Analiza Procesului de Cultivare a Ciupercilor Pleurotus

8/17/2019 Analiza Procesului de Cultivare a Ciupercilor Pleurotus

1/71

CUPRINS

CAPITOLUL I..........................................................................................................................................2

Analiza procesului de cultivare a ciupercilor Pleurotus............................................................................2

1.1 Importanţa cultivării ciupercilor Pleurotus şi particularităţile lor...................................................2

1.2 pecii de Pleurotus cultivate !n "om#nia........................................................................................$

1.$ paţiile de cultură pentru ciupercile Pleurotus................................................................................%

1.& Pre'ătirea spaţiilor pentru ciclurile de cultură..............................................................................12

1.( )azele *enolo'ice ale *ormării ciupercilor....................................................................................1$

CAPITOLUL 2........................................................................................................................................1%

+la,orarea sc-emei te-nolo'ice pentru procesul de cultivare a ciupercilor Pleurotus...........................1%

2.1 +tapele te-nolo'ice.......................................................................................................................1%

2.2 c-ema te-nolo'ic......................................................................................................................1/

2.2.1 0epozitul de materii prime.....................................................................................................1

2.2.2 0epozit miceliu......................................................................................................................1

2.2.$ paţiu pre'tire su,strat.........................................................................................................1

2.2.& paţiu dezin*ectare.................................................................................................................22

2.2.( paţiu de incu,are..................................................................................................................2$

2.2.% paţiul de *ructi*icare.............................................................................................................2&

CAPITOLUL $........................................................................................................................................2

Proiectarea instalaţiei de !nclzire a -alei de cultur..............................................................................2

$.1 Clasi*icarea sistemelor de incălzire...............................................................................................2

$.2 Calculul radiatoarelor de căldură pentru !ncălzirea aerului din camerele ciupercăriei.................$

$.2.1 Camera e3perimentală............................................................................................................$

$.2.2 Camera de inoculare...............................................................................................................&2

$.2.$ Camera de !nsăcuire...............................................................................................................&$

$.2.& Camera de incu,are................................................................................................................&&$.2.( Camera de *ructi*icare............................................................................................................&%

$.$ Ale'erea centralei termice necesară !ncălzirii...............................................................................&

CAPITOLUL &........................................................................................................................................(2

Proiectarea sistemului de ventilaţie a -alei de cultură............................................................................(2

&.1 Principalele elemente ale unei instalaţii de ventilaţie...................................................................(2

&.2 Calculul de veri*icare al instalaţiei de ventilare utilizată !n -ala de producţie a ciupercăriei......./1

&.2.1 Calculul de veri*icare al ventilatorului centri*u'al utilizat pentru introducere aer proaspăt !ninstalaţia de ventilaţie....................................................................................................................../(

1


2/71

&.2.2 Calculul de veri*icare al ventilatorului centri*u'al utilizat pentru evacuare !n instalaţia de

ventilaţie..........................................................................................................................................//

4I4LIO5"A)I+...................................................................................................................................../

2


3/71

CAPITOLUL I

Analiza procesului de cultivare a ciupercilor Pleurotus

1.1 Importanţa cultivrii ciupercilor Pleurotus !i particularitţile lor

Ciupercile Pleurotus prezintă6 alături de celelalte specii de ciuperci cultivate6 o deose,ită

importanţă alimentară , *iind utilizate !n stare proaspată pentru prepararea unui sortiment diversi*icat de

reteţe culinare6 sin'ure sau !n amestec cu alte produse ve'etale6 !n special cu le'ume. 0e asemenea se

pretează la industrializare prin conservare6 sin'ure sau !n com,inaţie6 su, *ormă murată sau marinată.

0es-idratarea este o posi,ilitate de prelucrare industrială a ciupercilor6 ele re-idrat#ndu7se

,ine !n momentul preparării6 iar *ăina de ciuperci se utilizează la supe concentrate6 sau ca material

au3iliar pentru prepararea de mezeluri6 pateuri6 sosuri etc. +3tinderea culturii de ciuperci comesti,ile

reprezintă o ,ună posi,ilitate de a diminua *oametea pe 'lo,.

8aloarea terapeutică a ciupercilor se mani*estă prin rolul ener'izant şi mineralizant

pentru or'anism6 prin conţinutul !n vitamine şi săruri minerale.

Ciupercile pot *i consumate ca aliment dietetic6 deoarece nu conţin amidon6 iar

'răsimile se !nt#lnesc !n cantităţi reduse6 dar su, *ormă com,inată9 *os*atide6 lecitine6 a'aricine6

er'osterine.

e consideră ca au virtuţi antialer'ice6 anticanceroase şi au acţiuni anti,iotice.

Ciupercile reprezintă un produs a'roalimentar apreciat !n toate anotimpurile şi mai ales iarna

c#nd le'umele şi *ructele se 'ăsesc !n cantităţi mai mici.

Importanţa economic a cultivrii ciupercilor Pleurotus

Investiţiile pentru e*ectuarea culturii ciupercilor Pleurotus sunt cu (:7%:; mai

reduse *aţă de cele de la 'enul A'aricus6 necesit#nd un volum de manoperă mai mic şi măsuri mai

reduse pentru prevenirea si com,aterea a'enţilor pato'eni şi a daunătorilor6 şi sunt mai rezistente

la variaţiile de temperatură. Pentru cultura !n sistem clasic nu au nevoie de spaţii special construite6 put#ndu7se

cultiva !n amena


4/71

e cultivă pe deşeuri celulozice =su,produse> provenite din a'ricultură6 silvicultură6

industria prelucrării lemnului6 a -#rtiei şi celulozei6 industria te3tilă6 a prelucrarii plantelor

medicinale6 deşeuri de la selectarea şi condiţionarea seminţelor6 de la morărit6 prelucrarea s*eclei etc.

"andamentul e3primat prin producţia o,ţinută la 1:: ?' material celulozic este de 1:7

2&; şi c-iar mai mare sau $:7/:; *aţă de materialul celulozic iniţial =la 1(71% ?' paie se o,ţine o

producţie de 2 ?' ciuperci>.

"eprezintă un aliment proteic6 care nu conţine 'răsimi6 av#nd 'ust şi aromă deose,ite şi

care se poate consuma tot timpul anului6 c#nd celelalte le'ume se 'ăsesc !n cantităţi mici.

0upa recoltare6 ciupercile Pleurotus sunt curăţate de pam#nt6 tur,ă sau nisip6 pentru a *i

spălate mai uşor. @u se !nne'resc la atin'ere şi nu se depreciază la manipulări.

uportul celulozic uzat după valurile de creştere şi recoltare6 poate *i utilizat la *ura şi ca !n'răşămant pentru culturi !n c#mp.

u,stratul celulozic uzat după un ciclu de cultură6 *ormat din coa


5/71

Fig!! Pleurotus ostreatus Fig! " Pleurotus florida

Fig !# Pleurotus hybrid

0intre acestea Pleurotus hibrid 421 care este un -i,rid de !naltă calitate6 este cel mai solicitat

de catre cultivatori6 neav#nd nevoie de şoc termic !ntre incu,are şi *ructi*icare6 uşur#nd mult cultura.

Particularităţi ,otanice şi cerinţe pe *aze de ve'etaţie ale acestuia9

Are o pălărie de culoare cenusie cu nuanţă de ,run6 vi'uroasă6 av#nd o 'reutate medie de 2:7

$:' şi un miros caracteristic de ciupercă. +ste mult apreciată de către consumatori si se cultivă ca

atare.

Temperatura de incu,are este de 2272& C şi se realizează !n 2:722 zile6 uneori c-iar mai

scazută =1%71/ zile>. Apariţia primordiilor are loc dupa apro3imativ 2: de zile de la !nsămantare6 *iind

şi !n *uncţie de perioada de incu,are. uccesiunea valurilor de creştere este de 1:71( zile6 iar durata

perioadei de recoltare de (:7(( de zile6 !n *uncţie de temperatura şi perioada de *ructi*icare. Perioada

de ve'etaţie6 !n sistem cu te-nolo'ie monozonală6 este de (7: de zile şi se pot realiza &7( cicluri pe

an6 !n *uncţie de sistemul de cultură.

)ructi*icarea se des*ăşoară !n interval de 12722 de zile6 *iind mai accentuată la temperatura de

172:C.

Ciuperca poate *ructi*ica şi la temperaturi de 71:C =!n solarii şi alte spaţii =!ncalzite şi mai

reci>.Put#nd *ructi*ica !ntr7un interval mare al valorilor de temperatură6 -i,ridul &21 poate *i

considerat din punct de vedere termic %%criotermo&il'. Limita termică superioară este de 2(C6 iar cea

in*erioară de 12C.

La culturile din solarii !n*iinţate !n toamnă =171( septem,rie> *ructi*icarea s7a e3tins p#nă !n

primavară datorită temperaturilor mici din perioada de iarnă6 iar aceasta are loc la temperaturi de 7

1:C şi c-iar la (7%C.

)aţă de lumină are pretenţii medii6 necesit#nd intensitatea de 1(: lucsi6 respectiv montarea unui tu,

*luorescent la &7( m distanţă. Dn lipsa luminii piciorul se alun'eşte iar !n *inal apare %%coralul'

=ciuperci mici6 de*ormate>.

olicită o aera*iere de 1(: mcE-Etonă de amestec celulozic.

Conţinutul !n apă al amestecului celulozic va *i de /:; cu o reacţie sla, acidă6 pF7ul !ntre (7%6

rezultate mai ,une o,ţin#ndu7se prin *olosirea de ipsos *aţă de var6 !n amestecul celulozic.

(


6/71

Umiditatea relativă va *i de :7(;6 valori mai mari determin#nd alun'irea şi !n'roşarea

piciorului ciupercii.

"andamentul mediu e3primat !n ?' ciuperciE1::?' amestec celulozic !nsăm#nţat este de 1(7

2/;.

Procesul de cultivare a ciupercilor Pleurotus necesită cunoaşterea tuturor secvenţelor care

participă la realizarea scopului urmărit9

7 spaţiile de cultură

7 su,stratul de cultură6 componente şi pre'ătirea acestora

7 !nsăm#nţarea6 incu,area şi inducţia *ructi*icării

7 recoltarea6 sortarea6 am,alarea6 valori*icarea.

pecia

Temperatura G C

Umiditatea

relativă a

aerului=;>

"e'imul de

aeraţie Lumina

I n c u ( a r e

" e c o l t a r e m$Et

u,stratEoră

"ecoltare=toate

speciile>

Lucşi

"ecoltare

=toate

speciile>

P.Ostreatus 2272& 1271(

) #n perioadele

dintre valuri*+,)-

) #n timpul

valurilor de

recoltare*

+)+,

) #n perioadele

dintre valuri*,)1.

