Investitiile in Industria Petrolului

16
INVESTITIILE ÎN INDUSTRIA PETROLULUI, O SANSĂ DE RELANSARE RAPIDĂ A ECONOMIEI ROMĂNESTI Pornind de la considerentele evidentiate in recenta strategie de dezvoltare durabilă a sectorului energetic, sectorul petrolier va rămâne încă mulă vreme un sector de bază a industrie românesti, pentru care interesul national este deja bine precizat. Restructurarea acestuia generează, odată cu dezvoltarea mediului concurential si o îmbunătătire a performantelor economice ale subramurilor prelucrătoare, care se pretează la competitie, precum si reglementarea eficientă a activitătilor de transport prin conducte, asigurând în final o îmbunătătire a performantelor economice din intreaga economie. Sintetic, obiectivul fundamental al acestei strategii poate fi exprimat prin „O Românie curată, sigură din punct de vedere economic si energetic”, obiectiv care se fundamentează pe patru piloni : ° Integrarea României în structurile europene si realizarea strategiei privind: piata enegetică; protectia mediului si promovarea unor surse de energie regenerabile cu pondere în balanta de resurse primare. ° Dobândirea, de către tara noastră, a statului de “nod energetic si financiar” regional pentru tările balcanice si cele riverane Mării Negre. ° Realizarea securitătii energetice pe termen lung a României, prin promovarea eficientei energetice la performantele europene, în paralel cu încheierea unor contracte de lungă durată cu partenerii din Federatia Rusă. www.referat.ro

description

Investitiile in Industria Petrolului

Transcript of Investitiile in Industria Petrolului

INVESTITIILE ÎN INDUSTRIA PETROLULUI, O SANSĂ DE RELANSARE

RAPIDĂ A ECONOMIEI ROMĂNESTI

Pornind de la considerentele evidentiate in recenta strategie de dezvoltare durabilă a sectorului energetic, sectorul petrolier va rămâne încă mulă vreme un sector de bază a industrie românesti, pentru care interesul national este deja bine precizat. Restructurarea acestuia generează, odată cu dezvoltarea mediului concurential si o îmbunătătire a performantelor economice ale subramurilor prelucrătoare, care se pretează la competitie, precum si reglementarea eficientă a activitătilor de transport prin conducte, asigurând în final o îmbunătătire a performantelor economice din intreaga economie.

Sintetic, obiectivul fundamental al acestei strategii poate fi exprimat prin „O Românie curată, sigură din punct de vedere economic si energetic”, obiectiv care se fundamentează pe patru piloni :

° Integrarea României în structurile europene si realizarea strategiei privind: piata enegetică; protectia mediului si promovarea unor surse de energie regenerabile cu pondere în balanta de resurse primare.

° Dobândirea, de către tara noastră, a statului de “nod energetic si financiar” regional pentru tările balcanice si cele riverane Mării Negre.

° Realizarea securitătii energetice pe termen lung a României, prin promovarea eficientei energetice la performantele europene, în paralel cu încheierea unor contracte de lungă durată cu partenerii din Federatia Rusă.

° Dezvoltarea, pe baza strategiei energetice, a unui model social românesc, compatibil cu cel european materializat prin cresterea accentuată a solidaritătii nationale si sociale, a justitiei si echitătii sociale, a accesului generalizat la serviciile publice.

Prezenta comunicare se înscrie pe coordonatele de dezvoltare a sectorului energetic, care materializează acest obiectiv fundamental si care va permite României să devină, în următorii ani, un important centru pe piata europeană a energiei.

www.referat.ro

1.COORDONATE ACTUALE DIN PIATA PETROLIERĂ INTERNĂ RACORDATĂ LA PIATA EUROPEANĂ

Pe plan mondial piata petrolului se află din nou în actualitate datorită unor factori obiectivi si subiectivi precum :

° Cresterea economiei mondiale cu un ritm mediu anual de peste 4% ;

° Pretul ridicat al titeiului, depăsirea pragului de 50$/baril, în iarna viitoare se estimează depăsirea pragului de 60$/baril. Pentru economia românească această crestere înseamnă o factură energetică cu 1,5 miliarde mai mare, iar deficitul de cont curent ar depasi 7% din PIB ;

° Instabilitatea politică din Orientul Mijlociu si atacurilor teroriste din Arabia Saudită si Irak;

° Cresterea consumului energetic a Chinei, capabilă să sustină o dezvoltare economică cu un ritm mediu anual de peste 9%.

