Geografia Turismului

CUPRINS:

I. Cadrul general.......................................................................................................pg. 31.1. Specificul geografic...........................................................................................................pg. 3 1.2. Indicatori cadru ai dezvoltrii politico sociale...................................................................pg. 61.2.1. Indicatori ai cadrului politic............................................................................................pg. 6 1.2.2. Indicatori de mediu.........................................................................................................pg. 7 1.2.3. Indicatori privind sigurana i securitatea.......................................................................pg. 8 1.2.4. Indicatori privind sntatea i igiena...............................................................................pg. 8 1.2.5. Indicatori privind turismul ca prioritate..........................................................................pg. 9

II. Infrastructura i mediul de afaceri........................................................................pg. 92.1. Indicatori ai infrastructurii de transport aerian...................................................................pg. 10 2.2. Indicatori ai infrastructurii de transport terestru.................................................................pg. 10 2.3. Indicatori privind structura de primire turistic..................................................................pg. 11 2.4. Indicatori IT - utilizatori si tranzacii pe Internet................................................................pg. 11 2.5. Indicatori privind preul aciunilor turistice........................................................................pg. 11

III. Fluxuri turistice. Densitatea circulaiei turistice..................................................pg. 123.1. Densitatea circulaiei turistice.............................................................................................pg. 13

IV. Resurse turistice. Indicatori de calitate i valorificare.........................................pg. 144.1. Indicatori privind resursele umane din turism....................................................................pg. 14 4.2. Indicatori privind turismul intern........................................................................................pg. 15 4.3. Indicatori cantitativi i calitativi ai resurselor turistice.......................................................pg. 16

V. Analiza S.W.O.T...................................................................................................pg. 205.1. A cadrului general................................................................................................................pg. 20 5.2. A infrastructurii i mediului de afaceri................................................................................pg. 20 5.3. A circulaiei turistice............................................................................................................pg. 21 5.4. A valorificrii potenialului turistic.....................................................................................pg. 21

VI. Bibliografie..........................................................................................................pg. 22

2

I. Cadrul general

1.1. Specificul geografic :

ARA Italia Spania Portugalia Grecia Bulgaria Albania Macedonia Bosnia i Heregovina Serbia Croaia Slovenia

1.1.1. SUPRAFAA (km ) 301 268 504 782 92 389 131 990 110 912 28 748 25 713 51 129 102 173 56 538 20 251

1.1.2. POPULAIA (mil. loc.) 57,4 43,4 10,6 11,1 7,7 3,1 2,0 3,9 8,2 4,4 2,0

1.1.3. CAPITALA Roma Madrid Lisabona Atena Sofia Tirana Skopje Sarajevo Belgrad Zagreb Ljubljana

1.1.1. Suprafaa rilor

Legend: (km ) - ri mici (0-100 000) - ri medii (100 000-300 000) - ri mari (>300 000)

Scar: 1 : 25 000 000 1 cm = 250 km

3

Figura 1 1.1.2. Populaia rilor

Legend: (mil. loc.) - ri mici (0-10) - ri medii (10-30) - ri mari (>30)

Scar: 1 : 25 000 000 1 cm = 250 km

Figura 2

Limitele regiunii geografice:Europa Mediteranean cuprinde cele trei mari peninsule sudice ale Europei (Peninsula Italic, Peninsula Iberic i Peninsula Balcanic), dar i o serie de insule i poriuni din Marea Mediteran strns legate de continent (golfuri, mri semideschise etc.). Limitele regiunii mediteraneene au un caracter convenional (adic sunt stabilite printr-o nelegere) i sunt cuprinse ntre limita nordic a mslinului i a palmierilor, limita sudic fiind mai greu de precizat > Oceanul Atlantic - Str. Gibraltar; > Marea Mediteran Str. Bosfor - Dardanele; -> Marea Neagr. Din Europa Sudic fac parte rile: Portugalia, Spania, Italia, Vatican, San Marino, Andorra, Bosnia i Heregovina, Monaco, Macedonia, Serbia, Grecia, Bulgaria, Cipru, Croaia, Albania i Slovenia.

