7/29/2019 Analiza psihologica a depozitiilor victimei

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-psihologica-a-depozitiilor-victimei 1/2

Analiza psihologica a depozitiilor victimei

Depoziţiile părţii vătămate constau din relatarea împrejurărilor referitor la evenimentulinfracţiunii şi sunt calificate drept probe. Pornind de la obligaţia anchetatorului penal, a

 procurorului şi instanţei de judecată de a aprecia probele, conducându-se de prevederile legii,dar şi de cunoştinţele care le-ar putea facilita procesul de stabilire a caracterului lor, analiza

 psihologică a depoziţiilor victimei se prezintă ca un mod de evaluare a informaţiei şi decalificare a ei: veridică, falsă sau eronată.

Informaţia oferită de victimă este în multe cazuri unicul izvor al argumentelor de careva dispune iniţial anchetatorul. Această informaţie se deosebeşte faţă de alte mijloace de

 probă prin calitatea subiectului care o oferă, calificarea procesuală şi prin conţinut. Subiectuleste persoana căreia i-a fost adus un prejudiciu şi unul din participanţii la proces. Victimaurmăreşte scopul reparării daunei aduse, satisfacerii drepturilor garantate prin lege. De aceeaea este o parte interesată de rezultatele cercetării. Victima, fiind o parte a procesului, poateutiliza informaţia deţinută nu doar în scopul determinării persoanei infractorului, dar uneori şiîn cel al ascunderii unor amănunte, sau al apărării personale. Din aceste considerente rezultăatitudinea victimei în raport cu cercetarea: de la interesarea în stabilirea adevărului şidepistarea infractorului, până la indiferenţă sau chiar o poziţie negativă faţă de anchetă,

manifestată în ascunderea informaţiei. Iată de ce psihologia judiciară consideră necesar studiul personalităţii victimei şi al caracterului informaţiei depuse de aceasta.Victima este informată despre drepturile şi obligaţiile personale în cadrul anchetei.

Anchetatorul este obligat să-i asigure condiţiile necesare unei informări cât mai complete şi posibilitatea de a-şi expune atât observaţiile, cât şi viziunile proprii:

 þ cu referinţă la circumstanţele în care a decurs infracţiunea (timp, loc etc.); þ la persoanele implicate în infracţiune şi rolul fiecăreia; þ la caracterul şi dimensiunile pagubei pricinuite; þ la relaţiile personale cu infractorul, partea vătămată şi, eventual, cu martorii.Luând în consideraţie situaţia psihologică deosebită a victimei, este nevoie de a colecta

toată informaţia depusă de aceasta, iar mai apoi de a o diviza în material factologic, concluzii

şi consideraţii proprii, fără referinţă la eveniment, momente relatate fals sau eronat.Analiza psihologică a informaţiei prevede două aspecte: þ cercetarea calităţilor psihice ale victimei: a temperamentului, afectivităţii,

voinţei, capacităţilor senzorial-perceptive, mnezice, raţionale, care îşi punamprenta asupra conţinutului depoziţiilor. Astfel, se impun a fi analizate patruetape specifice procesului de formare a informaţiei relatate de victimă.

Prima etapă - recepţia senzorial-perceptivă a evenimentului, obţinerea informaţiilor  prin realizarea unor procese psihice: senzaţii şi percepţii. Calitatea receptării este determinatăde mai mulţi factori: starea organelor de simţ, vârsta persoanei (copiii şi bătrânii aucapacitatea de a recepta prin prisma unor imagini greşite), diverse deficienţe. Calitatea

 percepţiei va fi determinată de:

 þ activitatea sistemului nervos central - nişte deficienţe psihice (de exemplu,inteligenţa scăzută, anumite patologii ale organelor de simţ) pot diminuaintegritatea percepţiei;

perfecţiunea organelor de simţ - o acuitate scăzută a acestora va determina creareaunei informaţii lacunare;

 þ fenomenele cunoscute vor fi percepute mai complet, cele noi - distorsionat, cuomiteri sau adăugiri de detalii;

 þ iluzii - care vor duce la deformări subiective ale distanţelor, timpului,dimensiunilor;