) #n timpul

valurilor de

recoltare*

1,)"

) #n

perioadele

dintrevaluri*

,)1.

) #n timpul

valurilor de

recoltare*

1)"

P.ostreanus F 2272( 1&722

P. *lorida 2(72 172(P. cornucopiae 2$72( 172&

P. sa


7/71

Pentru cultura ciupercilor se *olosesc spaţii de cu 27$ cicluri pe an

4. Dn sistem industrial7intensiv =modern> cu &7% cicluri pe an.

A. Spaţii de cultură folosite în sistem clasic (extensiv seonier, !ospodaresc"

Dn cadrul acestui sistem se *olosesc pentru cultură spaţii9

7 !nc-ise9 pivniţe6 'ra


8/71

Fig !' $ipuri de

localuri special amenajate

pentru cultura clasică

pe suprafeţe mici

Cele trei tipuri de localuri se pot construi cu materiale uşor de procurat din comerţ. Toate cele

trei tipuri prezintă o serie de caracteristici comune !n ceea ce priveşte dimensiunile9 au !nălţimeainterioară de 26( m6 lăţimea interioară de $ m şi lun'imea interioară de 2: m6 din care 1/ m sala de

cultură şi $ m camera tampon necesară amplasării sursei de cultură6 sortării ciupercilor şi depozitării

amestecului de acoperire. Dn *iecare din acest tip de construcţie se realizează cultura eta


9/71

Acest sistem de cultură presupune un local solid din ,eton6 cărămidă6 piatră6 cu o etanşeizare

,ună6 pentru a se putea asi'ura şi diri6 de accesul animalelor şi amplasat pe un loc ridicat !n vederea

evitării ,ăltirii apelor6 care pot de'rada rapid materialul celulozic.

Tocarea7mărunţirea9 se *ace la dimensiuni de :.(E2 cm6 cu o moară cu ciocănele şi necesită

spaţii acoperite şi *erite de intemperii.

Umezirea materialului celulozic9 prin menţinere su,mersă !n ,azine sau9 alte recipiente

=,utoaie6 cazi6 vane etc.> sau prin stropirea eşalonată a materialelor dispuse pe o pardoseală de

,eton.


10/71

Condiţii de !ndeplinit pentru o umezire corectă9 spaţiu !nc-is6 acoperit6 *erit de ploi şi zăpezi

eliminarea pericolului de !n'-eţ prin crearea posi,ilităţii de menţinere a unei temperaturi minime

de $7(C !n'-etul poate produce o sta'nare a procesului de producţie.

0ezin*ectarea termică9 prin dispunerea amestecului !n masă =vrac> !n sala de dezin*ectare6 prin

dispunerea !n lăzi suprapuse6 la temperatura de %:C6 şiEsau prin *ier,ere6 utiliz#nd vase cu una

sau două plăci per*orate =!n *uncţie de cantitatea de material>.

#$ %ona de incubare

"ăcirea amestecului celulozic şi admimstrarea amendamentelor car,onatul de calciu !n

proporţie de 27&; sau var diluat6 de consistenţa sm#nt#nii.

Dnsăm#nţarea miceliului concomitent cu administrarea car,onatului din calciu !ntr7o cuvă sau

,etonieră =27&; miceliu pe suport 'ranulat>.

"epartizarea su,stratului nutritiv celulozic !nsăm#nţat9 este ultima operaţie care se

e*ectuează !n această zonă se *ace !n lăzi pentru *ormarea ,ric-etelor6 !n tipare de lemn pentru

e3ecutarea ,iloanelor şi !n saci de polietilenă per*oraţi.

0otata cu9

Camere de incu,are !n care se menţin temperaturi de 2272&C şi ventilate de :6( sc-im,uri

aerEoră6 *ără iluminare

Instalaţii de apă şi canalizare

Posi,ilităţi de răcire a aerului introdus pentru a nu se depăşi temperatura de 2&C

Lăzile cu su,strat nutritiv se menţin aici 1272% zile !n *uncţie de tulpina cultivată şi su,stratul

nutritiv.

)$ %ona de &oc termic

+ste necesară numai pentru cultivarea ciupercii Pleurotus ostreatus care necesită un şoc termic

pentru *ormarea de carpo*ori

Lăzile cu su,strat nutritiv incu,at se transportă din zona de incu,are !n zona de şoc termic6

care este compusă din spaţii *ri'ori*ice6 !n care se pot realiza &7(C

0urata menţinerii lăzilor cu su,strat incu,at este de (71: zile

Dn perioada rece a anului zona de şoc termic este reprezentată de spaţii *ără răcire şi cu

posi,ilităţi de ventilaţie

Pentru Pleurotus florida şi Pleurotus cornucopiae at#t incu,area6 c#t şi inducţia *ructi*icării

au loc !n aceeaşi zonă6 !ntruc#t pentru *ormarea carpo*orilor nu se necesită şoc termic.

*$ %ona de inducţie &i recoltare

unt asi'urate următoarele condiţii9

1&71%C temperatura pentru cultura ciupercii Pleurotus ostreatus

1:


11/71

172(C pentru cultura ciupercilor Pleurotus florida şi Pleurotus cornucopiae instalaţie de

iluminat cu tu,uri *luorescente sau 'eamuri laterale6 ast*el ca tu,urile *luorescente se pot reduce

sau c-iar suprima

Instalaţie de apă şi canalizare

Instalaţie de ventilaţie cu capacitate de 71: sc-im,uri de aerEoră.

1.3 Pre2tirea spaţiilor pentru ciclurile de cultur

Pre'ătirea spaţiilor este o,li'atorie după şi pentru *iecare ciclu de cultură. O ,ună6 atentă şi

corectă pre'ătire in*luenţează direct des*ăşurarea normală a ciclului de cultură asi'ur#nd potenţialul

productiv al *iecarei specii.

căderea producţiilor este !n special in*luenţată de acţiunea de*avora,ilă a ,olilor şi

dăunătorilor6 iar de la un ciclu la altul se acumulează o cantitate din ce in ce mai mare de 'ermeni ai

di*eritelor ciuperci sapro*ite şi parazite.

paţiile de cultură se pre'atesc !n 'eneral ast*el9

Pentru sistemul clasic% după !nc-eierea ciclului de cultură6 se eli,erează spaţiul de materialul

celulozic nutritiv =,ric-ete>6 se curăţă localul şi se *ace o primă dezin*ecţie6 *olosindu7se produse

c-imice6 prin stropiri cu solutii de sul*at de cupru 2 ; !n amestec cu lapte de var 1: ; si *ormalina 2

;. )ormalina se poate aplica *ie prin stropire6 *ie prin evaporare6 utilizand 1:: mlEm$ de incăpere.

e răzuiesc apoi pardoselile !n aşa *el să nu ram#nă su,strat de la cultura ciclului anterior6 după carese spală pereţii şi pardoselile localurilor cu soluţii de ( ; soda calcinată şi 1:; clorura de var.

0upă e*ectuarea acestor lucrări de curăţire a localului6 spaţial se dezin*ectează din nou cu o

soluţie de insecto7*un'icid6 *ormată din sul*at de cupru $ ?'6 lapte de var 1: litri6 *ormalină 2 litri6

Fecato3 ( ; 71 ?'E1:: litri apă. oluţia se pre'ăteşte in ziua *olosirii şi se administrează cu aparate

de stropit.

Dn sistemul clasic6 acolo unde este posi,il6 şi !n sistemul intensiv se poate e*ectua dezin*ectia

termică6 cu a,uri la presiune medie p#nă la atin'erea valorilor de /( 7 : C6 timp de %7 ore. Ceamai mare e*icacitate se menţionează a o avea o com,inaţie !ntre dezin*ecţia termică şi cea c-imică6 !n

special cu *ormalină =$:7(: ml Em$E spaţiu de cultură>.

Alături de spaţiile de cultură şi o dată cu acestea se dezin*ectează stela


12/71

1., 4azele &enolo2ice ale &ormrii ciupercilor

Dn *uncţie de specia de Pleurotus6 durata de timp de la incu,are p#nă la !nceperea recoltarilor

este de 1(7$( de zile.

)azele *enolo'ice !n des*ăşurarea lor cronolo'ică de la apariţia primordiilor =după @.Bateescu6

1> sunt9

Fa(a de primordii&

- durează (7/ zile şi cuprinde inducţia *ructi*icării

- la o saptăm#nă de la apariţia primordiilor !ncepe recoltatul ciupercilor.

Fig!) *omentul apariţiilor primordiilor pe sacii cu substrat

Fa(a de cornet +de tinereţe,&

- se mani*estă după 172 zile de la apariţia primordiilor de *ructi*icare

- are loc detaşarea primordiilor !n ,uc-ete6 !n care se o,servă uşor pălăria şi piciorul ciupercilor la

*iecare individ

- nu se recoltează ciuperci.

Fig! .richetă de substrat cu ciuperci %n fa(ă de tinereţe

Fa(a de margine con/e0ă&

- mar'ine conve3ă =!ndreptată !n se mani*estă la 172 zile de la *aza de cornet de tinereţe6 !n*uncţie de temperatura spaţiului de cultură

- nu se recoltează ciuperci

12


13/71

Fa(a de margine ori(ontală +dreapta,&

- apare la 172 zile de la *aza de mar'ine conve3ă

- marc-ează !nceputul perioadei de recoltare

- ,uc-etul se recoltează !ntre'.

Fig!1 Ciuperci %n fa(a de recoltare

Fa(a de margine conca/ă&

- mar'inea concavă =mar'ine !ndreptată !n sus> apare *oarte repede după 1E2 71 zi de la *aza de

mar'ine dreaptă.

- !n această *ază a


14/71

CAPITOLUL "

5la(orarea semei tenolo2ice pentru procesul de cultivare

a ciupercilor Pleurotus

".1 5tapele tenolo2ice

Amena


15/71

"." Scema tenolo2ic6

unde 9

Fig"! 6chema

tehnologică pentru

procesul de culti/are

1(


16/71

". ".1 7epozitul de materii prime

Dn acest spaţiu se pstreaz materiile necesare pre'tirii amestecului celulozic6 !n condiţii de

prote


17/71

*iceliul pe suport clasic se produce su, *ormă de role cu 'reutatea de /:: '. La !nsăm!nţare6

rola de miceliu necesită o *ra'mentare6 pentru a se !ncorpora !n su,strat. Acest tip prezintă o cantitate

mai mică de miceliu activ şi este mai puţin disponi,il6 cu mai puţine puncte de inoculare dec!t

miceliul pe suport 'ranulat. e *oloseşte numai la !nsăm!nţarea !n cui,uri6 la cultura e3ecutată !n

*ormă de ,iloane6 administr#nd o rolă pentru 2 m2. +ste puţin atacat de dăunători6 şoareci6 melci etc.

