ANALIZA SITUATIEI Econ Fin Pe Baza Bilantului

5.1 Analiza echilibrului financiar

Cresterea gradului de complexitate a activitatii economice a întreprinderilor, în contextul mecanismelor pietei, are implicatii profunde în procesul de conducere, care nu se poate realiza pe baza de rutina, ci pe o studiere atenta a realitatii, pe o analiza stiintifica care sa faciliteze adoptarea deciziilor corespunzatoare. Ca activitate practica, analiza economico-financiara are un caracter permanent si nu constituie un scop în sine, ci un mijloc pentru atingerea unui obiectiv. Ea trebuie sa ofere solutii pentru fundamentarea corespunzatoare a deciziilor. În procesul de conducere, un mijloc de cunoastere a modului în care sunt gestionate fondurile, capitalul, precum si bunurile în care acesta este investit, îl constituie bilantul contabil. Astfel, bilantul reprezinta o sinteza de informatii contabile finale, pe baza carora se analizeaza situatia financiara a societatii comerciale. Analiza situatiei financiare constituie un ansamblu de rationamente si judecati pe baza carora se analizeaza situatia financiara a societatii comerciale. Analiza situatiei financiare constituie un ansamblu de rationamente si judecati pe baza carora se dezvaluie:

• laturile esentiale ale situatiei financiare; • legaturile dintre fenomenele financiare reflectate în cadrul

bilantului; • tendinta lor de dezvoltare. Obiectivul ei contabil este acela al cercetarii echilibrului dintre

mijloace si surse, cu scopul de a stabili masura în care s-a asigurat integritatea lor financiara, precum si capacitatea financiara a unitatii de a acoperi cheltuielile din propriile sale venituri, iar în final de a obtine profit.

Situatia financiara este o rezultanta, o expresie concentrata a situatiei economice. O situatie financiara bine echilibrata creeaza premisele materiale necesare pentru desfasurarea activitatii economice în cele mai bune conditii.

ANALIZA SITUATIEI

ECONOMICO-FINANCIARA

A ÎNTREPRINDERII PE BAZA DE BILANT

A analiza un bilant înseamna a- l descompune în partile lui componente, fie cu scopul de a studia raporturile dintre ele, fie cu scopul de a studia raporturile care exista între elementele unui bilant sau elementele mai multor bilanturi succesive. Bilantul da o orientare completa asupra mersului activitatii unitatii numai în ipoteza în care are la baza mai multe bilanturi succesive. Comparatia datelor unui exercitiu cu datele altui exercitiu, sau comparatia datelor unei unitati cu datele altei unitati, da posibilitatea analizei marimilor absolute si relative.

În analiza bilantului se folosesc mai multe procedee: �analiza bilantului pe verticala; �analiza bilantului pe orizontala; �analiza combinata. �Analiza bilantului pe verticala consta în studierea separata a

grupelor de activ si pasiv a fiecarui post care se încadreaza în grupele respective pentru a determina greutatea specifica a acestora si a modificarilor intervenite în grupele si posturile de bilant. Ea se refera la:

- analiza structurii bilantului si a modificarilor care au intervenit în continutul grupelor, capitolelor si posturilor;

- analiza situatiei stocurilor la începutul si la sfârsitul perioadei de gestiune;

- analiza creantelor întreprinderii; - analiza obligatiilor întreprinderii si a posibilitatilor de lichidare a

acestora din disponibilitatile banesti. � Analiza pe orizontala consta în examinarea grupelor si posturilor din activul bilantului, în comparatie cu cele din pasiv. � Analiza combinata a bilantului consta în folosirea concomitenta a

celor doua procedee mai sus aratate. Analiza combinata este cea mai raspândita în practica. Bilantul este instrumentul de reflectare a echilibrului financiar al întreprinderii la încheierea exercitiului. Asimetria dintre alocarile permanente (în imobilizari) si sursele permanente (capitaluri proprii si datorii financiare) au determinat constituirea unei marje de securitate denumita fond de rulment (F.R.). El este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la înfaptuirea echilibrului finantarii pe termen scurt. Relatia de calcul a fondului de rulment prin partea de sus a bilantului este:

FR = Capitaluri permanente - Active imobilizate

@ sau prin partea de jos a bilantului:

Schematic, fondul de rulment se prezinta astfel:

Active imobilizate Capitaluri permanente

Fond de rulment Active circulante

Datorii pe termen scurt

Din calcularea FR pot apare una din situatiile:

1) Capitaluri permanente > Active imobilizate, rezulta FRN > 0. Daca FRN > 0 semnificatia este urmatoarea: capitalurile permanente permit sa se finanteze integral activele imobilizate si o parte din activele circulante.

2) Capitaluri permanente < Active imobilizate, rezulta FRN < 0. Daca FRN este negativ, capitalurile permanente nu reprezinta o suma suficienta pentru a finanta integral imobilizarile. Acestea trebuie deci sa fie partial finantate prin resurse pe termen scurt.

3) Capitaluri permanente = Active imobilizate, rezulta FRN = 0. Aceasta situatie este putin probabila exprimând o armonizare totala a

structurii resurselor cu utilizarea acestora. Necesitatile de finantare ale productiei, respectiv ale ciclului de

exploatare sunt acoperite în cea mai mare parte din surse temporare corespunzatoare (datorii de exploatare: furnizori, creditori etc.). Diferenta dintre necesitatile de finantare ale ciclului de exploatare si datoriile de exploatare este numita nevoia de fond de rulment (NFR).

Daca NFR > 0 ea semnifica un surplus de nevoi temporare (ciclice)

în raport cu sursele temporare posibile de mobilizat. O atare situatie poate fi judecata ca fiind normala daca este rezultatul

unei politici de investitii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare. Astfel, nevoia de fond de rulment poate evidentia un decalaj

FR = Active circulante - Datorii pe termen scurt

Nevoia de fond de rulment = Alocari ciclice – Surse ciclice = (Stocuri + Creante) – Surse ciclice

nefavorabil între lichiditatea stocurilor si creantelor si exigibilitatea datoriilor de exploatare (s-au încetinit încasarile si s-au accelerat platile).

Daca NFR < 0, atunci ea semnifica un surplus de surse temporare în raport cu nevoile corespunza toare de capitaluri permanente. Ea poate fi apreciata pozitiv daca este rezultatul accelerarii rotatiei activelor circulante si al angajarii de datorii cu scadente mai relaxate. În caz contrar, acesta nu poate fi decât consecinta unor întreruperi temporare în aprovizionarea si reînnoirea stocurilor.