Relieful caracteristici de ansamblu:Zona mediteraneana este o regiune muntoas aparinnd n cea mai mare parte sistemului alpin cu muni tineri ce s-au format prin ncretire: Alpii, Pirineii, Balcanii, Apeninii, Alpii Dinarici. Singura cmpie este cea format din aluviunile aduse de fluviul Pad (Cmpia Padului). De asemenea rmurile sunt foarte crestate. Se observ o mare mobilitate a scoarei terestre, datorit deplasrii plcilor tectonice din aceast regiune.

4

Aspecte climatice:Clima reprezint elementul geografic determinant al acestei zone. Ea se caracterizeaz prin veri clduroase, secetoase i ierni blnde i ploioase. Aceast combinaie rar reprezint originalitatea major a regiunii mediteraneene. Clima este influenat de urmatorii factori: poziia geografic: n sudul continentului la 40lat N; masele de aer ( dinspre Mediteran i Oc. Atlantic ); orientarea i altitudinea reliefului. Astfel, clima ntlnit n aceast regiune este : temperat-oceanic n vest cu precipitaii bogate i temperaturi moderate; temperatcontinental n nord; climat mediteranean care este predominant cu ierni blande si cu precipitatii bogate si veri calduroase si secetoase; climat montan in munii Alpi unde pe cele mai nalte creste ntlnim gheari.

Un fenomen climatic deosebit al acestei regiuni l reprezint renclzirea atmosferei datorit Mrii Mediterane (o mare nchis i cald).

Elemente biopedogeografice specifice:Solurile de tip terra rosa, galbene sunt specifice Europei mediteranene. Vegetaia ntlnit n aceast zon se caracterizeaza prin arbori cu frunza lucioasa, radacini lungi si bulbi care sa inmagazineze apa. Pdurile mediterane sunt alcatuite din : pin maritim, stejar de plut, castan, cedru, chiparos, porocali salbatici, palmieri; i arbuti: laur, mirt, cimbru, rozmarin. Se cultiv plante specifice acestei zone cum ar fi via-de-vie, citricele, mslinii i ali pomi fructiferi, seceta fiind combtut cu ajutorul irigaiilor. Datorita defririlor, n locurile necultivate au aprut tufiuri secundare numite garriga (Pen. Iberic ), maquis ( Pen. Italic ), frigana i ibleac ( Pen. Balcanic). Este, de asemenea, o regiune cu dese cutremure de pmnt i cu vulcani activi: Etna, Stromboli i Vezuviu.

Resursele naturale:n ceea ce privete resursele naturale amintim bauxita, lignitul, magneziu, petrolul, marmura, zincul, nichelul,plumbul, sarea,

Concluzionnd, aezarea geografic i climatul deosebit specific au condiionat trsturile unicateale cadrului natural, dar i al activitilor economice i ale populaiei acestei uniti geografice, impunndu-se individualizarea ei. 5

1.2. Indicatori cadru ai dezvoltrii politico sociale :

1.2.1. ARA Italia Spania Portugalia Grecia Bulgaria Albania Macedonia Bosnia Serbia Croaia Slovenia rang 70 45 28 57 82 84 89 83 76 72 81 scor 4,6 4,9 5,2 4,8 4,2 4,1 4,0 4,2 4,3 4,6 4,3

1.2.2. rang 54 40 26 45 103 124 110 119 120 52 27 scor 4,3 4,5 5,1 4,4 3,2 2,5 3,0 2,8 2,7 4,3 5,0

1.2.3. rang 53 46 11 18 107 80 97 75 62 63 33 scor 4,7 4,8 5,8 5,5 3,5 4,1 3,7 4,2 4,5 4,5 5,2

1.2.4. rang 5 21 17 3 27 58 96 57 48 66 34 scor 6,4 5,9 6,1 6,5 5,8 4,8 3,8 4,8 5,1 4,6 5,7

1.2.5. rang 60 3 26 22 45 107 122 123 92 57 77 scor 3,9 5,5 4,8 4,9 4,1 2,9 2,2 2,0 3,2 3,9 3,5

1.2.1. Indicatori ai cadrului politic:

1 .1 S ul indicat ilorcadr .2 . cor or ului polit ic 5 .4 5 .2 5 4 .8 4 .6 4 .4 4 .2 4 3 .8 3 .6 3 .4 3 .2 3 2 .8 2 .6 2 .4 2 .2 2It al ia Sp an P ia or tu ga li a G re ci B ul a ga ri a A lb M an ac ia ed on ia B os ni a Se rb ia C ro at ia Sl ov en ia

