ANALIZATORUL ACUSTICO

ANALIZATORUL ACUSTICO-VESTIBULAR

Dr Cristina Goanţă 20082009

Catedra de Fiziologie UMF ldquoCarol Davilardquo

Urechea

Organul stato-acustic (urechea) este un organ de simţ cu 2 componente

bullacustică (auz) ndash inegal reprezentată atingacircnd o funcţie maximă la vertebratele superioare

bullvestibulară (echilibru) - prezentă relativ egal la toate vertebratele

Urechea

bull Componenta acustică icircnregistrează vibraţiile sonore din mediul ambiant

bull Componenta vestibulară informează organismul atacirct asupra poziţiei sale icircn spaţiu cacirct și asupra deplasării lui Urechea

bull ldquourecherdquo ndash auris (latină) otos (greacă)

bull organ pereche plasat icircn osul temporal

bull 3 părţi

- urechea externă

- urechea medie

- urechea internă

Analizatorul auditiv

3 segmente

- periferic (urechea )

- intermediar (nervul cohlear)

- central (nuclei căi arii centrale)

Urechea externă

bull auricula (pavilionul) ndash structură cartilaginoasă

bull plasată icircn regiunea temporală

bull se proiectează ideal icircntre 2 orizontale - spracircnceană

- șanţ nazo-labial

Urechea externă

bull canalul auditiv extern

bull canal fibrocartilaginos (23 extern) și osos (13 intern) aspect de litera ldquoSrdquo

bull pentru examenul otoscopic trebuie sa aducem CAE cacirct mai icircn ax (la adult superior + posterior la copil inferior +

posterior)

Urechea medie

1 Membrana timpanică

2 Regiunea cavotimpanica

3 oscioare

1048696 ciocan (sustine și menţine icircn poziţie MT)

1048696 nicovala (diminuează amplitudinea mișcărilor miringo-maleare nesonore ndash căscat tuse)

1048696 scăriţa (cel mai ușor os din corp - 2mg - transmite modulat vibraţia sonoră la perilimfa)

mușchii osciculari

nervul facial

coarda tympani

3Tuba auditivă (tuba lui Eustachio)

face legătura cavotimpan-faringe

are rol icircn echilibrarea presiunilor

Urechea internă (regiunea labirintică)

bull Segmentul esenţial al urechii

bull Plasat icircn profunzimea osului temporal

bull Conţine elementele senzoriale pentru auz și echilibru

Urechea internă

1 Labirintul osos (vestibul canale semicirculare osoase melcul apeductul melcului)

2 Labirintul membranos (utricula sacula canale semicirculare membranoase sistem endolimfatic)

3 Lichide labirintice (perilimfa endolimfa)

Labirintul osos

2 porţiuni

bull anterioară (auditivă - melcul cohleea) ndash aici se găsește canalul spiral ce contine celule nervoase ganglionare = ggl Corti

bull posterioară (vestibulară - vestibul canale semicirculare)

Labirintul membranos

bull Sistem de cavităţi cuprinse icircn interiorul labirintului osos

bullComunică icircntre ele prin canale și formeaza un sistem icircnchis ce conţine endolimfa

bull Icircntre labirintul osos si cel membranos se află perilimfa


Fiziologic se icircmparte icircn

Labirintul anterior (organul auzului)

Labirintul posterior (organul echilibrului (canalele semicirculare utricula sacula)

Labirintul anterior (canalul cohlear)

bull Cohleea este o spirală osoasă ce se icircnvacircrte de 25 ori icircn jurul unui ax

bull Icircntinsă cohleea se divide icircn 3 compartimente

scala vestibuli (membrana Reissner)

scala media (membrana bazilară)

scala tympani

bull Fereastra ovală este icircn scala vestibuli iar fereastra rotundă este icircn scala tympani

bull Deoarece fluidele sunt incompresibile fereastra ovală și rotundă trebuie să se miște icircn funcţie de ele

Audiţia

bull Audiţia este funcţia urechii de a percepe sunetele de anumite frecvenţe și intensităţii

bull Un sunet poate fi receptat pe cale otică fiziologică numită calea aeriană

bull Pragul minim al unui auz normal pentru conducerea aeriană este situat audiometric icircntre 0 și 30 dB

Audiţia

bull Sunetul mai este receptat și pe alte căi cum ar fi calea otică osoasă (mastoidă-cohlee) numită și conducerea osoasă ce

este parafiziologică la omul normal

bull Calea osoasă devine fiziopatologică atunci cacircnd este blocat complet sistemul de transmisie (de exemplu icircn ageneziile

meato-cavotimpanice)

bull Mai există și o posibilitate de conducere cartilaginoasă pe cartilajul tragal (asemănătoare cu conducerea osoasă)

bull Sunetele mai pot fi receptate și tactil palpator (icircn special cele grave ndash de exemplu la 16 Hz) dar și palestezic

(sensibilitatea vibratorie osoasă) Această receptare nu este icircnsă icircn mod normal transcohleară

Fiziologia auditiei

bull Urechea și nervul auditiv stau la baza mecanismului prin care un semnal acustic din spaţiu este transformat icircn potenţiale

neuronale de acţiune

bull Undele sonore se propagă icircn tot spaţiul din jurul extremităţii cefalice iar schimbările de presiune din CAE determină

vibraţia MBT Aceasta declanșează mișcarea oscioarelor

bull Mișcarea scăriţei pe fereastra ovală determină schimbarea presiunii icircn fluidele din urechea internă vibraţia membrane

bazilare și a organului Corti

bull Deplasarea stereocililor celulelor senzoriale este stimulul ce duce la transformarea vibraţiei mecanice

bull Impulsurile nervoase se propagă prin axonii nervului auditiv

Rolul urechii externe

bull Rol pasiv

bull Poate influenta propagarea sunetelor in spatiu rarr timpul icircn care semnalul sonor ajunge la MBT

bull Forma capului a pavilionului și a CAE pot afecta intensitatea sunetului


bull Pavilionul și CAE acţionează ca și camere de rezonanţă acustică rarr afectează presiunea aerului la nivelul MBT

bull La sunetele cu frecvenţă icircnaltă CAE acţionează ca un simplu tub rezonator deschis la un capăt

bull Lungimea acestuia determină icircn principal caracteristicile de rezonanţă (maxim la om la 25khz)


bull Caracteristici implicate icircn localizarea sunetului

diferenţele de intensitate sonoră dintre cele 2 urechi date de efectele rdquode confuzierdquo și ldquode umbrărdquo pentru stimulii de

frecvenţă icircnaltă depend foarte mult de poziţia sursei sonore icircn spaţiu

distanţa dintre urechi determină o diferenţă de timp icircntre sosirea sunetelor icircntr-o ureche si icircn alta (celulele din sistemul

nervos sunt foarte sensibile la aceste diferenţe mici de intensitate și timp interaural)

direcţia sunetului din jurul capului contribuie la localizarea sunetului

unele specii de animale au control voluntar asupra urechii externe și pot ajusta aceste caracteristici in avantajul lor