NFR difera de la un agent economic la altul, fiind influentat de numerosi factori:

• durata ciclului de exploatare fata de care NFR este direct proportional;

• valoarea adaugata. Cu cât aceasta este mai mica, cu atât creditul furnizorilor trebuie sa compenseze pe cel acordat clientilor.

• ritmul de crestere al cifrei de afaceri; NFR are o evolutie paralela.

Daca fondul de rulment la un moment dat este superior nevoii de fond de rulment, atunci excedentul de finantare se regaseste sub forma trezoreriei nete, concretizata în disponibilitati în conturi bancare si casa.

Trezoreria neta este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei

activitati eficiente. Trezoreria neta (TN) > 0 este rezultatul întregului echilibru financiar

al întreprinderii. Excedentul rezultat trebuie plasat eficient si în deplina siguranta pe piata de capital.

Trezoreria neta (TN) < 0 evidentiaza un dezechilibru financiar la închiderea exercitiului. Deficitul monetar astfel constatat a fost acoperit prin angajarea de noi credite (de trezorerie sau scont). În aceasta situatie se urmareste obtinerea celui mai mic cost al noilor credite, prin negocierea mai multor surse de astfel de capital.

Exemplificarea celor enuntate va fi prezentata pe exemplul S.C. AFM S.A. BUCURESTI, societate producatoare de bunuri alimentare.

Trezoreria neta = Fond de rulment - Nevoia de fond de rulment

Nr. Crt.

Elemente N-1 N

1. Capital propriu 13.906.139 13.949.721 2. Datorii pe termen mediu si lung - 13.400 3. Capital permanent (1 + 2) 13.906.139 13.963.121 4. Active imobilizate 12.839.974 13.016.462 5. Fond de rulment (FR )(3 – 4) 1.066.165 946.659 6. Active circulante 8.547.409 7.773.295 7. Disponibilitati 398.055 315.126 8. Active circulante fara disponibilitati (6-7) 8.149.354 7.458.169 9. Datorii curente 8.331.552 6.826.636 10. Nevoia de fond de rulment (8-9) NFR - 182.198 631.533 11. Trezoreria neta 1.248.363 315.126

Pornind de la acest tabel se poate aprecia ca S.C. AFM S.A. BUCURESTI a înregistrat un FR > 0 în cei doi ani analizati, scazând în N cu 11,21% fata de N-1. În cazul acesta capitalul permanent a reusit sa finanteze activele imobilizate. În viitor, pentru a asigura o valoare majorata a FR, se poate actiona asupra celor doi termeni ai relatiei de calcul, astfel:

1. majorarea capitalului permanent care se obtine prin: - aporturi noi ale asociatilor; - recuperarea la împrumuturi pe termen lung; - punerea în rezerva de profituri; - consolidarea împrumuturilor pe termen scurt.

2. diminuarea activelor imobilizate care se obtine prin: - majorarea fondului de amortizare în conditii posibile din punct

de vedere fiscal; aceasta masura permite cresterea autofinantarii; - cedarea unor elemente de active fixe, cu precadere din cele ce se

afla în afara procesului de exploatare.

NRF în N-1 a fost negativa, ceea ce semnifica un surplus de surse temporare, în raport cu nevoia de active circulante. Caracterul negativ poate fi determinat de o valoare adaugata slaba, o rotatie accelerata a stocurilor.

În aceasta situatie, finantarea prin credite comerciale acopera NFR într-o proportie mai mare decât sumele blocate în stocuri si creante ale clientilor.

În N NFR este de 631.522 mii lei, ceea ce semnifica ca exista un surplus de nevoi temporare. Aceasta semnifica un decalaj nefavorabil

între lichiditatea stocurilor si creantelor si exigibilitatea datoriilor de exploatare. S-a încetinit ritmul de încasari si s-a marit ritmul platitilor.

Trezoreria neta înregistreaza valori pozitive în ambii ani (situatie favorabila), dar înregistreaza o scadere cu 74,76% în N fata de N-1, ceea ce semnifica reducerea disponibilitatilor.

O asemenea situatie apare la prima vedere ca favorabila în termeni de echilibru financiar si de risc, însa pe termen mediu si lung poate fi semnul unei fragilitati potentiale. Existenta unei abundente de resurse ar putea însemna o utilizare neeficienta a acestora, ceea ce într-o perspectiva îndelungata genereaza dificultati în remunerarea capitalului si rambursarea împrumuturilor.

O asemenea apreciere trebuie formulata cu prudenta într-o conjunctura financiara caracterizata printr-o rata a dobânzii foarte ridicata, care încurajeaza firmele sa-si orienteze capitalul spre utilizarea de trezorerii mai putin riscante.

Informatiile oferite de bilant si de contul de profit si pierdere nu sunt suficiente pentru a da raspunsuri la posibile întrebari despre fluxurile financiare ale unei societati. Adesea, rezultatele diferitelor societati, asa cum apar în contul de profit si pierdere, nu sunt comparabile, datorita metodelor de evaluare diferite.

O prima încercare în eliminarea acestor deficiente a constituit-o tabloul de finantare.

Un asemenea tablou prezinta evolutia patrimoniului de la un bilant la altul, de la un exercitiu la altul prin prisma raporturilor dintre utilizari si resurse, fond de rulment si necesarul de fond de rulment, disponibilitati si trezorerie.

Logica analizei proprii Tabloului de finantare se bazeaza pe urmatoarele clasificari:

a) Clasificarea elementelor patrimoniale în utilizari si resurse:

Utilizari Resurse ♦ Cresterea activelor ♦ Diminuarea pasivelor

♦ Cresterea pasive lor ♦ Diminuarea activelor

b) Diferentierea utilizarilor si resurselor, în stabile si temporare: Utilizari stabile: ♦ distribuirile de dividende (N-1) în cursul exercitiului N.; ♦ achizitii de imobilizari corporale; ♦ cheltuieli de repartizat asupra mai multor exercitii; ♦ diminuarea capitalurilor proprii; ♦ rambursarea de datorii financiare pe termen lung si mediu.

Resurse stabile: ♦ capacitatea de autofinantare; ♦ cesiunea sau reducerea activelor imobilizate; ♦ cresterea capitalurilor proprii; ♦ cresterea datoriilor financiare pe termen mediu si lung. c) Determinarea variatiei elementelor patrimoniale ca diferenta

între soldul activelor la începutul si la încheierea exercitiului, respectiv cel al pasivelor la aceleasi momente.