*iceliul pe suport granulat se produce pe suport *ormat din ,oa,e de cereale9 'r!u6 orz6 secară6

mei6 !n amestec cu amendamente şi !n'răşăminte or'anice.

O condiţie esenţială a acestui tip de miceliu constă !n *aptul că este uşor dispersa,il6 miceliul ciupercii

*iind !n*ăşurat pe *iecare ,o, separat. Biceliul se livrează !n *lacoane de sticlă de 1l6 *iecare *lacon

conţin!nd :6( ?' miceliu.

Conservarea miceliului pe suport 'ranulat este limitată la cea $: de zile6 perioadă !n care va

tre,ui să *ie păstrat la temperaturi de 2 7 &.

0epozitul miceliu tre,uie să asi'ure protecţia !mpotriva radiaţiilor solare sau ploii6 !ntruc!t se

de'radează cu uşurinţă. 0acă se urmăreşte conservarea miceliului o perioadă mai mare de timp6 p!nă

la &( zile temperatura nu va tre,ui să depăşească 1.

Acesta va tre,ui să *ie6 o dată pe lună6 c!nd este 'olit6 dezin*ectat cu soluţii insecto7*un'icide9

su,limat l ;6 cloramină (;6 *ormalină 2;. !n acest depozit pentru păstrarea miceliului nu va tre,ui să

se depoziteze ciuperci sau am,ala


18/71

Fig"# 6ală pregătire substrat

Ciupercile Pleurotus6 pe ,aza conţinutului lor enzimatic6 au capacitatea de a utiliza !n principal

celuloza şi !n secundar -emiceluloza6 !n prezenţa unei cantităţi mai mari sau mai mici de li'nină6

av#nd ca atare un re'im nutritiv speci*ic.Celuloza constituie materia primă de ,ază pentru cultura ciupercilor6 motiv pentru care

ciupercile Pleurotus solicită un su,strat nutritiv ,o'at !n poliza-aride =celuloza şi -emiceluloza> şi

parţial !n li'nină şi sărac !n elemente minerale esenţiale.

Substraturi nutritive pentru ciupercile Pleurotus

a> Baterii prime celulozice 7 pot *i reprezentate de9 paie de 'r#u6 secară6 orz6 orez6 ciocălăi de

porum,6 coceni de porum,6 rume'uş6 talaş6 coa


19/71

să nu *ie intrat !n *ermentaţie şi să ai,ă o culoare speci*ică

să nu conţină corpuri străine =sticle6 plastic6 *ier etc>.

Tala sau 1(72(;6 atunci c#nd

cele de ,ază nu sunt asi'urate !n cantităţi su*iciente.

8ceste materiale trebuie să aibă culoare şi aspect normal şi să nu fie mai /echi de un an Toate

materialele tre,uie păstrate !n condiţii i'ienice6 !n locuri uscate şi *erite de intemperii.

96runţirea% zdro(irea sau m6cinarea materiilor prime

Bai !nt#i materiile prime şi materialele au3iliare se c#ntresc !n raport de proporţia !n care

particip la amestec6 !n cadrul reţetei sta,ilite pentru cultur. Aceast operaţie se *ace !n interiorul

depozitului de materii prime !n aşa *el !nc#t pra*ul s *ie diri materiilor prime de ,az se *ace la paiele de cereale ='r#u6 secar>6 a

scoarţei de copaci =de *oioase> şi a cioclilor de porum,6 iar dimensiunile s nu *ie mai mari de 27$

cm. e evit mrunţirea puternic pentru ca su,stratul celulozic s nu *ie prea compact6 !mpiedic#nd

aerisirea normal.

Brunţirea se *ace cu cel mult $7& zile !nainte de *olosire pentru a se evita de'radarea

materialului rezultat printr7o depozitare !ndelun'at.

".".3 Spaţiu dezin&ectare

+ste o camer etanş6 special construit din ,eton6 cu izolaţie -idro*o, şi este *olosit pentru

cantitţi de peste 2:: ?' de amestec celulozic ce tre,uie dezin*ectat. Pe *undul camerei6 la !nlţimea

de 2:7$: cm se amplaseaz un 'rtar din şipci mo,ile din lemn de esenţe tari6 prin care se insu*l

a,urul de la o central termic sau un 'enerator de a,uri6 acesta *iind diri


20/71

Fig "' 9ncăperea de sterili(are

Temperatura se citeşte la un termometru ,imetalic cu citire de la distanţ6 av#nd ca,lu de 16( 72 m lun'ime. Temperatura se evidenţiaz prin senzori termici6 care se plaseaz !n di*erite prţi ale

recipientului. C#nd6 la partea superioar a masei de amestec celulozic6 se realizeaz o temperatur de

:C timp de & ore sau /(C timp de ( ore6 dezin*ectia termic se poate considera !nc-eiat. e poate

utiliza6 pentru dezin*ectarea !n mas6 şi temperatura de %:C6 pe o durata de 2& 7 & ore.

"cirea amestecului celulozic se e3ecut cu aer *iltrat6 insu*lat prin partea in*erioara sau cu un

e3-auster. 0e asemenea6 c#nd necesarul de material celulozic este de apro3imativ 1::: ?'6 se pot

amena6 *enomen ce se mani*estă !ncep#nd din a doua zi

după !nsăm#nţare6 aspect ce se o,servă prin *olia de polietilenă sau la nivelul miceliului de control.

Incu,area are loc !n camere speciale6 !n cazul culturii !n sistem intensiv şi direct !n localul de cultură

!n sistemul clasic7'ospodăresc.

paţiul de incu,are tre,uie s menţin valori termice de9

7 2:722C 7 pentru Pleurotus ostreatus

7 2&72%C 7 pentru celelalte specii de Pleurotus.

Dn condiţii de temperatură mai redusă6 incu,area !nt#rzie şi apare pericolul unor in*ecţii.

Procesul durează 1(72% zile şi se !nc-eie c#nd !ntre' su,stratul celulozic este !mp#nzit 7 are culoareal,ă şi este compactizat.

2:


21/71

Umiditatea relativă a aerului !n aceat camer se va menţine la nivelul de /(7:; şi se asi'ură

prin umezirea pardoselii şi a pereţilor.

8entilaţia este o,li'atorie şi tre,uie să se asi'ure %7/ sc-im,uri de aer Eoră la Pleurotus ostreatus şi 7

1: sc-im,uriEoră la celelalte specii6 !n corelaţie cu temperatura. Concentraţia de CO2 nu tre,uie să

depăşească :6:; la Pleurotus ostreatus şi :6:$; la celelalte specii. Dn această *ază nu este necesară

lumina6 dec#t pentru a se putea e*ectua lucrările cerute de te-nolo'ie şi a se e*ectua o,servaţiile

necesare

Fig ") 6aci cu substrat %n fa(a de

incubare

Incu,area miceliului se realizeaz !n saci de polietilen cu 'rosimea de :61 mm6 transparenti6

pentru a se putea o,serva creşterea miceliului şi eventualele in*ecţii apărute. Lun'imea sacilor este de

%:7/: cm6 iar diametrul lor de $:7(: cm. acii se per*orează !n preala,il cu ori*icii ce au un diametru

de 172 cm şi sunt aşezate intercalat la distanţe de 1:72: cm !n aşa *el !nc#t să !nsumeze 1E1: din

supra*aţa sacului. Per*orarea *avorizează aerisirea miceliului !n timpul incu,ării şi eliminarea apei

rezultate !n urma meta,olismului6 evit#nd şi des-idratarea su,stratului. e realizează o !mp#nzire

compactă a miceliului ciupercii şi se evită diminuarea conţinutului iniţial de apă =/:7/2;>6 asi'ură o

temperatură cu 271:C mai mare !n primele 1:712 zile de la !nsăm#nţare =!mp#nzirea rapidă> c#nd

miceliul se rami*ică puternic şi compactează masa de su,strat nutritiv celulozic !n sac. e realizează oconcentraţie de 1:; dio3id de car,on *avora,ilă !mp#nzirii miceliului !n masa su,stratului care

devine tare6 compact6 de culoare cenuşie cu pete al,icioase *orm#ndu7se :brichetele;

Capacitatea unui sac poate *i de 1:72( ?' su,strat nutritiv.

Amestecul celulozic se realizează c#t mai uni*orm6 *ără spaţii li,ere6 tas#ndu7se ,ine cu m#na6 iar la

supra*aţă se !mprăştie miceliul de control 2 asupra căruia se *ac o,servaţii privind capacitatea de

creştere şi apariţia in*ecţiilor.

21


22/71

".".: Spaţiul de &ructi&icare

paţiul de *ructi*icare tre,uie s asi'ure şi s menţin parametrii sta,iliţi *ructi*icrii.

Perioadele de *ructi*icare la ciupercile Pleurotus se des*ăşoară su, *ormă de valuri de recoltareK şi

este prevestităK de apariţia primordiilor de *ructi*icare pe supra*aţa su,stratului .)ructi*icarea este

perioada cuprinsă !ntre s*#rşitul incu,ării şi apariţia primelor *ructi*icaţii şi durează (71: zile !n

*uncţie de specie.

Figura ") 7ala cultura

4ric-etele nu se scot din am,ala< p#nă ce nu apar primele *ructi*icaţii.

Pentru prevenirea des-idratării ,ric-etelor !n perioada caldă a anului nu se !ndepărtează *olia de pe

ele. Ciupercile ies prin ori*iciile laterale şi la supra*aţă.

Dndepărtarea *oliei de pe ,ric-ete se poate *ace după primul val de *ructi*icare. coaterea *oliei de pe

,ric-ete sau ridicarea *oliei de pe ,iloane prea devreme determină uscarea7des-idratarea su,stratului

celulozic.

0upă apariţia ,utonilor de *ructi*icare se e*ectuează scoaterea ,ric-etelor din saci şi se aşează

!n mai multe *eluri9

M zid din lăzi

M zid din ,ric-ete

M st#lpi din ,ric-ete.

Nidul se *ormează din lăzi6 pe $ 7 & r#nduri6 rezemate de pereţii localului de cultură şi *i3ate de

aceştia cu s#rmă sau cuie. Acesta poate *i simplu sau du,lu. 4ureţii apar pe supra*aţa ,ric-etelor.

t#lpii sunt realizaţi din ,ric-ete =*ormate !n saci> aşezate pe stela

22


23/71

a>

,>

Fig ") a, 8şe(area brichetelor pentru cultura pe stelaje

b, 8şe(area brichetelor pentru cultura pe ţepuşe

Dnălţimea st#lpului poate atin'e 167262 m. Indi*erent de modul de aşezare se vor lăsa spaţii

sau alei pentru circulaţie şi !n'ri


24/71

Pentru a evita *enomenele ne'ative ce pot apărea !n cazul diminuării concentraţiei de o3i'en6

!n aceast camer instalaţia de ventilaţie tre,uie să *uncţioneze continuu şi să asi'ure 71: sc-im,uri

de aerEoră6 cu o viteză de :62 mEsec. e evită *ormarea curenţilor de aer.

