Analiza Pietei AutoIstoric Firme Romanesti

Capitolul I. Analiza pieţei auto

1.1 – EVOLUŢIA INDUSTRIEI DE AUTOMOBILE DIN ROMÂNIA

Prin lucrarea de faţă se doreşte realizarea unei analize a pieţei auto din România, aşa cum

se prezintă ea la momentul actual, în contextul aderării României la Uniunea Europeană.

Atingerea acestui obiectiv este condiţionată de îndeplinirea anumitor criterii reunite sub

denumirea de acquis comunitar. O parte din aceste criterii se referă şi la industria auto din ţările

candidate. Subiectul prezintă un interes deosebit, întrucât se consideră că piaţa auto indică nivelul

bunăstării din ţara respectivă.

În ultima perioadă pe piaţa auto românească au avut loc importante modificări atât în

segmentul automobilelor noi cât şi în cel second hand. În principal aceste schimbări s-au datorat

lansării ultimului produs al Uzinei Dacia, mult-aşteptatul Logan. Acesta a reuşit să bulverseze

întreaga piaţă prin cifrele record la vânzări înregistrate de producătorul argeşean.

Pentru a cunoaşte mai bine piaţa auto din România este necesar un scurt istoric al

industriei auto româneşti.

Foarte puţini cunosc, chiar şi cei mai mari pasionaţi de automobile, faptul că în perioada

antebelică Ford a avut o fabrică de automobile în România. Aceasta a funcţionat în Bucureşti.

Din păcate datele despre această fabrică sunt foarte puţine, neştiindu-se mai nimic despre

producţia realizată de această fabrică. Singurele care să certifice prezenţa constructorului

american pe plaiurile mioritice sunt un catalog de repere editat în limba română şi un model Ford

V8. În catalog se menţiona faptul că fabrica putea onora orice comandă de piese pentru modelele

Ford din perioada 1928-1941. În ceea ce priveşte automobilul, acesta, se afla în momentul de faţă

în posesia unui pasionat de autombile, care l-a salvat practic de la dispariţie, redându-i strălucirea

de odinioară.

2

Ford V8

Primul constructor român de automobile în adevăratul sens al cuvântului ce şi-a făcut

simţită prezenţa pe piata auto din Romania, este ARO. Iniţial, de pe poarta fabricii a ieşit un

singur model şi anume, M461, acesta fiind lucrat sub licenţă rusească. Practic modelul nu era

altceva decât un autoturism de teren Gaz.

Ulterior, producţia s-a diversificat, oferindu-se o gamă lărgită de modele care putea

răspunde mai bine cerinţelor consumatorului român. Gama cuprindea modelele 244,10, precum şi

variantele utilitare ale acestora. Cu timpul, autombilele uzinei muscelene au suferit numeroase

modificări estetice, pentru a le face mai atractive, precum şi mai multe motorizări, preluate de la

diferiţi constructori străini de automobile, printre care, Peugeot, Toyota. Din cauza dificultăţilor

3

financiare şi a unei privatizări dubioase, românii au asistat la prăbuşirea primului constructor de

automobile româneşti.

Cea de-a doua uzină românească de automobile este Dacia. Aceasta a luat naştere din

dorinţa conducerii de atunci a României de a fabrica sub licenţă un autoturism familial modern.

În urma acestei decizii, România, intra în rândul celor mai avansate ţări din blocul socialist,

printre membrii “clubului”, numărându-se Cehoslovacia (unde se producea Skoda) şi Uniunea

Sovietică (unde se fabrica Lada şi Volga).

Ca răspuns la dorinţa României s-au arătat interesaţi mai mulţi producători străini de

automobile, aceştia fiind Renault, Peugeot, Fiat, Alfa Romeo şi Austin. Modelele din care trebuia

să se aleagă erau Renault 10, Peugeot 204, Fiat 1100D, Alfa Romeo 1300 şi Austin Mini Morris.