Astfel, în acest sens se întocmeste bilantul diferenta.

Bilantul diferenta la …………

Specificare Bilant N

Bilant N – 1

Variatii (+, -)

d) Elaborarea bilantului functional. Un asemenea bilant are la baza o analiza a activitatii întreprinderii

prin prisma diferitelor cicluri de operatii: • operatii de investitie; • operatii de finantare; • operatii de exploatare; • operatii în afara exploatarii; • operatii de trezorerie. Pentru elaborarea tabloului de finantare este necesara calcularea

capacitatii de autofinantare. Capacitatea de autofinantare reprezinta ceea ce ramâne

întreprinderii o data ce au fost remunerati partenerii sai: - personalul (salarii); - statul (impozite si taxe); - creditorii (furnizori si alti creditori); - actionarii (dividende). Capacitatea de autofinantare se poate calcula pe baza a doua metode 1. Metoda excedentului brut de exploatare Excedentul brut de exploatare; + Alte venituri din exploatare; - Alte cheltuieli din exploatare; + Venituri financiare (exclusiv reluarile de amortizari si provizioane

cu caracter financiar); - Cheltuieli financiare (exclusiv cheltuieli cu amortizarile si

provizioanele financiare);

+ Venituri exceptionale (exclusiv cesiunile de imobilizari, cotele parti din subventiile pentru investitii virate la venituri si reluarile de amortizari si provizioane cu caracter exceptional);

- Cheltuieli exceptionale (exclusiv valoarea contabila a imobilizarilor cedate, cheltuielile cu amortizarile si provizioanele exceptionale);

- Impozitul pe profit.

= CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE A EXERCITIULUI (CAF)

2. Metoda rezultatului net contabil

Rezultatul net contabil + Cheltuielile cu amortizarile si provizioanele (exploatare,

financiare, exceptionale) - Venituri din reluari de amortizari si provizioane (de exploatare,

financiare, exceptionale) - Plus valori din cesiuni sau + minusuri din cesiuni de elemente de

activ - Cote parti din subventii pentru investitii virate la venituri = CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE (CAF)

Plecând de la formulele prezentate, în continuare vom prezenta

calculul capacitatii de autofinantare (CAF) la S.C. AFM S.A. BUCURESTI. 1) Metoda substractiva:

EBE 3.210.569+ + alte venituri din exploatare 30.993 - alte cheltuieli de exploatare 7.697 + venituri financiare 119.040 - cheltuieli financiare 2.424.655 + venituri exceptionale 58.280 - cheltuieli exceptionale 90.557 - impozit pe profit 94.097 801.876mii lei

2) Metoda aditiva:

Rezultat net 87.199 + cheltuieli cu amortizarea provizioanelor aferente

activitatii de exploatare, financiara, exceptionala 714.677

CAF = 801.876 mii lei

Deci, la S.C. AFM S.A. BUCURESTI s-a înregistrat în anul N o capacitate de autofinantare de 801.876 mii lei.

Tabloul de finantare se prezinta astfel: Partea I

TABLOUL UTILIZARII RESURSELOR PERMANENTE

(în mii lei)

Utilizari stabile N-1 N Resurse stabile N-1 N Distribuirile de dividende în cursul exercitiului

257.915Capacitatea de autofinantare a exercitiului

801.876

Achizitionari de elemente de activ imobilizat:

Cesiunile sau reducerile de elemente de activ imobilizat

§ Imobilizari necorporale - § Imobilizari necorporale - § Imobilizari corporale 1009321§ Imobilizari corporale 126.206§ Imobilizari financiare 4.979§ Imobilizari financiare - Reducerea capitalurilor proprii - Cresterile de capitaluri proprii - Rambursarea datoriilor financiare

173.200Cresterea de datorii financiare 928.081

TOTAL UTILIZARI 144415TOTAL RESURSE 928.081Variatia fondului de rulment net global (resursa neta)

Variatia fondului de rulment net global (utilizare neta)

517.334

Partea a II-a

TABLOUL VARIATIILOR FONDULUI DE RULMENT NET

GLOBAL (mii lei)

Exercitiul N

Variatia fondului de rulment net global Necesar (1)

Degajari (2)

Sold (2) - (1)

N-1

I. VARIATIILE EXPLOATARII

1. Variatia activelor de exploatare 1.1. Stocuri si productia în curs de executie 840.6171.2. Avansuri si aconturi varsate pe comenzi 9.0791.3. Creante clienti, conturi asimilate si alte

creante disponibile 1.536.838

2. Variatia datoriilor din exploatare 2.1. Avansuri si sconturi primite în cadrul

comenzilor în curs 2.370

2.2. Datorii fata de furnizori, contur asimilate si alte datorii din exploatare

2.012.393

TOTAL 2.864.459 1.536.838A. Variatia neta EXPLOATARE -1.327.621 II. VARIATIILE ÎN AFARA EXPLOATARII 1. Variatia altor debitori 4.043 2. Variatia altor creditori 8.612 TOTAL 8.612 4.043 B. Variatia neta ÎN AFARA EXPLOATARII 431 TOTAL A + B Necesar al exercitiului în fond de rulment -1.327.190 Degajarea de fond de rulment a exploatarii III. VARIATIILE TREZORERIEI 1. Variatiile disponibilitatilor 82.929 2. Variatiile concursurilor bancare curente si a

soldurilor creditoare ale conturilor 726.927

TOTAL - 809.856 C. Variatia neta TREZORERIE

Din aceasta schema globala se poate deduce relatia de echilibru financiar – functional si anume:

- 517.334 + 1.327.190 = 809.856

Din tabloul de finantare prezentat se observa ca activitatea de investitii prezinta un necesar de 517.334 mii lei (o variatie negativa a FR). Activitatea de exploatare negativa are un necesar de 1.327.190 mii lei. Deci, activitatea de exploatare, ca si cea de investitii au demonstrat ca o parte din activele lor nu-si gasesc resursele necesare în alte activitati. Se deduce ca aceste activitati îsi vor cauta resursele necesare în activitatea de trezorerie. Activitatea de trezorerie degaja o resursa temporara de 809.856 mii lei. Folosirea acestor resurse în cele doua activitati amintite poate ridica unele probleme financiare, datorita faptului ca ele au fost degajate pe un termen foarte scurt. Îngrijorator pentru S.C. AFM S.A. BUCURESTI este scaderea creantelor clientilor ce a avut repercusiuni asupra disponibilitatilor (au scazut cu 82.929 mii lei) determinând societatea sa apeleze la credite de trezorerie. Concluzie: echilibrul financiar – functional al societatii analizate este unul fragil.

