Analiza stadiului de dezvoltare a gestiunii riscurilor financiare n Romania

Profesor coordonator: Asist. Univ. Dr. ANTON Sorin-Gabriel

Student:

1

1. Analiza stadiului de dezvoltare a gestiunii riscurilor financiare n Romania

Procesul gestiunii riscurilor financiare se bazeaza atat pe utilizarea contractelor de asigurare, cat si pe instrumentele financiare derivate. Derivatele financiare, in calitate de intrumente de gestiune a riscurilor, reprezinta numai o parte a procesului de management al riscului. Intre asigurare si acoperirea riscurilor prin utilizarea unor contracte financiare derivate exista o serie de asemanari si deosebiri. Ambele tehnici presupun transferul riscului prin intermediul unui contract, dar, spre deosebire de asigurare, care presupune numai transferul unor riscuri asigurabile (precum incendiu, fenomene naturale, furt), acoperirea prin intermediul derivatelor financiare se utilizeaza numai pentru riscuri neasigurabile, precum riscul de scadere a preturilor materiilor prime, riscul valutar, riscul de rata a dobanzii. O a doua diferenta dintre asigurare si hedging consta in aceea ca asigurarea poate reduce riscul obiectiv al unui asigurator prin aplicarea legii numerelor mari. O data cu cresterea numarului de expuneri, predictiile asiguratorului privind pierderile viitoare se imbunatatesc, deoarece variatia relativa a pierderii actuale fata de pierderea asteptata se reduce, si, in felul acesta, mai multe contracte de asigurare reduc riscul obiectiv al asiguratorului. In contrast, prin hedging, riscul de fluctuatie adversa a pretului activelor este transferat speculatorilor, care cred ca pot inregistra un profit datorita cunoasterii superioare a conditiilor pietei, iar estimarea pierderii nu se bazeaza pe legea numerelor mari. O alta deosebire dintre cele doua posibilitati de protectie fata de riscuri consta in caracterul transferabil al instrumentelor financiare derivate. Hedgerii isi pot tranzactiona intrumentele detinute pe o piata secundara si pot recupera astfel o parte din costul operatiunii de acoperire. In ultimul deceniu, tehnicile de management al riscului practicate de entitatile economice s-au imbunatatit, au fost utilizate pe scara larga si au putut contribui alaturi de alte instrumente specializate la o volatilitate mai scazuta si la disfunctionalitati mai putin pronuntate ale pietelor financiare. n procesul tranziiei la economia de pia de dup 1990, Romnia a neles necesitatea existenei i funcionrii unei piee de capital dezvoltate care s sprijine dezvoltarea economic a rii. Un segment important al pieei de capital este piaa

2

instrumentelor financiare derivate care ndeplinete dou funcii importante: funcia de gestiune a riscurilor financiare i funcia de informare (descoperire a preurilor). Tranzacionarea instrumentelor financiare derivate se realizeaz n Romnia att pe piaa OTC, ct i pe pieele reglementate Bursa Monetar-Financiar i de Mrfuri Sibiu (BMFMS) din anul 1997 i la Bursa de Valori Bucureti (BVB) din 14 septembrie 2007. Instrumentele financiare derivate au fost tranzacionate i la Bursa Romn de Mrfuri (BRM), dar n anul 1999 aceasta a pierdut dreptul de tranzacionare pentru aceste instrumente. Pe piaa OTC se remarc interesul crescnd al bncilor comerciale n a oferi clienilor instrumente financiare derivate pentru a se proteja mpotriva riscului valutar i a riscului de dobnd. In conformitate cu studiul realizat de Banca Naional a Romniei, Crearea cadrului necesar dezvoltrii pieei unor produse/servicii bancare", volumul tranzaciilor cu instrumente financiare derivate realizat de bncile din Romnia era la 31 decembrie 2002 de 5.620 miliarde lei (echivalentul a 170 milioane dolari). Comparativ cu alte ri din Europa Central i de Est, nivelul acestor tranzacii era foarte sczut n ceea ce privete att volumul, ct i ponderea acestor tranzacii n total active ale sistemului bancar. De exemplu, n anul 2002 ponderea instrumentelor financiare derivate n total active sistem bancar n Polonia era de 205,41%, fa de numai 2,48% n Romnia. La 30 septembrie 2004, volumul tranzaciilor cu instrumente financiare derivate n Romnia se ridica la nivelul de 48.682 miliarde lei, ceea ce reprezint aproximativ 5,94% din total active ale sistemului bancar. Spre deosebire de celelalte piee OTC din Europa Central i de Est, n cazul Romniei se observ o lips a datelor statistice privind tranzaciile cu instrumente derivate realizate pe piaa OTC pentru perioada 2004-2007. Romnia a participat abia n anul 2007 la studiul trianual dedicat pieelor instrumentelor financiare derivate realizat de Banca Reglementelor Internaionale. Conform acestuia, valoarea medie zilnic a tranzaciilor cu derivate pe valute n Romnia a fost de 1.508 milioane USD, adic 60% din total piaa valutar.Piaa valutar din Romnia este cea mai puin dezvoltat comparativ cu alte ri din Europa Central i de Est, iar ponderea instrumentelor derivate valutare n total pia valutar este cea mai sczut, ceea ce arat c eventualele soluii de acoperire a riscului valutar sunt puin utilizate. Similar, instrumentele derivate valutare sunt deinute aproape n totalitate de ctre nerezideni (90%), fa de o medie de 80% n celelalte ri din regiune. Aa cum se arat n Raportul asupra stabilitii financiare 2008" realizat de Banca Naional a Romniei, aproximativ 90% din tranzaciile cu instrumente derivate sunt reprezentate de contracte swap

3

forex (FX swapsj i doar 7% contracte forward, peste 60% fiind pe perechea EUR/RON i 33% pe perechea EUR/USD. Pe piaa OTC un rol important n oferirea instrumentelor financiare derivate revine bncilor comerciale care ndeplinesc cerinele stabilite de Banca Naional a Romniei pentru a fi autorizate ca formatori de pia. Peste 70% din volumul tranzaciilor cu derivate OTC este realizat de ctre bncile strine active n Romnia, iar instrumentele de gestionare a riscurilor de pia oferite de bnci clienilor corporativi sunt contractele forward i contractele swap pe valute i pe rata dobnzii . Limitri, precum scadena i valoarea mare a contractului (de exemplu, 500.000 EUR pentru contractele forward oferite de BCR) determina ca aceste instrumente s nu fie efectiv utilizabile de ctre cei ce au mai mare nevoie de ele, respectiv ntreprinderile mici i mijlocii implicate n tranzaciile internaionale. Bncile strine au un interes mai mare n implementarea unor politici solide pentru managementul riscurilor, n condiiile n care dispun de cunotine i tehnici avansate pentru evaluarea i gestionarea riscurilor. Mai mult, bncile strine au un rol important n reducerea creditelor neperformante, mai ales n rile n care statul a deinut o parte important din sectorul bancar. In anul 2007, se remarc o cretere a interesului investitorilor pentru instrumentele derivate avnd ca suport valutele n condiiile volatilitii ridicate din ultima perioad a monedei naionale, cu implicaiile sale preponderent negative. Informaiile oferite de bncile comerciale indic o cretere constant a numrului clienilor ce folosesc operaiuni de acoperire a riscului valutar i o majorare a volumului tranzaciilor. Cele mai multe tranzacii au ca obiect opiunile pe raportul de schimb EUR/RON i contractul forward pe raportul EUR/RON. Primele instrumente financiare derivate - contractele futures pe indici bursieri - au fost tranzacionate pe pieele reglementate din Romnia n anul 1997,la Bursa Monetar-Financiara Sibiu. In anii urmtori, paleta de produse disponibile pe aceast pia s-a dezvoltat, cuprinznd: contracte futures pe valute (USD/RON, EUR/RON i EUR/USD), pe indici bursieri, pe rata dobnzii, pe aciuni tranzacionate la BVB (din decembrie 2000) i opiuni pe contracte futures. Maturitatea contractelor este de 3, 6, 9 i 12 luni. In Romnia, volumul tranzaciilor cu instrumente financiare derivate a cunoscut o cretere exploziv la Bursa Monetar-Financiar i de Mrfuri Sibiu ncepnd cu anul 2005, pe fondul volatilitii manifestate pe piaa aciunilor. Dac pn n anul 2004 cele mai multe tranzacii (peste 85%) se ncheiau pentru acoperirea riscului valutar sau pentru a fructifica