Rolul urechii medii

bull Transferarea energiei sonore din spaţiul deschis al CAE icircn fluidele cohleei prin vibraţia celor 3 oscioare

bull Mișcarea MBT ca răspuns la schimbarea de presiune din urechea externă duce la vibraţia lanţului

Rolul urechii medii

bull Vibraţia scăriţei icircn fereastra ovală (ca un piston) cauzează o diferenţă de presiune icircntre fereastra ovala și cea rotundă

bull Urechea medie servește ca un transformator mărește energia sonoră transmisă fluidelor cohleare

Organul Corti

bull Fiziologia urechii interne se confundă practic cu fiziologia organului Corti

bull Se găsește pe membrana bazilară formacircnd un fel de creastă pe toată lungimea peretelui posterior al canalului cohlear

Organul Corti

bull Este alcătuit din celule senzoriale

3500 celule ciliate interne

15000 celule ciliate externe

Organul Corti

1048696Celulele ciliate formează sinapse cu terminaţiile nervilor cohleari

bull Prin ganglionul spiral sunt trimiși axoni icircn nervul cohlear și icircn SNC icircn partea superioară a bulbului

bull Deplasarea cililor conduce la excitarea fibrelor nervoase

bull Informaţia ajunge la cortex pe calea auditivă

bull Sunete diferite sunt compuse din tonuri diferite

bull Tonul pur = o singura frecvenţă

bull Vocea este o combinaţie bogată de frecvenţe ce sunt așezate la intervale egale formacircnd armonice

bull Fluctuaţiile presiunii aerului = sunetele sunt captate de pavilion și transmise prin CAE

bull Forma urechii externe ajută la filtrarea sunetelor amplificacircnd unele frecvenţe și micsoracircnd altele

bull De la MT vibraţia se transmite prin lanţul oscicular la fereastra ovală

bull Pierderea auditivă ce apare icircnaintea ferestrei ovale = hipoacuzie de transmisie (conducerea osoasă este afectata)

bull Celulele păroase de pe membrana bazilară icircși au cilii icircn lichidul din scala media

bull Orice mișcare a scăriţei duce la mișcarea membrane bazilare ceea ce duce la depolarizarea celulei și formarea unui

potenţial de acţiune ce se transmite prin nv auditiv

bull O problemă la nivel cohlear = neurosenzitivă

Localizarea sunetului

Undele sonore cu frecvenţă joasă determină activarea membranei bazilare de lacircngă apexul cohlear

Sunetele cu frecvenţă intermediară activează porţiunea membranei bazilare situată icircntre apex şi cohlee

Sunetele cu frecvenţă icircnaltă activează membrana bazilară de la baza cohleei

Segmentul de conducere

bullCăile acustico-vestibulare = totalitatea formaţiunilor anatomice care conduc de la periferie spre ariile corticale influxuri

nervoase generate la nivelul ggl Corti maculelor și crestelor ampulare

Căile auditive

bullCăi senzoriale

bull 3 neuroni ndash urechea interna rarr cortex cohlear (interpretarea și analiza senzaţiilor auditive)

bull Protoneuronul ndash celula bipolar cu corpul icircn ggl Corti Dendritele fac sinapsa cu csenzoriale din ggl Corti axonii străbat

CAI și se grupează icircn nv Cohlear ce se termină icircn nucleii cohleari din trunchiul cerebral

Căile auditive

bullCăi senzoriale




Căile auditive

bull Deutoneuronul ndash corpii celulari icircn nucleii anterior și posterior ai trunchiului

bull Fibrele din cohlearul anterior se icircncrucișeaza cu lemniscul median pe partea mediană și apoi alcătuiesc lemnisul lateral

rarr coliculii inferiorirarr corpul geniculat medial de pe partea respectivă

bull Fibrele din cohlearul posterior se icircmpart in 2

12 rămacircn pe aceeași parte - lemnisul lateral

12 trec pe partea opusă - lemnisul lateral opus

Căile auditive

bull Al treilea neuron (talamocortical - corpii geniculaţi mediali)

bull Axonii lui formeaza fibrele talamotemporale și se termină icircn cortexul temporal

Scăderea acuităţii auditive

bull Icircn clinică scăderea acuităţii auditive se denumește prin doi termeni sinonimi

hipoacuzie (hipo + gr akouein ndash a auzi)

surditate (lat surditas)

bull Scăderea acuităţii poate fi

ușoară sau discretă (icircntre 30-50 dB)

moderată (icircntre 50-70 dB)

accentuată sau profundă (icircntre 70-90 dB)

resturi auditive (peste 90 dB)

cofoză (gr kophos ndash surd) sau anacuzie (inexcitabilitate cohleară sau surditate totală)

bull Surditatea poate fi unilaterală sau bilaterală (egală sau inegală)

Tipuri de surditate

bull Surditatea de tip transmisie este aceea icircn care conducerea osoasă este mai bună decacirct cea aeriană

bull Surditatea de tip percepţie este aceea icircn care conducerea aeriană este mai bună decacirct cea osoasă Surditatea de

percepţie sau recepţie poate fi

bullcohleară sau endocohleară (datoracircndu-se unor leziuni ale cohleei)

bullretrocohleară sau neurosenzorială (manifestată prin fatigabilitatea nervului sau prelungirea timpului de

transmitere a influxului nervos)

Cauze

Hipoacuzia de percepţie

bull Presbiacuzia ndash scăderea acuităţii auditive o data cu vacircrsta

bull Tumori cerebrale ndash neurinomul de acustic

bull Medicamente ndash aminoglicozide diuretice

bull Infecţii ndash parotidita meningita

bull Infecţii congenitale-rujeola herpes sifilis etc

bull Traumatisme sonore peste 90Db

bull Boala Meniere

Cauze

Hipoacuzia de transmisie

bull Obstrucţia conductului auditiv (cerumen tumoră)

bull Otita medie seroasă

bull Perforarea membranei timpanice

bull Colesteatomul ndash tumoră benignă icircn urechea medie

bull Otospongioza ndash dezvoltarea progresivă a unui os icircn urechea medie

Metode de determinare a scăderii acuităţii auditive

Acumetria fonică

Acumetria fonică icircși păstrează valoarea

bullicircn testarea intraoperatorie a procedeului efectuat

bullicircn urmărirea postoperatorie icircn cazul suspiciunii de labirintizare

Probele cu diapazonul

bull pentru testarea icircn conducere aeriană braţele diapazonului vor fi prezentate icircn plan frontal (icircn faţa meatului acustic

extern)

bull pentru testarea icircn conducere osoasă piciorul diapazonului va fi așezat pe mastoidă

bull diapazonul nu trebuie să vină icircn contact cu pavilionul urechii deoarece sunetul va fi transmis pe cale cartilaginoasă