Figura 3

6

In tabelul indicatorilor cadrului politic din Europa Mediteranean putem observa cu usurin diferenele de rang dintre Portugalia, situat pe locul 28 i Macedonia situat pe locul 89. Motivul pentru care Macedonia ocupa aceasta poziie l reprezint o divergen ce se desfoara ntre partidele pplitice bazate pe criterii entice diferite, reprezentnd majoritatea macedonean, respectiv minoritatea albanez. Dup Macedonia, tri precum Bosnia (locul 83), Albania (84), Slovenia (locul 81) i de ce nu i Bulgaria (locul 82) sunt marcate de o nesiguran politic, rangul acestor ri artndu-ne nelinitea politic ce le-a cuprins datorita variabilelor politice considerate pentru competente in turism. n ceea ce privete relaiile Europei Mediteraneene cu restul Europei putem aminti faptul c rile din sudul Mediteranei sunt parteneri de prim importan ai Uniunii Europene dat fiind apropierea lor geografic, afinitile istorice i culturale, precum i fluxurile migratoare prezente i viitoare. Iat de ce UE a ales tradiional s urmeze o politic de integrare regional. n cadrul Conferinei de la Barcelona din noiembrie 1995, la care au participat toate rile membre UE i rile mediteraneene (excepie fcnd Albania, i Serbia) Uniunea European a pus bazele unui nou parteneriat euro-mediteranean. Pentru perioada 2000-2006, Uniunea European a acordat ajutoare financiare ctre rile mediteraneene, n valoare de 5,3 miliarde de euro. Pentru perioada bugetar 2007-2013, Instrumentul European de Vecintate i Parteneriat (ENPI) decurge din i se contopete cu programul de sine stttor, anterior program de sprijin pentru ntrajutorarea rilor mediteraneene i a rilor nvecinate, dintre statele aprute dup destrmarea fostei Uniuni Sovietice.

1.2.2. Indicatori de mediu:

1 .2 S ul indicat ilorde m .2 . cor or ediu 5 .4 5 .2 5 4 .8 4 .6 4 .4 4 .2 4 3 .8 3 .6 3 .4 3 .2 3 2 .8 2 .6 2 .4 2 .2 2It al ia Sp an P ia or tu ga li a G re ci B a ul ga ri a A lb M an ac ia ed on ia B os ni a Se rb ia C ro at ia Sl ov en ia

Figura 4

Se poate observa c dintre rile Europei Mediteranene, printre ultimele locuri n tabelul indicatorilor de mediu se situeaz Albania (124), Serbia (120), Bosnia (119). Motivul pentru care ocupa aceste pozitii il reprezinta 7

poluarea mare intalnita aici, printre factorii determinanti ai acesteia intalnindu-se si emisiile mari de dioxid de carbon. Ingrijoratoare este pozitia pe care o ocupa Albania in clasament.Anumite rapoarte au clasificat capitala acestei ri, Tirana, ca fiind unul dintre cele mai poluate orae din intreaga Europ. Unul dintre factorii poluani l reprezint benzina cu plumb utilizat de aproximativ un sfert din totalul numrului de masini. S-a constatat c 90% din mainile cu peste 9 ani vechime produc cea mai mare parte a polurii. La polul opus se afla Portugalia pe locul 26, aceasta fiind o ar care se ocup de problemele legate de mediu. De exemplu, portughezii utilizeaz puterea solar la maxim. Ei au construit cea mai mare central solar din lume situat n sudul Portugaliei, mai exact n Amereleja. Cele 30.000 case, spitalul, tramvaiele, coala i primria utilizeaz doar energia produs de aceast central.

1.2.3. Indicatori privind sigurana i securitatea:

In ceea ce priveste sigurana si securitatea, Portugalia se afl pe locul 11, urmat de Grecia pe locul 18. Aceste ri nu sunt marcate de conflicte, implicit rata criminalitii este sczut. Totui, exist infraciuni minore de tipul furtului care apar in zonele aglomerate (gri, staii, parcari etc.). Nu la fel se ntmpl n cazul Bulgariei, ar care ocup locul 107 in ierarhie. Rata criminalitii din aceast ara este mai ridicat i cunoate accentuari in perioade de criz economic. Bulgaria este cunoscut pentru gruprile sociale nclinate spre criminalitate. Nu depatre de Bulgaria, Macedonia este o ar unde conflictele etnice existente o plaseaza pe locul 97.