Cea mai mare concentraţie de dio3id de car,on6 a unui ciclu de cultură6 se realizează !n

intervalul de la incu,area miceliului şi p#nă la al treilea val de recoltare6 rezult#nd din9

7 de'radarea materialelor or'anice *olosite

7 respiraţia miceliului !n su,stratul celulozic.

CAPITOLUL /

Proiectarea instalaţiei de #nc6lzire a alei de cultur6

Caracterul clădirilor şi !ncaperilor !ncalzite6 scopul şi modul de utilizare a acestora sunt *oarte

di*erite. Cerintele termice şi de umiditate pentru interiorul acestora sunt6 de asemenea6 di*erite.Aceste

cerinţe sunt sta,ilite *iecare6 pornind de la necesitatea asi'urării parametrilor interiori termici şi de

umiditate !n con*ormitate cu activităţile e*ectuate6 a duratei de viaţă a construcţiei6 a instalaţiilor6 a

eventualelor procese te-nolo'ice.

2&


25/71

/.1 Clasi&icarea sistemelor de inclzire

paţiile interioare ale clădirilor pot *i !ncălzite prin di*erite metode şi sisteme.

Clasi*icarea 'enerala a sistemelor de !ncălzire se poate *ace după mai multe criterii9

•

0upă sursa de caldură97 centrală =centrale termice6 respectiv puncte termice>

7 locală =sisteme de incalzire directă>.

• 0upa a'entul termic *olosit9

7 apă =temperatură redusă caldă *ier,inte>

7 a,ur =presiune7

7 aer7cald.

•

0upa modul de trans*er de caldură97 convective =radiatoare aparate de aer7cald elemente de ventilarea şi condiţionarea aerului>

7 radiante =!ncălzirea prin pardoseală6 panouri radiante de tavan si de perete6 panouri radiante

suspendate radianţi cu in*rarosu>.

Instalaţii de #nclzire cu ap

Avanta;e*

M A'entul termic este disponi,il !n cantităţi nelimitate

M A'entul termic se situează la temperaturi !n limite rezona,ile M Caldura speci*ică mare a apei6 volum redus al *luidului de transport

M )ia,ilitate ,ună !n e3ploatare

M "e'lare uşoară =re'lare centralizate6 prin ro,ineţi termostatici pe corpurile de !ncălzire>.

7ezavanta;e*

M Inerţie termică ridicată6 perioada lun'ă de intrare şi de ieşire !nEdin re'im de *uncţionare

M Cost de investiţie relativ mare.

Instalaţiile de %ncăl(ire cu apă funcţie de temperatura apei folosite sunt clasi*icate !n9

7 instalaţii cu apă caldă cu temperaturi p#nă la 11:C =temperatura apei uzual nu depăşeşte (C>

7 instalaţii cu apă *ier,inte cu temperaturi de peste 11: C.

Instalaţiile de !ncălzire cu apă caldă sunt *oarte mult utilizate pentru !ncălzirea clădirilor de

locuit6 pu,lice şi administrative. Instalaţiile de !ncălzire cu apă *ier,inte sunt *olosite !n special la

-alele industriale.

Instalaţiile de %ncăl(ire cu apă2 funcţie de modul de circulatie a apei se pot clasi*ica !n9

M Instalaţii cu circulaţie a apei prin 'ravitaţie

M Instalaţii cu circulaţie a apei *orţată =aşa numitele instalaţii cu pompe

Instalaţiile cu circulaţia apei calde prin 'ravitaţie se *oloseau pentru clădiri mici.

2(


26/71

Astăzi ele sunt utilizate doar e3ceptional.

Instalaţiile de %ncăl(ire cu apă funcţie de numărul de conducte se clasi*ică in9

M Instalatii ,itu,ulare

M Instalatii monotu,ulare =*i'ura $.1>.

Instalaţiile de !ncălzire *uncţie de amplasarea conductelor de distri,uţie se clasi*ică !n9

M Instalaţii de !ncălzire cu distri,uţie in*erioară =*i'ura $.2>

M Instalaţii de !ncălzire cu distri,uţie superioară =*i'ura $.$>.

Fig #! 6chemele de functionare ale instalatiilor bitubulare +8, monotubulare in serie +., si

monotubulare cu by-pass+C >

O soluţie optimă din punctul de vedere a ec-ili,rării presiunii de distri,uţie este aşa7numita

instalaţie cu distri,uţie ,itu,ulară tip Tic-elmann =*i'ura $.&>.

2%


27/71

Fig #" 6chema unei instalaţii de %ncăl(ire cu distribuţie inferioară

! < radiator2 "-robinet de reglaj2 # < conducte de distribuţie

Fig ## 6chema unei instalaţii de %ncăl(ire cu distribuţie superioară

2/


28/71

Fig #' 6chema unei instalaţii de %ncăl(ire cu apă caldă cu distribuţie bitubulară

< solutia $ichelmann-

+nstalaţii de încălire cu abur

Sistemele de #nclzire cu a,ur au următoarele avanta

M Instalaţii de !ncălzire cu distri,uţie superioară =*i'ura $.%>

2


29/71

Fig#) 6chema unei instalaţii de %ncăl(ire cu abur de joasă presiune cu distribuţie inferioară

Fig# 6chema unei instalaţii de %ncăl(ire cu abur de joasă presiune

cu distribuţie superioară

Surse de cldur

ursele de căldură pentru sistemele de !ncălzire centrală sunt 9

7 centralele termice

7 punctele termice.

Centrale termice

Prin centrală termică !nţele'em o clădire independentă6 !ncăpere sau spaţiu rezervat !n care se

'ăsesc unu sau mai multe cazane cu apă caldă6 apă *ier,inte sau a,ur pentru !ncălzire centrală6

preparare apă caldă de consum6 instalaţii de ventilaţie şi aer condiţionat6 eventual pentru alte utilizări.

Dn centralele termice6 !n a*ară de cazane6 se mai 'asesc şi alte ec-ipamente adiţionale care asi'ură o

*uncţionare optimă a sursei.

2


30/71

Com,usti,ilul6 puterea termică instalată6 tipul de cazan utilizat şi tipul de a'ent termic

reprezintă parametrii de ,ază ai centralei termice.

Clasi*icarea centralelor termice dupa tipul de com,usti,il9

7 Com,usti,il solid

7 Com,usti,il 'azos

7 Com,usti,il lic-id.

Clasi*icarea centralelor termice dupa tipul de a'ent termic*

7 Apă caldă S cu temperatura apei de p#nă la 11( C

7 Apă *ier,inte S cu temperatura apei peste 11( C

7 A,ur Spresiune redusă6 presiune medie.

Clasi*icarea centralelor termice după presiunea de *uncţionare9

7 Presiune redusă9 apă caldă p#nă la 11( C6 a,ur p#nă la :6:/ Bpa

7 Presiune medie9 apă *ier,inte R 11( C6 a,ur cu suprapresiune R :6:/ Bpa.

Capacitatea nominală totală a cazanelor pentru !ncălzire6 producerea de apă caldă şi pentru

condiţionarea aerului se determină pe ,aza dia'ramei de sarcină cu luarea !n

consideraţie a variaţiei sarcinilor !n timp.

Puterea nominală utilă totală a centralei termice =aşa7numita valoare de conectare> se

determină pe ,aza necesarului de caldură ma3im pentru !ncălzire6 ventilaţie şi preparare apă caldă

mena Controlul temperaturii apei sau a presiunii a,urului.

Cazanele cu puteri mai mari de 1:: se recomandă să se ec-ipeze cu aparatura pentrumăsurarea presiunii şi temperaturii 'azelor de ardere. Pe drumul 'azelor de ardere se vor prevedea

ori*icii acoperite6 la care să se poată conecta aparate de masură =de e3. analizoare pentru 'aze de

$:


31/71

ardere>. Centralele termice pe com,usti,il solid cu puterea termică nominală totală mai mare de $6(

B vor *i ec-ipate permanent cu analizoare de 'aze de ardere.

Cazanele pe com,usti,il 'azos si lic-id si toate cazanele mai mari de (: vor *i ec-ipate

cu apartatura cu dispozitive care sa nu permita scaderea temperaturii apei care intra !n cazan su,

%(C.

Pompele de rezervă la instalaţiile de !ncălzire cu apă caldă şi *ier,inte cu o putere termică utilă

mai mare de %$ vor acoperi6 !n caz de de*ecţiune6 !n proporţie de 1::; puterea pompei !n

*uncţiunea cea mai mare =cu e3ceptia instalatiilor unde pompele pot *i inlocuite in mai putin de ore>.

Pompele de condensat vor asi'ura !n orice situaţie 12:; din puterea nominală a ec-ipamentelor

racordate la centrala termică.

La cazanele cu a,ur de .

$abelul #! < Parametrii de ba(a ai unor combustibili

$abelul #" Valori informati/e ale C="ma0 pentru diferiţi combustibili

$1


32/71

$abelul ## Valori informati/e ale e0cesului de aer %n funcţie

de tipul de combustie

Centrale termice pe com,usti,il 'azos

Centralalele termice pe com,usti,il 'azos sunt cele mai utilizate pentru !ncălzirea centrală şi

preparare apă caldă mena. Bodul de dispunere a unei centrale termice pe 'az este prezentat in

*i'ura $./.

$2


33/71


34/71

Fig#> ?iagrama cu pierderile prin ga(ele de ardere

%n funcţie de temperatura acestora

A < ca(ane %n condensaţie2 #


35/71

/." Calculul radiatoarelor de cldur pentru #nclzirea aerului din camerele ciupercriei

/.".1. Camera e 0imensiuni !ncăpere9 $ 3 $ 3 $62 m ⇒ volumul V W 26 m$6

,> Temperatura *inală6 dorită t f W1721:C6 se ale'e t f W21:C.

c> Temperatura iniţială t i W 1:71/:C =valoare e3istentă !n !ncăpere pentru a nu se strica ec-ili,rul

termic>6 se ale'e t iW 1::C.

" Calcul numărului de radiatoare

Consumul de căldură if pentru !ncălzirea aerului6 din starea iniţială i !n starea *inală f !ntr7un

timp de apro3imativ de TW1: min6 se poate calcul cu relaţia9

( )11 et it pc$ V

if −= ρ

≅= 1:112%::

62 0 0

if C ((: XY6

!n care s7a luat9 c pW1 ?ZE=?':C>

1ρ W162 ?'Em$.