Proba Weber

1048696 Proba Weber compară conducerile osoase ale celor două urechi Subiectul este instruit să precizeze icircn care ureche

percepe sunetul diapazonului

Proba Rinne

1048696 Proba Rinne compară conducerea aeriană cu conducerea osoasă de la aceeași ureche Subiectul este instruit să

spună icircn ce situaţie aude sunetul mai tare

Rinne pozitiv - sunetul este auzit mai tare icircn conducere aeriană Rinn pozitiv este caracteristic unui auz normal sau unei

hipoacuzii neurosenzoriale

Rinne negativ - sunetul este auzit mai tare icircn conducere osoasă Rinne negativ este specific unei hipoacuzii de

transmisie

Examenul audiometric

1048696 Examenul audiometric se realizează icircn mediu fără zgomot (camere sau cabine insonorizate)cu ajutorul audiometrului

1048696 Icircnainte de icircnceperea testelor audiometrice trebuie icircndeplinite mai multe cerinţe generale

vacircrsta minimă

subiectul nu trebuie expus la zgomot cu cel puţin două ore icircnainte de test

date despre auzul pacientului (care ureche este mai sănătoasă icircn ce icircmprejurări s-a modificat auzul etc)

Audiometria tonală liminară (cu sunete pure)

bull dacă se cunoaște care ureche este mai bună se icircncepe testarea cu ea

bull se testează separat auzul de la fiecare ureche atacirct icircn conducere aeriană cacirct și icircn conducere osoasă frecvenţele acute

se testează primele deoarece frecvenţele grave exercită o acţiune de mascare asupra frecvenţelor acute putacircnd duce la

obţinerea unor praguri mai joase decacirct sunt icircn realitate

bull Frecvenţa de 1 kHz se testează din nou la sfacircrșit deoarece pacientul s-a obișnuit icircntre timp cu cerinţele testului

(necesitatea de a răspunde icircntr-adevăr la prag)


bull Sensiblitatea urechii umane la prag icircn funcţie defrecvenţă Se știe că transmisia sunetului se face icircn mod natural pe

cale ae riană (CA gt CO) Testarea sensibilităţii auditive pe cale osoasă este doar un artificiu necesar pentru a se putea

separa hipoacuziile de transmisie de hipoacuziile neurosenzoriale

bull Diferenţa de intensitate icircntre cele 2 căi de transmisie a sunetului este de aproximativ 35 dB


1048696 Curbele audiometrice normale sunt cele lacare pragurile nu sunt mai jos de 15 dB (la copii) și de 25 dB (la adulţi)

1048696 Pragurile din conducerea aeriană sunt suprapuse peste pragurile din conducerea osoasă



1048696 Apare icircn momentul icircn care pragurile din conducereaaeriană sunt situate mai jos decacirct normal icircn timp ce pragurile icircn

conducerea osoasă se găsesc icircn zona normalului Diferenţa dintre CA și CO se numește Rinne negativ audiometric

1048696 Icircn acest tip de hipoacuzii pierderea de auz este mai accentuată pe frecvenţele grave


Hipoacuzia neurosenzorială

1048696 Nu există o diferenţă mai mare de 5 dB icircntrepragurile din conducerea aeriană și cele din conducerea osoasă iar

pierderea de auz este mai importantă pe frecvenţele acute


Hipoacuzia mixtă

1048696 Icircn acest tip se icircntacirclnesc atacirct caracteristici ale hipoacuziilor de transmisie (icircn zona frecvenţelor grave) cacirct și caracteristici

ale hipoacuziilor neurosenzoriale (icircn zona frecvenţelor acute)

1048696 Hipoacuzia mixtă apare fie ca o hipoacuzie neurosenzorială la care s-a suprapus o componentă de transmisie icircn

deficitul auditiv fie ca o hipoacuzie de transmisie care sa labirintizat

Audiometria vocală

1048696 Capacitatea de a icircnţelege vorbirea este cel mai important aspect al funcţiei auditive umane

1048696 Evaluarea auzului pentru tonuri pure oferă informaţii despre sensibilitatea auzului dar numai informaţii limitate icircn ceea

ce priveşte capacitatea de comunicare interumană Este evidentă necesitatea evaluării prin stimulare specifică (foneme)

1048696 Vorbirea poate fi detectată la nivele de intensitate mai mici decacirct este necesar pentru icircnţelegerea cuvacircntului şi gradul

de icircnţelegere este legat de intensitatea semnalului de tipul semnalului (cuvinte monosilabice cuvinte bisilabice propoziţii

fraze)

Audiometria vocală

bull Stimulul testelor audiometriei vocale este vorbirea sau materialul fonetic

bull Acesta poate fi reprezentat de

cuvinte fără sens (logatomi)

propoziţii

numere

silabe

bull Testele inteligibilităţii vorbirii trebuie să icircndeplinească cacircteva condiţii

cuvintele din listă să aibă același număr de silabe

să nu existe cuvinte cu sens dublu

pronunţarea structurilor să fie fixă

cuvintele să facă parte din vocabularul subiectului

listele de cuvinte sau propoziţii să fie echilibrate fonetic

listele să fie echivalente din punctul de vedere al gradului de dificultate

să existe materiale calibrate

Tratament

bull Depinde de cauză

bullAntrenată de obstrucţia CAE ndash picături ce dizolvă dopurile de cerumen

bull Efuziuni lichidiene in urechea medie ndash timpanostomie

bull Copii-otita seroasă-adenoidectomie ndashpermite deschiderea trompei lui Eustachio

Prevenirea hipoacuziei

bull Pierderea auzului legată de icircnaintarea in vacircrstă nu poate fi prevenită

bullHipoacuzia cauzată de traumatisme severe ndash evitarea expunerii la zgomote puternice

bull Pentru expunerea profesională la zgomote se recomandă utilizarea de echipament fono-protector

bull Vaccinarea copiilor ndash reduce riscul de boli infecţioase ce pot duce la pierderea permanentă a funcţiei auditive

bull Evitarea anumitor medicamente care lezează nervului auditiv ndash aminoglicozide

Concluzii

bull Atenţie la zgomote puternice și de lungă durată ndash surditatea apare după 5-7 ani și va fi progresivă (Phil Collins