4

volatilitatea cursului de schimb, n prezent cele mai tranzacionate derivate sunt contractele futures pe aciuni, care dein peste 95% din valoarea total a tranzaciilor la aceast burs. In ultimii patru ani s-a nregistrat la BMFMS o cretere exponenial att a numrului de investitori, ct i a numrului de contracte tranzacionate, de la 75.000 contracte n 2004, la 707.738 n 2005 i la 3.490.923 n 2007. Anul 2005 poate fi considerat, prin prisma creterii volumului tranzaciilor la BMFMS i a creterii volatilitii cotatiilor bursiere i a cursului de schimb, unul de referin n dezvoltarea pieei instrumentelor derivate n Romnia. In acest an s-a nregistrat o cretere substanial att a numrului de contracte tranzacionate (841%), ct i a valorii tranzaciilor realizate fa de anul precedent. Trendul ascendent n folosirea instrumentelor derivate - n special a contractelor futures pe cursul de schimb leu/euro i leu/dolar - a nceput n luna decembrie a anului 2004, cnd numrul contractelor tranzacionate a crescut cu 50% de la 7.426 la 14.756 ca efect imediat al politicii BNR de liberalizare a cursului de schimb. Tot o cretere de 50% a volumului de contracte tranzacionate a fost nregistrat n luna februarie a anului 2005, cnd n fiecare zi se nregistrau noi valori maxime istorice n ceea ce privete volumul tranzaciilor efectuate. Principalele motive care au determinat creterea numrului de contracte n luna februarie 2005 la aproximativ 30.000 de contracte au fost volatilitatea mare a cotatiilor la BVB, care a favorizat operaiunile speculative, i diferena spot -futures la un nivel acceptabil pentru arbitraj. Scderea prelungit a cotatiilor aciunilor de pe piaa spot n luna martie 2005 indicele bursier BET a pierdut 13,5%, iar cel al societilor de investiii financiare BET-FI, 26,95% - a determinat tot mai muli investitori s tranzacioneze pe piaa derivatelor de la Sibiu pentru a se proteja eficient mpotriva diminurii valorii portofoliilor utiliznd contractele futures (operaiuni de hedging). Mai mult, fluctuaiile ample ale cotatiilor aciunilor au oferit oportuniti de speculaie n aceeai zi" (intraday). Un alt moment important n creterea volumului tranzaciilor cu instrumente financiare derivate la BMFMS l reprezint lunile octombrie i noiembrie 2006 cnd s-au tranzacionat 650.000, respectiv 805.000 contracte futures i opiuni. n aceeai perioad s-a nregistrat o cretere spectaculoas a tranzaciilor cu contracte futures avnd ca active suport aciunile societilor cotate la BVB. n anul 2006, se evideniaz o cretere a volumului zilnic de tranzacionare i a numrului de poziii deschise. Astfel, valoarea tranzaciilor cu contracte futures a crescut cu 900 % n 2006, numrul total de contracte futures tranzacionate fiind de 4.232.059, fa de numai 696.109 contracte futures n anul 2005. n Polonia, principala pia bursier din estul Europei, numrul de contracte futures tranzacionate a fost de 6,3 milioane n 2006, bursa de la Sibiu tinznd s ating performanele bursei din Polonia.5

Pentru Bursa Monetar Financiara si de Marfuri SIBIU, anul 2006 s-a caracterizat printr-o lichiditate deosebita a pietei futures si options, volumele de tranzactionare mentinndu-se ntr-o continua ascensiune. Implicit,s-a nregistrat si o valoare de tranzactionare ridicata, sumele nregistrate constituind recorduri pentru piata sibiana. n consecinta putem spune ca intervalul ianuarie-decembrie 2006 a nsemnat pentru Bursa din Sibiu cea mai prolifica perioada de tranzacaionare din istoria de aproape 10 ani a instrumentelor derivate n piata autohtona de capital.Finalul anului bursier 2006 a confirmat asadar consolidarea bursei la termen printr-un nivel de lichiditate mai mult dect elocvent: din cele 6,37 milioane contracte tranzactionate la BMFMS din 1997pna n prezent, o pondere de circa 67 %, adica 4.268.710 contracte, a revenit anului 2006. De altfel pragurile atinse indica depasirea estimarilor prognozate la nceputul anului, semnal care indica faptul ca investitorii apreciaza din ce n ce mai mult investitiile n derivate si multipla functionalitate a acestora. Vom detalia n continuare separat evolutia n 2006 a tranzactiilor cu contracte futures si cu optiuni pe piata reglementata de instrumente financiare derivate administrate de BMFM SIBIU. Volumele de tranzactionare ale contractelor futures la BMFMS au nregistrat n 2006 de o crestere constanta de la o luna la alta, piata sibiana dovedindu-si maturitatea prin numarul consistent de tranzactii si prin prezenta masiva a investitorilor. Prin urmare, din ianuarie si pna n decembrie inclusiv au fost ncheiate 4.232.059 contracte futures. n comparatie cu indicatorul similar aferent anului anului 2005 se poate observa o crestere de peste 6 ori. n ceea ce priveste cresterile pe fiecare luna in parte, conform aceleiasi comparatii se poate observa ca volumele din ianuarie 2006 le-au depasit pe cele din ianuarie 2005 de 18,57 ori, cele din februarie de aproape 10 ori, cele din martie de circa 12 ori, iar cele din aprilie, mai si iunie de 7, 12 respectiv 11,5 ori.Pentru iulie 2006 volumul consemnat comparativ cu luna corespunz_toare din 2005 s-a multiplicat de 17,48 ori, iar pentru august respectiv septembrie de 5,7 si 4,2 ori. n ultimele trei luni ale anului, mai precis ncepnd din octombrie,investitiile n instrumentele derivate au beneficiat de un interes desebit din partea investitorilor, concretizat n atingerea unor maxime att ca volum de contracte ct si ca valoare de transfer. Tinnd cont de faptul ca n aceeasi perioada din 2005 piata sibiana si-a nceput traseul sau ascendent, se remarca cu att mai mult aceste cresteri din 2006. Astel, n octombrie anul 2006 s-au ncheiate 641.995 contracte futures, volum care n comparatie cu cele 143.711 contracte din octombrie 2005 ilustreaza o crestere de 4,47 ori.6

Noiembrie a fost luna unui boom al contractelor realizate, penultima luna din an ncheinduse cu 801.024 contracte futures -record lunar absolut. Fata de cele 145.426 conracte futures din noiembrie 2005 s-a obtinut o cresterede 5,51 ori. n luna decembrie, n ciuda numarului mic al tedintelor de tranzactionare (12), volumul de tranzactionare s-a plasat la o cota foarte buna, cele 308.834 de contacte futures depasind luna decembrie 2005 de 2,32 ori.

Volum lunar contracte futures pe piata BMFMS Situatie comparativa 2006 / 2005 LUNA Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie TOTAL Volum futures 2006 259,322 287,385 356,280 150,363 237,891 253,201 367,883 265,861 302,020 641,995 801,024 308,834 4,232,059 Volum futures 2005 13,964 29,225 30,209 20,898 19,503 22,017 21,047 46,314 70,474 143,711 145,426 133,321 696,109 Crestere % 1857 983 1179 720 1220 1150 1748 574 429 447 551 232

7

2000 1800 1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 259,322 287,385 356,28 150,363 237,891 253,201 367,883 265,861 302,02 641,995 801,024 308,834 4,232,059 Volum futures 2005 Crestere %

Ian

Feb Mar Apr Mai

Iun

Iul

Aug Sep Oct Nov DecTOTAL

n ceea ce priveste valoarea aferenta cotractelor futures pentru anul 2006, aceasta s-a ridicat la un total de circa 9,73 miliarde RON (aprox. 2,77 miliarde Euro) care, comparativ cu valoarea corespunzator perioadei ianuarie decembrie 2005 este de 9,6 ori mai mare. Distributia lunara a acestei valori reflecta o crestere spectaculoasa nca din prima luna a anului, cnd a fost contabilizata o mbunatatire de aproape 22 ori fata de ianuarie 2005. n lunile ce au urmat, traseul ascendent a fost urmat cu constanta, n februarie cresterea valorica fiind mai mare de 11 ori, n martie de circa 13,6 ori, n aprilie si mai de peste 8 respectiv 15 ori, pentru ca n iunie valoarea din 2005 sa fie depasita de aproape 15 ori. n iulie 2006 s-a nregistrat o crestere valorica de 20,7 ori iar n august si septembrie de 9,57 si 6,42 ori. La fel ca n cazul volumului de transfer, lunile octombrie si noiembrie s-au remarcat si prin prisma valorilor obtinute. Octombrie s-a ncheiat cu o valoare totala de 1,82 miliarde RON, superioara de 8,45 ori celei din aceeasi luna din 2005. Recordul absolut a fost stabilit n noiembrie cnd valoarea a urcat la impresionanta suma de 2,47 miliarde RON. Comparativ cu penultima luna din 2005 s-a realizat o crestere de 10,9 ori. n luna decembrie cresterea fata de decembrie 2005 s-a ridicat la 4,71 ori, valoarea rezultata fiind de peste 846 milioane RON. Aceste cresteri ale valorilor de tranzactionare pe piata futures de la Sibiu se datoreaza n principal cresterii numarului de contracte tranzactionate, nsa o contributie destul de importanta la atingerea acestor nivele record a avut cresterea valorii de piata a contractelor tranzactionate datorate evolutiei ascendente a preturilor activelor suport n 2006 comparativ