0acă se consideră că !ncăperile alăturate au o temperatură de 1::C6 atunci pierderile de

căldură prin pereţi se calculează =ţin#nd cont de caracteristicile contructive ale acestuia>6 ast*el9

7 pereţi sunt din ,eton cu conductivitatea termică W16/& Em:C şi au coe*icientul de transmitere9

?W ∑ ++eα λ

δ

α

1

1

1

1

6

?W∑ ++

/61

1

&%61

$6:

.&

1 1 W :6/ ?calEm2-

:CW:6/3161%$≈:6 Em

2

:C

unde9

7 iα W(6 Em2

:C este coe*icientul de trans*er termic prin convecţie pentru supra*eţe interioare ale

elementelor de construcţie

7 eα W2$ Em2 :C6 coe*icientul de trans*er termic prin convecţie pentru supra*eţe e3terioare

7 δ este 'rosimea zidului.

Dn calcule se ţine cont de trans*ormările de unităţi91W1 ZEs W:6%: ?calE- 1 ?calE- W161%$.

$(


36/71

0acă se consideră şi pierderea prin planşee9 pardoseală =aceastea *iind din ,eton armat> şi

tavan =aceastea *iind din ,eton armat cu sapă de mortar6 av#nd λ W161% EmC 7 conductivitatea

termică şapei de mortar>6 atunci ? ≈:6% Em2C =planşeu>.

Pierderile de căldură se calculează cu relaţia 9

%$1:%6:1 ≅=−=

0 0it

f t A6

mC XY6 prin tavan

/21:6:2 ≅=−=

0 0it

f t A6

mC XY6 prin pardoseală

$&%1:%66:&&$

≅=−=

0 0 0it

f t A6

mC XY6 prin pereţi laterali.

Pierderile prin *erestre nu sunt calculate pentru că !n cazul de *aţă nu e3istă.

8aloarea pierderilor totale prin elemente inerţiale este9

$21 m

m

m

m ++= XY

[m W %$ /2 $&% W &1 XY

Dn concluzie6 sursa de !ncălzire tre,uie să ai,e o putere minimă de9

W ((: &1 W 11:: XY.

Amplasarea sursei este indicat să se *acă la 16( m *aţă de pardoseală. Dn această aplicaţie nu se

consideră consumul de căldură pentru !ncălzirea materialelor din !ncăpere şi nici cel pentru

evaporarea umidităţii6 dar nici aportul adus de oameni a*laţi !n !ncăpere6 sau de surse de căldură

=,ecuri6 etc>.

Calculul supra*eţei de sc-im, de căldură a radiatorului se *ace cu relaţia 9

Wmed t D

if

∆6

!n care9 7 este supra*aţă totală de trans*er termic a radiatoarelor6 !n Xm2Y

7 med t ∆ este di*erenţa de temperatură6 !n X:CY6 care se calculează !n *uncţie de a'entul termic şi

re'imul de lucru al radiatorului pe ,aza dia'ramelor de temperatură

7 este un coe*icient 'lo,al de trans*er termic6 e3primat !n XEm2Y şi calculat cu relaţia9

W ∑ ++ag aer

α λ

δ

α

11

1

6

unde9

$%


37/71

7 aer α este coe*icientul parţial de trans*er prin convecţie de la peretele radiatorului la aer6 e3primat !n

XEm2Y

7 ag α este coe*icientul parţial de trans*er prin convecţie de la a'entul termic la peretele radiatorului6

e3primat !n XEm2Y

7 ∑ λ δ

este suma rezistenţelor termice a peretului radiatorului.

0eoarece aer ag α α >> se poate considera c aer α ≈ W cr α α + 6

unde9

7 r α este coe*icientul parţial de trans*er prin radiaţie şi depinde de temperatura medie a aerului şi6

respectiv a pereţilor =pentru condiţii normale de lucru r α W26( \ $6( Em2>

7 cα este coe*icientul parţial de trans*er prin convecţie6 calculat pentru radiatoare cu ţevi netede6 cu

relaţia9

/c 1(=α /≈ 6

!n care6 / este viteza aerului =se ale'e6 /E :61\:62 mEs>.

e calculează

W$6(/W1:6(.

Dn cazul !ncăzirii cu radiatoare =calori*ere> cu apă caldă6 din dia'rame !n *uncţie raportul

mt * t

∆∆ se determină mt ∆ 9

mt ∆ W =

+=

∆+∆

2

11(

2mt

* t

($ :C

Pe ,aza datelor o,ţinute se calculează supra*aţa de trans*er 6&

6 W 61($(61:

11::≈=

∆ 0med t D

if

m26

Un element are supra*aţa sW:62 3 :6/W:61& m2 ⇒ 1: elemente cu supra*aţa

W1: 3 :61& W 16& m2. in#nd seama şi de le'ătura dintre elemente rezultă că6 1 calori*er cu 1:

elemente are supra*aţa totală de apro3imativ 16 m2.

Dn concluzie6 pentru necesarul de căldură dorit !n !ncăpere este nevoie de9 ! calorifer cu !

elemente.

/."." Camera de inoculare

! ?ate de proiectare&

$/


38/71

a> 0imensiuni !ncăpere9 % 3 $ 3 $62 m ⇒ volumul 8W(/6% m$6

,> Temperatura *inală6 dorită t* W 2272& :C6 se ale'e t* W2&:C.

c> Temperatura iniţială ti W1:71/ :C6 se ale'e t* W1(:C.


Consumul de căldură if se calculează cu relaţia9

( ) ≅=−= 1:112%::

%6(/

11 0 0

et

it

pc

$

V if

C ρ 1:& XY6

!n care s7a luat9 c pW1 ?ZE=?':C> 1ρ W162 ?'Em

$.


12(1:1%6:1 ≅=

−= 0 0

it

f t A6

mC XY6 prin tavan

1&&1:16:2 ≅=

−= 0 0it f t A6 mC XY6 prin pardoseală

$mC W" 3 :6 3 162 3 1:2 3 :6 3 6% 3 1:W $&%1/$≅ (1 XY6 prin pereţi laterali.



$21 mC

mC

mC

mC ++= XY

[mW 12( 1&& (1 W / XY


W1:&/W 1/2 XY.


6 W $%6$($(61:

1/2≈=

∆ 0med t D

if

m26

Un calori*er cu 1: elemente are supra*aţa totală de apro3imativ 16 m2.

Dn concluzie6 pentru necesarul de căldură dorit !n !ncăpere este nevoie de9 " calorifere cu !

elemente.

/."./ Camera de #nscuire

! ?ate de proiectare9

a> 0imensiuni !ncăpere9 1(3$3$62 m ⇒volumul 8W1&& m$6

,> Temperatura *inală6 dorită nu contează6 se ale'e t* W 2:

:

C.c> Temperatura iniţială ti W 1:71/: C6 se ale'e t* W 1::C.


$


39/71


( ) ≅=−= 1:112%::

1&&

11 0 0

et

it

pc

$

V if

C ρ 2/1: XY6

!n care s7a luat9

c pW1 ?ZE=?':C>

1ρ W162 ?'Em$.


$111:&(%6:1

≅=

−= 0 0

it

f t A6

mC XY6 prin tavan

$%:1:&(6:2 ≅=

−= 0 0

it

f t A6


$mC W"3 :6 3 & 3 1:2 3 :6 3 6% 3 1: W %&1/$≅ 1:$/ XY6 prin pereţi laterali.



$21 mC

mC

mC

mC ++= XY

[m W $11 $%: 1:$/ W 1/: XY.


W2/1:1/:W &&1 XY.


6 W 6/($(61:

&&1≈=

∆ 0t D

C

med

if

m26


Dn concluzie6 pentru necesarul de căldură dorit !n !ncăpere este nevoie de9 ' calorifere cu !

elemente. 0eoarece6 temperatura iniţială este mai mare dec#t 1::C !nseamnă că sunt de a


40/71

c> Temperatura iniţială ti W1:71/: C6 se ale'e tiW1/:C.



( ) ≅=−= 1:112%::

1&&

11

0 0

e

t

i

t

p

c

$

V

if

C ρ 2/1: XY6

!n care s7a luat9

c pW1 ?ZE=?':C>

1ρ W162 ?'Em$.


$111:&(%6:1 ≅= −= 0 0it f t A6 mC XY6 prin tavan

$%:1:&(6:2 ≅=

−= 0 0

it

f t A6


$mC W2 3 :6 3 & 3 1:2 3 :6 3 6% 3 1: W %&1/$ ≅ 1:$/ XY6 prin pereţi laterali.



$21 mC

mC

mC

mC ++= XY.

[m W $11 $%: 1:$/ W 1/: XY.


W2/1:1/:W &&1 XY.


6 W 6/($(61:

&&1≈=

∆ 0med t D

if C

m26

Un calori*er cu 1: elemente are supra*aţa totală de apro3imativ 16 m2

.Dn concluzie6 pentru necesarul de căldură dorit !n !ncăpere este nevoie de9 & calori*ere cu 1:

elemente.

0eoarece6 temperatura iniţială nu este mai mare dec3t !1 C %nseamnă că sunt de ajuns şi #

calorifere.

&:


41/71

/."., Camera de &ructi&icare

! ?ate de proiectare9

a> 0imensiuni !ncăpere9 $: 3 / 3 262 m ⇒ volumul V W &%2 m$6

,> Temperatura *inală6 dorită t f W1: 7 1:C6 se ale'e t f W 1 :C.

c> Temperatura iniţială t i W 1: 7 1/ :C =valoare e3istentă !n !ncăpere pentru a nu se strica ec-ili,rul

termic>6 se ale'e t i W 1: :C.


Consumul de căldură if pentru !ncălzirea aerului6 din starea iniţială i !n starea *inală f !ntr7un

timp de apro3imativ de TW1: min6 se poate calcul cu relaţia9

( ) 1:112%::

&%2

11 0 0

et

it

pc

$

V

if =−= ρ XY

≅= 1:112//6: 0 0if

C /:: XY.

!n care s7a luat9 c pW1 ?ZE=?':C> 1ρ W162 ?'Em

$.

0acă se consideră că !ncăperile alăturate au o temperatură de 1::C6 atunci pierderile de

căldură prin pereţi se calculează =ţin#nd cont de caracteristicile contructive ale acestuia>6 ast*el97 pereţi sunt din ,eton cu conductivitatea termică λ W16/& Em

:C şi au coe*icientul de transmitere9

?W ∑ ++eα λ

δ

α

1

1

1

1

6

?W∑ ++

/61

1

&%61

$6:

.&

11

W :6/ ?calEm2-

:CW:6/3161%$ ≈:6 Em

2 :C

unde9

7 iα W(6 Em2

:C este coe*icientul de trans*er termic prin convecţie pentru supra*eţe interioare ale

elementelor de construcţie

7 eα W2$ Em2 :C6 coe*icientul de trans*er termic prin convecţie pentru supra*eţe e3terioare

7 δ este 'rosimea zidului.

