Spiritualitati Romanesti

download Spiritualitati Romanesti

If you can't read please download the document

  • date post

    27-Sep-2015
  • Category

    Documents

  • view

    519
  • download

    76

Embed Size (px)

description

.

Transcript of Spiritualitati Romanesti

  • ION ZAMFIRESCU

    SPIRITUALITTI ROMANETI

    }I. O., nlPRHIERIA NAION AL BUCURETII

    1941

    www.dacoromanica.ro

  • ION ZAMFIRESCU

    SPIRITUALITATIROMANETI

    M. 0., IMPRIMERIA NATIONALABUCURE$TI

    1 9 4 1www.dacoromanica.ro

  • In memoria mamei mele

    www.dacoromanica.ro

  • INTRODUCEREi. Notiunea de spiritualitate , desi foarte intrebuintat in

    zilele noastre, pluteste Inca intr'o atmosfera de controversede incertitudini. Cu toate c sonoritatea ei este veche, totusi,in felul cum tinde sI se impunl astazi noastre cul-turale, pare noua. Daca parasim planul gandirii i vorbirii obis-nuite, Si atingem cat de putin sistemul de pozitii si de orientarimai generale ale filosofiei culturii, notiunea in chestiune implico acceptiune sintetica i functionald, care nu se mai aseamana,deck cel mult pe departe, cu aceea pe care ne-am obisnuit sa i-oatribuim in judecata noastra curenta. Fapt este ca, in clipa deEta, notiunea de spiritualitate se gaseste la o rascruce deinterpretari, asa incat acela care vrea s'o foloseasca drept punctde reper in constructiile sale trebue ca, inainte de mice, scaute a-i da o definitie sau, in orice caz, sa-si fixeze fata de eao pozitie ideologica precisa.

    In cultura romaneasca moderna, ganditorul care a apasat celdintaiu asupra termenului de spiritualitate , dandu-i uneleproportii i contururi sistematice, este d-1 C. Itadulescu-Motru.In introducerea uneia dintre ultimele sale lucrdri, Romdnismul,inainte de a ne arata pe larg cum vede problema nouei spiri-tualitati nationaliste spre care trebue sa indreptam astazi gn-durile i actiunea poporului nostru, d-sa incearca sa arate ce seintelege, in general, prin termenul de spiritualitate

    Dui:4 d-sa, institutia, care a folosit aceasta idee pe scaracea mai larga, a fost biserica crestina. Prin spiritualitate, aceastaintelege proprietatea pe care o are Sfantul Spirit de a uni inmod mistic, prin prezenta lui, fiinta omeneasca cu lumina si

    a

    aensibiliitf ii

    n.

    www.dacoromanica.ro

  • 4 INTRODUCERE

    iubirea dumnezeiasca . Printr'o asemenea initiere, este posibilaacceptarea metafizicei crestine, adic acceptarea cultului si a cre-dintei in vieata viitoare. Ins, adauga autorul nostru, nu aceastaeste spiritualitatea propriu zisa, sau, mai precis, nu acesta esteintelesul termenului de spiritualitate la care trebue sa neoprim. Intelesul de care are nevoie, pe care deci 11 cauta, esteun inteles mai larg, mai general, cuprinzand nu numai dome-niul simtirii religioase, ci, ca s spunem asa, domeniile intregeiculturi omenesti.

    In consecinta, spiritualitatea apare, nu propriu zis ca odogma sau ca un sistem de dogme, ci ca o realitate plina, supusalvietii, transformarilor ei necesare i tendintelor ei de progresmoral si social. Pentru noi spune d-1 Radulescu-Motru spiritualitatea este complexul de idei si sentimente, in special

    complexul de interpretari simbolice, prin care societatea uneiepoci Ii justified credinta intr'o ordine perfecta i eterna, pe

    care ea este sortitl a o realiza pe pamant. Fara o credintaintr'o ordine perfecta i eterna, care sa dea intelesul vietii depe parnant, nu existd spiritualitate. Popoarele, in a carorconstiinta se simte nevoia acestei credinte, au o spiritualitate.Spiritualitatea este climatuI special sufletesc care intretinetendinta spre un absolut transcendent ; tendinta pe care o aupopoarele dotate cu insusiri nobile. Intre popoarele Europei,

    mai toate au aceasta tendintd, in grade diferite, negresit. Lip-. sit cu desavarsire nu este niciunul 1). Credinta intr'o ordineperfecta i eterna, despre care ni se vorbeste in definitia citata,poate lua, dupa domeniile in care se ancoreaza, forme diferite.Astfel: poate lua forma religioas, forma pur moral, formaestetica, forma stiintifica, forma filosofica, etc.. Ins, domeniulcare ii este cel mai propriu, adica in care poate lua cele maivariate, mai active sau mai vitale forme, este domeniul vietiipolitice i sociale. Organizarea politica si sociala nu trebue sase Lea, niciodata, in virtutea inertiei; intr'un fel sau altul,ea trebue sa aibal in vedere o ordine perfecta i eterna. De asemeni,

    ') C. Ridulescu-Motru, Romdnismul, catehismul unei noui spiritualitati,pp. 19-20.

    t

    www.dacoromanica.ro

  • DEFINIREA SPIRITUALITATII 5

    aceastA ordine nu trebue sa pluteasca in mod abstract si hie-ratic, Par ca oamenii multi, chemati s'o realizeze, s'o poataintelege, ci trebue explicata, adusa deci in intelegerea acestora. i cum aceasta ordine trebue justificata, ne explicam usoro pentru ce spiritualitatea ocupa un loc asa de insemnat. Toateo sistemele mari de gandire, in materie de vieata sociald si poli-( tied sunt de fapt spiritualitati, adica justificdri pentru anumite credinte 1).