8

cu 2005 si numarul mare de conturi de clienti deschise pe piata sibiana . Ca si n 2005, lunile octombrie si noiembrie au constituit perioada de forta a pietei, acestea genernd mpreuna 43,6% din totalul aferent ntregului an. Anul 2006 a adus pentru bursa sibiana si o mbunatatire a interesului pentru contractele cu optiuni, realizndu-se 36.650 contracte de acest tip. Evolutia volumului de contracte cu optiuni tranzactionate la Sibiu ilustreaza faptul ca investitorii din piata au ajuns la un grad de cunoastere si maturitate care sa le permita utilizarea eficienta a acestor instrumente financiare derivate caracterizate printr-un grad mai mare de complexitate. Astfel, a fost nregistrata o crestere de 315 % comparativ cu 2005. Prima luna din an a generat un volum de 1.909 contracte options, de 8 ori mai mare ca cel din ianuarie 2005. Ascensiunea a fost continuata si n februarie cnd, n urma celor 1.074 contracte ncheiate sa realizat o crestere de peste 2,2 ori n raportarea la cea de-a doua luna din 2005. n martie activitatea investitorilor s-a concretizat prin 1.097 contracte pe optiuni iar aprilie s-a remarcat cu mai mult de 2.200 perfectari. n luna mai totalul contractelor options s-a cifrat la 1.556, cu 175 % mai mult dect n mai 2005, iar n iunie cele 1.733 contracte cu optiuni ncheiate au nsemnat o crestere cu 389 % fata de aceeasi luna a anului trecut.Si n iulie 2006 volumul optiunilor l-a depasit net pe cel din iulie 2005, cele 2236 contracte realizate evidentiind o ascensiune de 455%. Pe aceleasi coordonate s-a nscris si luna august anul curent, cele 1736 contracte sugernd o crestere de 531 %. n septembrie anul n curs s-au perfectat 2470 contracte options, cu o crestere de 153 % fata de aceasi luna a anului 2005. n mod similar cu piata futures, si piata optiunilor a beneficiat de valul de crestere din octombrie si noiemebrie 2006. Luna octombrie a produs saltul la un total de 7599 contracte options, superior cu 613 % celui din aceeasi luna din 2005. n noimebrie investitori s-a ndreptat spre aceste instrumente n masura a 4157 contracte, adica 263% peste volumul din noiembrie 2005. Desi mult mai scurta fara de celelalte din perspectiva numarului de sesiuni de tranzactionare desfasurate, ultima luna a anului s-a detasat drept cea mai prolifica perioada pentru investitiile options. Interesul catre acestea a generat recordul de 8880 de contracte options, cu 632 % peste decembrie 2005.

9

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec TOTAL

Volum Optiuni 2006 1,909 1,074 1,097 2,203 1,556 1,733 2,236 1,736 2,47 7,599 4,157 8,88 36,65

Volum Optiuni 2005 239 487 933 1,986 891 445 491 327 1,618 1,24 1,579 1,405 11,641

Crestere % 799 221 118 111 175 389 455 531 153 613 263 632

Valoarea pentru contractele options s-a ridicat n perioada ianuarie-decembrie 2006 la 4.667.902 RON. total situat cu 10,5 ori peste cel realizat n 2005 n acelasi interval de timp. Ca si n cazul contractelor futures, fiecare luna din anul curent s-a remarcat prin cresteri deosebite raportat la cele din 2005. Printre cele mai consistente cre_teri am identificat totalurile din lunile mai si iunie cnd valoarile corespunzatoare contractelor options au ilustrat depasirea cu 2630 respectiv 2023 % a celor din aceleasi luni din 2005. Recordul absolut apartine nsa lunii decembrie 2006, n cele 12 tedinte ale perioadei precizate valoarea10

optiunilor transferate urcd la 2,6 milioane de ron, cu 5045 % peste cea din decembrie 2005. n euro, totalul general al valorii contractelor options s-a cifrat pentru 2006 la aproape 1,35 milioane. Cumulnd rezultatele din 2006 realizate n piara futures si cea de opriuni rezulta faptul ca volumul si valoarea transferurilor realizate la Bursa Monetar Financiara de Marfuri Sibiu au cunoscut o crestere exploziva. Prin urmare, anul n curs a devenit cel mai bun din istoria de 12 ani a bursei sibiene. n cele 12 luni au fost ncheiate 4.268.710 contracte cu o valoare echivalenta cu 9.744.275.705,37 de ron, adica circa 2,77 miliarde de euro. Valoarea medie zilnica pe anul in curs se ridica astfel la aproximativ 39 milioane ron. n consecinta s-a nregistrat o crestere de 6,03 ori fata de 2005 ca volum si de 9,59 ori ca valoare, date care vorbesc de la sine n ceea ce priveste impactul pozitiv pe care derivatele l au si l vor avea si pe viitor asupra investitorilor. Ritmul de cre_tere a numarului instrumentelor derivate tranzactionate si capacitatea de dezvoltare a pietei la termen i-au permis acesteia sa se contureze ca o alternativa viabila pentru investitorii de pe piata de capital din Romnia. Cresterea pietei BMFMS se poate observa si din analiza volumului mediu zilnic tranzactionat n cele 12 luni ale anului 2006 care se ridica la peste 17.100 contracte / sesiune. Anul 2006 a debutat n forta nca din ianuarie, luna n care, prin tranzactionarea unui total de 261.231 contracte futures s-a atins un procent de aproape 37% raportat la ntreg anul anterior, iar fata de ianuarie 2005 totalul a fost de peste de 18 ori mai mare. Media de contracte pe zi n luna amintita a fost de peste 12.400. In RON, volumul echivalent s-a ridicat la 457,22 milioane, cu aproape 22 ori n crestere comparativ cu ianuarie 2005. Tendinta ascendenta a fost continuata si n februarie, cea de-a doua luna a anului aducnd n prim plan 288.459 contracte realizate si un volum de 526 milioane RON, adica aproximativ 150 milioane de euro. n aceste conditii totalul l-a depasit de circa 9,7 ori pe cel din febuarie 2005, iar cel al valorii de 11,2 ori.Cu 357.377 contracte ncheiate, luna martie 2006 s-a dovedit cea mai prolifica a primului trimestru din an, si una dintre cele mai bune din 2006. Comparativ cu luna martie 2005, BMFMS a bifat o crestere de aproape 11,5 ori. Ca valoare n RON aceasta s-a situat la 661,7 milioane, cota mai mare cu mai mult de 13,5 ori fata de cea de-a treia luna din 2005. Martie a fost de asemenea luna n care a fost depasit pentru prima data pragul de 20.000 contracte/zi.Rezultatele cumulate pe trimestrul I din 2006 indic_ un volum de transfer de 907.067 contracte, superior de 12 ori celui din perioada echivalenta din 2005. n aprilie, activitatea investitorilor pe piata BMFMS s-a concretizat prin ncheierea a 152.566 contracte futures si options, total care, desi a marcat minimul de lichiditate al lui 2006 exemplifica totusi o crestere de circa 6,67 ori fata de aceeasi luna a anului 2005. n11