Beethoven Wagner)

bull Medicul ORL este cel care pune diagnosticul tratează și urmărește evoluţia surdităţilor ajutat de un department de

audiometrie bine utilat

Fiziologia sistemului vestibular

bull un proces complex la care concură informaţiile proprioceptive vizuale și vestibulare

bull existenţa unei polarizări morfologice a celulei receptoare vestibulare ndash importantă pentru a icircnţelege rolul labirintului

posterior icircn menţinerea echilibrului

bull această proprietate a celulelor ciliate se datorează amplasării kinocilului icircntotdeauna de aceeași parte a fasciculului de

stereocili la nivelul unei structuri receptoare

Labirintul posterior

bull Vestibulul - icircntre casa timpanului și CAI

bull Canalele semicirculare orientate icircn cele 3 dimensiuni ale spatiului

bullCS extern(orizontal)

bullCS superior

bullCS posterior

Lichidele labirintice

bull Labirintul membranos - endolimfă

bull Canalul cohlear - endolimfă de 2 tipuri

perilimfa

subtectorială (nutritivă)

supratectrorială (rol mecanic)

bull Perilimfa - mai abundentă la nivelul vestibulului ramplelor

bull Compoziţia chimică este diferita

perilimfa asymp lichid cerebrospinal (K darr(5-7 ll N uarr(135 150 ll) endolimfa 7mmoll Nauarr(135-150mmol endolimfaasymplichid

intracelular (K uarr140-160mmolil Nadarr13-16mmolil)

cortilimfa - concentraţie mare de Protein

Canalele semicirculare

bull Structurile ce stau la baza mecanismului vestibular de menţinere a echilibrului sunt reprezentate de canalele

semicirculare utricula și sacula

bull La nivelul utriculei și saculei organul receptor este organizat sub forma maculelor și este receptiv la modificări ale

acceleraţiei liniare

Utricula și sacula

bull Sunt cavităţi membranoase

bull Conţin fiecare o arie mică senzoriala (macula) de aproximativ 2 mm situată icircn plan orizontal pentru utriculă și respectiv

icircn plan vertical pentru saculă

bull Fiecare maculă este formată din celule paroase acoperite de o membrană gelatinoasă (otolitică) care conţine cristale

mici de carbonat de Ca și proteine ndashotoliţi

bull Macula utriculei detectează mișcarea capului icircn plan orizontal iar macula saculei icircn plan vertical

Macula saculei și utriculei

bull Este formată din celule paroase care prezintă

50 ndash 70 cili numiţi stereocili

1 cil voluminos și mai lung numit kinocil

sunt legate icircn partea superioară prin filamente de atașare subţiri

bull Deplasarea cililor icircn direcţia kinocilului produce deschiderea canalelor de K și de Ca cu producerea depolarizării

celulelor păroase

bull Deplasarea cililor icircn sens opus kinocilului determină hiperpolarizarea celulei

bull Celulele păroase descarcă neurotransmiţător care influenţează rata de descărcare a fibrelor vestibulare nervoase

componente a nervului vestibulocohlear VIII

1048696 Repaus 100 impsec

1048696 Depolarizare gt100impsec

1048696 Hiperpolarizare lt 100 impsec

bull Organul receptor este alcătuit din cellule de susţinere și celule ciliate ale căror cili sunt parţial icircnglobaţi icircntr-o masă

gelatinoasă formată din mucopolizaharide

bull Pe suprafaţa acesteia se află cristale de carbonat de calciu (otoliţi)

bull Sub acţiunea unei acceleraţii lineare greutatea membranei otolitice determină prin inerţie modificarea presiunii

exercitate asupra cililor determinacircnd deflectarea acestora

bull Se modifică astfel potenţialul de repaus si celulele senzoriale sunt stimulate

bull La baza celulelor ciliate se găsesc sinapsele cu fibrele aferente vestibulare

bull Celulele ciliate din criste și macule au principia structurale similare

bull Sunt mecanoreceptori ce răspund la forţe cu acţiune tangenţială asupra cililor

bull Celulele receptoare vestibulare sunt prevăzute cu un kinocil

bull Kinocilul este mobil situate icircn canalul semicircular orizontal (CSO) spre utriculă și icircn canalele verticale icircn partea opusă

utriculei

bull Kinocilul este plasat icircntotdeauna de aceeași parte a stereocililor aceasta conferă polaritatea morfologică a organelor

receptoare din canalele semicircular

Stereocilii

ceilalţi cili ai celulelor receptoare

(aproximativ 60 pentru fiecare celulă)

imobili

legaţi icircntre ei prin punţi

se mișcă solidar cu kinocilul


La nivelul CSO

kinocilii sunt plasaţi icircntotdeauna spre utriculă

icircn canalele vertical kinocilii sunt plasaţi icircn sens opus utriculei

canalele semicircular sunt stimulate de acceleraţii angulare


bull Stimulii fiziologici ai aparatului vestibular = deplasarea icircn spaţiu a capului și corpului deplasări liniare și rotaţii)

bull Endolimfa este de 2ndash3 ori mai vacircscoasă decacirct apa rarr rotaţia capului icircn planul unui canal semicircular este urmată cu o

anumită latenţă de deplasarea endolimfei icircn sens opus (datorită forţelor de inerţie)


bull Mișcarea capului este activă doar pe canalul semicircular icircn planul căruia se execută mișcarea de rotaţie

Activitatea sistemului vestibular respectă anumite legi cunoscute drept legile lui Ewald și Flourens

mișcările reacţionale motorii sunt icircn sensul mișcării endolimfei (Ewald)

icircn CSO curentul ampulipet este cel mai activ iar icircn cele verticale cel ampulifug (Ewald)

curentul endolimfatic cel mai activ dă sensul secusei rapide a nistagmusului (Ewald)

fiecare canal semicircular determină nistagmus icircn planul său (Flourens)

vertij și secusa rapidă icircn direcţia labirintului hipervalent

secusa lentă devierile segmentare și tronculare icircn direcţia labirintului

Hipovalent


Cupula

are o densitate apropiatăde a endolimfei

se mișcă sub acţiunea endolimfei ce se supune legii inerţiei deflectacircnd cilii senzoriali icircn direcţia curgerii endolimfei


bull Curentul endolimfatic antrenează icircn mișcarea sa și cupula

bull Structura sa gelatinoasă icirci permite deplasarea la impulsuri foarte fine de mișcare a endolimfei

bullAplecarea cupulei de o parte sau alta a poziţiei de echilibru antrenează mișcarea fasciculului de stereocili și a kinocilului


bull ieșirea kinocililor și stereocililor din starea de repaus modifică ratadescărcărilor impulsurilor nervoase la nivelul

terminaţiilor aferente ale celulelor ciliate

bull de la un vestibul (cel depolarizat) sunt transmise informaţii excitatorii spre centrii superiori iar de la celălalt