    D-1 Rddulescu-Motru mai adauga unele precizari, pe caresocotim necesar a le indica aici. D-sa crede ca spiritualitatilenu au toate aceeasi valoare, ci valori diferite. Unele sunt inve-chite, altele sunt abia in curs de experimentare. Unele sunt maiaproape, altele mai departe de adevdr. Spiritualitati, care altadata au fost cerute de nevoi imperioase ale popoarelor, astazipot aparea perimate, condamnate de catre insasi istoria carele-a creeat. In multimea aceasta, de spiritualitti care mor side altele care se nasc, este greu, poate chiar imposibil, de a segasi un criteriu unificator sau chiar un criteriu de clasificare.Colaborarea intre aceste spiritualitati nu pare un fapt necesar,ci un fapt conditionat. o Ele se sustin prin aceea ce au viabilinteinsele si se slabesc prin aceea ce au perimat .

    In desvoltarile pe care le va infatisa lucrarea de fata, precum.si in justificarea ei doctrinara, intelesul dat notiunii de spiri-tualitate )) de catre d-1 Radulescu-Motru, desi ne-a ajutat mult,nu ne-am condus insa dupa el, cleat in parte.

    In definitia pe care ganditorul nostru a dat-o spiritualitatii,este un lucru pe care il socotim deasupra oricarei critici: cre-dinta intr'o ordine perfectd fi eternd, ca baz sufleteasca a oricareispiritualitati. Incontestabil, tesatura intima a unei spiritualitatinu s'ar putea constitui din forme cauzale, ci din finalitati. Esteclar ca functiunea ei specified trebue s fie tocmai aceasta:de-a organiza si de-a sustine, in cugetul unei colectivitati con-stiente, mecanismul superior al anticiparilor. Bine inteles, nuar putea fi vorba de oricare anticipari, ci de o seama de anti-cipari puternice, supreme, cuprinzand in ele toata puterea de

    1) Op. cit., p. 21.www.dacoromanica.ro

  • 6 INTRODUCERE

    cunoastere, de iubire si de infaptuire a colectivitatilor respective.Cu alte cuvinte, este vorba tocmai de acele anticipari care, ingandirea autorului la care ne-am referit, iau forma (c credinteiinteo ordine perfecta si eterna .

    Unde incepem insa sal ne deosebim de ganditorul nostru,este in ce priveste caracterul treckor al spiritualitkii. In felulcum vede d-1 Radulescu-Motru spiritualittile, ca niste mani-festari care se nasc si dup catva vreme mor, ca niste faptepe care mersul istoriei le impune cu putere dar tot aceasta laun moment dat le perimeaza, identifickn, daca nu o obscuritate,in oHce caz, o impreciziune. In lumina unei asemenea opinii,spiritualitatea capata intelesul pe care, in genere, il atribuimcurentelor de cultura. Sa insemne oare, aceste doua notiuni,unul si acelasi lucru ? Pentruca, in fond, curentele, sau cu altdenumire Folile, influentele, ideologiile, intrunesc conditiuniasemankoare cu acelea ale spiritualitdtii : i ele intretin o mareviziune anticipatoare, si ele 'Isar din jocul imprejurrilor isto-rice, si ele cuceresc cugetele colectivitatilor influentandu-lemodul de judecata, si ele creeaza sufluri de vieata dinamicl injurul lor, in sfarsit, si ele, la un moment dat, cand nu mai potcorespunde actualitatii, apun. Dup cum vedem, confundareaacestor dou notiuni este aproape, pare chiar legitima. Totusi,ea nu e legitima; de aceea, e necesar s'o inlaturam.

    Prin natura lui, curentul este treckor. Misiunea lui, judecandin raport cu intinderea si durata altor fapte de cultur, este omisiune limitata si temporara. Spiritualitatea este ceva mai multdeck un curent; am putea spune, ceva mai mult chiar decalo seama de curente la un loc. Caracterul ei, in deosebire deceldlalt, nu este si nu poate fi trecator. Dimpotriva, este uncaracter de durabilitate. Bine inteles, nu poate fi vorba de odurabilitate absoluta, dar nici de una relativa, de tipul acelorape care le intalnim la faptele care alckuesc asa zisele ideologiisau curente de cultura. In mod necesar, ideea de spiritualitatepresupune intidacinari mai maH, inrdacinari care o apropiede esenta unei colectivitati anumite si care marcheaza o pre-zenta in insasi realitatea existentiala a acesteia. Asa fiind, spi-ritualitatea apare ca o baza, pe care se pot prinde, in succe-www.dacoromanica.ro

  • ELEMENTELE SPIRITUALITATII 7

    siunea lor istorica si fenomenologica, nenumarate curente.Acestea yin, se aseaza temporar, imprina lucrurilor sensuri inlegatura cu atitudinea si continutul lor de vieat, trec in ritmulin care trebue s treaca faptele devenirii, la un moment datdispar, lasand sau nelsand urme, dupa cum au putut s aderecu natura si cu nevoile de vieata ale colectivitatii respective.In vremea aceasta, spiritualitatea ramane, mult mai statornicasi, pe cat posibil, egala cu ea insasi. Ea isi poate adauga sautransforma diferite aspecte, dui:a stilul de vieata sau dupalogica imprejurarilor apartinand epocelor pe care le strabate,insa, in ce priveste formula ei intima, modul ei existential,ea ramane consecventa cu ea insasi. Prin urmare, ceea ce defi-neste propriu zis spiritualitatea, delimitandu-i substanta siinfatisandu-i rolul ei specific, nu sunt fapte si orientari dinafara, ci linii de forta, date constitutive din structura sufle-teasel a unei colectivitati anumite.

    Bine inteles, din a