În final s-a adoptat varianta producerii modelului Renault 12, acesta având drept avantaj faţă de

modelele prezentate, faptul că era complet nou, la data începerii tratativelor acesta fiind încă în

faza de proiectare.

Construcţia Uzinei de Autoturisme Piteşti a început în 1966, la Colibaşi, judeţul Argeş.

După semnarea unui contract de licenţă între Renault şi statul român în 1968, începe fabricaţia

modelului Dacia 1100 sub licenţă R8, urmat în 1969 de Dacia 1300 sub licenţă R12. Între anii

1970-1980, Dacia dezvoltă o întreagă gamă de modele care va cuprinde mai multe tipuri de

vehicule de persoane şi utilitare. Începând din anul 1978, Automobile Dacia continuă autonom

producţia de autoturisme derivate din gama Renault 12. Anul 1995 este marcat de lansarea

primului autoturism de concepţie 100% românească, Dacia Nova şi de restructurarea

întreprinderii într-o societate de producţie şi strategie şi 7 filiale comerciale. În 1998, anul în care

s-au aniversat trei decenii de la producerea primului automobil Dacia, de pe porţile uzinei a ieşit

autoturismul cu numărul 2.000.000. În acelaşi an întreprinderea a obţinut Certificatul de atestare

a Implementării Sistemului Calităţii ISO 9001 şi a înregistrat recordul de producţie (106.000

unităţi).

La 2 iulie 1999, se semnează contractul de privatizare al societăţii şi Dacia devine o marcă a

Grupului Renault, având ca principală misiune susţinerea dezvoltării Grupului pe pieţele

emergente. În 2000 are loc lansarea modelului Dacia SupeRNova, prima concretizare a

colaborării franco-române, un autoturism echipat cu motor şi cutie de viteze Renault. Renault şi

Dacia au mai multe obiective pe termen mediu şi lung : producerea unui vehicul nou destinat

4

pieţelor emergente, mărirea productivităţii, producerea de automobile de calitate Renault la

preţuri scăzute.

Dacia 1100Acesta a reprezentat primul autoturism purtând marca Dacia. Realizată după licenţă Renault 8, Dacia 1100 a fost produsă între 1968 şi 1972 în aproape 38.000 de exemplare.

Dacia Berlină

Lansat la 20 august 1969 sub numele de Dacia 1300, acest model a fost fabricat până

la 21 iulie 2004. Cu o producţie totală de 1 953 730 de unităţi, acest model poate fi

considerat, pe bună dreptate, drept prima maşină naţională a românilor. După expirarea,

în 1978, a acordului de licenţă (Dacia 1300 având la bază modelul Renault 12),

automobilul cunoaşte mai multe modificări, care vizează atât estetica vehiculului cât şi

5

partea mecanică. În 1979 are loc prima restilizare majoră, iar modelul este redenumit Dacia 1310

- indicativ pe care şi-l va păstra până în 2001. În total, de-a lungul anilor au avut loc şase

operaţiuni de restilizare (majoritatea la nivelul farurilor, al calandrului, volanului şi planşei de

bord). Modelul a fost declinat în numeroase versiuni, dintre care cele mai cunoscute sunt :

Dacia Break Produsă între 1973 şi 2004.

Dacia 1320 Versiune bicorp, produsă între 1987 şi 1990

Dacia 1325 Liberta Versiune bicorp cu un design

evoluat din cel al modelului 1320, produsă între 1991 şi 1996. Producţia cumulată a celor două

versiuni bicorp (1320 + 1325) depăşeşte cu puţin 7.800 de

exemplare.

6

Dacia 1410 Sport A fost asamblată în anii ’80 într-

un număr limitat.

În total, în cele peste trei decenii de existenţă, Dacia Berlină, împreună cu derivatele sale, a fost

produsă în aproape 2 milioane de unităţi.

Dacia Nova primul automobil de concepţie 100%

românească. Modelul a fost lansat în fabricaţie în 1995 sub forma unei berline bicorp cu hayon.