5.2 Analiza rentabilitatii pe baza tabloului soldurilor

intermediare de gestiune (S.I.G.)

Pe baza contului de rezultate se poate determina o serie de indicatori valorici privind volumul si rentabilitatea activitatii întreprinderii. Constructia în trepte a indicatorilor, pornind de la cel mai cuprinzator (productia exercitiului + marja comerciala) si încheind cu cel mai sintetic (profitul net al exercitiului), a sugerat denumirea seriei lor cascada a soldurilor intermediare de gestiune. În fapt, soldurile intermediare de gestiune sunt indicatori sub forma de solduri, numite si marje, ce evidentiaza etapele formarii rezultatului exercitiului în strânsa conexiune cu structura de venituri si cheltuieli aferente activitatilor unei întreprinderi.

Variatia FR net global – Variatia NFR = Variatia trezoreriei nete

Utilizarea soldurilor intermediare de gestiune este, în practica contabila europeana, de data relativ recenta. Ea este impusa de doua cerinte majore: analiza economico-financiara a întreprinderii plecând de la datele contabile, în general, si de la documentele contabile de sinteza, în special, si functionarea contabilitatii nationale. În unele tari, stabilirea soldurilor intermediare de gestiune este obligatorie. În România nu se prevede obligativitatea întocmirii unui document care sa redea soldurile intermediare de gestiune si nici nu au lasat la dispozitia întreprinderilor o astfel de optiune. Totusi, structura contului de profit si pierdere acceptata în tara noastra permite întocmirea soldurilor intermediare de gestiune, raspunzând atât nevoilor întreprinderilor în analiza economico-financiara cât si functionarii Sistemului Conturilor Nationale. Principalele marje de acumulare utilizate în analiza financiara a unei întreprinderi industriale se calculeaza astfel: a)

b) Productia = Venituri din vânzarea+ Variatia productiei+ Productia de exercitiului productiei stocate imobilizari Contul 701 Contul 711 Contul (721 + 722)

Acest sold intermediar de gestiune permite evaluarea performantelor anuale ale întreprinderii. c)

Valoarea Productia + Marja +

Consumul exercitiului

adaugata exercitiului comerciala provenit de la terti

(b) (a) Conturile (60 – 607 + 61 + 62)

Marja comerciala = Venituri din vânzarea de marfuri - Costul marfurilor vândute

Contul 707 Contul 607

Valoarea adaugata exprima crearea sau cresterea de valoare adusa de întreprindere bunurilor si serviciilor provenite de la terti. Se mai poate determina si prin metoda remunerarii factorilor de productie, în baza relatiei:

Valoarea adaugata = Suma remunerarii factorilor de productie = Salarii si alte cheltuieli sociale Personalul +

+ Impozitele si taxele Dobânzile

Statul Bancherii

+ Amortismentul Investitorii + Rezultatul exercitiului Capitaluri proprii

d) Excedent brut = Valoare + Subventii de - Impozite, taxe si - Cheltuieli

de exploatare adaugata exploatare alte varsaminte asimilate

de personal

(c) Contul 74 Contul 63 Contul 65 Excedentul brut de exploatare este o resursa folosita de întreprindere pentru mentinerea si dezvoltarea potentialului productiv si remunerarea capitalurilor utilizate precum si statul. Acest indicator este esential în analizele de gestiune si analizele comparative între întreprinderi. e)

Rezultatul = Excedentul + Alte venituri - Cheltuieli de exploatare - Alte

cheltuieli exploatarii brut de din cu amortizarile si din

exploatare exploatare provizioanele exploatare (d) Contul 75 Contul 681 Contul 65 Rezultatul exploatarii exprima marimea absoluta a rentabilitatii activitatii de exploatare. f) Rezultatul curent = Rezultatul + Venituri financiare - Cheltuieli financiare

înainte de exploatarii impozitare (c) contul 76 conturile 66

Rezultatul curent este determinat atât de rezultatul exploatarii cât si de cel al activitatii financiare.

g)

Rezultatul exceptional = Venituri exceptionale - Cheltuieli exceptionale conturile 77 conturile 67

Rezultatul exceptional este soldul intermediar de gestiune ce situeaza rezultatul (sub forma profitului sau pierderilor) activitatii cu caracter de exceptie a întreprinderii, fie ca se refera la operatiuni de gestiune, fie la operatiuni de capital. h)

Rezultatul exercitiului

= Rezultatul curent înainte

de impozitare

± Rezultatul exceptional

- Impozitul pe profit

(f) (g) contul 691 contul 691 Rezultatul exercitiului reprezinta soldul final al contului de profit si pierdere supus repartizarii. Plecând de la contul de profit si pierdere pe N al S.C. AFN S.A. Bucuresti, vom prezenta în continuare tabloul soldurilor intermediare de gestiune. Analizând tabloul soldurilor intermediare de gestiune se pot desprinde urmatoarele aspecte:

§ Productia exercitiului a crescut în N fata de N-1 cu 10.665.045 mii lei (39%), situatie favorabila deoarece a crescut productia vânduta cu 14.462.979 mii lei (59%), în timp ce productia stocata va scadea (în N realizându-se un stocaj de 1.164.077 mii lei).

§ Valoarea adaugata a crescut în N cu 80% fata de N-1, situatie considerata favorabila. Aceasta crestere se datoreaza faptului ca productia exercitiului a sporit în N cu 39%, în timp ce consumul intermediar a crescut cu 28,38%.

§ Excedentul brut din exploatare a crescut în N cu 38,11%. Aceasta crestere considerata favorabila se datoreaza cresterii valorii adaugate cu 80% care corespunde cu dublarea impozitelor si varsamintelor asimilate si a cheltuielilor cu personalul.

§ Rezultatul din exploatare este profit, reprezentând o crestere cu 24,41% fata de anul anterior (situatie pozitiva).

§ Rezultatul curent al exercitiului înregistreaza o scadere în N cu 70,83%. Aceasta situatie se datoreaza scaderii cu 158,47% a veniturilor financiare, în timp ce cheltuielile financiare au crescut cu 81,10%. Aceasta situatie este considerata negativa datorita cheltuielilor cu dobânzile.

