Ministerul Economiei al Republicii Moldova

Analiza situaţiei privind investiţiile străine directe,

atrase în Republica Moldova în anul 2011

Chişinău, 2012

- 2 -

Analiza situaţiei cu investiţii străine directe, atrase în Republica Moldova pe parcursul anului 2011

Ministerul Economiei al Republicii Moldova MD2001, mun.Chişinău, Piaţa Mării Adunare Naţionale,1 mec@mec.gov.md www.mec.gov.md

Direcţia generală politici industriale şi de competitivitate

LUPAN Ion – 022-250-553 Direcţia politici investiţionale şi de promovare a exportului

Crivciun Vladimir – 022-250-656 Volcova Alexandra – analiza datelor privind situaţia cu privire la

investiţiile străine directe pe parcursul anilor 2007-2011 (flux, stoc, compararea cu indicele PIB), 022-250-656

Trifauţan Andrei – analiza indicilor organizaţiilor internaţionale, 022-250-668

Beiu Nadejda - analiza indicilor organizaţiilor internaţionale, 022-250-668

Vozian Olga – statistica internaţională, 022-250-536

- 3 -

Analiza situaţiei cu investiţii străine directe, atrase în Republica Moldova pe parcursul anului 2011

Investiţiile străine reprezintă, pentru Republica Moldova, una din sursele ce asigură o creştere durabilă a economiei naţionale. Influenţa acestora asupra economiei naţionale este dublă. Pe de o parte este vorba de credite, împrumuturi şi investiţii prin intermediul cărora capitalul străin poate completa resursele financiare naţionale în aplicarea programului de macro-stabilizare, iar pe de altă parte capitalul străin joacă un rol fundamental în restructurarea şi modernizarea economiei naţionale.

Un rol deosebit în acest sens le revine investiţiilor străine directe, ce reprezintă un catalizator al dezvoltării economice pentru toate ţările din Europa Centrală şi de Est, şi permit a realiza proiecte majore şi însemnate, a atrage tehnologii avansate (spre exemplu la crearea unor produceri noi), la fel noi practici ale administrării corporative.

Investiţiile străine directe sînt privite ca o mişcare a capitalurilor ale căror zonă de deplasare nu se opreşte la graniţele naţionale, devenind o activitate internaţională.

Începînd cu anul 2010, datorită înviorării economiei mondiale şi stabilizării economice a principalelor ţări-investitori în Republica Moldova, se remarcă sporirea interesului investitorilor străini, vis-a-vis de posibilităţile oferite de economia naţională, fluxul investiţiilor străine demonstrând o sporire considerabilă. Potrivit rezultatelor pentru anul 2011, fluxul net al investiţiilor străine directe în economia naţională a constituit 274 mil. dolari SUA, ceea ce depăşeşte nivelul anului 2010 cu 38,8% şi reprezintă cel mai înalt ritm de creştere în ultimii patru ani.

Diagrama 1. Fluxul net al investiţiilor străine directe în economia naţională, mil. dolari SUA

146,2190,7

258,5

541,3

711,5

145,3197,4

274

0

100

200

300

400

500

600

700

800

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011prelim.

Fluxul net al ISD,mil. $

Ritmul creşteriifluxului net al ISD,%

Sursa: Banca Naţională a Moldovei

- 4 -

Analiza situaţiei cu investiţii străine directe, atrase în Republica Moldova pe parcursul anului 2011

De asemenea, menţionăm, că în trimestrul IV 2011 volumul fluxului de investiţii străine atrase în economia republicii, a depăşit cu 58,7% nivelul trimestrului IV 2010, constituind 72,9 mil. dolari SUA.

Sporirea interesului investitorilor străini faţă de Moldova se confirmă şi de datele Camerei Înregistrării de Stat. Aşadar, cota-parte a întreprinderilor cu participarea capitalului străin din numărul total al întreprinderilor noi înregistrate s-a majorat de la 6,8% în anul 2007 pînă la 8,1% în anul 2011 (tab.1).