În acest context abordarea pietei interne trebuie să reflecte atât strategia de dezvoltare durabilă a sectorului cât si influentele majore din piata mondială. Restrictiile interne retinute în strategia natională de dezvoltare durabilă permit definirea a cel putin trei priorităti definite de :

° materializarea conceptului „interes national – securitate energetică” , prin alegerea surselor de energie din piata unică europeană si din bazinul caspic, în functie de evolutia preturilor titeiului, gazelor naturale si suportabilitătii consumatorului roman, după trecerea la moneda unică europeană;

° filozofia strategiei care sustine procesul integrării României în structurile europene, expasiunea produselor românesti în Balcani si tările riverane Mării Negre (inclusiv in Federatia Rusă) , si câstigarea statului de “condensator energetic si financiar” în minimum 5 ani.

° dezvoltarea durabilă a economiei românesti, materializată prin diminuarea intensitătii energetice si cresterea eficientei în valorificarea resurselor primare prin eliminarea decalajelor dintre eficienta energetică internă si cea din tările vest-europene.

1.1 Coordonate actuale

În acest cadru piata internă a resimtit puternic frământările din piata mondială, chiar dacă România are traditii vechi în exploatarea câmpurilor petroliere, fiind prima tară din lume producătoare de titei.

Din 1857 până în prezent industria petrolieră românească a asigurat o productie de 715 milioane tone titei si 1070 miliarde m.c. de gaze naturale, iar pe teritoriul tării noastre au fost săpate 25000 de sonde de exploatare, dintre care 400 au depasit adâncimea de 4000m. În paralel, s-au efectuat prospectiuni geofizice, pentru identificarea de zăcăminte noi pe întregul teritoriu al tării noastre, chiar daca cele 500 de structuri petroliere si gaze românesti sunt, in general, de dimensiuni mici sau medii, dar foarte numeroase.

Dupa ultimile studii finalizate, în subsolul tării noastre au rămas încă 30-40% acumulări de petrol si gaze ne identificate, procentaj relativ mare dacă ne raportăm la totalul zăcamintelor explorate si exploatate, care fac obiectul cercetarilor, in diferite regiuni ale tării si in platoul Mării Negre.

Mărimea acestor rezerve de titei (peste 5% din rezerve europene) oferă României o pozotie centrală in cadrul tărilor europene.

Tabelul 1 : Principalele tări europene, detinătoare de rezerve de titei în milioane barili

1999 2000 2001 2002 2003Norvegia 10.900 10.800 9.448 9.448 10.265Marea Britanie 5191 5150 5002 4930 4715Danemarca 943 1069 1069 1113 1347România 1.426 1.426 1.426 956 956Italia 622 622 622 622 622

Sursa : GH. CONSTANTINESCU – Dezvoltarea durabilă a industriei petroliere si a petrochimiei românesti , Bucuresti 2004

Pentru punerea în valoare a acestor rezerve în ultimii ani s-au executat lucrări de exploatare pentru petrol si gaze, pe baza unor acorduri legale, în valoare de peste 400 mil USD, din care companiile străine au investit peste 250 mil USD.

Actualul cadru legal oferă posibilitatea concesionării unor câmpuri petroliere, unor investitori străini în vederea exploatării a cinci perimetre situate în Platforma Moldovenească, Platforma Moesică si în Bazinul Muresului.

O evaluare sintetică a pietei interne actuale a petrolului si titeiului (evidentiait in tabelul 2) evidentiază următoarele coordonate de bază :

• Un volum total de rezerve de titei evaluat la 128 mil tone în 2003 conform Gaffney Cline & Associates

• Productie internă de aproximativ 5,8 mil tone, mult inferioară cantităti importante

• În decembrie 2004, compania PETROM, care detinea o cotă de piată de 55% a fost privatizată, având următoarea structură a actionariatului :

- OMV 51% , Statul Român 40,74%, BERD 2%, ceilalti actionari 6,26%.

-• Cea mai mare capacitate de rafinare din tările Europei Centrale :

- capacitate de rafinare totală estimată la 22,4 milioane tone ; - 10 rafinării, din care primele 5 desin 80% din capacitatea totală de

rafinare;-

• Distributia si vânzarea de produse petroliere este liberalizată si deschisă competitiei interne ;

• Compania PETROM – OMV doreste sa-si dezvolte rapid si divizia de gaze naturale, după privatizare si sustine proiectul Nabucco ;

• Productia internă de gaze naturale se va mentine în urmatorii 8-10 ani la circa 8 miliarde de N m cubi.