acelasi timp, valoarea tranzactiilor pentru ntreaga luna a fost peste 205 milioane RON, total care ilustreaza depasirea de 8.33 ori a celui din perioada similara din 2005.n mai evolutia bursei sibiene nu s-a abatut de la traseul ascendent, astfel nct s-a consemnat o crestere de 11,7 ori fata de mai 2005 ca volum si de 15,41 ori ca valoare. Aceeasi luna s-a remarcat prin dobndirea recordului de tranzactionare raportat la o singura sesiune bursiera de pna atunci care s-a cifrat la 30.138 contracte si a fost atins n data de 23 mai. Ulterior acest record a mai fost mbunatatit n mod substantial. Ultima luna a trimestrului al doilea din an iunie - s-a finalizat cu un volum de aproape 255.000 contracte si cu o valoare corespunzatoare de peste 440 milioane Ron, totaluri care indica cresteri de peste 11,3 ori ca numar de contracte si 14,8 ori ca valoare n raportarea la totalurile din a sasea luna a lui 2005. Per total, n trimestrul al doilea din 2006 volumul tranzactionat la BMFMS a fost de 646.947 contracte, n crestere de 9,8 ori fara de cel din trimestrul doi aferent anului 2005. Cea de-a saptea luna a anului a prilejuit un nou record de lichiditate, cele 370.119 contracte realizate n iulie constituind maximul istoric raportat la o luna, pna la cea data. n comparatie cu iulie 2005 s-a consemnat o crestere de peste 17 ori. Valoarea aferenta contractelor din iulie 2007 s-a ridicat la 702,7 milioane RON, de 20,7 ori mai mult ca n iulie 2005. n august s-au ncheiat 267.597 contracte cu o valoare echivalents a 554 milioane de Ron. si n acest caz s-au marcat cresteri semnificative fata de august anul trecut volumul fiind de 5,74 ori mai mare iar valoarea de 9,57 ori. n septembrie, investitorii din piata sibiana si-au mentinut apetitul de tranzactionare trensfernd 304.490 contracte cu o valoare de aproape 686 milioane Ron. Comparativ cu cea de-a noua luna din 2005 s-a realizat o ascensiune de 4,22 ori raportat la volum si de 6,41 ori la valoare.Cumulnd rezultatele celor trei luni, rezulta ca activitatea investitionala din trimestrul al treilea din 2006 s-a soldat cu ncheierea a 942.506 contracte si cu o crestere de 6,72 ori fata de perioada corespunzatoare a anului precedent.Octombrie, prima luna a ultimului trimestru din 2006 a ilustrat o amplificare a investitiilor n instumentele derivate, situatie care a avut drept principala urmare stabilirea unui nou maxim de lichiditae. Acestea s-a realizat aproape prin dublarea recordului anterior, consemnat n iulie (370.119 contracte). n cele 22 de sedinte bursiere ale lui octombrie au fost ncheiate 649.594 contracte futures si options, de aproape 4,5 ori n comparatie cu octombrie 2005, perioada n care bursa sibiana ncepuse traseul sau ascendent ca lichiditate. Ca valoare octombrie s-a plasat la cota istorica de 1,82 miliarde RON, cu o crestere de 8,45 ori n raprt cu a zecea luna din 2005.

12

n noiembrie, evolutia a continuat, astfel ca volumul a crescut din nou. Prin cele 805.141 de contracte realizate a fost stabilit maximul anului si recordul istoric de lichiditate al BMFMS, noiembrie fiind asadar o luna de exceptie, cu un volum superior de aproape 5,5 ori aceleiasi luni din 2005 care la rndul ei detinea recordul de cea mai buna perioada de tranzactionare din anul amintit, cu 147.005 contracte. Din perspectiva valorii echivalente n RON, luna noiembrie 2006 a fost de asemenea cea mai prolifica din ntreaga istorie autohton a derivatelor cu o valoare de exceptie cifrata la 2,47 miliarde de Ron, n crestere de 10,88 ori fata de noiembrie 2005. Luna Decembrie, pe parcursul careia s-au desfasurat doar 12 sesiuni de tranzactionare a fost si ea net superioara fata de decembrie 2005 att n ceea ce priveste volumul ct si raportat la valoare. Au fost ncheiate 317.714 contracte cu o valoare de 849 milioane RON. Datele indica o crestere de 2,36 ori ca numar de contracte si de 4,72 ori ca valoare. Rezulatele cumulate din ultimele trei luni ale lui 2006 au facut ca trimestrul IV sa fie si cel mai bun, contributia majora din aceasta perspectiva revenind lunilor octombrie si noiembrie. Prin urmare n trimestru al patrulea s-au contabilizat 1,772.489 contracte, total n urcare cu 4,15 ori comparativ cu trimestrul al patrulea din 2005. Din cele 25 instrumente derivate pe actiuni disponibile pe piata la termen in 2006 7 s-au conturat ca principal obiectiv al investitorilor, activele suport ale DESIF2, DESIF3, DESIF 5, DESNP, DERRC, DETLV, si DEAMO fiind cele mai lichide. In perioada ianuarie decembrie cele mai cautate derivate au fost DESIF2, cu un total de 1.408.049 contracte futures, adica aproximativ 33 % din totalul volumului de tranzactionare. ntruct un contract futures DESIF2 are multiplicatorul de 1.000 rezulta ca pe piata de la Sibiu a fost tranzactionat n 2006 echivalentul a 1,4 miliarde de actiuni SIF2. Luna de vrf pentru acest simbol a fost noiembrie cu 395.513 contracte. n comparatie cu 2005 se poate observa o mbunatatire de 10 ori a lichiditatii pe acest instrument. DESIF2 a fost tranzactionat n 2006 pe parcursul a 244 sesiuni. Pe locul doi n top s-au situat derivatele DESIF 5 ce au ca activ suport actiunile SIF 5 Oltenia. Pentru acest instrument s-au contabilizat 1.203.101 contracte futures, cu o pondere de 28,43 din volumul total si o crestere de 13,41 de ori n comparatie cu volumul din 2005. Ele au facut obiectul tranzactionarii n 240 de sesiuni pe piata BMFMS adica peste 96,3 % din totalul acestora. Cele mai multe dintre contracte 264.668 s-au perfectat n luna noiembrie.Pozitia a treia a revenit unei reprezentante a sectorului petrolier prin intermediul derivatelor DESNP. Aceastea au avut o evolutie excelenta n prima jumatate de an cnd au fost de altfel si cele mai lichide produse derivate. Ulterior ele au cedat prim planul n favoarea DESIF 2 si DESIF 5 si pe alocuri chiar DETLV, active suport care au dominat partea a doua a anului. Investitorii au ncheiat pe13

derivatele ce au ca activ suport actiunile Petrom 558.036 contracte futures, echivalentul a peste 13 procente din totalul volumului aferent contractelor futures pe cele noua luni n discutie. Din perspectiva frecventei, s-au consemnat 243 de sesiuni n care DESNP au fost tranzactionate, adica 97,59 % din totalul de 249. n cazul lor cea mai lichida luna a fost martie cu 83.155 contracte. n balanta cu contracte perfectate n 2005, iese n evidenta o crestere de 471 % pentru aceste active suporturi.

Distributia volumului de tranzactionare pe tipuri de active Pe parcursul celor 249 de sesiuni de tranzactionare corespunzatoare perioadei analizate s-au mai facut remarcate DETLV cu 398.943 contracte DESIF 3 cu 346.415 contracte, DERRC cu 241.190 dar si DEAMO cu 54,613 contracte. Toate aceste active suport au generat volume net superioare celor din aceeasi perioade din 2005.Din volumul total de tranzactionare realizat la bursa sibiana n 2006, cota cea mai nsemnata a revenit tranzactiilor cu contracte ce au ca activ suport actiuni. Interesul deosebit pentru derivatele pe actiuni se datoreaza n primul rnd investitorilor care activeaza pe piata de capital si care, fiind familiarizati cu tranzactionarea actiunilor, au asimilat foarte repede mecanismul de functionare a derivatelor pe acestea. O alta explicatie ar fi volatilitatea mai mare a actiunilor comparativ cu cea a cursurilor valutare. Totusi, n ultima perioada, miscarile de pe piata bancara si aprecierea leului au redeschis perspective interesante si pentru contactele ce au ca suport valutele. Nu n ultimul rnd, oportunitatile de arbitraj ntre pretul actiunilor pe pietele spot si futures au atras numerosi investitori la BMFMS. Volumele atinse se datoreaza si faptului ca numarul de investitori prezenti pe piata BMFMS, s-a aflat si se afla ntr-o crestere constanta. Un numar mare de investitori asigura o contrapartida buna pentru cantitati de cteva mii de contracte pe zi si chiar pana la zece mii pentru un sigur simbol. Astfel se explica volumele mari ntlnite fie n cazul DESNP si DETLV fie n cel al SIF-urilor, prin intermediul celor mai lichide dintre acestea si anume DESIF 2, 3 si 5. Pe drumul deschis nca din 2005, anul 2006 a adus asadar pentru BMFMS nmultirea constanta a numarului de conturi. Acest fapt este o urmare fireasca a atractivitatii produselor derivate prin prisma strategiilor diverse de investitie la care se preteaza, de la speculatie si pna la hedging sau arbitraj. nca din prima luna a anului evolutia conturilor a prevestit cresterile care au urmat. Luna de luna numarul14