Tab.1. Dinamica întreprinderilor, inclusiv cu capital străin înregistrate în Republica Moldova 2007 2008 2009 2010 2011

Numărul întreprinderilor înregistrate

11480 9902 7220 6488 6740

Numărul întreprinderilor înregistrate cu participarea capitalului străin

785 770 484 552 615

Cota parte, % 6,8 7,8 6,7 8,5 9,1

Sursa: Camera Înregistrării de Stat

După cum s-a menţionat anterior, fluxul net al investiţiilor străine directe în economia naţională în anul 2011 a crescut considerabil, însumînd 274 mil. dolari SUA. Situaţia pe sectoare a fluxului net al investiţiilor străine directe este diferită. Astfel, în sectorul bancar, investiţiile în capitalul social în anul 2011 au fost cele mai neînsemnate în ultimii 5 ani (7,64 mil. dolari SUA). În alte sectoare fluxurile nete de investiţii directe au fost mult mai mari şi au constituit 247,75 mil. dolari SUA, crescînd în comparaţie cu anul 2010 cu 31,8%.

Dacă să analizăm întrările de investiţii străine directe în economia naţională, atunci în anul precedent volumul acestora a fost evaluat la 431,8 mil. dolari SUA, în creştere cu 19,2% comparativ cu anul 2010. Totuşi, indicele în cauză este cu mult mai mic decît în anul 2008, cînd a fost înregistrat cel mai mare volum al întrărilor de investiţii (868,28 mil. dolari SUA).

Volumul maximal al întrărilor a fost înregistrat în capitalul social – 187,24 mil. dolari SUA, venitul reinvestit de nerezidenţi fiind evaluat la 94,42 mil. dolari SUA. Împrumuturile de la investitorii străini au însumat 142,87 mil. dolari SUA, din care 130,03 mil. dolari SUA sînt trageri efective şi 12,82 mil. dolari SUA au fost înregistrate în urma asumării datoriei de către investitorul străin direct. Rambursările efectuate de investitorii străini la împrumuturile acordate lor anterior de către agenţii economici rezidenţi au însumat 7,27 mil. dolari SUA.

Caracterizînd structura fluxului net al investiţiilor străine directe în 2011 se poate de evidenţiat, că investiţiile în formă de „venit reinvestit” şi „alt capital”, ai căror indici în anul 2009 au fost negativi, în anul 2011 au evoluat considerabil,

- 5 -

Analiza situaţiei cu investiţii străine directe, atrase în Republica Moldova pe parcursul anului 2011

constituind 94,42 şi, respectiv, 35,68 mil. dolari SUA. Este important de menţionat, că pentru prima dată (începînd cu anul 1994) cota-parte a venitului reinvestit în totalul investiţiilor străine directe a constituit 34,5% ceea ce confirmă restabilirea încrederii investitorilor străini în stabilizarea situaţiei în economia ţării, fiind concomitent un factor pozitiv pentru dezvoltarea economiei naţionale.

Tab.2. Fluxul net al investiţiilor străine directe, mil. dolari SUA 2007 2008 2009 2010 2011

Investiţiile străine directe în economia naţională – total

541,26

711,46

145,33

197,41

274,0

inclusiv: capital social 227,38 441,7 161,56 156,98 143,9

din care sectorul bancar 39,98 30,06 25,45 34,03 7,64 alte sectoare 187,4 411,64 136,11 122,95 136,26

venit reinvestit 112,81 98,7 -11,56 14,55 94,42 din care sectorul bancar 27,57 22,68 -21,48 -24,66 18,61 alte sectoare 85,24 76,02 9,92 39,21 75,81

alt capital 201,07 171,06 -4,67 25,88 35,68 creanţe faţă de investitorii străini 5,24 -15,15 10,18 -4,09 -13,21 angajamente faţă de investitorii străini 195,83 186,21 -14,85 29,97 48,89