Tabelul 2 : Consumul intern de titei în perioada 2000-2004

Mii tone echivalent petrol (mii tep) 2000 2001 2002 2003 2004

Total consum din care :

10801 11553 12170 10865 12767

- din productie internă

6042 6011 5810 5650 5454

- din import 4759 5542 6360 5215 7313

Sursa : Date preluate de la Institutul National de Statistică

1.2 Principalii actori din piata internă de titei : PETROM – OMV, Oil Terminal Constanta si CONPET

Petrom-ul rămâne cel mai mareboperator din piata internă de titei si gaze naturale din România, iar OMV este cunoscută ca fiind cea mai mare companie industrială listată în Austria,(cu vânzări de peste 7 miliarde de euro, la finele anului 2004 si un profit net de aproape 400 de milioane de euro).

Compania austriacă operează în 12 state si are peste 6.100 de angajati. Pe piata românească de carburanti operează cu 60 de benzinării si detine un pachet de actiuni la Rompetrol Group (proprietarul rafinăriei Petromidia). După privatizare Petrom – OMV a devenit cea mai mare companie de petrol si gaze din România, care detine peste 500 de benzinării în tară si aproape 60.000 angajati.

De asemenea compania Petrom – OMV detine si rafinăriile Petrobrazi si Arpechim si extrage anual aproximativ 5,2 milioane de tone de titei si 6 miliarde metri cubi de gaze naturale. Cota de piată a Petrom – OMV este astăzi de 45% din vânzările de benzină, iar grupul OMV a devenit actionarul majoritar.

S.C. OIL TERMINAL S.A este in prezent singurul terminal petrolier situat în Portul Constanta, destinat importului si exportului de titei si produse petroliere.

OIL TERMINAL, CONPET, SNP PETROM sunt implicate în activitatea de asistentă tehnică a Comitetului Interstate (România, Serbia – Muntenegru, Croatia) având ca scop realizarea unui traseu de pompare a titeiului din Portul Constanta în porturile Omisalj din Croatia si Trieste din Italia.

Terminalul petrolier are o capacitate totală de depozitare de 1,7 mil. m3 , sapte dane operative în Portul Constanta care permit accesul navelor petroliere cu deplasamente cuprinse între 1.000 si 150.000 tdw, rampe de descărcare – încărcare CF si auto, statii de pompare cu debite cuprinse între 100 si 2.000 m3/h.

CONPET S.A este singurul transportator prin conducte a titeiului.

2. DEZVOLTAREA SECTORULUI PETROLIER PRIN REALIZAREA OLEODUCTULUI CONSTANTA - TRIESTE

Se află într-o fază avansată aprobarea proiectului de transport al titeiului din Marea Caspică pe ruta Constanta – Trieste investitie prin care România alături de Serbia, Muntenegru, Croatia si Italia (fig. 1) va transporta peste 60 milioane tone titei/an.

Pentru acest proiect a fost elaborat studiul de fezabilitate si se apreciază ca, în cel mai scurt timp, va fi asigurată si finantarea de circa 1,5 miliarde euro (numai investitia pe teritoriul românesc).

Fig1 Proiectul INOGATE de transport al titeiului caspic

Atu-urile care impun realizarea de către Conpet a unei părti importante din această investitie sunt : gradul ridicat de specializare a angajatilor, un sistem SCADA care poate fi interconectat cu cel al conductei pan – europene, precum si existenta unui disponibil semnificativ de servicii ce poate fi asigurat de sistemul modern de telecomunicatii de care dispune societatea.

Cheltuielile anuale cu exploatarea si întretinerea conductei sunt echivalente la un barter de curca 2 milioane tone titei.

3. România nod energetic pe fluxul european de gaze naturale (fig.2)

Politica tărilor membre ale Uniunii Europene de diversificare a surselor de gaze a generat realizarea unor noi coridoare de tranzit din care cel mai important, sub aspectul cantitătilor, în perspectiva anilor 2020, este Orientul Mijlociu – Europa, v-a face din regiunea Balcanică o importantă zonă de tranzit internasional.

În sprijinul realizării acestei investitii sunt Conventiile Interguvernamentale si contractele încheiate în anii ’70 - ’90, care au stabilit fluxurile si directiile de transport gaze naturale în Balcani, documente care expiră în preajma anilor 2010 – 2015.