(hiperpolarizat) sunt transmise informaţii inhibitoare


bull Acest mecanism reprezintă baza neurofiziologică a reflexului vestibulo ocular vestibulo-(RVO) și intervine

icircn menţinerea echilibrului

icircn stabilizarea pe retină a cacircmpului vizual icircn timpul acceleraţiilor angulare sau liniare ale capului și corpului

icircn orientarea spaţială


bull influxul nervos ce se formează icircn terminaţiile aferente ale protoneuronului vestibular este codificat și transmis mai

departe spre ganglionul Scarpa

bull prin axonii primului neuron al căii vestibulare informaţia ajunge la nucleii vestibulari

bull axonii fac sinapsă cu deutoneuronul căii vestibulare


bull Neuronii sunt de 2 tipuri

excitatori

inhibitori

bull Această proprietate se reflectă icircn transmiterea informaţiei vestibulare spre

nivelele superioare (cerebel)

nucleii oculomotori

motoneuronii din coarnele anterioare medulare

bull Transmiterea se realizează icircn mod selectiv (stimulator pe anumite căi și inhibitor pe altele)


La nivelul CSO

bull kinocilii fiind orientaţi spre utriculă rarr deplasarea ampulipetă a endolimfei crește rata descărcărilor icircn terminaţiile

nervoase rarr apariţita unui influx nervos stimulator ce va fi transmis spre nucleii vestibulari


bull Icircn canalele verticale deplasarea kinocililor spre utriculă declanșează un influx nervos inhibitor spre nuclei vestibulari

Detectarea poziţiei capului

bull Capul este icircn poziţie ridicatăverticală

macula utriculei este situată icircn poziţie orizontală și va detecta mișcările icircn plan orizontal

1048696 Stacircngadreapta

1048696 Icircnainteicircnapoi

macula saculei este situată icircn poziţie verticală și va detecta mișcarile icircn plan vertical

1048696 Susjos


bull Capul este icircn poziţie orizontală

macula saculei este situată in poziţie orizontală și va detecta mișcările icircn plan orizontal



Detectarea acceleraţiei liniare

bull Deplasarea capului determină o mișcare a otoliţilor icircn sens opus datorită densităţii de 2-3 ori mai mare decacirct a lichidului

din jur

bull Se produce o icircnclinare a cililor și secundar o depolarizare respectiv hiperpolarizare a celulelor păroase ( icircn funcţie de

tipul de Viteza de deplasare Rata de descărcare a fb nerv p ţ p inclinare spre kinocil sau invers)

bull Deplasarea are loc atacircta timp cacirct există acceleraţie

Reflexul vestibulo-ocular

bull La icircnclinarea capului se produce o modificare a poziţiei ochilor care ar duce la pierderea imaginii

bull Pentru menţinerea unei imagini stabile are loc o mișcare automată a globilor oculari icircn sens opus mișcării capului

bull Reflexul include canale semicirculare

1048696 nervul vestibular

1048696 fasciculul medial logitudinal

1048696 nucleii oculomotori

Căile vestibulare

bull Protoneuronul ndash ggl Scarpa situat in CAI Prelungirile dendridice formează nv Sacular și utricular iar axonii formeaza

nv vestibular

bull Deutoneuronul ndash nucleii vestibulari Axonii lor ndash mai multe tracturi cu diverse conexiuni

vestibulo-spinale - coordonarea mișcărilor capului și membrelor

vestibulo-cerebeloase - păstrarea echilibrului

conexiuni icircn nucleii oculomotori ndash reflexe oculocefalogire - urmărirea obiectelor cu privirea

vestibulo-corticale - conștientizarea poziţiei icircn spaţiu

conexiuni cu substanţa reticulată talamicapontină-realizarea mișcărilor nistagmice

Segmentul central al analizatorului

vestibulo-cohlear

bull Aria audio-senzorială - 41 Brodman de-a lungul șanţului Sylvius

bull Sunetele icircnalte sunt recepţionate icircn partea profundă a girusului iar cele joase icircn cea superficială

bull Ariile audiopsihică - 42 Brodman și audiognozica 22 Brodman - sediul percepţiei și gnozei sunetelor Lezarea lor

duce la surditate verbală (pacientul cu un auz și inteligenţă normale nu este capabil să icircnţeleagă nici un cuvacircnt perceput)

bull Ariile vestibulare-girusul temporal superior Lezarea lor duce la vertij spontan devieri conjugate ale capului si ochilor

bull Centrii secundari din girusul frontal superior și mijlociu

Lezarea lor duce la pierderea noţiunii de poziţie și tulburări apraxice la mers (postură icircnclinată icircn faţă pașii mici)

Efectul stimulării receptorilor vestibulari

bull Vertij ndash senzaţie de rotire a mediului icircnconjurător sau a subiectului

bull Fenomene vegetative

Greaţă

Paloare

Transpiraţii

Vărsături - periculoase deoarece prin repetare determină deshidratarea organismului ceea ce impune instituirea unui

tratament perfuzabil de reechilibrare

bull Obiectivarea clinică - nistagmusul = mișcare conjugată ritmică a globilor oculari alcătuită dintr-o fază lentă și una

rapidă

Nistagmusul

bull Faza lentă este origine vestibulară

bull Ia naștere la nivelul receptorilor vestibulari stimulaţi care trimit aferenţe stimulatoare spre nucleii vestibulari

ipsilaterali

bull De aici prin fasciculul longitudinal median sunt stimulaţi motoneuronii mușchilor drept intern ipsilateral și drept

extern contralateral ceea ce va determina rotirea globilor oculari icircn partea opusă canalului semicircular stimulat

bull Aceasta este secusa lentă a nistagmusului opusă direcţiei de rotaţie a capului

bull Secusa rapidă are sens invers celei lente

bull Este de fapt mișcarea de revenire a globilor oculari din poziţia laterală extremă spre poziţia de echilibru

bull Fiind mai ușor observabilă clinic s-a stabilit ca aceasta să definească sensul nistagmusului


bull Alături de vertij poate surveni doar senzaţie de ameţeală și tulburări de echilibru

bull Ameţeala este o acuză importantă icircn racircndul populaţiei generale 5 din consultaţiile generale și 30 din

consultaţiile de specialitate

bull Simptomatologia descrisă este subiectivă și nu există nici o metodă obiectivă care să ateste prezenţa și gradul

ameţelii


bull Ameţeala se poate datora unei perturbări survenite

La nivelul receptorilor senzoriali vestibulari din urechea internă (cristele ampulare și maculele utriculară și saculară) sau

nervul vestibular

La nivelul conexiunilor dintre nucleii vestibulari și diferite structuri ale nevraxului (cerebel nucleii nervilor oculomotori

cortexul cerebral)


bull O disfuncţie survenită icircn oricare din structurile amintite modifică procesul de generare integrare sau modulare a

stimulilor ce implică activarea sistemelor descrise mai sus și poate genera ameţeală sau vertij


bull Informaţiile oferite de

vedere

proprioceptorii din talpă

receptorii vestibulari asigură echilibrul cu alte cuvinte ortostatismul și mersul corect