investitorilor a crescut constant, doar n perioada de vara ritmul fiind mai redus. Perioada cea mai prolifica a fost consemnata n lunile octombrie si noiembrie cnd numarul de conturi a crescut cu 13,5 respectiv 13,2 %. Din totalul celor 4.800 de conturi de tranzactionare deschise pe platforma Eltrans la sfrsitul anului 2006, circa 65% erau active. Numarul companiilor de brokeraj active pe piata BMFMS a crescut n 2006 de la 26 la 41, iar SSIF Vanguard este lider in topul brokerilor. Numerosi brokeri si investitori pe piata de capital au descoperit n 2006 produsele derivate si au apreciat eficianta si flexibillitatea acestora si, de aceea, numarul societatilor de intermediere care intra n piaaa la termen creste constat. Cresterea numarului de intermediari activi pe piata sibiana constituie un factor determinant al consolidsrii pietei de instrumente derivate si totodata o premiza pentru intrarea pe aceasta piata a investitorilor de talie medie si mare. Primele semnale n acest sens au fost generate de executarea a numeroase tranzactii cu pachete de peste 100 contracte. Numarul intermediarilor prezenti pe piata sibiana a nregistrat la rndul lui o crestere consistenta n 2006. La final de an, numarul intermediarilor activi pe piata derivatelor se ridica la 41. La finalul lui 2006, SSIF Vanguard s-a dovedit cea mai activa casa de brokeraj cu 1.339.571 contracte. Liderul a fost urmat de SSIF Broker cu 1.008.571 contracte. Pe trei s-a clasat SSIF BT Securities cu 722.857 contracte. Primele trei clasate n topul intermediarilor au continuat cu success directia pe care sau ncadrat nca din 2005, experienta dobndita n tranzactiile cu derivate spunndu-si cuvntul. Vanguard a fost lider n majoritatea lunilor din an, cednd acesta pozitie doar de trei ori, n lunile mai iunie si iulie cnd s-a impus SSIF Broker. n topul primelor 10 se remarca prezenta a trei SSIF-uri din Bucuresti (SSIF Vanguard, SSIF Eastern Securities si SSIF Delta Valori Mobiliare) si a trei SSIF uri din Cluj (SSIF Broker, SSIF BT Securities si SSIF Interdealer Capital). sapte din societatile din top apartin provinciei, Sibiul fiind reprezentat de SSIF Carpatica Invest care a ocupat locul 6 cu 433.884 contracte. Dintre intermediarii nou intrati pe piata derivatelor pe parcursul anului 2006 cea mai intensa activitate a fost cea a Eastern Securities care n 8 luni de tranzactionare a reusit atingerea unui volum de 332.336 contracte prin intermediul caruia s-a clasat pe locul noua n top. Au mai atras atentia evolutiile Finans Securieties (locul 22 n topul anual) sau Prime Transaction si BRD (locurile 25, respectiv 26). n semestrul I al anului 2007 au fost ncheiate 2.339.237 contracte futures si options, media zilnica fiind de 18.713. Comparativ cu perioada similara din 2006 cnd au fost15

ncheiate 1.554.015 contracte cresterea volumului de transfer a atins 50.53 %. Cea mai buna luna din primul semestru a fost martie cu peste 589.000 contracte futures si options si o ascensiune de circa 65 % n raport cu a treia luna din 2006. ntr-un top la recordurilor istorice la BMFMS, luna martie 2007 ocupa locul al treilea fiind devansata doar de octombrie si noiembrie 2006. Evolutia comparativa a numarului de contracte pe primele sase luni din 2007 vs. 2006 poate fi observata si n graficul alaturat:

Ca si n 2006, n primul semestru al anului n derulare piata futures a ramas teritoriul favorit al investitorilor n instrumentele financiare derivate. Din totalul general precizat anterior, 2.31 milioane de contracte au fost ncheiate pe futures, valoarea corespunzatore lor plasndu-se la 7.252.132.055,04 Ron. n aceste conditii media zilnica este de peste 58 milioane Ron. Fata de primele cinci luni din 2006, cnd valoarea corespunzatoare rulajului futures a fost de 2,65 miliarde lei totalul din ianuarie - iunie 2007 este 2,7 ori mai mare. n ianuarie 2007 totalul contractelor futures s-a ridicat la 482.225. Valoarea acestora, cifrata la 1,6 miliarde de Ron este de 3,5 ori mai mare comparativ cu ianuarie 2006. n februarie, celor aproape 371.000 contracte futures i-a corespuns o valoare de 1,12 miliarde lei, de peste doua ori mai mare ca totalul valoric din februarie anul trecut. Martie, luna care a ncheiat primul

16

trimestru a fost de asemenea foarte lichida cu un volum de peste 581.300 contracte futures si o valoare de 1,55 miliarde de Ron. Raportat la cele 661 milioane de Ron care reprezinta valoarea din martie 2006 reiese o crestere de 2,3 ori. Pentru luna aprilie valoarea aferenta rulajului s-a ridicat la 1,48 miliarde lei de aproape 7 ori peste cea din aceeasi luna a anului trecut iar pentru mai anul curent totalul de 850,8 milioane de lei a fost de 2,35 ori mai mare n raport cu cel din mai 2006. n iunie, celor 188.315 contracte futures i-a corespuns o valoare de 639,79 milioane de lei, suma care evidentiaza o crestere de 45,42 % n raport cu iunie 2006. Evolutia comparativa a valorilor nregistrate n piata futures n semestrul I din 2007 comparativ cu aceeasi perioada din 2006 este ilustrata de tabelul si de graficul alaturat.

Pe parcursul intervalului analizat participantii n piata au avut la dispozitie 25 de active suport.Dintre acestea 19 au fost reprezentate de actiuni tranzactionate n piata autohtona de

17

capital restul fiind 3 valute, 2 indici proprii ai BMFMS si rata dobnzii. Din gruparea derivatelor pe actiuni pe sectoare, reiese ca investitorii futures au putut tranzactiona n sectorul financiar, sectorul petrolier, sectorul chimic, industrial si imobiliar. Sectorul financiar cuprinde derivatele pe actiunile celor cinci societati de investitii financiare (SIF 1 Banat Crisana, SIF 2 Moldova, SIF 3 Transilvania, SIF 4 Muntenia si SIF 5 Oltenia) si derivate pe actiunile a trei banci, anume Banca Transilvania, Banca Comerciala Carpatica si BRD Groupe Societe Generale. Sectorul petrolier este reprezentat de derivatele pe actiunile SNP Petrom si Rompetrol Rafinare Constanta n timp ce pe sectorul chimic au fost disponibile derivate pe actiunile Amonil, Azomures, Biofarm, Antibiotice Iasi si Oltchim. Pe segmentul industrial derivatele disponibile au fost cele pe actiunile Compa Sibiu si Rulmentul Brasov iar zona imobiliar a fost reprezentata de actiunile Impact. Cei doi indici pe care se pot tranzactiona contracte derivate sunt SIBEX 9, un indice sectorial financiar care indica evolutia a 9 active suport de pe acest segment (enumerate anterior) si SIBEX 18, un indice compozit care reflecta evolutia celor mai lichide 18 actiuni din piata spot. Contractele pe cursurile valutare sunt reprezentate de raporturile RON/EURO, RON/USD si EURO/USD. Dintre sectoarele prezentate, cel financiar a avut cea mai buna evolutie cu o pondere de 96,7 % din totalul contractelor ncheiate, urmat de cel petrolier cu 3,09 %. Ponderile de aceste sectoare pot fi observate si din graficul alaturat.

Pe active suport, cele din sectorul financiar au constituit o prezenta exclusivista pe podium. DESIF 2 au fost derivatele cu cea mai mare priza la investitori, care au ncheiat

18

1.119.779 contracte. DESIF 2 au dominat ierarhia produselor derivate n toate cele sase luni, obtinnd de fiecare data prima pozitie.Martie a fost luna n care DESIF 2 au atins cel mai bun nivel, cu peste 264.000 contracte. tinnd cont de multiplicatorul de 1.000 actiuni al unui contract futures DESIF 2, rezulta ca pe piata de la Sibiu n primele sase luni din acest an a fost transferat echivalentul a 1,11 miliarde de actiuni SIF 2. n comparatie cu intervalul ianuarie - iunie din 2006 transferurile pe activul suport DESIF 2 au crescut de 3,18 ori.Situatia comparativa a contractului DESIF2 din intervalul ianuarie iunie 2007 vs. ianuarie- iunie 2006 este ilustrata de tabelul si de graficul urmator:

Pe coordonate similare s-a nscris si evolutia derivatelor pe actiunile SIF 5 Oltenia. DESIF 5 au ncheiat primele sase luni din an cu un volum de 956.663 de aproape 3 ori mai mare fata de cel din aceeasi perioada de anul trecut. Cuantumul contractelor realizate19

reprezinta echivalentul a peste 956 milioane de actiuni SIF 5. Cea mai buna luna pentru DESIF 5 a fost ca si n cazul DESIF 2, a treia din an cu un volum de 233.542 contracte. Situatia comparativa a evolutiei DESIF5 n semestrul I din 2007 vs. semestrul I 2006 este ilustrata de tabelul si graficul urmator:

Locul trei n topul primului semestru a revenit unui produs derivat din aria bancilor, anume DETLV. Prezenta constanta n strategiile investitorilor futures, derivatele pe actiunile TLV au atins cota de 100.319 contracte. Comparativ cu evolutia din ianuarie-iunie 2006 se poate observa nsa o diminuare, care si gaseste cauzele n reorientarea agresiva a jucatorilor catre segmentul SIF, n special pe cele doua prezentate anterior. Echivalentul n actiuni TLV al transferurilor de pe contractul derivat DETLV se ridica la peste 100 milioane. Cea mai prolifica luna pentru activele suport n discutie a fost de asemenea martie cu 51.606 contracte.