§ Rezultatul exceptional înregistreaza o evolutie negativa, în 1997 înregistrându-se o pierdere de 32,277 mii lei (situatie negativa pentru întreprindere).

§ Rezultatul exercitiului. Având în vedere ca rezultatul curent a scazut în N cu 70,83%, iar rezultatul exceptional este o pierdere, rezultatul exercitiului care cumuleaza cele doua rezultate prezentate anterior înregistreaza, de asemenea, o scadere cu 88,10%. Aceasta situatie este negativa pentru societate.

Desi societatea analizata a realizat în N un profit de 87.199 mii lei, situatia este alarmanta având în vedere diminuarea majora a acestuia fata de N-1 (cu 88,10%).

Pe viitor se recomanda o diminuare a cheltuielilor financiare, în special a celor cu dobânzile, care au determinat scaderea rezultatului financiar ce a avut o influenta negativa asupra rezultatului net al exercitiului.

5.3 Analiza eficientei activitatii sub forma ratelor Rentabilitatea si eficienta sunt trasaturile fundamentale ale

economiei si autonomiei financiare care angajeaza agenti economici pe calea realizarii unor profituri cât mai mari.

Eficienta economica este forma concreta cu cea mai larga sfera de actiune pe care o îmbraca rationalitatea în domeniul activitatii economice. Ea reprezinta o cerinta fundamentala care se impune oricarei activitati economice si actiunii oricarui agent economic.

O forma a eficientei este si rentabilitatea activitatii economice. Aceasta se realizeaza atunci când respectiva activitate are capacitatea de a produce profit.

Ratele de rentabilitate sunt constituite prin raportarea unui rezultat, fie la sursele angajate, fie la fluxul de activitate care l-a generat. Varietatea indicatorilor implicati în calcul face posibila determinarea unui numar, practic nelimitat, de rate ale rentabilitatii. Esential pentru analiza financiara este constituirea unui sistem de rate care, prin structura si continut, sa reprezinte un instrument de lucru util, operational si performant.

În cele ce urmeaza, se vor aborda cele mai importante rate, utilizate în practica economica:

§ rata rentabilitatii comerciale; § rata rentabilitatii economice; § rata rentabilitatii financiare.

RATA RENTABILITATII COMERCIALE arata eficienta politicii comerciale (a procesului de aprovizionare, stocare si desfacere), si mai ales a politicii de preturi.

Formula de calcul este:

100.CARE

R c = sau 100.CAR

R EXc =

în care: Rc - rata rentabilitatii comerciale; RE - rezultatul exploatarii; CA - cifra de afaceri; REX - rezultatul exercitiului.

Pentru exemplificare vom folosi datele din urmatorul tabel:

Nr. crt. INDICATORI N-1 N INDICI

1. Cifra de afaceri 26.666.871 42.568.047 1,596 2. Rezultatul din exploatare 2.024.950 2.519.188 1,244 3. Rata rentabilitatii comerciale 7,59 5,92

În anul N, societatea a înregistrat o rata de rentabilitate comerciala

inferioara celei aferente anului precedent. RATA RENTABILITATII ECONOMICE Aceasta rata masoara eficienta mijloacelor materiale si financiare

alocate întregii activitati a întreprinderii. Capitalurile asupra carora se analizeaza profitabilitatea sunt cele

angajate de întreprindere în cadrul exercitiului. Rentabilitatea economica a acestor capitaluri investite ne apare ca o

rentabilitate intrinseca ce nu tine seama de modalitatea de procurare a lor (proprii sau împrumutate). Este deci independenta de politica de finantare promovata de întreprindere.


100xkP

Rp

be =

în care: Re - rata rentabilitatii comerciale; Pb - profit brut; kp - capital permanent.

Analiza ratei de rentabilitate economica nu se poate face decât prin studierea evolutiei în timp a indicatorilor si a componentelor acestora (rezultate, capitaluri) referitoare la aceeasi întreprindere. De asemenea, rata rentabilitatii economice trebuie sa fie superioara ratei de inflatie pentru ca întreprinderea sa-si poata mentine substanta economica. Rata rentabilitatii economice trebuie sa remunereze capitalurile investite la nivelul ratei minime de randament din economie (rata medie a dobânzii) si al riscului economic si financiar pe care l-au asumat furnizorii de capitaluri (actionarii si creditorii întreprinderii). Pentru exemplificare vom folosi datele din tabelul:

Nr. crt.

INDICATORI N-1 N INDICI

1. Profit brut 744.028 181.296 0,24 2. Capital permanent 13.906.139 13.963.121 1,004 3. Rata rentabilitatii 5,35

În anul N se remarca o scadere semnificativa a ratei rentabilitatii

economice. Aceasta scadere se datoreaza diminuarii profitului brut; desi capitalul permanent a înregistrat o crestere cu 1%, aceasta este nesemnificativa fata de diminuarea profitului brut cu 76%.

Aceasta scadere a ratei rentabilitatii economice denota o ineficienta a mijloacelor materiale si financiare alocate întregii activitatii a întreprinderii.

RATA DE RENTABILITATE FINANCIARA Aceasta rata masoara randamentul capitalurilor proprii, deci al

plasamentului financiar pe care actionarii l-au facut prin cumpararea actiunilor întreprinderii. Rentabilitatea financiara remunereaza proprietarii întreprinderii prin acordarea de dividende si prin cresterea rezervelor care, în fapt, reprezinta o crestere a averii proprietarilor.


100xkP

Rpr

nf =

în care: Rf - rata rentabilitatii financiare; Pn - profit net; kpr - capital propriu. Este de dorit ca rata rentabilitatii financiare sa fie mai mare decât

rata medie a dobânzii de piata pentru a face atractive actiunile întreprinderii si a creste cursul lor bursier.

Calculul de rentabilitate financiara se prezinta astfel:

Nr. crt. INDICATORI N-1 N INDICI

1. Profit net 732.952 87.199 0,12 2. Capital propriu 13.906.139 13.949.721 1,003 3. Rata rentabilitatii

financiare 5,27 0,62

În anul N rata rentabilitatii financiare a înregistrat o scadere

semnificativa fata de N-1. Aceasta scadere arata ineficienta plasarii capitalului.

Scaderea se datoreaza diminuarii semnificative a profitului net (cu 88%) ceea ce denota o scadere a rentabilitatii firmei.