Investiţiile străine directe/PIB, % 12,29 11,75 2,67 3,40 3,91

Sursa: Banca Naţională a Moldovei

Referitor la ponderea investiţiilor străine în PIB (tab. 2), pe parcursul perioadei analizate (2007-2011), acest indice a fost instabil. Astfel, dacă în anul 2007 cota parte a investiţiilor străine directe în PIB a sporit pînă la 12,29%, iar în anul 2008 s-a menţinut la nivelul de 11,75%, atunci în rezultatul crizei mondiale şi micşorării fluxului investiţiilor străine, acest indice a scăzut pînă la 2,67%, în anul 2009. Ulterior, în anii 2010-2011, în urma înviorării activităţii investitorilor străini, cota parte a investiţiilor străine directe în PIB a început să se majoreze şi a constituit 3,91%.

Unele elemente importante pentru asigurarea producerii de bunuri şi servicii constituie investiţiile în active materiale pe termen lung, precum şi investiţiile străine directe. În scopul soluţionării problemelor de restructurare şi creştere sustenabilă a economiei în perspectiva pe termen lung, este necesar de a asigura sporirea stabilă ale acestora. Oscilaţiile acestor indicatori în ultimii 6 ani şi dinamica PIB-ului sînt reflectate în diagrama 2.

Diagrama 2. Evoluţia comparativă a investiţiilor în active materiale, al fluxului net de ISD şi a PIB

Sursa: Biroul Naţional de Statistică şi Banca Naţională a Moldovei

0,0

50,0

100,0

150,0

200,0

250,0

2006 2007 2008 2009 2010 2011

Ritmul de creştere a investiţi i lorîn active materiale,%

Ritmul creşteri i fluxului net alinvesti ţi i lor străine,%

Ritmul de creştere PIB,%

- 6 -

Analiza situaţiei cu investiţii străine directe, atrase în Republica Moldova pe parcursul anului 2011

Aşadar, investiţiile în active materiale pe termen lung înregistrează un ritm stabil de creştere care a oscilat între 121,9 - 124% în perioada 2006 - 2007, ulterior, a început diminuarea acestuia, care în anul 2009 a constituit 33,5%, ca mai apoi iarăşi să crească la valoarea de 109,3% în anul 2011.

În acelaşi sistem de referinţă se poate observa, că ritmul creşterii fluxului net al investiţiilor străine directe înregistrează atît perioade de descensiune, cît şi de ascensiune, ajungând la cota maximală de 209,4% în 2007, iar pe parcursul perioadei 2008-2009 să scadă de cca. 10,3 ori1, ca mai apoi pe parcursul anilor 2010-2011 să se majoreze de aproximativ 6,8 ori2 .

Se apreciază nefavorabil evoluţia ritmului de creştere a investiţiilor în active materiale şi a investiţiilor străine directe pe parcursul anului 2009, drept urmare a crizei economice, cînd acestea au înregistrat punctul critic minimal în evoluţie, ceea ce semnifică, că investiţiile străine directe practic nu au „alimentat” creşterea investiţiilor în active materiale. Aşadar investiţiile în active materiale au fost efectuate din contul surselor locale. Ulterior, trendul a fost pozitiv şi volumul anual al investiţiilor în active materiale pe termen lung a constituit 15198,5 mil. lei. Totuşi, acest volum constituie circa 87-85% din cel înregistrat în anii 2007-2008.

Stocul de investiţii străine directe acumulat la 31 decembrie 2011 a fost evaluat la 3163,3 mil. dolari SUA (majorîndu-se pe parcursul anului cu 9,9%), din care: participaţiile la capital – 1992,8 mil. dolari SUA, venitul reinvestit – 436,6 mil. dolari SUA şi creditele intragrup (alt capital) – 733,9 mil. dolari SUA.