20

Situatia comparativa a contractului DETLV din semestrul I al anului curent vs. semestrul I al anului trecut este ilustrata de graficul urmator:

Dupa ce anul 2006 a tras primele semnale ale unei reveniri a investitorilor la sentimente mai bune fata de optiuni, si primele 5 luni din 2007 au pastrat aceasta directie. Volumele optiunilor au crescut considerabil n raport cu intervalul de timp similar al anului trecut. Per total, n primul semestru din 2007 au fost ncheiate 19.326 contracte de acest tip, volum mai mare cu peste 124 % n raport cu aceeasi perioada din 2006. Cea mai buna luna pentru tranzactionarea optiunilor a fost martie cnd sa consemnat un plus de 6664 contracte fata de martie 2006, adica peste 607 %. Tabelul si graficul care urmeaza ilustreaza n mod practic evolutia optiunilor, analizata n prealabil:

21

n prima luna din an, cea mai buna sedinta a fost nregistrata n 23 ianuarie. Atunci a fost obtinuta o valoare de circa 137 milioane de Ron, corespunzatoare unui rulaj de 41.803 contracte futures si options ncheiate din 5015 tranzactii. n ceea ce priveste numarul maxim de pozitii futures deschide pentru ianuarie, acesta a fost atins n data de 05.01, totalul fiind de 154.142. De altfel acesta este si recordul pe primul trimestru. n februarie, cea mai buna sedinta a fost cea din ultima zi a lunii, valoare transferurilor urcnd la peste 115 milioane de Ron. Totalul contractelor futures si options s-a ridicat la 40.332 din 3873 tranzactii. Cele mai multe pozitii futures deschise au fost nregistrate n prima sesiune a lunii, cu un total de 145.160. Martie a atras atentia prin cel mai bun volum de la nceputul anului, dar si prin cea mai buna sesiune, consemnata n 05.03. Volumul contractual a urcat n data precizata la 47.146 contracte futures si options din 4502 tranzactii. Valoarea aferenta rulajului precizat a urcat la cota de aproape 122 milioane lei. Ca si n februarie, prima zi a lunii martie a fost cea n care numarul pozitiilor futures a fost cel mai ridicat, cu un total 134.274. n aprilie, cea mai lichida sedinta a fost cea din 19 cnd s-au ncheiat 46.663 contracte, total care se plaseaza pe locul secund n ierarhia celor mai bune din acest an, pna n prezent. Tot n 19 aprilie sa nregistrat si numarul maxim de tranzactii pentru luna n discutie, cifrat la 5491 dar si valoarea cea mai buna, de 150,8 milioane lei. Aceasta suma reprezinta de altfel cel mai ridicat nivel valoric din primele cinci luni ale anului. Cele mai multe pozitii deschise - 80.234 au fost nregistrate n 24 aprilie. n luna mai, datei de 9 i-a corespuns cel mai bun volum de transfer cu 23.020 contracte precum si valoarea maxima de 78,9 milioane lei. n schimb, numarul maxim de tranzactii 3022, respectiv de pozitii deschise -82.760 a fost nregistrat n 3 mai. n iunie volumul si valoarea maxima a

22

transferurilor a fost consemnate n data de 21. atunci, au fost ncheiate 18.350 contracte din 2872 tranzactii cu o valoare de aproape 68 milioane de lei. Numarul maxim de pozitii deschise 58.530 a fost nregistrat la data de 1 iunie. n 2008, per total, rezultatele cumulate din piata futures si options au indicat un volum de transfer care s-a cifrat la 3.618.766 contracte reprezentnd o crestere de 3,66 % comparativ cu volumul realizat n 2007. Tinnd cont de conditiile economice dificile de la nivel mondial si criza financiara care a afectat marile piete bursiere ale lumii, depasirea rulajului anului precedent poate fi considerata o reusita si n acelasi timp un obiectiv rezonabil. Volumul mediu zilnic tranzactionat n cele 12 luni ale anului 2008 se ridica astfel la circa 14.221 contracte/sesiune. Tabelul urmator ilustreaza evolutia volumului total pe luni:

Dupa cum se obseva, cea mai buna luna a anului a fost ianuarie cu un total de 422.641 de contracte, cea mai slaba fiind chiar ultima luna din an cu 110.197 contracte. Numarul lunilor n care s-a realizat un volum mai mare dect n 2007 a fost de cinci, cea mai consitenta crestere fiind consemnata n septembrie 2008, cu un volum de 3,3 ori mai mare fata de septembrie precedent. Cel mai slab procentaj comparativ cu luna similara din 2007 a fost nregistrat n martie (48,53%), n ciuda numarului destul de ridicat de contracte. Fata de rulajul inregistrat in 2006 care a reprezentat cel mai bun al pietei SIBEX, anul 2008 se situeaza la un nivel de 85%. Piata futures a fost sectorul favorit de actiune al investitorilor care au ncheiat 3,578,582 contracte cu o valoare de 7,55 miliarde lei. n raport cu anul 2007, valoarea de anul trecut reprezinta o pondere de 64,66 %. n concluzie aceasta a fost cu 35,34 % mai mica fata

23

de cea din 2007. Aceasta scadere se datoreaza trendului descendent urmat de cotatiile actiunilor pe tot parcursul anului, valorile acestora ajungnd la valori similare cu cele din 2005.

Anul 2008 a debutat n forta, luna ianuarie atragnd toate cifrele de referinta. Astfel, recordurile de lichiditate ale anului trecut au fost nregistrate n cursul lunii n discutie dupa cum sunt prezentate n tabelul de mai jos:

24

Defalcnd evolutia pe trimestre se observa ca cel mai lichid a fost primul din an, cu 1.068.931 contracte. Un volum de asemenea ridicat, de aproape un milion de contracte a fost nregistrat si n trimestrul al treilea, fiind aproape dublu n comparatie cu acelasi trimestru din 2007. Si ultimul trimestru a adus o crestere comparativ cu 2007, chiar daca volumul total nregistrat pe parcursul acestuia a fost cel mai mic din an, efectele crizei financiare globale resimtindu-se tot mai puternic.

Tabelul alaturat indica evolutia volumului trimestrial n 2008 vs. 2007

25

Daca volumul de tranzactionare in 2008 a fost superior celui din 2007 in schimb numarul de pozitii deschise a inregistrat o scadere in special in prima parte a anului ca o continuare a trendului inceput in anul precedent, investitorii orientandu- se mai mult catre operatiunile speculative si mai putin catre cele de arbitraj si acoperire a riscurilor. Asadar din perspectiva evolutiei pozitiilor futures, 2008 sa caracterizat printr-o evolutie oscilanta, care a alternat perioadele de crestere cu cele de scadere. n primele trei luni s-a observat o perioada dominata de disponibilitatea investitorilor de a acumula pozitii astfel ca pna n martie s-a ajuns la un numar de 77.870 de pozitii deschise, nivel care a reprezentat si maximul anului n discutie. n perioada aprilie-iulie evolutia pozitiilor deschise a fost una descendenta, cresterile revenind n august si septembrie. Dupa scadenta septembrie numarul pozitiilor a scazut n octombrie la 46.154 crescnd apoi la 54.650 n noiembrie si reducndu-se din nou n decembrie la 44.344, nivel care a reprezentat minimul anului. Astfel, per ansamblu, 2008 a fost un an n care numarul pozitiilor deschide s-a redus. Comparativ cu anul 2007, n opt din cele 12 luni ale lui 2008 numarul pozitiilor deschise a fost n scadere si doar n patru n crestere, mai exact in intervalul mai-august.