 þ timp - o percepţie de durată a obiectului, fenomenului va da o imagine maiadecvată, una care a dispus de mai puţin timp - eronată, incompletă;

 þ atenţia - persoanele cu o atenţie dezvoltată vor percepe mai complet, cu maimulte detalii;

 þ apercepţia - calităţile profesionale vor facilita percepţia;

1

7/29/2019 Analiza psihologica a depozitiilor victimei

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-psihologica-a-depozitiilor-victimei 2/2

 þ diverse distorsiuni - apercepţia afectivă, efectul halo, reprezentările, stereotipiilegreşite etc.

În etapa a doua are loc sintetizarea, prelucrarea şi decodarea informaţiei receptate lanivel cortical. Ele capătă un înveliş verbal, se structurează după sens, din care rezultă unconţinut inteligibil, adecvat stimulului. La acest nivel se evidenţiază rolul experienţei,învăţării, inteligenţei. Distorsiunile involuntare care apar la această etapă ţin de reflectareatimpului, spaţiului, vitezei (timpul se scurge încet în starea de aşteptare, viteza pare mai marecând ne străduim să evităm obiectul, spaţiul mai restrâns când pericolul e evident). Pentru atesta veridicitatea în acest caz este nevoie de control al posibilităţilor de înţelegere amesajelor.

Etapa a treia - stocarea informaţiei, memorarea şi păstrarea în memorie a sensuluievenimentelor. Faptele memorate anterior se modifică pe măsura acumulării unor date noi,reamintirii unor momente (fenomenul reminescenţei). Reproducerea ulterioară poate fi uneoricu mult mai precisă decât cea dintâi. Dar capacităţile mnezice pot fi influenţate de

 particularităţile individului: de forma şi calitatea memoriei, de gradul de influenţare şi degradul de sugestibilitate al lui etc.

Etapa a patra ţine de reactualizarea informaţiei. Se referă la recunoaşterea obiectelor, persoanelor sau a situaţiilor receptate, sau la reproducerea verbală a lor. Presupune existenţa

unor reprezentări, imagini, care, reactualizate fiind, vor putea fi comparate cu obiectul, persoana etc. care a servit ca sursă, sau vor fi furnizate în formă verbală. Cu cât mai multeimagini posedă persoana, cu atât mai fidelă va fi actualizarea. Lipsa lor va provocanesiguranţă, ezitări, incertitudine, încercări de a completa logic lacunele. Pentru a actualizainformaţia se recurge la asocieri, asemănări, repere (cercetarea la locul unde a decursevenimentul infracţiunii). În cazul unor trăiri afective puternice actualizarea este afectată deuitare, care poate chiar lua forma unei amnezii. Uitarea poate surveni şi din intervalul de timplung care s-a scurs de la eveniment. O altă distorsiune este sugestibiliatea care este maimanifestă la femei, copii. Sugestibilitatea poate rezulta şi din QI redus, conformismul

 persoanei, aprecierea înaltă a statusului altuia în raport cu subaprecierea personală.Actualizarea decurge dificil şi în cazul persoanelor cu capacităţi de verbalizare

scăzute. O actualizare eronată poate avea la bază şi atitudinile persoanei care depuneinformaţie. Alţi factori determinanţi - fenomenul repetiţiei (îmbogăţirea cu detalii ainformaţiei prin formarea de asociaţii noi, legături în timp etc.), al schimbării de rol (care vaduce la mărirea zelului, la sporirea conformismului).

Informaţia poate fi apreciată cu trei calificative: informaţie certă, mai puţin certă, totalincertă.

Aspectul socio-psihologic prevede cercetarea relaţiei victimei cu inculpatul, particularităţile situaţiei conflictuale. Metodele folosite în acest scop sunt observaţia, interviul(convorbirea), generalizarea unor mărturii independente, analiza documentelor, expertiza

 psihologic-judiciară. Astfel, cunoaşterea particularităţilor victimei înlesneşte selectarea unor tactici, metode potrivite în vederea obţinerii unei informaţii veridice şi complete.

2