Analizînd datele statisticii internaţionale, remarcăm că există indicatori ce evaluează imaginea Republicii Moldova în diferite clasamente. Unul dintre aceşti indici este indicele "libertatea economică", calculat de către “Heritage Foundation”, ce caracterizează situaţia economică a Republicii Moldova şi atractivitatea acesteia pentru investitori. Potrivit datelor acestei organizaţii pentru anul 2012, scorul libertăţii economice pentru Republica Moldova este de 54.43 puncte, determinînd ca economia naţională să ocupe locul 124 din 179 de ţări cercetate. Republica Moldova se situează pe locul 40 printre 43 de ţări din regiunea Europei, iar scorul în ansamblu este sub valorile medii regionale şi mondiale (66,1 şi respectiv 59,5).

Poziţia Republicii Moldova a scăzut cu 1,3 puncte faţă de anul precedent, reflectând scoruri mai mici în patru din cele 10 componente ale libertăţii economice, şi anume libertatea contra corupţiei, libertatea comerţului, libertatea monetară şi cheltuielile guvernamentale, creşteri înregistrând libertatea de afaceri, libertatea

1 De la 209,4% în anul 2007 pînă la 20,4% în anul 2009. 2 De la 20,4% în anul 2009 pînă la 138,8% în anul 2011. 3 Economia ţărilor care au acumulat între 50 – 59,9 puncte, este caracterizată, potrivit clasificării Heritage Foundation, ca "mostly unfree"

- 7 -

Analiza situaţiei cu investiţii străine directe, atrase în Republica Moldova pe parcursul anului 2011

muncii şi cea fiscală. Cît priveşte libertatea investiţională, Moldova deţine 35 de puncte, rămînînd la acelaşi nivel comparativ cu anul precedent.

În ultimii ani, guvernul a pus în aplicare măsuri de îmbunătăţire a transparenţei şi de reglementare generală a mediului de întreprinzător. Recentele reforme fiscale au făcut regimul fiscal destul de competitiv, investitorii străini şi autohtoni fiind trataţi în mod egal.

Concomitent cu progresele înregistrate ale Republicii Moldova, constatăm şi elementele negative descrise de către indicele nominalizat, printre care sistemul judiciar vulnerabil la interferenţele politice şi corupţie, protecţia drepturilor de proprietate, etc., ceea ce subminează perspectivele unei dezvoltări economice pe termen lung semnificative şi dinamice.

Tab. 3. Republica Moldova în comparaţie cu ţările din regiune după indicele

„libertatea economică” pentru anul 2012

Sursa: www.heritage.org

După atragerea investiţiilor străine directe pe cap de locuitor, conform datelor statisticii internaţionale (tab. 4) putem spune, că înaintea Republicii Moldova se plasează atît ţările UE cît şi ţările CSI. La finele anului 2010 acest indicator a avut valoarea de 809 dolari SUA (în anul 2000 – 123,5 dolari SUA).

Totuşi, ţările precum Lituania, Slovacia, Slovenia, Letonia, Macedonia şi Costa Rica, asemănătoare după teritoriu şi numărul populaţiei cu Republica Moldova şi care de asemenea nu dispun de resurse naturale, au înregistrat un volum mai semnificativ de investiţii străine directe.

Comparativ cu Macedonia soldul investiţiilor străine directe pe cap de locuitor pentru Republica Moldova a fost de 2,3 ori mai mic, iar fluxul de investiţii străine directe pe cap de locuitor în anul 2010 de 1,8 ori mai mic.

Dacă de comparat cu indicatorii ţărilor-vecine România şi Ucraina, atunci soldul investiţiilor străine directe pe cap de locuitor în România a fost de 4,9 ori, iar fluxul de 2,6 ori mai mare, comparativ cu Ucraina de 1,4 ori şi 2,6 ori mai mare, respectiv.