26

Graficul urmator indica evolutia volumului si pozitiilor deschise pe luni n 2008

27

Volum & open interets e600,000

VO ME LU O N IN R STS PE TE E

500,000

400,000 301,667 300,000 238,673 200,000 102,581 100,000 161,969 256,865 212,416

0 Ian Feb M ar A pr May Jun

Piaa options n piaa opiunilor activitatea din primele ase luni din 2009 s-a soldat cu ncheierea a 22.178 contracte, dintre care 14.317 de tip CALL i 7861 de tip PUT. Comparativ cu semestrul I 2008 s-a nregistrat o cretere de 13,1 % a numrului de contracte. Valoarea acestora s-a ridicat la 2,31 milioane lei. Cel mai bun volum a fost consemnat n iunie cnd au fost ncheiate 7332 contracte options cu o valoare de 875,963 lei. Pe sectorul call, cele mai cutate opiuni au fost DESIF 5 care au atras peste 13.000 de contracte, numrul poziiilor deschise fiind de 12.814. Ele au fost urmate de EURO/RON cu 1153 contracte i 2144 poziii deschise. Opiunile DESIF 5 au dominat i segmentul PUT unde au atras 7630 contracte, numrul poziiilor deschise fiind de 7648. Perechea EURO/RON s-a plasat pe locul secund cu 201 contracte. Volum opiuni pe luni n semestrul I 2009

28

8000 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 Ianuarie F ebruarie M artie A prilie M ai Iunie

Top contracte CALL Nr. Crt. 1 2 Tip contract Nr. contracte Poziii deschise 12,814 2,144

Top contracte PUT Nr. Crt. 1 2 Tip contract Nr. Contracte Poziii deschise 7,648 280

CALL DESIF5 13,046 EURO/RON 1,153

PUT DESIF5 7,630 EUR/RON 201

29

Concluzii Chiar dac a nregistrat progrese remarcabile n ultimii ani, piaa derivatelor financiare din Romnia este (nc) subdezvoltat. Dup cum se poate observa n tabelul 9.22, piaa bursier romneasc, dei a nregistrat creteri semnificative n ultimii patru ani ajungnd pe locul trei ca numr de contracte tranzacionate n Europa Central i de Est, nregistreaz o valoare a tranzaciilor de numai 3,5 miliarde Euro i se bazeaz aproape exclusiv pe maxim cinci contracte futures pe aciuni. Tabel 9.22. Indicatori ai gradului de dezvoltare a pieelor instrumentelor financiare derivate din Europa Central i de Est (2007) Poloni Ungari Romni a a a Numr contracte derivate tranzacionate pe 9,9 18 3,5 burse (milioane contracte) Valoarea total a tranzaciilor bursiere (mld. Euro) Valoarea medie zilnic a tranzaciilor cu derivate valutare (miliarde USD) Valoarea medie zilnic a tranzaciilor cu derivate pe rata dobnzii (miliarde USD) 186 6,82 2,68 26 4,65 1,00 3,5 1,5 0

In contextul volatilitii ridicate a cursului leului - ir. dinamic, moneda naional s-a apreciat nominal cu 8% n prima jumtate a anului 2007, apoi din august pn n martie 2008 s-a depreciat semnificativ cu 18% - valoarea medie zilnic a tranzaciilor valutare este n cretere, dar la niveluri reduse fa de rile din regiune. Lichiditatea sczut a pieelor (OTC i organizate) derivatelor financiare este determinat de lipsa actorilor principali - bncile, care prefer s utilizeze metode alternative de management al riscurilor financiare, cum ar fi meninerea de poziii deschise pe perioade foarte scurte i preferina pentru ncheierea n cadrul pieei valutare a contractelor spot, n defavoarea celor la termen, reducndu-se astfel riscul de lichiditate. De asemenea, bncile romneti, nregistrnd marje mari de profit din activiti tradiionale, nu au dorit mult vreme s-i asume riscul unor astfel de operaiuni, nici n nume propriu, nici n contul clienilor. Putem vorbi de un cerc vicios: pe de o parte, bncile evit s realizeze tranzacii cu instrumente financiare derivate din cauza lipsei de lichiditate a pieei, iar, pe de alt parte, aceasta lipsa de implicare a bncilor are ca efect un grad sczut de lichiditate. Dac n rile cu economie dezvoltat, utilizarea instrumentelor financiare derivate pentru acoperirea riscurilor financiare a devenit n ultimii ani o practic uzual, n Romnia30

exist puine companii care utilizeaz aceste instrumente. Pornind de la rapoartele publice i articolele din presa de specialitate, am analizai gradul de utilizare a instrumentelor financiare derivate de ctre companiile prezente n topul celor mai mari o sut de companii n funcie de cifra de afaceri realizat de revista Business Magazin n 2008. Chiar dac managerii romni admit la unison c fluctuaiile raportului de schimb EUR/RON sunt principalele probleme cu care se confrunt, iar scumpirea n lei a produselor livrate pieei interne poate amenina cifra vnzrilor, puine companii autohtone au implementat o strategie de management al riscului valutar. Companiile care utilizeaz instrumentele financiare derivate n acoperirea riscului valutar provin din sectoare de activitate care export o mare parte a produciei i import o mare parte a materiilor prime. n aceast categorie se ncadreaz industria siderurgic, farmaceutic i constructoare de nave. Printre puinele companii care au raportat utilizarea derivatelor valutare se numr Rompetrol, Alro Slatina, Silvarom sau Cuprom. Cea mai avansat companie din perspectiva utilizrii derivatelor pare a fi productorul de aluminiu Alro Slatina care la nceputul anului 2008 a ncheiat cu Deutsche Bank dou contracte forward de vnzare de USD, n valoare total de aproximativ 131 milioane USD. n aprilie 2008, compania a ncheiat dou contracte forward n valoare cumulat de 157,3 milioane EUR cu bncile Credit Suisse i JP Morgan Chase pentru a proteja rezultatele financiare de fluctuaiile cursului de schimb i de evoluiile incerte ale aluminiului pe Bursa Metalelor de la Londra. Un oficial al productorului de aluminiu a precizat c hedging-ul a ajutat n anul 2007 compania s evite eventualele pierderi cauzate de variaiile cursului valutar. ArcelorMittal Galai a anunat utilizarea unor politici de hedging ce au fost implementate cu ajutorul unor bnci active la nivel global, precum Citibank, ABN Amro i SocGen. Din cauza pierderilor ridicate nregistrate n anul 2007 n urma aprecierii monedei naionale, antierele navale romneti (Damen Galai, Aker Brila i Aker Tulcea) au decis s se protejeze prin hedging valutar. Perceperea inadecvat a dimensiunii riscurilor financiare la nivelul agenilor economici i lipsa unei culturi de management al riscului financiar constituie factori care determin ca foarte puine companii romneti s aib un departament de management al riscului. Pentru majoritatea agenilor economici utilitatea instrumentelor financiare derivate n managementul riscului financiar nu este evident, n condiiile n care ei nu identific i evalueaz corect riscurile valutare, de dobnd i de pia. In consecin, cererea agenilor economici pentru operaiuni de hedging este nesemnificativ, chiar dac ea a crescut de la nceputul anului 2005. Educarea posibililor clieni se poate realiza prin organizarea unor seminarii adresate firmelor care deruleaz activiti de import i export. n prezent, riscul unei31

evoluii nefavorabile a ratei dobnzii este ignorat de companiile romneti, n ciuda fluctuaiilor mari ale dobnzilor de pe pia din ultimii ani. De asemenea, fluctuaia cursului valutar a cauzat pierderi importante importatorilor, exportatorilor i firmelor ce s-au mprumutat n valute n ultimii doi ani. Aa cum precizeaz i Banca Naional a Romniei n Raportul asupra Stabilitii Financiare 2008, evoluia cursului de schimb al monedei naionale din 2007 i din prezent, mai impredictibil, a indus noi incertitudini i influene financiare mprumutailor cu posibile repercusiuni asupra capacitii de rambursare a creditelor". Volatilitatea cursului de schimb ar trebui n mod normal s aib ca efect o cretere a utilizrii derivatelor pe valute. Ponderea exportatorilor sau a companiilor multinaionale care folosesc instrumente derivate pentru a se proteja mpotriva volatilitii cursului leului este redus, unul dintre motive constnd n faptul c dup o perioad de mai mult de 15 ani de depreciere a cursului exist o anumit reticen n a accepta noul trend (de apreciere a leului) i de a-i minimiza impactul prin instrumente derivate. Mai mult, bncile romneti nu folosesc nc metode consacrate de gestiune a riscului, cum ar fi valoare la risc, risk metrics i stress testing i nu dispun de personal bine pregtit pentru utilizarea unor instrumente financiare complexe. Firmele autohtone, fondurile de investiii i bncile vor trebui s implementeze o strategie adecvat de management al riscurilor financiare pentru a face fa presiunilor competitive din partea concurenilor strini. Deoarece pieele instrumentelor financiare derivate din Europa Central i de Est sunt ntr-o faz incipient de dezvoltare, se pune ntrebarea ce aspecte trebuie considerate pentru ca aceste piee s aib efecte utile la nivel micro- i macroeconomic i pentru a evita propagarea unor crize precum cele din Asia. n opinia noastr, exist trei piloni importani care susin dezvoltarea unei piee solide a instrumentelor financiare derivate: a) dezvoltarea unei piee spot (cash) lichide; b) reglementarea adecvat a tranzaciilor cu derivatele financiare pe pieele OTC i pe cele bursiere; c) infrastructura necesar. In primul rnd, pieele spot trebuie s fie lichide, eficiente i integrate pentru a permite tranzacionarea instrumentelor financiare derivate asociate. n condiiile unor rate ale dobnzii administrate, unor piee ale obligaiunilor segmentate i ale controlului asupra capitalului, este puin probabil dezvoltarea unor piee pentru derivate pe rata dobnzii i valute sau acestea se pot dezvolta n locaii offshore (un exemplu n acest sens este piaa contractelor forward din Singapore) sau pe segmente paralele nereglementate. Deoarece32