Dn calcule se ţine cont de trans*ormările de unităţi91W1 ZEs W:6%: ?calE- 1 ?calE- W161%$.

&1


42/71

0acă se consideră şi pierderea prin planşee9 pardoseală =aceastea *iind din ,eton armat> şi

tavan =aceastea *iind din ,eton armat cu sapă de mortar6 av#nd λ W161% EmC 7 conductivitatea

termică şapei de mortar>6 atunci ? ≈:6% Em2C =planşeu>.


11(21:%6:1 ≅=

−= 0 0

it

f t A6

mC XY6 prin tavan

11$&21:6:2 ≅=

−= 0 0

it

f t A6


$mC W'A6

−

it

f t E&3:63%%3 ≅ 1:: XY6 prin pereţi laterali



$21 mC

mC

mC

mC ++=

XY [m W 11( 11$& 1:: W &1$ XY


W &1$ /::W 12$ XY.

Amplasarea sursei este indicat să se *acă la 16( m *aţă de pardoseală. Dn această aplicaţie nu se

consideră consumul de căldură pentru !ncălzirea materialelor din !ncăpere şi nici cel pentru

evaporarea umidităţii6 dar nici aportul adus de oameni a*laţi !n !ncăpere6 sau de surse de căldură

=,ecuri6 etc>.


Wmed t D

if

∆6

!n care9

7 este supra*aţă totală de trans*er termic a radiatoarelor6 !n Xm2Y

7 med t ∆ este di*erenţa de temperatură6 !n X:CY6 care se calculează !n *uncţie de a'entul termic şi

re'imul de lucru al radiatorului pe ,aza dia'ramelor de temperatură

7 este un coe*icient 'lo,al de trans*er termic6 e3primat !n XEm2Y

0eoarece aer ag α α >> se poate considera c aer α ≈ W cr α α + 6

unde9 r α este coe*icientul parţial de trans*er prin radiaţie şi depinde de temperatura medie a aerului

şi6 respectiv a pereţilor = pentru condiţii normale de lucru r α W26( \ $6( Em2> cα este

coe*icientul parţial de trans*er prin convecţie6 calculat pentru radiatoare cu ţevi netede6 cu relaţia9

/c 1(=α /≈ 6

!n care6 / este viteza aerului =se ale'e6 /E :61\:62 mEs>.

&2


43/71

e calculează W$6(/W1:6(.

Dn cazul !ncăzirii cu radiatoare =calori*ere> cu apă caldă6 din dia'rame !n *uncţie raportul

mt * t

∆

∆se determină m

t ∆ 9

mt ∆ W =

+=

∆+∆

2

11(

2mt * t ($ :C

Pe ,aza datelor o,ţinute se calculează supra*aţa de trans*er 6 &

6 W 1%.2$($(61:

12$ ≈=∆ 0

med t D

if C

m26


Dn concluzie6 pentru necesarul de căldură dorit !n !ncăpere este nevoie de9 !" calorifere cu !

elemente

/./ Ale2erea centralei termice necesar #nclzirii

Dn urma calculului radiatoarelor de caldură pentru !ncălzirea aerului din camerele ciupercăriei a

rezultat că sursa de !ncălzire tre,uie să asi'ure o putere totală minimă de

G tot

2:11= .

Ast*el6 am ales un cazan pe 'az E com,usti,il lic-id tip 7o/al 6$-plus modelul 1) cu

următoarele caracteristici9

&$


44/71

$abelul #' Parametrii ca(anului pe ga( H combustibil lichid

tip 7o/al 6$-plus modelul 1)

Cazanul este conceput pentru com,usti,il lic-idE'az de !nalt randament con*orm 0I@ &/:2.

Corpul cazanului este din oţel de calitate superioară6 cu o cameră de com,ustie de *ormă ovală6

proiectată pentru arderea in ]+^6 cu a3a principală dispusă vertical.

&&


45/71

Fig# Ca(an pe ga( H combustibil lichid 6$ plus # compact

7ia2rama 2aze de ardere = putere

Fig#! ?iagrama de performanţe

Unde9

7 5calE-6 ? W puterea nominală a cazanului

&(


46/71

7 :C W temperatura 'azelor de ardere la *uncţionare pe com,usti,il lic-id6 temperatura aerului

de com,ustie 2: :C6 temperatura apei din cazan : :C.

7 Puterea nominală cu CO2 W 1$6(; =_ W 161&>

7 Puterea minimă cu CO2 W 11 7 12; =_ W 162/>

Dn cazul utilizării 'azului natural ca şi com,usti,il6 temperatura 'azelor de ardere creşte cu

circa 1: :C.

xemplu de citire&

La temperatura 'azelor de ardere a unui cazan Tplus 7 $Compact /(: cu o putere de /:: ?

si la 1%& :C contrapresiunea este (61 m,ar.

Influenţa temperaturii apei din ca(an asupra temperaturii ga(elor de ardere

O variaţie a temperaturii apei din cazan cu 7E 1: :C provoacă o variaţie a temperaturii 'azelor de

ardere de 7E % :C.

Influenţa conţinutului de C=" asupra ga(elor de ardere

O variaţie a concentraţiei de CO2 !n 'azele de ardere cu E7 1; provoacă o variaţie a temperaturii

'azelor de ardere de 7E :C şi o variaţie a contrapresiunii !n *ocar de circa 7E :6 m,ar. La puterea

nominală conţinutul de CO2 din 'azele de ardere tre,uie să *ie cuprins !ntre 126( 7 1$6(;6 !n timp ce

la puterea minimă !ntre circa 11 7 12;6 cu arzătoare !n trepte sau modulante.

$emperaturi minime de funcţionare

7 Temperatura minimă a 'azelor de ardere la ieşirea din cazan 1$: :C.

7 Temperatura minimă a apei pe returul cazanului %( :C la com,usti,il 'az.

Dn cazul *uncţionării la puterea minimă temperatura 'azelor de ardere !n cazan6 c#nd

supra*eţele de !ncălzire sunt curate6 tre,uie să *ie de minim 1$::C. Dn aceste condiţii de *uncţionare6

temperatura minimă pe returul cazanului tre,uie să *ie mai mare de (( :C cu un arzator pe

com,usti,il lic-id şi de %( :C cu un arzător pe 'az.

Puterea minimă re'lată nu tre,uie sa *ie mai mică decat valoarea *urnizată.

CAPITOLUL 3

Proiectarea sistemului de ventilaţie a alei de cultur

3.1 Principalele elemente ale unei instalaţii de ventilaţie

&%


47/71

Instalaţiile de condiţionare a aerului tre,uie să asi'ure menţinerea parametriilor aerului din

!ncăperile deservite6 !n tot timpul anului6 indi*erent de variaţia *actorilor meteorolo'ici6 de

modi*icarea sarcinilor termice =de !ncălzire6 de răcire> şi de umiditate.

8entilarea6 care are ca scop principal asi'urarea necesarului de aer proaspăt6 poate avea şi alte

roluri6 !n acest *el *iind identi*icate urmatoarele instalaţii9

M instalaţii de ventilare care asi'ură răcirea aerului

M instalaţii de ventilare care asi'ură !ncălzirea aerului

M instalaţii de ventilare care asi'ură umidi*icarea aerului

M instalaţii de ventilare care asi'ură uscarea aerului .

Instalaţiile de ventilare mai pot *i clasi*icate !n *uncţie de di*erenţa de presiune dintre camera

ventilată şi e3terior =!mpre.

Dn *uncţie de amplasarea ec-ipamentelor de ventilare6 instalaţiile pot *i clasi*icate !n instalaţii

de ventilare locală şi 'enerală.

Principalele *uncţii termodinamice ale instalaţiilor de ventilaţie şi climatizare se realizează

*olosind următoarele tipuri de aparate 9

)iltre de aer şi separatoare de pra*

8entilatoare

4aterii de !ncălzire şi răcire

5uri de aer

Canale de aer

"ecuperatoare de căldură.

&/


48/71

Fig'! 6chema de ba(ă a unei instalaţii de /entilare generală

4iltre de aer !i separatoare de pra&

epararea pra*ului din aer se *ace cu următoarele scopuri 9

- pentru curăţarea aerului proaspăt sau de recirculare ce urmea(ă a fi introdus %n incintele

/entilate

Dn acest caz6 aerul conţine relativ puţin pra*6 cu particule de dimensiuni mai mici de 1:

microni curaţirea see *ace satis*ăcător cu a1::=...>2

1::=>1

1::=1::n

ε ε ε ε −⋅⋅−⋅−−= X;Y6

.ncărcarea specifică a unui filtru de aer - / f , Y2E$X mhm ⋅ 6 e'ală cu de,itul orar de aer ce

poate *i *iltrat de 1 m2 de strat *iltrant.

Suprafaţa de filtrare necesară - A f

Aceasta se determină *uncţie de de,itul de aer 8 Xm$E-Y cu relaţia 9

f V

V

f 8 = 6 Xm2Y

0eistenţa filtrelor - f se poate e3prima prin relaţia 9

n/ J

f 7 ⋅= Xmm F2OY

&


49/71

unde9 + S coe*icient empiric

8 S viteza aerului la intrarea !n *iltru6 XmEsY

n S e3ponent e3perimental.

+3perimental s7au sta,ilit următoarele perec-i de valori 9

- pentru ţesături din *inet6 + W 1:: \ 1$:6 n W 16:

- pentru ţesături din şi*on6 + W (6% \ 6(6 n W 161/

- pentru p#nză simplă6 + W 1$16 n W 161/.

Perioada de curăţire - 6 e3primată !n zile se poate determina cu relaţia 9

2&:

1::1:::

⋅⋅⋅⋅⋅=

f V 6

P (

ε XzileY

unde9 P S saturaţia limită cu pra* a *iltrului X'Em2Y

Pentru P se pot lua următoarele valori 9

P W 2:: \ $:: 'Em26 pentru *iltre cu ţăsături

P W 1:: \ 1(: 'Ecelulă6 pentru *iltre de -#rtie

P W (:: 'Ecelulă pentru *iltre cu umplutură.

:6 S concentraţia iniţială6 !nainre de *iltrare6 a pra*ului din aer6 !n m'Em$.

Dn ta,elul următor sunt date indicaţii practice re*eritoare la mărimile de mai sus.

$ab '! Valorile mărimilor 6ε f V 6 f 7 pentru diferite tipuri de filtre

&


50/71

>entilatoare

8entilatoarele utilizate !n instalaţiile de ventilaţie şi climatizare au rolul de a introduce

=insu*la>6 sau de a e3tra'e aerul din incintă.