bullAcest proces complex de echilibrare permanentă la condiţiile mediului exterior se desfășoară icircn mod automat după un

model creat și icircnvăţat icircn primul an de viaţă


bull Echilibrul nu are nici o conexiune externă directă cu Mediul

bull Nu există un organ propriu-zis al echilibrului

bull Echilibrul este menţinut datorită unui aport egal perfect simetric de informaţii ce ajung la nucleii vestibulari


bull Impulsurile aferente influenţează inconștient poziţia capului și a corpului

bull Orice intervenţie bruscă sau lent progresivă ce ldquoderanjeazărdquo acest echilibru fiziologic intră icircn domeniul patologicului și

determină

vertij propriu-zis

nesiguranţă icircn mers sau icircn menţinerea poziţiei Ortostatice

Diagnostic diferenţial

Vertij adevărat

bull de origine vestibulară

1048696 rotator (aproape icircntotdeauna

Senzaţie de ameţeală

1048696 senzaţie de ldquobeţierdquo sau de kinetoză (rău de mișcare) această iluzie rotatorie de mișcare corespunde unei leziuni

periferice)

1048696 episodic

1048696 icircnsoţit de fenomene vegetative importante (greaţă vărsături transpiraţii tahicardie)

1048696 diminuat de fixarea unei ţinte luminoase

1048696 sensul de rotaţie este spre vestibulul hi l

1048696 cvasi-permanentă

1048696 de intensitate scăzută

1048696 neinhibată de fixarea unei ţinte luminoase

1048696 senzaţie de ldquocap tulburerdquo de ldquoneclaritate icircn gacircndirerdquo de plutire de icircnot icircn aer de năuceală

1048696 mișcarea unei ţinte luminoase agravează starea de ameţeală hipovalent

1048696 semnul obiectiv de evidenţiere a vertijului este nistagmusul

bull de origine non-vestibulară

1048696 senzaţia de icircnvacircrtire doar icircn cap

1048696 peisajul rămacircne nemișcat

1048696 nu apare nistagmus

Explorarea aparatului vestibular

bullCăutarea nistagmusului spontan

Icircn diferite poziţii ale globilor oculari se caută apariţia secuselor nistagmice

Pacientul este rugat să stea cu capul nemișcat și să privească iniţial drept icircnainte Apoi este rugat să privească pe racircnd

icircn cele 4 punct cardinale (20ordm) trecacircnd de fiecare dată prin privirea drept icircnainte


bull Pentru o mai bună fidelitate nistagmusul spontan se caută sub ochelari Frenzel (care au 20D și pacientul nupoate face

fixare vizuală atacirct timp cacirct icirci poartă iar examinatorul poate vedea foarte bine mișcarea globului ocular) sau cu camera icircn

infraroșu

bullCăutarea nistagmusului poziţional

decubit dorsal cu capul situat median și lateral (dreapta și stacircnga)

decubit lateral dreapta și stacircnga

poziţia Dix amp Hallpike

Deviaţii segmentare

bull Existenţa unui dezechilibru icircntre informaţiile primite de sistemul nervos central de la cele două vestibule rarr pe cale

reflexelor vestibulo-spinale deviaţii corespunzătoare a braţelor

Proba braţelor icircntinse

bull pacientul stă pe un scaun

bull fără să se spijine de spătar

bull cu ambele braţe icircntinse icircn faţă

bull cu indexul icircntins

bull este rugat să icircnchidă ochii și se urmărește devierea indexului icircn plan vertical sau orizontal

bull dacă aceasta apare devierea se face de partea vestibulului hipovalent

Proba indicaţiei

bull icircn aceeași poziţie

bull pacientul este rugat să indice cu fiecare index pe racircnd exact poziţia indexului examinatorului

bull după cacircteva mișcări efectuate cu ochii deschiși pentru a-și fixa icircn memorie reperul de indicat pacientul trebuie să repete

mișcarea cu ochii icircnchiși

bull icircn cazul unei afectări vestibulare pacientul nu va reuși cel puţin cu o macircnă să indice exact poziţia indexului

examinatorului

Proba Romberg

bull pacientul stă icircn picioare

bull cu vacircrfurile și călcacirciele lipite

bull braţele icircntinse icircn faţă

bull ochii icircnchiși

bull se notează impulsurile corpului care pot avea loc icircn plan frontal sau antero-posterior

bull această probă se poate sensibiliza fie ţinacircnd picioarele icircn tandem alternativ cu fiecare icircn faţă (Romberg sensibilizat) fie

ceracircnd pacientului să stea icircntr-un picior (Romberg unipodal)

bull căderea spre una din părţile laterale indică vestibulul hipovalent

Probe dinamice

bull pacientul merge pe loc cu ochii icircnchiși fie 50 de pași (proba Fukuda) fie 2 minute (proba Unterberger)

bull bdquoproba mersului icircn steardquo icircn care pacientul după cacircteva deplasări faţă-spate cu ochii deschiși este rugat să continue

deplasarea de această dată cu ochii icircnchiși devierea de partea vestibulului hipovalent va determina descrierea unui

traseu asemănător unei stele

bull Nu trebuie să uităm de fiecare dată să investigăm clinic și funcţia cerebelului avacircnd icircn vedere rolul său extrem de

important icircn menţinerea posturii și a echilibrului

bull proba indice-nas icircn care pacientul după cacircteva mișcări de atingere direct a vacircrfului nasului cu fiecare index privind

drept icircnainte este rugat să repete mișcarea cu ochii icircnchiși

bull Proba permite evidenţierea unei dismetrii sau a tremorului intenţional semne de afectare cranial faţă de nucleii

vestibulari

bull proba adiadocokineziei ndash pacientul este pus să stea cu braţele icircntinse și să efectueze mișcări de răsucire a macircinilor cu

palmele icircn sus și icircn jos icircntacirci cu ochii deschiși și apoi cu ochii icircnchiși cacirct de repede poate

bull Apariţia unei diferenţe icircn mișcarea uneia din macircini indică de asemenea o leziune cerebeloasă

1048696 nicovala (diminuează amplitudinea mișcărilor miringo-maleare nesonore ndash căscat tuse)