Fig.2 Fluxurile de gaze naturale spre tările din Uniunea Europeană

De asemenea, în sprijinul realizării acestor importante magistrale de gaze naturale concură si aprobarea parlamentului European, pe data de 13 aprilie 2005, de finalizare a

procesului de aderare a României si Bulgariei la Uniunea Europeană, ceea ce v-a conduce la modificări semnificative în ceea ce priveste politica gazelor naturale din aceste tări si realizarea proiectului NABUCCO (fig. 4 si 5).

Fig. 4 Proiectul conductei de transport gaze naturale

În perspectiva anilor 2015 – 2020 este posibil să se producă modificări ale fluxurilor de gaze naturale, prin actualele sisteme de tranzit de pe teritoriile României si Bulgariei, respectiv prin sistemele nationale de transport.

De aceea, se impune initierea unui amplu program de reenginering al SNT si sistemelor de tranzit de pe teritoriul României.

Fig.5 Traseul proiectului Nabucco prin România

Avantajele realizării proiectului Nabucco pentru România constau în : • caracterul competitiv, din punct de vedere al costului si implictit al tarifului de

transport previzionat, comparativ cu alte proiecte noi ;

• realizarea unei investitii de 1 miliard de euro în România ;

• siguranta livrărilor, dată de rezervele mari de gaze din zona Mării Caspice si din Orientul Mijlociu ;

• diversificarea livrărilor pentru pietele tintă, fată de sursele existente ;

• preluarea de către partenerii Nabucco a unor cantităti de gaze naturale pentru a acoperi partial cererea lor viitoare de gaze naturale ;

• cresterea constantă a necesarului de consum din tările europene puternic industrializate, pe fondul scăderii constante (pe termen mediu si lung) a livrărilor de gaze din zona Mării Nordului si deprecierii infrastructurii rusesti de transport al gazelor ;

• costul ridicat de livrare a gazului natural lichefiat produs de tările din Maghreb (nordul Africii).

Principalele concluzii care permit dezvoltarea viitoare a pietei interne de produse petroliere si gaze naturale, vizează realizarea următoarelor actiuni :

● materializarea conceptului "interes national – securitate energetică", prin alegerea surselor de energie din piata unică europeană si din bazinul caspic în functie de evolutia preturilor titeiului, gazelor naturale si a suportabilitătii consumatorului român dupa trecerea la moneda unică europeană ;

● dezvoltarea economică si tehnologică trebuie să aibă un ritm minim de circa 8-10% până în anul 2015 – 2020, pentru a elimina decalajele prin PIB, fată de tările europene dezvoltate, fapt ce conduce atât la cresterea eficientei în utilizarea energiei, cat si la o crestere mai lentă a necesarului total energetic ;

● filozofia strategiei energetice nationale trebuie să sustină procesul integrării României în structurile europene, expansiunea produselor românesti în Balcani si tările riverane Mării Negre (inclusiv în Federatia Rusă) , si câstigarea statutului de "condensator energetic si financiar" în minimum 5 ani, pentru a răspunde conceptului de interes national din strategia de dezvoltare generală ;

● retragerea treptată a statului din economie, cu mentinerea atributiilor directe în domeniul reglementărilor, stabilirii politicilor si a strategiilor macroeconomice si a rolului de arbitru pe piata internă, inclusiv în cea a energiei ;

● reducerea intensitătii energetice prin ajustarea corespunzătoare economiei românesti pentru a răspunde cerintelor majore din piata internă si din mega – piete (UE ; Federatia Rusă);

● dezvoltarea durabilă a economiei românesti, materializată prin diminuarea intensitătii energetice si cresterea eficientei în valorificarea resurselor primare prin eliminarea decalajelor dintre eficienta energetică internă si ceea din tările vest – europene ;

● dezvoltarea la nivel regional a burselor de energie electrică si produse petroliere, în conformitate cu ultimile directive ale Uniunii Europene.

Bibliografie :

1) Gh. Constantinescu : Dezvoltarea durabilă a industriei petroliere si petrochimiei românesti, Bucuresti, 2004

2) Stefan Răgălie : Dinamismul pietei interne a petrolului, Bucuresti, 2005

3) Academia Română : Strategia de dezvoltare durabilă a economiei românesti, Ed. Codecs, Bucuresti, 2004.

Powered by http://www.referat.ro/cel mai tare site cu referate