Tab.4. Republica Moldova comparativ cu ţările lumii în anul 2010

Indicele „libertatea economică” Ţara locul punctajul

inclusiv indicele „libertatea

investiţională” Macedonia 43 68,5 60 Lituania 23 71,5 80 România 62 64,4 80 Albania 57 65,1 65 Moldova 124 54,4 35 Ucraina 163 46,1 20 Rusia 144 50,5 25 Belarus 153 49,0 20

- 8 -

Analiza situaţiei cu investiţii străine directe, atrase în Republica Moldova pe parcursul anului 2011

Ţara

Teritoriul,

mii km2 Populaţia,

mil.

Persoane

Fluxul ISD,

mil. dolari

SUA

Soldul ISD,

la sfîrşitul

perioadei,

mil. dolari

SUA

Fluxul

ISD pe

cap de

locuitor,

dolari

SUA

Soldul ISD pe

cap de

locuitor, dolari

SUA

Macedonia 25,7 2,04 207,46 3799,0 101,7 1862,3

Lituania 65,2 3,21 748,45 14110,0 233,2 4395,6 România 238,4 20,25 2941,00 80160,0 145,2 3958,5 Ucraina 603,6 45,62 6495,00 52310,0 142,4 1146,6 Moldova 35,8 3,56 197,4 2879,6 55,4 809 Slovacia 48,8 5,41 553,14 52200,0 102,2 9648,8 Slovenia 20,3 2,05 366,16 15730,0 178,6 7673,2

Letonia 64,6 2,22 369,00 11710,0 166,2 5274,8 Kazahstan 2.717,3 16,4 10676,75 83300,0 651,0 5079,3 Costa Rica 51,1 4,3 1465,63 13920,0 340,8 3237,2

Sursa: www.unctad.org

Republica Moldova se bucură de unele avantaje competitive, printre care putem menţiona:

- acordurile cu ţările UE, ţările CSI şi unele ţări balcanice (oferă posibilitatea de a livra mărfurile moldoveneşti pe aceste pieţe fără taxe vamale),

- sistemul bancar şi monetar stabil, - amplasarea ţării la hotar cu Uniunea Europeană şi CSI (accesul la o piaţă de circa

800 mil. consumatori), - o reţea dezvoltată de telefonie mobilă şi telecomunicaţii, - un regim fiscal preferenţial (povara fiscală nu se resimte atît de puternic ca în

ţările vecine), - o forţă de muncă relativ ieftină.

-Totuşi, necătînd la existenţa acestor beneficii volumul investiţiilor străine atrase este încă relativ scăzut.

În alt clasament internaţional, conform Raportului „Doing Business” 2012 al Băncii Mondiale, Republica Moldova a avansat cu 18 poziţii în ratingul mondial al ţărilor care şi-au îmbunătăţit mediul de afaceri, plasîndu-se pe locul 81 din 183 de ţări (conform Raportului „Doing Business” 2011, Republica Moldova se situa pe locul 99). Conform raportului respectiv Moldova a avansat la majoritatea indicilor, devansînd la indicii privind protejarea investiţiilor, plata taxelor şi îndeplinirea contractelor. E de remarcat şi faptul, că practic toate statele din regiune au devansat în clasament, cu excepţia Macedoniei (+12) şi Rusiei (+4). Această schimbare denotă faptul, că Republica Moldova a reuşit să promoveze, în comparaţie cu statele din regiune, reformele orientate spre crearea condiţiilor favorabile pentru mediul de afaceri. Totodată, raportul identifică ca rămîn a fi deosebit de împovărătoare pentru activitatea agenţilor economici următoarele domenii: primirea licenţelor pentru construcţii

- 9 -

Analiza situaţiei cu investiţii străine directe, atrase în Republica Moldova pe parcursul anului 2011

(poziţia 164), conectarea la energie electrică (160), desfăşurarea operaţiunilor de export-import (poziţia134), protecţia investitorilor (poziţia 111).