1048696 scăriţa (cel mai ușor os din corp - 2mg - transmite modulat vibraţia sonoră la perilimfa)

mușchii osciculari

nervul facial

coarda tympani

3Tuba auditivă (tuba lui Eustachio)

face legătura cavotimpan-faringe

are rol icircn echilibrarea presiunilor

Urechea internă (regiunea labirintică)

bull Segmentul esenţial al urechii

bull Plasat icircn profunzimea osului temporal

bull Conţine elementele senzoriale pentru auz și echilibru

Urechea internă

1 Labirintul osos (vestibul canale semicirculare osoase melcul apeductul melcului)

2 Labirintul membranos (utricula sacula canale semicirculare membranoase sistem endolimfatic)

3 Lichide labirintice (perilimfa endolimfa)

Labirintul osos

2 porţiuni

bull anterioară (auditivă - melcul cohleea) ndash aici se găsește canalul spiral ce contine celule nervoase ganglionare = ggl Corti

bull posterioară (vestibulară - vestibul canale semicirculare)


bull Sistem de cavităţi cuprinse icircn interiorul labirintului osos

bullComunică icircntre ele prin canale și formeaza un sistem icircnchis ce conţine endolimfa

bull Icircntre labirintul osos si cel membranos se află perilimfa


Fiziologic se icircmparte icircn

Labirintul anterior (organul auzului)

Labirintul posterior (organul echilibrului (canalele semicirculare utricula sacula)

Labirintul anterior (canalul cohlear)

bull Cohleea este o spirală osoasă ce se icircnvacircrte de 25 ori icircn jurul unui ax

bull Icircntinsă cohleea se divide icircn 3 compartimente

scala vestibuli (membrana Reissner)

scala media (membrana bazilară)

scala tympani

bull Fereastra ovală este icircn scala vestibuli iar fereastra rotundă este icircn scala tympani

bull Deoarece fluidele sunt incompresibile fereastra ovală și rotundă trebuie să se miște icircn funcţie de ele

Audiţia




Audiţia








Fiziologia auditiei










bull Rol pasiv















Rolul urechii medii



Rolul urechii medii



Organul Corti



Organul Corti




Organul Corti























Căile auditive

bullCăi senzoriale




Căile auditive

bullCăi senzoriale




Căile auditive







Căile auditive














Tipuri de surditate







Cauze








bull Boala Meniere

Cauze








Acumetria fonică






extern)



Proba Weber



Proba Rinne






transmisie




vacircrsta minimă




























Hipoacuzia mixtă





Audiometria vocală






fraze)

Audiometria vocală




propoziţii

numere

silabe









Tratament











Concluzii


Beethoven Wagner)













bullCS superior

bullCS posterior




perilimfa













Utricula și sacula













celulelor păroase


















utriculei



Stereocilii



imobili




La nivelul CSO

















Hipovalent


Cupula
























excitatori

inhibitori



nucleii oculomotori




La nivelul CSO











1048696 Susjos








din jur











Căile vestibulare


nv vestibular








vestibulo-cohlear











Greaţă

Paloare

Transpiraţii




rapidă

Nistagmusul



ipsilaterali












ameţelii




nervul vestibular


cortexul cerebral)






vedere












determină

vertij propriu-zis



Vertij adevărat





periferice)

1048696 episodic






















infraroșu















Proba indicaţiei






examinatorului

Proba Romberg









Probe dinamice










vestibulari




Audiţia




Audiţia








Fiziologia auditiei










bull Rol pasiv















Rolul urechii medii



Rolul urechii medii



Organul Corti



Organul Corti




Organul Corti























Căile auditive

bullCăi senzoriale




Căile auditive

bullCăi senzoriale




Căile auditive







Căile auditive














Tipuri de surditate







Cauze








bull Boala Meniere

Cauze








Acumetria fonică






extern)



Proba Weber



Proba Rinne






transmisie




vacircrsta minimă




























Hipoacuzia mixtă





Audiometria vocală






fraze)

Audiometria vocală




propoziţii

numere

silabe









Tratament











Concluzii


Beethoven Wagner)













bullCS superior

bullCS posterior




perilimfa













Utricula și sacula













celulelor păroase


















utriculei



Stereocilii



imobili




La nivelul CSO

















Hipovalent


Cupula
























excitatori

inhibitori



nucleii oculomotori




La nivelul CSO











1048696 Susjos








din jur











Căile vestibulare


nv vestibular








vestibulo-cohlear











Greaţă

Paloare

Transpiraţii




rapidă

Nistagmusul



ipsilaterali












ameţelii




nervul vestibular


cortexul cerebral)






vedere












determină

vertij propriu-zis



Vertij adevărat





periferice)

1048696 episodic






















infraroșu















Proba indicaţiei






examinatorului

Proba Romberg









Probe dinamice










vestibulari





Rolul urechii medii



Rolul urechii medii



Organul Corti



Organul Corti




Organul Corti























Căile auditive

bullCăi senzoriale




Căile auditive

bullCăi senzoriale




Căile auditive







Căile auditive














Tipuri de surditate







Cauze








bull Boala Meniere

Cauze








Acumetria fonică






extern)



Proba Weber



Proba Rinne






transmisie




vacircrsta minimă




























Hipoacuzia mixtă





Audiometria vocală






fraze)

Audiometria vocală




propoziţii

numere

silabe









Tratament











Concluzii


Beethoven Wagner)













bullCS superior

bullCS posterior




perilimfa













Utricula și sacula













celulelor păroase


















utriculei



Stereocilii



imobili




La nivelul CSO

















Hipovalent


Cupula
























excitatori

inhibitori



nucleii oculomotori




La nivelul CSO











1048696 Susjos








din jur











Căile vestibulare


nv vestibular








vestibulo-cohlear











Greaţă

Paloare

Transpiraţii




rapidă

Nistagmusul



ipsilaterali












ameţelii




nervul vestibular


cortexul cerebral)






vedere












determină

vertij propriu-zis



Vertij adevărat





periferice)

1048696 episodic






















infraroșu















Proba indicaţiei






examinatorului

Proba Romberg









Probe dinamice










vestibulari







Căile auditive

bullCăi senzoriale




Căile auditive

bullCăi senzoriale




Căile auditive







Căile auditive














Tipuri de surditate







Cauze








bull Boala Meniere

Cauze








Acumetria fonică






extern)



Proba Weber



Proba Rinne






transmisie




vacircrsta minimă




























Hipoacuzia mixtă





Audiometria vocală






fraze)

Audiometria vocală




propoziţii

numere

silabe









Tratament











Concluzii


Beethoven Wagner)













bullCS superior

bullCS posterior




perilimfa













Utricula și sacula













celulelor păroase


















utriculei



Stereocilii



imobili




La nivelul CSO

















Hipovalent


Cupula
























excitatori

inhibitori



nucleii oculomotori




La nivelul CSO











1048696 Susjos








din jur











Căile vestibulare


nv vestibular








vestibulo-cohlear











Greaţă

Paloare

Transpiraţii




rapidă

Nistagmusul



ipsilaterali












ameţelii




nervul vestibular


cortexul cerebral)






vedere












determină

vertij propriu-zis



Vertij adevărat





periferice)

1048696 episodic






















infraroșu















Proba indicaţiei






examinatorului

Proba Romberg









Probe dinamice










vestibulari









Cauze








bull Boala Meniere

Cauze








Acumetria fonică






extern)