multe instrumente derivate presupun compensarea fizic a tranzaciilor, pieele instrumentelor derivate necesit existena unui volum mare de active suport pentru compensare. Poziii considerabile pe instrumente financiare derivate pot pune presiune pe pieele cash, dac acestea din urm nu sunt lichide. Inainte de tranzacionarea instrumentelor derivate, bursele trebuie s ofere posibilitatea realizrii de tranzacii short (vnzri n lips) pe pieele spot. Aceste operaiuni sunt importante pentru a crete lichiditatea pieei cash i pentru a evita utilizarea derivatelor financiare ca un substitut la poziiile short de pe piaa cash. Un al doilea pilon important al unei pieei solide pentru derivate financiare este reprezentat de cadrul de reglementare ce trebuie s cuprind: reglementarea funcional i/sau instituional a pieelor; implementarea unor standarde de raportare a tranzaciilor cu instrumente financiare derivate; adecvarea capitalului instituiilor participante pe aceste piee. Reglementrile privind impozitarea veniturilor din tranzaciile cu instrumentele financiare trebuie s furnizeze condiii egale pentru toii operatorii de pe pieele cash i derivate. Dac tranzaciile de pe una din aceste piee este exceptat de la plata unor impozite sau cuantumul acestor impozite este mai mic, atunci apare un stimulent de natura fiscal pentru dezvoltarea acestei piee. Aceast dezvoltare nu este considerat sustenabil dac piaa derivatelor devine un substitut al pieei cash din motive de arbitraj fiscal. Impozitele pe veniturile din tranzaciile bursiere sunt considerate mult mai eficiente i mai puin distorsionante dect taxele de tranzacie. Crearea instituional a unei piee pentru derivatele financiare ar trebui s se realizeze prin intermediul unei singure burse demutualizate. n mod normal, contractele futures pe indici bursieri sunt printre primele produse introduse la tranzacionare, naintea opiunilor pe aciuni individuale. Msurile de siguran ale unei burse trebuie s includ cerine de adecvare a capitalului i un sistem de marje solid. Standardele de contabilitate local trebuie s fie armonizate cu standardele IFRS, incluznd principiile de marcare la pia. Transparena total a poziiilor pe instrumentele financiare derivate este o alt cerin important ce trebuie implementat. Un numr de scandaluri recente ce au implicat instituii financiare, firme i municipaliti (Bankers Trust, Allied Irish Bank etc.) a dus la o nsprire a cerinelor privind contabilitatea instrumentelor financiare derivate. Mai exact, ncepnd cu anul 2000, Comisia Standardelor de Contabilitate Financiar (Financial Accounting Standards Board - FASB) a cerut ca toate instrumentele33

financiare derivate s fie marcate la pia i a dispus ca toate pierderile i profiturile rezultate din operaiunile cu derivate s fie imediat transparente n rapoartele financiare ale instituiilor financiare i ale firmelor. Incertitudinea privind evoluia ratelor dobnzii n perioada 20062007 a determinat ca bncile s fie mult mai prudente n legtur cu utilizarea instrumentelor financiare derivate. In urma cercetrii pieei instrumentelor financiare derivate din Romnia comparativ cu pieele similare din economiile dezvoltate, am constatat c evoluia acestei piee a fost ncetinit, n primul rnd, de gradul de subdezvoltare a pieelor financiare locale pentru activele suport - piaa aciunilor, a obligaiunilor corporative i a obligaiunilor ipotecare. Chiar dac capitalizarea bursier a Bursei de Valori Bucureti a crescut n ultimii ani, din punct de vedere calitativ i cantitativ, piaa aciunilor este nc subdezvoltat. Spre deosebire de celelalte ri din ECE, Romnia nu dispune de o pia funcional a obligaiunilor (corporative i municipale), care s constituie o alternativ de plasament mai puin riscant pentru investitorii instituionali. Un alt factor ce a avut implicaii negative asupra dezvoltrii pieei instrumentelor financiare derivate este cadrul de reglementare al folosirii acestora. Intrarea n vigoare la data de 1 ianuarie 2005 a Normei 5/2004 a BNR privind adecvarea capitalului instituiilor de credit, care statueaz cadrul legal al folosirii instrumentelor financiare derivate n Romnia, n conformitate cu directivele Uniunii Europene, reprezint un pas spre armonizarea legislaiei specifice cu reglementrile acordului Basel II. Aa cum se poate observa n tabelul 9.23.. Xorma 5 2004 emis de BNR extinde paleta activelor suport i tipurilor de operaiuni ce pot fi utilizate n practic. Urmtoarea etap necesar n vederea dezvoltrii pieei instrumentelor financiare derivate este modificarea Legii falimentului pentru utilizarea i n Romnia a nettingului" compensare net a obligaiilor reciproce viitoare i incerte ce decurg din utilizarea derivativelor - i pentru tranzaciile interbancare de schimb valutar. Un alt pas important n dezvoltarea pieei produselor derivate l constituie respectarea documentaiei existente la nivel global - documentaia Asociaiei Internaionale a Dealerilor de Swap i Derivative - care delimiteaz cadrul general de derulare a tuturor operaiunilor cu instrumente financiare derivate: normele legale, contabile i de taxare specifice, precum i normele privind managementul riscului. Ali factori de limitare sunt caracterul centralizat al politicii cursului valutar i absena fondurilor de investiii i a fondurilor private de pensii de pe acest segment.

34

In contextul n care principalele piee bursiere pentru derivate financiare la nivel mondial se afl ntr-un proces de consolidare, se pune ntrebarea spre ce model de dezvoltare se ndreapt pieele bursiere pentru derivate din Romnia.n rile din Europa Central i de Est, instrumentele financiare derivate i activele suport (aciunile, obligaiunile etc.) sunt tranzacionate n cadrul unei singure burse. n Romnia, dup ncercarea euat de fuziune a Bursei de Valori Bucureti (BVB) cu Bursa Monetar-Financiar i de Mrfuri Sibiu (BMFMS), se manifest o concuren tot mai mare ntre acestea dou, mai ales prin reducerea comisioanelor de tranzacionare. Fr a subestima rolul concurenei dintre burse, considerm c aceste dou burse ar fi trebuit s ajung la o formul de colaborare care s le permit realizarea unei burse puternice, capabile s ofere investitorilor o lichiditate mai mare, o palet de produse mai larg, produse inovative i costuri de tranzacionare ct mai reduse. n condiiile n care investitorii instituionali strini au o aversiune ridicat fa de risc n contextul crizei financiare mondiale i i retrag capitalurile de pe pieele emergente, iar investitorii autohtoni dispun de resurse financiare limitate, ar fi fost de preferat o singur burs puternic i nu dou burse mici, cu lichiditate sczut. O alt posibilitate de dezvoltare a pieelor bursiere pentru instrumente financiare derivate este reprezentat de un parteneriat sau o alian strategic cu o burs important din regiune.

Bibliografie:1.Sorin Anton Gabriel-Gestiunea Riscurilor Financiare-Abordari teoretice si studii de caz,Ed.Universitatii Al.I.Cuza Iasi,2009 2. http://www.sibex.ro/ 3. http://www.bvb.ro/ 4. http://www.bnro.ro/ 5. http://www.bis.org/ 6. http://www.brm.ro/root/ 7. http://www.cmegroup.com/

35

8. http://www.sifma.org/ 9. http://www.occ.gov/ 10. http://www.cftc.gov/

36