1.2.4. Indicatori ai strii de sntatea i igien:

Sistemele de sntate din Europa sunt diferite, fapt ce clasific rile Europei Mediteranene pe poziii foarte diferite, cu diferene destul de mari. De exemplu Grecia este ara care se afl pe locul 3, urmat ndeaproape de Italia (locul 5), la polul opus aflndu-se Macedonia care ocup locul 96. Pentru a explica acest lucru putem observa procentul populaiei de origine greac a cror starea de sntate este evaluat ca fiind foarte bun, i anume 52,2 % (cel mai mare procent dintre toate rile Europei Mediteranene). Cheltuielile alocate din produsul intern brut pentru prevenirea bolilor, tratarea afeciunilor, ngrijirea pacienilor n faz terminal, accesul la infrastructura (nr paturi de spital/1000 loc.) precum si serviciile oferite (nr. medici/1000 loc.) reprezint alte criterii care sunt luate n considerare pentru a evalua starea de sntate i igien a unei ri. De exemplu, dintre rile Europei Mediteranene, Portugalia este ara cu cele mai mari cheltuieli, mai exact 10,2 % din PIB. rile cu cele mai mici cheltuieli pe cap de locuitor sunt Slovenia (2,64 euro) i Bulgaria (0,61 euro).

8

1.2.5. Indicatori privind turismul ca prioritate:

Putem observa cu uurin c Spania este ara aflat pe primul loc n clasamentul rilor Europei Mediteraneene n ceea ce privete turismul ca prioritate. Potenialul turistic al Spaniei este foarte mare prin varietatea locului si a tipurilor de turism care pot satisface cele mai capricioase cerinte. De la frumusetile naturale (Munii Pirinei, Cantabrici, Iberici) pn la vestitele Insule Balerare i Canare, toate formeaza un plus pentru care Sania acord prioritate turismului. Interesant este faptul ca Italia ocup locul 60 n ierarhie. Putem explica acet lucru prin faptul c Italia are deja o tradiie format n acest sens, motiv pentru care aceasta ramura nu are nevoie de o atenie prea mare pentru a fi valorificat, dovada fiind cheltuielile mici de promovare alocate de guvern pentru aceasta ramura economica. Albania, Macedonia, Bosnia sunt ri mai srace ale Europei Mediteraneene care nu se bucur de aceleai caracteristici naturale precum Grecia sau Italia. Din acest motiv, dar i datorit srciei sau conflictelor politice, turismul nu reprezint o prioritate.

II. Infrastructura i mediul de afaceri

ARA Italia Spania Portugalia Grecia Bulgaria Albania Macedonia Bosnia Serbia Croaia Slovenia

2.1. rang scor

2.2. rang scor

2.3. rang scor

2.4. rang scor 27 32 33 38 50 106 76 61 46 34 28 4,5 3,9 3,8 3,6 3,1 1,8 2,4 2,7 3,3 3,8 4,5

2.5. rang scor 116 105 102 103 59 81 64 92 88 96 106 3,4 3,9 4,0 4,0 4,6 4,3 4,6 4,1 4,2 4,1 3,9

22 4,2 55 3,8 8 6,0 7 5,2 18 5,4 2 6,8 35 3,8 23 5,0 9 5,9 37 3,7 34 4,4 7 6,0 76 2,8 70 3,3 25 4,4 113 2,0 122 1,9 86 2,4 108 2,1 83 2,9 63 3,1 117 1,9 114 2,1 56 3,3 99 2,3 107 2,4 54 3,3 2 . S u in .1 cor l dicat ilorin r t u u ii de t an por aer or f as r ct r r s t 80 2,7 46 4,0 11 5,7 ian 79 2,7 37 4,3 20 2,2 5 .55 .3 5 .1 4 .9 4 .7 4 .5 4 .3 4 .1 3 .9 3 .7 3 .5 3 .3 3 .1 2 .9 2 .7 2 .5 2 .3 2 .1 1 .9 1 .7 1 .5

2.1. Indicatori ai infrastructurii de transport aerian :It al ia Sp an P ia or tu ga li a G re ci B a ul ga ri a A lb M an ac i a e do ni a B os ni a Se rb ia C ro at ia Sl ov e ni a

