor lentile cilindrice.

Daltonismul

Este incapacitatea unor persoane de a distinge culorile, îndeosebi roşu de verde.Dacă unii pigmenţi lipsesc din celulele cu conuri, anumite culori nu pot fi vizualizate sau sunt confundate cu altele.

Cauze:Majoritatea tulburarilor de simt cromatic sunt mostenite genetic, fiind mult mai frecvente decat cele dobandite si afecteaza mult mai frecvent barbatii decat femeile. Exista si tulburari in perceperea culorilor dobandite; acestea sunt determinate de inaintarea in varsta, de anumite boli sau de traumatisme ale ochiului.

Simptome:Simptomele discromatopsiei variaza de la o persoana la alta; unii pacienti nu sunt capabili sa recunoasca rosul, verdele si albastrul sau nuante ale acestor culori. Daca forma de discromatopsie nu este severa persoana nici nu realizeaza ca percepe lumea colorata diferit fata de ceilalti; poate percepe nuante ale culorilor, dar nu poate deosebi rosu de verde desi recunoaste galbenul si albastrul. De obicei discromatopsiile sunt pe linia rosu-verde (daltonism). In discromatopsiile severe, nu este perceputa nici o culoare, ci doar nuante de gri, alb si negru.

14

Tulburarile de simt cromatic mostenit genetic afecteaza ambii ochi, iar cele dobandite sunt, de obicei, unilaterale sau pot afecta mai mult un ochi decat pe celalat. Literatura de specialitate arata ca 8% din barbati prezinta daltonism. Aceste tulburari sunt mostenite genetic, prezente de la nastere, ireversibile si netratabile.

Discromatopsiile mostenite sunt afectiuni invariabile pe parcursul existentei persoanei respective, adica nu pot nici sa se agraveze, dar nici sa fie tratate.

15

DEFECTE DE VEDERE – VICII DE REFRACȚIE

Miopie -Viciu de refractie datorita caruia pacientul nu vede la distanta.

Hipermetropia -Viciu de refractie datorita caruia pacientul nu vede la aproape.

Astigmatismul -Viciu de refractie datorita caruia pacientul nu vede la distanta cat si la apropiere.

Prezbitismul - -la bătrâni, punctul proxim creşte; distanţa la care un obiect este văzut clar ajunge la cca un metru

BOLI ALE OCHIULUI

Cataracta -Opacitatea cristalinului care poate fi primitiva(senila)sau secundara unor boli,traumatisme. Cataracta senile este cea mai frecventa ,reprezinta pierderea transparentel cristalinului la persoanele in varsta.

Glaucomul -Este o neuropatie optica caracterizata prin pierderea acuitatii vizuale si a campului visual,avand ca factori de risc cresterea tensiunii oculare.

Conjunctivita – inflamatia conjunctivei globului ocular

Strabismul -Reprezinta deviatia globului ocular fie temporara(strabism latent)fie permanenta(strabism manifest). Cauzat de pierderea elasticităţii unui muşchi extern al globului ocular

Daltonismul este o boală genetică

Acromatopsia congenitala consta in absenta perceptiei tuturor culorilor, subiectii vad lumea in alb-negru. Este o tulburare grava care se asociaza cu ambliopie, fotofobie si nistagmus.

Un model de problema

Pe baza următoarelor simptome: vedere în ceaţă, scăderea gradată a acuitățiivizuale inițial a unui ochi și, după șase luni și a celuilalt ochi, oftalmologul propune ointervenţie chirurgicală. Precizaţi următoarele:a) denumirea şi cauza bolii;b) mecanismele focalizării imaginilor pe retină;c) timpul necesar unui impuls nervos, care pleacă de la nucleul accesor al oculomotorului dinmezencefal şi ajunge la fibrele musculare circulare ale irisului, ştiind că în fibrelepreganglionare cu lungimea de 0,048 m conduc impulsurile cu viteza de 120 m/s, fibrelepostganglionare cu lungimea de 24 mm conduc impulsurile cu viteza de 10 ori mai mică, iarîntârzierea sinaptică se consideră 0,5 ms. La calcul nu se va lua în considerare sinapsa cuefectorul.

16