Pentru întreprinderile care coteaza la bursa se poate calcula un randament bursier al acestora cu ajutorul coeficientului de capitalizare bursiera PER.

PER =

Cursul bursier al actiunii Profitul pe actiune

PER masoara de câte ori investitorii sunt dispusi sa cumpere profitul

per actiune, permitând o comparatie a întreprinderilor din aceeasi ramura economica.

Alte rate ce mai pot fi calculate pentru a analiza eficienta unei

întreprinderi sunt prezentate în tabelul urmator: mii lei

INDICATORI FORMULA DE CALCUL N-1 N

1. Profit brut - 744.028 181.2962. Active totale - 22.237.691 20.789.7573. Cheltuieli totale - 28.768.438 41.430.9874. Venituri totale - 744.028 181.2965. Rata rentabilitatii activului total 100x

totaleActivebrutProfit

3,35 0,87

6. Rata rentabilitatii resurselor consumate 100x

totaleCheltuielibrutProfit

2,59 0,44

7.Rata rentabilitatii veniturilor 100x

totaleCheltuielibrutProfit

2,52 0,444

Se observa o scadere în anul analizat a celor trei rate calculate

anterior. Aceasta scadere s-a datorat în special diminuarii profitului brut cu 76%. Totodata se remarca o majorare a cheltuielilor totale cu 44,02% (ce afecteaza rata rentabilitatii resurselor consumate în sensul scaderii acesteia) si o diminuare a veniturilor totale cu 75,63% (afecteaza rata rentabilitatii veniturilor în sensul scaderii).

Plecând de la valorile ratelor de rentabilitate calculate, putem aprecia ca societatea prezinta o rentabilitate scazuta si este neatractiva din punct de vedere al unui investitor. În anul analizat, este îngrijoratoare tendinta de reducere a valorii ratelor de rentabilitate.

RATELE DE STRUCTURA A CAPITALURILOR Aceste rate caracterizeaza modalitatile de finantare a investitiilor

întreprinderii. Se pot grupa în: § rate ale echilibrului financiar; § rate ale îndatorarii.

Ratele echilibrului financiar sunt de fapt expresia fondului de

rulment, nevoii de fond de rulment si a trezoreriei, respectiv a importantei si evolutiei lor în timp.

a) Rata de finantare a activelor fixe evidentiaza existenta sau nu a unui fond de rulment (rfr), chiar a unui fond de rulment propriu (rfp). Este normal ca aceste rate sa fie supraunitare.

brute fixe ActivepermanenteCapitaluri

rf r = brute fixe Active

propriiCapitaluri rf r =

Calculul ratei de finantare a activelor fixe ale societatii actualizate se prezinta astfel:

Nr. crt. INDICATORI N-1 N

1. Capital propriu 13.906.139 13.949.7212. Active fixe brute 12.839.974 13.016.4623. Rata de finantare a activelor fixe 1,08 1,07

Rata de finantare a activelor fixe înregistreaza o diminuare

nesemnificativa, ceea ce înseamna ca exista resurse pentru finantarea activelor fixe.

b) Complementar cu aceste rate, se poate calcula rata de finantare a nevoii de fond de rulment (rfr), care este de preferat sa fie, de asemenea, mai mare ca 1, pentru a evidentia existenta, la sfârsitul exercitiului, a unei trezorerii nete.

rulment de fond de Nevoiarulment de Fond

rf r =


1. Fond de rulment 1.066.165 946.6592. Nevoia de fond de rulment -182.198 631.5333. Rata de finantare a NFR -5,85 1,50

În N se constata o rata de finantare a nevoii de fond de rulment

supraunitara (1,50) ceea ce reflecta existenta la sfârsitul exercitiului a unei trezorerii nete.

c) Ratele de trezorerie, de asemenea, complementare ratelor de finantare, masoara capacitatea de plata a întreprinderii (solvabilitatea pe termen scurt). O valoare supraunitara a acestor rate dovedeste ca, cel putin pe termen scurt, întreprinderea are capacitatea de a-si achita datoriile exigibile.

c1) rata capacitatii de plata a ciclului de exploatare (numita si rata de lichiditate = r1 ):

scurt termen pe exigibile Datoriicirculante Active

r1 =

c2) rata capacitatii de plata imediata (numita si rata de trezorerie imediata = ri )

exigibileimediat DatoriiitatiDisponibil

ri =


1. Active circulante 8.547.409 7.773.2952. Disponibilitati 398.055 315.1263. Datorii pe termen scurt 8.331.552 6.826.6364. Rata de lichiditate 1,03 1,145. Rata de trezorerie imediata 0,05 0,05

O rata a lichiditatii r1 > 1 ne indica existenta unor active circulante

mai mari decât obligatiile pe termen scurt si prin urmare, utilizarea unei parti a capitalului permanent pentru finantarea activitatii de exploatare.

Deci, pe termen scurt, întreprinderea are capacitatea de a-si achita datoriile exigibile.

În ceea ce priveste rata capacitatii de plata imediata ri < 1 conducând la imposibilitatea de plata a obligatiilor pe termen scurt, doar cu numerarul de casa si disponibilitatile din conturile bancare. Aceasta situatie va determina societatea la împrumuturi ce vor majora datoriile întreprinderii.

RATE ALE ÎNDATORARII Ratele îndatorarii masoara importanta îndatorarii pentru gestiunea

financiara a întreprinderii: a) rata îndatorarii, levierul (1):

1 = Datorii (pe termen lung si pe termen scurt)

Capitaluri proprii

Normele bancare impun existenta unui levier mai mic decât unu (1) pentru a acorda în continuare credite în conditii de garantie sigura.

Nr. crt.