În 1997 are loc prima restilizare (care afectează în principal designul calandrului şi al farurilor,

precum şi planşa de bord) şi tot atunci apare şi varianta în trei volume (sau tricorp cum au

denumit-o cei de la Dacia), care păstrează soluţia practică a hayon-ului. În acel moment, gama

era formată din versiunile Nova 523 (bicorp) - care va rămâne în fabricaţie până în 1998 - şi

Nova 524 (două volume si jumătate).

7

Dacia SupeRNova acest model a fost lansat în anul 2000, fiind prima concretizare a prezenţei lui

Renault în România. Având la bază modelul Dacia Nova, această berlină cu 5 locuri a fost

echipată cu un motor şi o cutie de viteze Renault. De-a lungul celor trei ani de existenţă,

SupeRNova a fost cel mai vândut automobil de pe piaţa românească. În 2002, modelul a acoperit

un sfert din vânzările de vehicule noi de persoane din România.

8

Dacia Solenza lansată pe piată

în luna aprilie a anului 2003,  a inaugurat noua identitate vizuală de produs Dacia. Acest model

era disponibil în două variante de motorizare : pe benzină (1.4 MPI) şi diesel (1.9D) precum şi

în mai multe versiuni de echipare : (Europa 1.4 MPI, Europa 1.9D, Confort 1.4 MPI, Confort

1.9D, Clima 1,4 MPI, Avantage 1,9D şi versiunea de top Scala 1,4 MPI).

GAMA VU

Gama de utilitare Dacia este constituită din trei modele : Dacia Pick Up, Dacia Drop Side

şi Dacia Double Cab, disponibile, fiecare, în două variante de motorizare - prima,

echipată cu un motor cu injecţie de 1.6 l pe benzină şi cea de-a doua echipată cu

motorul Diesel Renault de 1,9 litri. În plus, fiecare versiune de caroserie şi

motorizare este oferită în trei variante de transmisie : tracţiune faţă, propulsie şi 4x4.

9

Estafette 800

Celebra furgonetă Renault a fost prima utilitară care a ieşit de pe porţile uzinei de la

Mioveni. În anii 1975-1976 uzinele Dacia au asamblat peste 800 de furgonete Estafette

din colecţii CKD trimise din Franţa. Ce presupun de fapt aceste colecţii CKD? Fabrica

producătoare trimite toate piesele necesare asamblării automobilului respectiv la diferite

sucursale din afara ţării, sau la fabrici cu care are încheiate diferite acorduri,.

Dacia Pick Up primul model a fost lansat în 1975

sub numele de Dacia 1302. Din 1982 se comercializează sub denumirea de Dacia 1304.

Actualmente, alături de ansamblul gamei de utilitare Dacia, este disponibilă în trei versiuni în

funcţie de tipul de transmisie: faţă, spate şi 4X4.

10

Dacia Drop Side lansată în 1982, această utilitară

este o variantă a gamei 1304. Principala noutate a modelului o constituie obloanele laterale şi cel

din spate care se pot deschide, permiţând o încărcare şi o descărcare uşoară a mărfurilor. De

asemenea, şasiul are o gardă ridicată la sol şi suspensii lamelare care conferă o stabilitate mai

bună pe drumurile denivelate.

Dacia King Cab această utilitară s-a produs din

anul 1989 ca un derivat al modelului 1304, având însă cabina mărită. Cea mai mare parte a

producţiei a fost destinată exportului.

11

Dacia Double Cab se produce din anul 1992 şi

derivă din Dacia Pick Up. Are 5 locuri pentru pasageri şi o benă de 1,9 m² pentru transportul

mărfurilor.

Dacia 1309 Dublă cabina s-a produs din anul

1992 până în 1998, ca un derivat al Daciei Break. Ca şi în cazul modelului King Cab, cea mai

mare parte a producţiei a fost destinată exportului.