Proba Weber



Proba Rinne






transmisie




vacircrsta minimă




























Hipoacuzia mixtă





Audiometria vocală






fraze)

Audiometria vocală




propoziţii

numere

silabe









Tratament











Concluzii


Beethoven Wagner)













bullCS superior

bullCS posterior




perilimfa













Utricula și sacula













celulelor păroase


















utriculei



Stereocilii



imobili




La nivelul CSO

















Hipovalent


Cupula
























excitatori

inhibitori



nucleii oculomotori




La nivelul CSO











1048696 Susjos








din jur











Căile vestibulare


nv vestibular








vestibulo-cohlear











Greaţă

Paloare

Transpiraţii




rapidă

Nistagmusul



ipsilaterali












ameţelii




nervul vestibular


cortexul cerebral)






vedere












determină

vertij propriu-zis



Vertij adevărat





periferice)

1048696 episodic






















infraroșu















Proba indicaţiei






examinatorului

Proba Romberg









Probe dinamice










vestibulari









transmisie




vacircrsta minimă




























Hipoacuzia mixtă





Audiometria vocală






fraze)

Audiometria vocală




propoziţii

numere

silabe









Tratament











Concluzii


Beethoven Wagner)













bullCS superior

bullCS posterior




perilimfa













Utricula și sacula













celulelor păroase


















utriculei



Stereocilii



imobili




La nivelul CSO

















Hipovalent


Cupula
























excitatori

inhibitori



nucleii oculomotori




La nivelul CSO











1048696 Susjos








din jur











Căile vestibulare


nv vestibular








vestibulo-cohlear











Greaţă

Paloare

Transpiraţii




rapidă

Nistagmusul



ipsilaterali












ameţelii




nervul vestibular


cortexul cerebral)






vedere












determină

vertij propriu-zis



Vertij adevărat





periferice)

1048696 episodic






















infraroșu















Proba indicaţiei






examinatorului

Proba Romberg









Probe dinamice










vestibulari





Hipoacuzia mixtă





Audiometria vocală






fraze)

Audiometria vocală




propoziţii

numere

silabe









Tratament











Concluzii


Beethoven Wagner)













bullCS superior

bullCS posterior




perilimfa













Utricula și sacula













celulelor păroase


















utriculei



Stereocilii



imobili




La nivelul CSO

















Hipovalent


Cupula
























excitatori

inhibitori



nucleii oculomotori




La nivelul CSO











1048696 Susjos








din jur











Căile vestibulare


nv vestibular








vestibulo-cohlear











Greaţă

Paloare

Transpiraţii




rapidă

Nistagmusul



ipsilaterali












ameţelii




nervul vestibular


cortexul cerebral)






vedere












determină

vertij propriu-zis



Vertij adevărat





periferice)

1048696 episodic






















infraroșu















Proba indicaţiei






examinatorului

Proba Romberg









Probe dinamice










vestibulari






Concluzii


Beethoven Wagner)













bullCS superior

bullCS posterior




perilimfa













Utricula și sacula













celulelor păroase


















utriculei



Stereocilii



imobili




La nivelul CSO

















Hipovalent


Cupula
























excitatori

inhibitori



nucleii oculomotori




La nivelul CSO











1048696 Susjos








din jur











Căile vestibulare


nv vestibular








vestibulo-cohlear











Greaţă

Paloare

Transpiraţii




rapidă

Nistagmusul



ipsilaterali












ameţelii




nervul vestibular


cortexul cerebral)






vedere












determină

vertij propriu-zis



Vertij adevărat





periferice)

1048696 episodic






















infraroșu















Proba indicaţiei






examinatorului

Proba Romberg









Probe dinamice










vestibulari















celulelor păroase


















utriculei



Stereocilii



imobili




La nivelul CSO

















Hipovalent


Cupula
























excitatori

inhibitori



nucleii oculomotori




La nivelul CSO











1048696 Susjos








din jur











Căile vestibulare


nv vestibular








vestibulo-cohlear











Greaţă

Paloare

Transpiraţii




rapidă

Nistagmusul



ipsilaterali












ameţelii




nervul vestibular


cortexul cerebral)






vedere












determină

vertij propriu-zis



Vertij adevărat





periferice)

1048696 episodic






















infraroșu















Proba indicaţiei






examinatorului

Proba Romberg









Probe dinamice










vestibulari







La nivelul CSO

















Hipovalent


Cupula
























excitatori

inhibitori



nucleii oculomotori




La nivelul CSO











1048696 Susjos








din jur











Căile vestibulare


nv vestibular








vestibulo-cohlear











Greaţă

Paloare

Transpiraţii




rapidă

Nistagmusul



ipsilaterali












ameţelii




nervul vestibular


cortexul cerebral)






vedere












determină

vertij propriu-zis



Vertij adevărat





periferice)

1048696 episodic






















infraroșu















Proba indicaţiei






examinatorului

Proba Romberg









Probe dinamice










vestibulari
















excitatori

inhibitori



nucleii oculomotori




La nivelul CSO











1048696 Susjos








din jur











Căile vestibulare


nv vestibular








vestibulo-cohlear











Greaţă

Paloare

Transpiraţii




rapidă

Nistagmusul



ipsilaterali












ameţelii




nervul vestibular


cortexul cerebral)






vedere












determină

vertij propriu-zis



Vertij adevărat





periferice)

1048696 episodic






















infraroșu















Proba indicaţiei






examinatorului

Proba Romberg









Probe dinamice










vestibulari







din jur











Căile vestibulare


nv vestibular








vestibulo-cohlear











Greaţă

Paloare

Transpiraţii




rapidă

Nistagmusul



ipsilaterali












ameţelii




nervul vestibular


cortexul cerebral)






vedere












determină

vertij propriu-zis



Vertij adevărat





periferice)

1048696 episodic






















infraroșu















Proba indicaţiei






examinatorului

Proba Romberg









Probe dinamice










vestibulari




Paloare

Transpiraţii




rapidă

Nistagmusul



ipsilaterali












ameţelii




nervul vestibular


cortexul cerebral)






vedere












determină

vertij propriu-zis



Vertij adevărat





periferice)

1048696 episodic






















infraroșu















Proba indicaţiei






examinatorului

Proba Romberg









Probe dinamice










vestibulari














determină

vertij propriu-zis



Vertij adevărat





periferice)

1048696 episodic






















infraroșu















Proba indicaţiei






examinatorului

Proba Romberg









Probe dinamice










vestibulari









infraroșu















Proba indicaţiei






examinatorului

Proba Romberg









Probe dinamice










vestibulari




Probe dinamice










vestibulari




ANALIZATORUL ACUSTICO

Documents

Transcript of ANALIZATORUL ACUSTICO