Constructiv6 ventilatoarele pot *i de două tipuri 9

ventilatoare centri*u'ale

ventilatoare a3iale.

/entilatoare centrifu!ale

Dn acest caz curentul intră !n ventilator paralel cu a3ul de rotaţie şi iese perpendicular pe acesta

=*i'ura &.2 >.

Fig'" Ventilatoare centrifuge & a < monoaspirant 4 b < dublu aspirant

Un ventilator centri*u' este *ormat din trei părţi principale 9 rotorul 16 pe care sunt montate

paletele 26 carcasa de *ormă spirală $ şi ,atiul =suportul> care susţine la'ărele a3ului ventilatorului.

"otorul este antrenat !n mişcare de rotaţie de către un motor electric datorită depresiunii create6 aerul

e3terior intră prin ori*iciul =sau ori*iciile> de aspiraţie şi su, acţiunea *orţei centri*u'e6 provocate de

inv#rtirea rotorului6 aerul este diri


51/71

Clasificarea /entilatoarelor centrifuge

Aceasta se *ace după următoarele criterii 9

după presiunea de re*ulare 9

- ventilatoare de


52/71

Fig'# .aterii cu tubulatură pentru %ncăl(ire sau răcire +pentru canale rentangulare şi

circulare,

4ateriile sunt !n principal de două tipuri6 acelea ce sunt realizate din tu,uri şi ţevi

simple şi acelea cu supra*eţe e3tinse. Trans*erul de caldură de la aerul trec#nd peste supra*aţa unei

ţevi la un *luid cur'#nd !n aceasta este !mpiedicat de trei rezistenţe.

Prima este aceea dintre aer şi supra*aţa conductei şi este denumită de o,icei rezistenţa de supra*aţae3terioară. A doua este rezistenţa la trans*erul de caldură prin conductie prin metalul !n sine. Dn *inal

e3istă o altă rezistenţă termică !ntre supra*aţa interioară a conductei şi *luidul care cur'e prin aceasta.

@uri de aer

5uri de aer se *olosesc pentru a,sorţia aerului din e3terior sau pentru re*ularea aerului !ntr7o

incintă. Dn *uncţie de scopul pentru care sunt montate6 se deose,esc următoarele tipuri de 'uri de aer 9

de re*ulare6 prin care se introduce aerul !n incinte de a,sorţie6 prin care se evacuează aerul viciat din incinte

de reluare6 prin care se evacuează aerul pentru a *i reutilizat

de evacuare6 prin care se trimite aerul viciat !n e3terior

prize de aer6 prin care aerul proaspăt din e3terior este aspirat !n instalaţia de ventilare.

5urile de aer se prevăd cu dizpozitive speciale de diri


53/71

Fig'' $ipuri de guri de absorţie şi de refulare a aerului

a < gură de refulare cu jalu(ele /erticale reglabile 4 b < gură de absorţie cu plasă metalică 4 c

< distribuitor cu aer cu fantă 4 d < gură de absorţie cu trei laturi +pe st3lp,

5urile de a,sorţie şi de re*ulare se pot amplasa6 după caz6 *ie direct pe canalele de aer6 *ie la

capătul acestora. 5urile tre,uie prevăzute cu dispozitive de re'lare a de,itului de aer. 0ispozitivele

care se montează la 'urile de re*ulare şi de a,sorţie pot avea *orme variate ='ratare6 *ante6 şi pot *i con*ecţionate din di*erite materiale.

Canale de aer

Canalele de aer sunt *olosite pentru transportul aerului !n instalaţia de ventilaţie. )orma

acestor canale poate *i eliptică6 circulară6 dreptun'-iulară6 patrată6 etc.6 iar pentru e3ecuţie se *olosesc

diverse materiale cum ar *i 9 ta,la6 zidăria de cărămidă6 ,etonul6 materiale ceramice6 materiale

plastice6 plăci de ipsos6 etc.

Amplasarea canalelor de aer se *ace6 de re'ulă6 după necesităţile te-nolo'ice in cadrul

proceselor de *a,ricaţie6 sau din motive estetice6 !n pereţi *alşi =!n clădirile civile>. C#nd canalele de

aer transportă aer la altă temperatură dec#t cea a incintei parcurse6 ele tre,uie izolate termic6 dar şi

*onic.

Dn instalaţia de ventilaţie intră următoarele canale9

canal de aer proaspăt6 cu admisia aerului din e3terior

canal de aspiratie6 cu evacuarea !n e3terior

canal de transport la spaţiul ventilat

canal de evacuare din spaţiul ventilat.

Fig') 7ală aerisire

Recuperatoare de cldur

($


54/71

"ecuperatorul de căldură este un ec-ipament care este *olosit pentru realizarea con*ortului.

+ste un sc-im,atăr de căldură aer7aer. Dn aplicaţii pentru realizarea con*ortului sc-im,ătorul de

căldură aer 7 aer scade entalpia aerului proaspăt !n timpul sezonului cald şi o măreşte !n timpul

sezonului reci prin trans*erarea ener'iei !ntre aerul proaspăt introdus şi aerul evacuat.

c-im,ul ideal de căldură aer7aer !ndeplineşte următoarele *uncţiuni9

- Permite modi*icarea temperaturii !ntre curenţii de aer participanţi

- Permite trans*erul umezelii datorită presiunii parţiale !ntre cei doi curenţi

- 4loc-ează total trans*erul de aer !ntre cei doi curenţi !ncrucişati6 contaminaţi ,iolo'ic sau cu

impurităţi.

Instalaţia de introducere şi instalaţia de evacuare sunt racordate la recuperatorul de caldură.

"olul recuperatorului de caldură este de a utiliza conţinutul de ener'ie din aerul evacuat.

Dntr7o instalaţie de ventilaţie sau de tratare a aerului6 !n *iecare oră6 o cantitate de aer

reprezent#nd !n repetate r#nduri volumul !ncăperilor este pus !n circulaţie.

Acest aer6 după ce a *ost dus la temperatura de con*ort6 este re*ulat !n e3terior dupa ce a a6 cu intervalul de temperatura !n 'rade.

Gh D D mGhmC &&6(1%.E$&6:1 $$ =××=

• Putem de asemenea scrie că cantitatea de caldură [ este e'ală cu produsul masei m$ de

aer =162 ?'> pentru caldura speci*ică a aerului =CpW1 ?ZE?'.?> şi intervalul de temperatură !n 'rade.

AK D D Ag AK Ag C 2611%.E1261 =××=

Aceste două e3presii sunt identice !ntruc#t 1-W$6% ?Z .

• 0aca luăm şi comparăm umiditatea prezentă !n aer şi caldura conţinută !n această apă

!n stare de vapori6 compar#nd apoi entalpia de &$ ?Z conţinută !ntr7un 1?' de aer e3tras la 22 :C şi (:

; umiditate relativă6 cu cea de 161 ?Z conţinuţi !ntr7un ?' de aer e3terior la % :C si : ; umiditatea

relativă rezultă9

AK Ag AK Ag C /62E>1.1&$=261 =−×=

(&


55/71

e constată deci că ener'ia pierdută este proportională cu variaţia temperaturii si surplusul

umidităţii 9

Cu c#t aerul re*ulat este cald6

Cu c#t aerul re*ulat este umed6

Cu c#t temperatura e3terioară este mai scazută6

o mai mare ener2ie conţinut #n aerul re&ulat.

Calculele energiei refulate %ntr-o oră de către un grup de /entilaţie a/3nd un debit de ! m# Hh

ă presupunem că acest aer de ventilaţie tre,uie să *ie pur şi simplu !ncălzit =nu prin controlul

umidităţii>. Acest 'rup va re*ula ast*el !n toate orele un potenţial ener'etic [* de9

AGhGh (&:::.(&:::.1:&&6( ==×

0acă !ncălzirea aerului este asi'urată de o instalaţie de !ncălzire pe ,aza de păcură =motorină>al cărui randament total sezonier este de /(;6 asta reprezintă ec-ivalentul unui com,usti,il calculat

cu *ormula 9

Landament l combustibi

PCI

t

l combustibiV

×=

unde 9 l combustibi PCI este puterea in*erioară termică a com,usti,ilului W 1: ?-Elitru

litrilitruAGh

AGhl combustibi

V 26//(6:E1:

(&=

×= combustibil pe oră

Plas#nd pe *lu3ul de aer re*ulat un recuperator al cărui randament =parte a ener'iei recuperate>

va *i o economie de $6% litri com,usti,il pe oră.

Fig' Instalaţie fără recuperare de combustibil

((


56/71

Fig '1 Instalaţie cu recuperare de combustibil

Calculul ener2iei re&ulate de ctre un 2rup de ventilatoare

Calculele precedente ce ţin cont de toate temperaturile e3terioare şi toate perioadele de

*uncţionalitate6 duc la o economie anuală.

0in cele văzute anterior6 putem concluziona că6 cantitatea de ener'ie re*ulată este principalul

*actor dintre di*erenţa de temperatură şi perioada de *uncţionare al ventilaţiei6 celelalte mărimi put#nd

*i considerate constante.

Cu toate acestea6 di*erenţa de temperatură variază cu sezonul şi timpul de *uncţionare şi este

!n le'ătură cu ocupaţia. Dn consecinţă6 pentru a reuni aceşti doi parametri6 putem utiliza conceptele 9

7 &actorul de utilizare 4u ) care reprezintă raportul numărului de ore de *olosire peste

durata sezonului de *uncţionare.

0e e3emplu6 pentru o camera de ,irou6 1: ore pe zi6 ( zile din /6 timp de luni ale sezonului

de !ncălzire reprezintă 1: - 3 ( 3 $( W 1/(: - pe o perioadă totală de

2& - 3 / 3 $( W (: -6 *ie un )u 9 1/(: - E (: - W:.2 ore.

7 raportul 2rade = ore de recuperare 7 = care reprezintă suma cumulată a di*erenţelor

dintre temperatura e3terioară şi temperatura de re*erinţa6 la *iecare oră a sezonului de caldură.0e e3emplu pentru o temperatură de e3tracţie de 2: :C6 e3istă supra*aţa !ntre izoterma 2: :C şi

cur,a de *recvenţa cumulată de temperaturile e3terioare. +le !nsumează .2& 'rade7ore.

Potenţialul anual ar putea *i calculat !n consecinţă6 la o primă apro3imare6 de către *ormula

următoare9

inst rec D ?hu F faV η η E×××=

unde9 faV 7 numărul de litri de com,usti,il sau m$ de 'az economisiţi !ntr7un m$E- de aer si pe an

r recuperatoη 7 randamentul mediu al recuperatorului

iinstalatieη 7 randamentul mediu al instalaţiei de producţie a căldurii

(%


57/71

W $61/ 3 1:7( litri com,usti,ilEm$.? pentru o instalaţie pe motorină

W $61 3 1:7( m$ 'azEm$.? pentru o instalaţie pe 'az.