Un alt constructor român de automobile a fost Oltcit. În 1977, la Craiova, începea

construcţia unei fabrici ultramoderne destinate realizării unui automobil de mic litraj. Astfel a

luat naştere compania Oltcit, bazată pe un contract de licenţă cu producătorul francez de

automobile, Citroën. Denumirea s-a realizat din alăturarea denumirii judeţului unde era fabrica,

Olt si Citroën, numele firmei ce participa la realizarea acestei maşini. Tehnologia de fabricaţie a

fost de de cea mai înaltă calitate, conform standardelor din anul 1978, însă din cauza unor

dificultăţi producţia a demarat abia în 1982.

12

Modelul era realizat în trei versiuni: Club, Special şi Axel 12 TRS (destinat exportului).

Caroseria automobilului era derivată din cea a modelului Visa, realizat de către cei de la Citroën,

fiind de tip hatchback cu două uşi şi hayon. Aceasta a fost singura versiune de caroserie oferită,

diferenţele dintre versiuni fiind date doar de nivelul echipării şi de motorizare. Din punct de

vedere tehnic, auomobilul era echipat cu un motor boxer răcit cu aer.

A mai existat şi o versiune denumită Special, care era de fapt mai economic, şi mai slab

echipat. Acesta dispunea de un motor cu doi cilindri, de 652 cmc ce dezvolta o putere de 34 de

CP, şi o viteză maximă de 120 de km/h. Însă punctul forte al acestui model îl constituia consumul

său de combustibil de numai 5,7l/100km. Aceasta versiune nu s-a bucurat de un prea mare

succes, motiv pentru care a fost scoasă din producţie după câţiva ani.

Oltcit Special

Modelul Club, ce constiuia de fapt baza ofertei, era echipat cu un motor boxer răcit cu aer

de 1129cmc, cu o putere de 56 CP, o viteză maximă de 149 km/h şi un consum de 6,7l/100 km.

Oltcit Club

13

Bazat pe acelaşi model a fost realizată inclusiv o versiune utilitară denumită Pick-up.

Oltcit Pick-up

În cadrul unui TIB a fost prezentată chiar şi o versiune cabrio, însă la fel ca şi modelul

Oltina prezentat la TIB ’89, (acesta fiind de fapt un Oltcit cu 4 uşi) nu a intrat în producţia de

serie.

Oltcit Cabrio

Oltcit Oltina

După 1989 denumirea de Oltcit Club a fost abandonată, iar numele companiei a devenit

Oltena. Acest model a mai continuat să se fabrice până la preluarea fabricii de către Daewoo

14

Automobile, când denumirea fabricii s-a schimbat în Rodae, iar modelul Oltena a beneficiat de

un facelift exterior, dar şi de îmbunătăţiri tehnice. Astfel noul model era echipat cu un motor de

1300 cmc şi o cutie de viteze în 5 trepte.

Oltena Club

Modelul Axel 12 TRS, a fost, aşa cum am mai spus, destinat exportului. Această versiune

se diferenţia de cele destinate consumului intern prin partea mecanică (un motor de 1300 cmc şi

cutie de viteze cu 5 trepte) precum şi prin design-ul exterior uşor modificat:: adoptarea unor bare

de protecţie de dimensiuni mai mari, şi jante din aliaj uşor.

Axel 12 TRS

15

Cel mai tânăr producător de automobile din România este Daewoo Automobile. În

noiembrie 1994, Daewoo a achiziţionat fabrica de autoturisme de la Craiova, unde se producea

Oltcit, devenind astfel cel mai important investitor străin din România. După retragerea

companiei Citroën din parteneriatul cu statul român, Daewoo a achiziţionat pachetul majoritar de

acţiuni, acestuia revenindu-i 51%, în timp ce Automobile Craiova S.A. deţine 49%.