INDICATORI N-1 N

1. Datorii 8.331.552 6.840.036 2. Capitaluri proprii 13.906.139 13.949.721 3. Levierul 0,60 0,49

Se remarca un levier mai mic decât unu (1), ceea ce indica faptul ca

datoriile sunt inferioare capitalurilor proprii, reducându-se astfel îndatorarea.

b) rata datoriilor financiare (rdf) caracterizeaza gradul de îndatorare

pe termen lung:

rdf = Datorii financiare pe termen lung Capitaluri permanente

Normele bancare impun o rata mai mica de 0,5:


1. Datorii financiare - 13.4002. Capitaluri permanente 13.906.139 13.963.1213. Rata datoriilor financiare - 0,00095

În anul N-1, neexistând datorii financiare, nu se poate calcula rata

datoriilor financiare. În anul N se observa o rata a datoriilor financiare sub 0,5 (rata

impusa de normele bancare), ceea ce înseamna ca exista resurse de finantare a acestor datorii.

c) rata creditelor de trezorerie (rct) caracterizeaza gradul de îndatorare (bancara) a activitatii de exploatare:

rct = Credite de trezorerie Nevoia de fond de rulment

Aceasta rata este complementara celei de finantare a nevoii de fond de rulment (rfn = 1 - rct) si deci caracterizeaza apelarea de catre întreprindere

la credite pentru a suplini capacitatea de autofinantare a investitiilor de exploatare.

r = Cheltuieli financiare Excedentul brut de exploatare

Aceasta rata separa întreprinderile sanatoase de cele falimentare. Daca aceasta rata este mai mare de 0,6, întreprinderea înregistreaza probleme grave de gestiune financiara si risca sa intre în stare de faliment.

De asemenea, daca cheltuielile financiare depasesc excedentul de trezorerie al exploatarii, îndatorarea devine insuportabila pentru rentabilitatea economica a întreprinderii

Calcularea acestei rate pentru S.C. AFMSA este:

0,763.210.5692.424.655

r ==

Acest rezultat este îngrijorator, firma înregistrând probleme grave de

gestiune financiare, riscând sa intre în stare de faliment. d) rata capacitatii de rambursare (rcr) exprima, în numar de ani,

capacitatea întreprinderii de a rambursa datoriile financiare.

rcr = Datorii financiare Capacitatea de autofinantare

Normele bancare impun un numar de maxim trei ani pentru

rambursarea teoretica a datoriilor financiare prin capacitatea de autofinantare.

Pentru exemplificare se va avea în vedere CAF calculata pentru întocmirea tabloului de finantare.


1. Capacitatea de autofinantare 1.131.461 801.8762. Datorii financiare - 13.4003. Rata capacitatii de rambursare - 0,02

Rata capacitatii de rambursare a datoriilor financiare ale societatii se

încadreaza în normele impuse de banca (maxim trei ani). Pentru o analiza mai profunda a ratelor de rentabilitate prezentate

se procedeaza la descompunerea lor în doua rate: • de structura valorica a cifrei de afaceri (rate de marja); • de rotatie a capitalurilor prin cifra de afaceri. Ratele de structura caracterizeaza conditiile de exploatare economica

(capitaluri consumate), iar ratele de rotatie caracterizeaza eficacitatea capitalurilor angajate de întreprindere în desfasurarea activitatii sale economice si financiare. Rate de rentabilitate = Rata de structura x Rata de rotatie a capitalurilor valorica a CA prin CA

Descompunerea ratelor de rentabilitate evidentiaza influenta a doi factori:

• un factor cantitativ (marja de acumulare); • un factor calitativ (rotatia capitalurilor).

Rata rentabilitatii economice poate fi descompusa astfel:

R1 = permanent Capital

brutProfit =

CAbrutProfit

x permanent CapitalCA

rata marjei brute rotatia capitalurilor

În continuare va fi prezentata analiza factoriala a ratei rentabilitatii economice.

Modificarea globala: ∆R1 = R11 - R10 = 1.30 – 5.35 = - 4,05 Aceasta scadere a ratei rentabilitatii economice se datoreaza

influentei:

1. modificarea marjei brute:

CAPb

∆∆

: %5435,513.906.13926.666.871

42.568.047181.296

kCA

CAP

kCA

CAP

perm0

0

0

b0

perm0

0

1

b1 −=−⋅=⋅−⋅

2. modificarea ratei de rotatie a capitalului:

permkCA

∆∆

: 1,291,92 x 004,030,1kCA

CAP

kCA

CAP

perm0

0

1

b1

perm1

1

1

b1 +=−=⋅−⋅ %

Scaderea ratei rentabilitatii economice în N fata de N-1 cu 4,05% se datoreaza scaderii marjei brute cu 5,34%, ceea ce înseamna ca cifra de afaceri nu a reusi sa acopere cheltuielile (situatie nefavorabila).

Desi rata de rotatie a capitalurilor prin cifra de afaceri a crescut cu 1,29%, aceasta nu a putut compensa scaderea marjei brute de acumulare.

Situatia este alarmanta pentru viitor, avându-se în vedere faptul ca veniturile obtinute din vânzarea marfurilor nu pot acoperi cheltuielile.

Rata rentabilitatii financiare poate fi descompusa astfel:

Rf = Profit net (Pn) Capital propriu (Cp) =

Profit net (Pn) CA x CA

Profit net Sau Analiza factoriala în primul caz se prezinta astfel: Modificarea globala: ∆Rf1 – Rf0 = 0,62 – 5,27 = -4,65%

(1) Modificarea marjei nete:

CAPn

∆∆

: 26,527,5139.906.13871.666.26

.47,0.568.42

199.87CCA

CAP

CCA

CAP

p0

0

0

n0

p0

0

1

n1 −=−=⋅−⋅

(2) Modificarea ratei de rotatie a capitalului propriu:

CAPn

∆∆

: 62,092,1.002,062,0CCA

CAP

CCA

CAP

p0

0

1

n1

p1

0

1

n1 +=−=⋅−⋅

Se constata o scadere a ratei rentabilitatii financiare cu 4,65%. Aceasta scadere se datoreaza scaderii marjei nete cu 5,27% ce nu a putut fi compensata de cresterea ratei de rotatie a capitalului propriu.

Situatia este nefavorabila pentru întreprindere aratând o ineficienta a utilizarii capitalului propriu ca sursa de finantare.

În cel de al doilea caz pentru realizarea analizei factoriale se vor folosi datele din urmatorul tabel:

Nr. crt.