Fig '> Mraficul grade-ore de recuperare ?h

0e e3emplu6 pentru un 'rup de tratare a aerului plasat !ntr7o cameră de ,irou 9

anmlitri

fa

V .$E(%6:/(6:E(6:(1:1/6$2&626: =×−×××=

0eci6 pentru 1:.::: m$E- de e3emplu6 aceasta reprezintă o economie de (.%:: litri de com,usti,il6

*iind (: ; din ener'ia necesară pentru !ncălzirea aerului e3terior p#nă la temperatura am,iantă.

Dn consecinţă6 !n *iecare instalaţie de ventilare a aerului6 aerul este !ncălzit la o temperatură6

din punct de vedere practic6 ec-ivalentă cu temperatura am,iantă. "andamentul de (: ; al

recuperatorului implică de asemenea o economie de (: ; !n costul !ncălzirii.

Pe de altă parte6 dacă aerul poate asi'ura !n aceeaşi măsură *uncţia de !ncălzire6 temperatura de

e3tracţie va *i mai mică decat cea impusă. +conomia relativă este apoi de &: ;6 =$6% litri decom,usti,il recuperaţi la 61 litri necesari pentru a !ncălzi cu 2% :C>.

Mraficul curbelor temperaturilor cumulate & un ajutor pentru a obser/a acţiunea

recuperatorului

(/


58/71

Figura ' Curbele temperaturilor cumulate

e constată că 'ra*icul cur,elor temperaturilor cumulate este un instrument util pentru

cercetările iniţiale ale sistemului6 pentru a o,serva ` munca recuperatorului. 5ra*icul ce reprezentă

aici *uncţionarea recuperatorului =al cărui randament este de

/: ;> situează aerul e3tras la 22: C.

0acă aerul e3terior este la 12:C =variaţie de 1::C !n raport cu aerul e3tras> şi dacă

recuperatorul prezintă un randament de /: ; el va caşti'a / :C şi va părăsi preincălzirea la 1:C.

+ner'ia recuperată este direct vizualizată pe dia'ramă.

Impactul cldurii latente a aerului

Pentru aceste calcule de recuperare !n operaţia de ventilatie6 noi am ţinut cont !n calculelenoastre numai de caldura rezultată din variaţia temperaturii dintre *luide. C#nd umiditatea este

importantă !n clădiri6 cantitatea recuperată este cate'oric mult mai importantă şi cur,a entalpiei este

apoi utilizată. 8or,im deci de recuperare a ` caldurii latente =caldura de condensare a a,urului> !n

plus *aţă de caldura semni*icativă.

0e e3emplu6 lu#nd !n considerare aerul e3terior avand caracteristicile medii 9

Temperatura Umiditate relative +ntalpie

%C :; 1 =?ZE?'>)olosim trei tipuri de umiditate interioară 9

(


59/71


60/71

Fig'! J0emplu de funcţionare al unui schimbător rotati/ +curbele entalpiei,

Aerul nou este pus !n permanenţă la 1%7((; F"6 !n timp ce aerul viciat este e3tras la 17

%:; F". ` Bunca recuperatorului se poate vedea at#t iarna c#t şi vara.

5


61/71

Dn 'eneral6 randamentul este raportat la de,itul de aer nou 8 an. "andamentul este dat ca total

deoarece el se re*eră la ener'ia sensi,ilă şi latentă. e ,azează6 deci6 pe raportul entalpiei.

Fig'!! ecuperator

>1$

=min

>12

=

hh *

hhan *

−

−=η 6

unde 9 η 7 randamentul termic total

- 7 entalpia in ?ZE?'

a/ * 7 de,itul masei de aer viciat

an * 7 de,itul masei de aer nou

min * 7 de,itul minim intre a/ *

si an *

.0acă de,itele aer nou S aer viciat sunt e'ale e3presia randamentului devine9

>

1$=

>12

=

hh

hh

−−

=η

Dn sens strict6 această sin'ură e3presie compara e*ectiv ener'iile.Totuşi6 !n toate cazurile *ără

cazul -i'roscopic6 nu e3istă trans*er direct de vapori !ntre cele două *luide. Creşterea temperaturii

aerului nou se *ace la umiditate constantă. 0in punct de vedere *izic6 punctul 2 va putea a


62/71

Fig'!" ?iagrama e0plicati/ă a randamentului termic

Prin urmare6 din comoditate6 e3presia randamentului este !n 'eneral !nlocuită !n notiţe de

e*icacitatea termică.2. +*icacitatea termică

e ,azează pe raportul dintre temperaturi 9

>1$

=min

>12

=

t t V

t t an

V

t −

−=ε

0acă de,itele aer nou 7 aer viciat sunt identice6 acest raport devine 9

>1$

=

>12

=

t t

t t

t −

−=ε

$. +conomia ener'iei relative

"eprezintă raportul dintre ener'ia economisită prin raportarea ener'iei totale *urnizate la aerul

care transitează sistemul de ventilaţie. e o,servă !n mod clar impactul recuperatorului asupra

diminuării puterii instalate de caldură.

app

rec

rec

t

pulsiune

t

t t

e J

+=

−

−=

>

1

=

>12

=

cu9

B S de,itul masic al aerului !n condiţiile intrării de aer nou X?'EsY

%2


63/71

pulsiunet S temperatura de pulsiune a aerului !n clădire X :CY

Fig '!# Jconomia energiei relati/e

3." Calculul de veri&icare al instalaţiei de ventilare utilizat #n ala de producţie a

ciupercriei

Dn cazul ciupercăriei s7a optat pentru un sistem de climati(are numai aer cu debit constant cu

sc-ema de distri,uţie ilustrată !n *i'ura de mai


64/71

Fig '!' 6chema retelei de distributie a aerului in ca(ul unui sistem de climati(are cu debit de aer constant +reţea de conducte de joasă /ite(ă,

Fig '!) 6chema instalaţiei de /entilare pentru reglarea aeraulică

Centrala de !ncălzire şi tratare a aerului este de tipul 8IBA". Circuitul aeraulic se ,azează peun sistem de ventilatie de tip sus7 un ventilator cu

de,itul de aer proaspăt introdus de %::: m$E-6 presiunea de 1::: Pa şi puterea PW& ?6 iar pentru

evacuare =e3tra'ere> un ventilator cu de,itul de aer poluat de &(:: m $E-6 presiunea de 2:: Pa şi

puterea PW:6/( ?.

istemul de canale din circuitul aeraulic este *ormat 9

0intr7un canal principal de *ormă dreptun'-iulară cu dimensiunile 9

a p W :6& m =lăţime>6 , pW:6& m =!nălţime>6 L pW 1: m =lun'ime> % canale secundare cu dimensiunea unui canal de 9

as W :6& m =lăţime>6 ,sW:62 m =!nălţime>6 LsW 22 m =lun'ime>.

%&


65/71

Canalele secundare sunt prevazute cu =din 2 in 2 m> *iecare cu 'uri de re*ulare de dimensiuni

ar W :61( m6 ,r W:61 m =in total 22 de 'uri> dotate cu clapete de re'lare al căror prim scop este de

ec-ili,rare a reţelei aeraulice.

0iametrul ec-ivalent pentru *iecare conductă se calculeaza ast*el9

pentru canalele secundare 9

[ ]m sb sa

sb sa

se $:/6:

26:

26:&6:

$26:$&6:2%(61

26:$$

2%(61 =+⋅=

+⋅

=

φ

pentru canalul principal9

[ ]m pb pa

pb pa

pe &&6:

26:

&6:&6:

$26:$&6:2%(61

26:$$

2%(61 =+⋅=

+

⋅=

φ .

Calculul pierderilor de sarcină lon'itudinale pe reţeaua de introducere a aerului tratat alcatuitădin canalul principal şi cele % canale se *ace con*orm relatiei9

pl W < M L

!n care 9 7 < este pierderea de sarcină unitară =!n PaEm>

7 L este lun'imea conductei =!n m>.

Htiind că viteza pe care tre,uie să o asi'urăm este de apro3imativ :6/ mEs =se ale'e 1 mEs>6 de,itul

ve-iculat prin canale este de %::: m$E- şi presiunea de 1::: PaW1:2 mmF2O calculăm pierderile de

sarcină lon'itudinale ast*el 9 pentru canalele secundare 9

pls W


66/71

m sb sa sb sa

se 2%%6:

%6:

1%6:

26:&6:

26:&6:22==

+

⋅⋅=

+=φ 6

pentru 'ura de re*ulare 9

mr br ar br a

r e 126:

2(6:

:26:

1(6:16:

1(6:16:22==

+

⋅⋅=

+=φ 6

$62&$16:2%%6:

126:

1

2 =→=== ζ φ

φ

r e

se

6

6

6

Pam

Ag

g

/ p

ss p &/161

21(6:

62

21261$62

2

2

=⋅

⋅⋅=

⋅⋅=∆

ζ

.

Avem şase teurii pentru racordarea canalelor secundare la canalul principal cu

!n'ustare ,ruscă a secţiunii de re*ulare pentru care coe*icientul de pierdere eiss,ac- se ale'e !n

*uncţie de raportul secţiunilor canalelor 2E19 pentru canalul secundar 9

m sb sa sb sa

se 2%%6:

%6:

1%6:

26:&6:

26:&6:22==

+

⋅⋅=

+=φ 6

pentru 'ura de re*ulare 9

m pb pa pb pa

pe &6:

&6:&6:&6:&6:22 =

+⋅⋅=

+=φ 6

26:%%(6:&6:2%%6:

1

2 =→=== ζ φ

φ

pe

se

6

6

6

Pam

Ag

g

/ p

sp p 12/6:

2:1$6:

62

2126126:

2

2

=⋅

⋅⋅=

⋅⋅=∆

ζ

.

Pierderile totale de sarcină t p∆ de circuitul aeraulic se o,ţin prin !nsumarea tuturor

pierderilor lon'itudinale şi locale de pe ramura principală şi cele $ ramuri secundare 9

∆+∆+∆+∆=∆

ss p

ls p

sp p

lp p

t p 22%% 6

( ) [ ] Pat

p ($6(:2&/1612216&%12/6:%1 =⋅++⋅+=∆ 6

unde 9

7 t p∆ sunt pierderile de sarcină totale6

7 lp p∆ sunt pierderile de sarcină lon'itudinale pe ramura principală6

7 sp p∆ sunt pierderile de sarcină locale pe ramura pri

Analiza Procesului de Cultivare a Ciupercilor Pleurotus

Documents

Transcript of Analiza Procesului de Cultivare a Ciupercilor Pleurotus