Tab.5 Republica Moldova în comparaţie cu ţările din regiune conform raportului Doing Business 2012

Economy

Ease of Doing

Business Rank

Starting a

Business

Dealing with

Constru-ction

Permits

Getting electricity

Regis- tering

Property

Getting Credit

Protec-ting

Inves-tors

Paying Taxes

Trading Across

Borders

Enforc-ing Cont racts

Closing a Business

Lituania 27 101 47 81 7 48 65 62 28 15 40 Macedonia 22 6 61 121 49 24 17 26 67 60 55 România 72 63 123 165 70 8 46 154 72 56 97 Belarus 69 9 44 175 4 98 79 156 152 14 82 Albania 82 61 183 154 118 24 16 152 76 85 64 Moldova 81 88 164 160 18 40 111 83 134 26 91 Rusia 120 111 178 183 45 98 111 105 160 13 60 Ucraina 152 112 180 169 166 24 111 181 140 44 156

Sursa: www.doingbusiness.org

Totodată, în pofida subiectivităţii acestor rating-uri, mulţi investitori ţin cont de acest factor în procesul de estimare a locaţiei pentru plasarea investiţiilor. De aceea, una din sarcini constă în depunerea efortului pentru îmbunătăţirea poziţionării Moldovei în aceste clasamente.

În vederea dezvoltării continuă a economiei naţionale şi asigurării unei dezvoltări social-economice durabile a ţării, Ministerul Economiei îşi concentrează eforturile pentru atragerea investiţiilor străine strategice. În privinţa unor astfel de proiecte, este extrem de important de a asigura un suport administrativ şi de consulting, în special în domeniile care au potenţial semnificativ şi un efect multiplicator considerabil, orientat spre o dezvoltare echilibrată atît a întregii economiei, cît şi a unor ramuri ce dispun de perspective durabile pentru export: servicii şi produse IT, industrie constructoare de maşini, energetică, electronică, bio+nano tehnologii, ceea ce ar crea o imagine pozitivă a Moldovei, ca loc atractiv pentru plasarea investiţiilor.

În prezent, unele schimbări geopolitice legate de evenimentele din Orientul Apropriat şi Africa, de procesele de globalizare şi de cooperare cu ţările CSI şi Europa de Est, de dezvoltarea dinamică a unui şir de ţări în curs de tranziţie, precum şi legate de creşterea economică la nivel mondial, face Republica Moldova tot mai atractivă din punct de vedere investiţional.

Aşadar, se poate de remarcat o tendinţă în anul 2011, atunci cînd în mod vădit se manifestă interes din partea marilor companii străine în vederea investirii în Republica Moldova.

Astfel, compania germană "Draexlmaier", care a construit în luna mai 2011 a doua fabrică pentru producerea cablurilor auto, se pregăteşte să construiască cea de-a

- 10 -

Analiza situaţiei cu investiţii străine directe, atrase în Republica Moldova pe parcursul anului 2011

treia fabrică din Republica Moldova. Construcţia este planificată pentru anul 2013. Compania americană "Lear", care produce în Ungheni componente pentru autoturisme, la fel este în căutarea unui loc pentru a construi cea de-a doua fabrică, mult mai mare decît prima.

La sfîrşitul anului precedent, compania austriacă GEBAUER & GRILLER GmbH a decis să construiască în mun. Bălţi o fabrică pentru producerea cablajului destinat domeniului constructoare de maşini. Continuă realizarea planurilor sale investiţionale compania "Danube Logistics", care a finalizat în luna decembrie anul trecut, construcţia primei etape a terminalului cargo de la Giurgiuleşti.

Pe parcursul anului Ministerul Economiei, Administraţiile zonelor economice libere au iniţiat o serie de negocieri cu reprezentanţi marilor companii din SUA, Europa şi Asia, care au examinat posibilitatea realizării proiectelor sale investiţionale în Republica Moldova.

Direcţia politici investiţionale şi de promovare a exportului