INDICATORI N-1 N

1. Venituri 29.512.466 41.612.2832. Active totale 22.237.691 20.789.7573. Capital propriu 13.906.139 13.949.7214. Profit net 732.952 87.1995. Rata rentabilitatii financiare (4/3) 5,27 0,626. Viteza de rotatie a activului ( ½ ) 1,33 2,007. Prghia financiara ( 2/3 ) 1,60 1,498. Rentabilitatea neta a veniturilor ( 4/1 ) 0,02 0,002

Modificarea globala: ∆Rf = Rf1 – Rf0 = 0,62 – 5,27 = -4,65 Din analiza modificarii vitezei de rotatie a activelor totale

modificarea pârghiei financiare si rentabilitatii nete a veniturilor se constata urmatoarele:

w scaderea cu 4,65% a ratei rentabilitatii financiare se datoreaza scaderii vitezei de rotatie a activului cu 5,206 adica au scazut vânzarile pe unitatea monetara investita.

w cu cât rotatia activelor este mai mica cu atât sporeste ineficienta capitalului investit.

w modificarea pârghiei financiare în sensul diminuarii cu 0,4% înseamna o reducere a surselor împrumutate, activele putând fi finantate în mare parte din capitalul propriu.

w cresterea rentabilitatii veniturilor cu 56,1% denota eficienta activitatii de exploatare.

În vederea mentinerii sau dezvoltarii pozitiei pe piata activa, o întreprindere are nevoie de o înnoire continua a produselor si serviciilor. creativitatea si calitatea bunurilor ocupând un rol important.

Astfel, obiective le unei întreprinderi trebuie orientate catre cresterea economica, pe de o parte si autonomia financiara, pe de alta parte.

În general, aceasta lupta în mijlocul unui mediu concurential da loc la doua tipuri de obiective: cresterea economica, pe de o parte, si autonomia financiara, pe de alta parte.

La S.C. AFM S.A. activitatea economico-financiara a anului N a fost apreciata pozitiv, întrucât veniturile realizate au fost mai mari decât cheltuielile efectuate si, în consecinta, anul financiar s-a încheiat cu profit.

La obtinerea rezultatelor economico-financiare a contribuit îndeosebi conceperea si aplicarea unor strategii si politici de mentinere si dezvoltare a firmei corelarea eforturilor financiare si ale fortei de munca existente cu corelatie cu cerintele etapei pe care o parcurgem, cu transformarile si restructurarile stabilite si cu obiectivele ce urmau sa fie înfaptuite de societatea analizata.

Plecând de la bilantul contabil pe N se observa ca: • activele imobilizate au crescut cu 1,37% fata de N-1 urmare a

cresterii imobilizarilor corporale; • stocurile au crescut cu 16,79% fata de anul precedent; • o situatie favorabila este cresterea creantelor cu 22,17% atâta timp

cât sunt încasate la termenul stabilit; • o scadere importanta se remarca în cadrul rezultatului exercitiului de

la 732.952 mii lei în N-1 la 87.199 mii lei în N, o scadere cu 88,10%; • datoriile firmei înregistreaza o scadere cu 17,90% fata de N-1. Profitul societatii în N ar fi fost mai mare daca nu s-ar fi confruntat cu

situatii deosebite, ce merita luate în consideratie pentru exercitiul 2000: • dobânzile extraordinar de mari la creditele primite; • aprovizionarea neritmica a materiei prime de baza datorata

scumpirilor de preturi la materii prime si materiale; • cresterea preturilor la energie, combustibil si la alte servicii; • scaderea puterii de cumparare a populatiei, a produselor din carne si

în primul rând a preparatelor. Cu toate acestea, în anul financiar N firma a realizat un volum de

venituri de 41.430.987 mii lei, cu un profit brut de 181.296 mii lei, din care se plateste impozitul pe profit de 94.097 mii lei, ramânând de repartizat un profit net de 87.199 mii lei.

În cadrul veniturilor, ponderea cea mai mare o detine venitul din productia vânduta, în procent de 90,7%, în timp ce vânzarea de marfuri prin magazine proprii este de 8,79% care este mai mica în comparatie cu spatiile si capacitatea de desfacere a magazinelor.

În cadrul cheltuielilor, ponderea cea mai mare o detin cheltuielile cu materiile prime, în procent de 35,92% si materiale consumabile, în procent de 21,59%, în timp ce ponderea salariului reprezinta un procent de 11,50%.

Pentru anul N, la creditele primite, dobânzile bancare reprezinta 5,79% din totalul cheltuielilor fata de 4,65% cât au reprezentat în anul N-1, fiind mai mari, cu toate ca la începutul anului N se prevedeau scaderi de dobânzi pentru creditele acordate de banca.

Evidenta operatiunilor economico-financiare s-a facut pe baza de acte legale tipizate, începând cu documentele de evidenta primara, situatiile

justificative, fisele analitice si sintetice, documentele ce au fost contabilizate în evidenta contabila în momentul producerii fenomenului economic în societate.

La întocmirea bilantului contabil s-au înscris date care corespund cu cele înregistrate în evidenta contabila, fiind puse de acord cu situatiile reale ale elementelor patrimoniale stabilite pe baza de inventar.

În cadrul societatii preocuparile permanente trebuie orientate pentru: • mentinerea în stare de functionare a masinilor si utilajelor din

activitatea de productie, repararea unora si înlocuirea altora; • aprovizionarea si asigurarea unui mare volum de materii prime si

materiale; • repararea si întretinerea acoperisului, atât a cladirii principale de

productie a societatii, cât si a anexelor; • asigurarea unor mai bune conditii de munca si, pe cât posibil, a

reducerii efortului fizic al oamenilor; • majorarea si indexarea salariilor; • plata la timp a drepturilor salariale cuvenite salariatilor societatii; • punerea de acord a organigramei cu profilul, compartimentele si

forta de munca. Sistemul managerial trebuie sa respecte urmatoarele cerinte: • imprimarea unui caracter anticipativ; • intensificarea caracterului motivational al conducerii; • informatizarea managementului; • perfectionarea managementului firmei.

Elementele metodologice aplicate de echipa manageriala se bazeaza pe sursele de informatii furnizate de compartimentul financiar-contabil însotite de o serie de elemente de analiza economico-financiara. Aceste date sunt necesare managerului societatii pentru a dirija cu eficienta activitatea economica spre scopul propus, deci spre un profit maxim.

În concluzie, putem afirma ca societatea analizata se afla într-o situatie financiara instabila, prezentând un risc ridicat, orice perturbare aparuta în procesul de încasare a clientilor, corelate cu exigibilitatea unor datorii ce nu pot fi amânate, pot genera efecte deosebit de grave.

De aceea, pentru viitor, se propune gasirea unor noi surse de finantare, a unor piete de desfacere, dublate de un management eficient si apt sa ia masuri curente pentru restructurarea activitatii societatii.

ANALIZA SITUATIEI Econ Fin Pe Baza Bilantului

Documents

Transcript of ANALIZA SITUATIEI Econ Fin Pe Baza Bilantului