Primul model ce a ieşit de pe poarta fabricii de la Craiova a fost Cielo (sau Nexia cum era

cunoscut pe pieţele occidentale), după ce o perioadă se comercializase modelul Racer. Acesta nu

era altceva decât un Opel Kadett ce avea emblemele şi denumirea schimbată. Şi Cielo se baza pe

Kadett din punct de vedere tehnic. Înrudirea cu acesta nu mai era atât de evidentă la exterior, cei

de la Daewoo realizând un design destul de orginal pentru acest model. Se păstrau însă avantajele

caroseriei în trei volume, cu 4 uşi ce dispunea de un portbagaj generos dimensionat, aceasta fiind

şi singura opţiune de caroserie.

Daewoo Cielo

(Nexia)

Espero a fost al doilea automobil ce s-a realizat la Daewoo Craiova. La fel ca şi în cazul

lui Cielo nu a exista decât o singura versiune de caroserie, şi anume, berlină în trei volume cu

patru uşi. Acest model era mai bine echipat şi cu un design exterior foarte reuşit. Espero putea fi

echipat la alegere cu una din urmatoarele motorizări: 1498cmc şi 90 CP; 1796cmc şi 95 CP,

acestea putand fi cuplate fie cu o cutie manuală cu 5 trepte, fie cu una automată cu 4 trepte.

16

Daewoo Espero

Un alt model ce s-a fabricat la Craiova, a fost Tico, ce s-a bucurat de un succes important.

Unul din motivele pentru care a fost atât de apreciat de public, şi în special de doamne, a fost

gabaritul său redus, având ca rezultat o parcare mai uşoară, o manevrabilitate foarte bună precum

şi un consum mic de carburant. Un alt atuu al lui Tico l-a constituit design-ul exterior, semnat

Italdesign, acesta reuşind să îi dea un aer simpatic maşinii.

Daewoo Tico

Deoarece în oferta constructorului nu era nici un vehicul utilitar de mici dimensiuni care

să se poată preta traficului urban, Daewoo a oferit spre vânzare modelul Damas. Acesta era oferit

în două versiuni, pentru transport de marfă sau de pasageri.

17

Daewoo Damas

Dupa 1999 Daewoo a trecut la modernizarea gamei de automobile oferite.

Astfel au aparut modelele Matiz, Leganza şi Tacuma.

Modelul Matiz a fost destinat înlocuirii vechiului Tico, păstrând toate calităţile modelului

Tico transpuse într-o caroserie mai mare. Se obţine astfel un spaţiu interior mai mare şi un

confort sporit dat şi de echipamentele interioare mai numeroase.

Daewoo Matiz

Modelul Nubira lua locul modelului Espero ce fusese scos din producţie. Spre deosebire

de acesta, Nubira era realizată în două versiuni de caroserie: berlină şi break.

18

Daewoo Nubira

În noiembrie 2000 acest model a beneficiat de un important facelift exterior dar şi interior,

menit să aducă un nou suflu vânzărilor. Noul model a fost denumit Nubira II. De asemenea au

fost operate şi modificări de ordin tehnic menite să îmbunătăţească ţinuta de drum a

automobilului, precum şi introducerea unor echipamente de securitate: airbag-uri, şi sistem de

frânare cu ABS.

Daewoo Nubira II

Leganza a reprezentat încercarea lui Daewoo de a intra în segmentul berlinelor de clasă

medie. Modelul era realizat într-o singură versiune de caroserie (berlină cu 4 uşi) şi beneficia de o

singură motorizare de 2 litri şi 136 de CP. Însă acest model putea fi comandat într-una din cele

două versiuni de echipare: SX şi CDX. Versiunea de vârf, CDX, beneficia de o serie de

echipamente întâlnite la modelele din clasele superioare, oferite însă la un preţ imbatabil:

tapiţerie din piele, scaune reglabile electric, oglinzi cu acţionare electrică etc.

19

Daewoo Leganza

Tacuma este cel mai nou model realizat de către Daewoo. Acesta se încadrează în

categoria monovolumelor compacte. Modelul este oferit într-o singură versiune de motorizare de

2 litri şi 136 CP.

Daewoo Tacuma

20