9

Figura 5 Infrastructura de transport aerian este slab dezvoltata in tari precum Bosnia care ocupa locul 117, Albania situata pe locul 113 si Macedonia aflata pe locul 108. In primul rand trebuie sa ne gandim la suprafata relativ mica a acestor tari care impiedica dezvoltarea infrastructurii de transport aerian (construcia de aeroporturi, piste de decolare si aterizare necesita suprafete meri de teren). Mai putem explica acest lucru prin nivelul de dezvoltare al tarilor, acestea fiind tari slab dezvoltate, unde transportul aerian nu reprezinta o necesitate,deoarece oamenii nu dispun de banii necesari deplasarilor cu avionul. La polul opus amintim Spania aflata pe locul 7 si Italia aflata pe locul 22, tari cu o suprafata mare care a permis dezvoltarea infrastructurii aeriene. De asemenea, nivelul de dezvoltare, precum si situaia economica a populaiei au reprezentat plusuri spre dezvoltarea unei reele de trafic aerian. n prezent, 40 % din sosirile turistice internaionale se efectueaz pe calea aerului, cel mai mare volum fiind nregistrat n Europa, avnd ca destinaie preponderent Europa Sudic. n unele ri transportul aerian reprezint principala cale de acces a turitilor internaionali. Din totalul sosirilor turistice n Grecia, transportul aerian detine 67%.

2.2. Indicatori ai infrastructurii de transport terestru :2.2 S ul indicat ilorinf as r ur de t ans tt es r . cor or r t uct ii r por er t u 5 .5 5 .3 5 .1 4 .9 4 .7 4 .5 4 .3 4 .1 3 .9 3 .7 3 .5 3 .3 3 .1 2 .9 2 .7 2 .5 2 .3 2 .1 1 .9 1 .7 1 .5It al ia Sp P ani or a tu ga lia G re ci B ul a ga ri a A lb M an ac i a ed on ia B os ni a Se rb ia C ro at ia Sl ov en ia

Figura 6 Evoluia gndirii inginereti i progresul tehnic au fcut ca anumite obstacole impuse de topografia anumitor locuri s fie depite, deschizndu-se noi ci de acces spre locuri considerate neaccesibile. 10

n prezent transportul terestru ocupa primul loc n ceea ce privete sosirile turistice internaionale. Turismul utilizeaz aproape n totalitate reeaua de drumuri i ci ferate. Infrastructura de transport terestru trebuie raportata la gradul de accesibilitate al reliefului, dar si si nivelul de dezvoltate al fiecarei tari. Albania,Bosnia si Serbia sunt tari cu un relief accidentat care nu permite o dezvoltare a infrastructurii de transport terestru. De aceea ele ocupa ultimele locuri in ierarhie (122, 114 i 107), spre deosebire de Spania i Portugalia care ocup primele poziii (18 i 23). n zona Alpilor se afl n derulare un ambiios proiect de legtur feroviar ntre Germania i Italia care include i construcia celui mai lung tunnel feroviar.

2.3. Indicatori privind structura de primire turistic :Structura de primire turistic este format din structurile de cazare, unitile i serviciile de alimentaie public, structurile i serviciile de agreement, precum i fora de munc din turism. Primul loc in ierarhia indicatorilor privind structura de primire turistic este ocupat de Spania (locul 2). Aceasta ofer cele mai bune condiii din punct de vedere al primirii turistice, avnd i cele mai multe avantaje (ATM-uri care accept carduri Visa, cele mai multe companii de nchiriat maini, foarte multe locuri de cazare etc.). Este urmat n clasament de Grecia (locul 7), Italia (8) i Portugalia (9). La polul opus se situeaz Albania (locul 86) aici facndu-i simit prezena slaba dezvoltare a rii i srcia acesteia.

2.4. Indicatori IT utilizatori i tranzacii pe Internet :In ceea ce priveste tranzactiile pe internet in Europa Mediteraneana, pe ultimele locuri se afla Bosnia (61), Macedonia (76) si Albania (106). Limbile vorbite in aceste tari reprezinta un factor pentru care populatia din alte locuri nu le prefer pentru a face tranzactii pe internet. Desi preturile produselor sunt cu mult mai mici fata de alte tari, limba este un dezavantaj in ceea ce privete tranzaciile. Insa limba straina din aceste tari reprezinta un factor secundar. Gradul de urbanizare precum si rata de srcie si buget intalnite in aceste tari sunt factorii principali care le claseaza pe ultimele locuri in ceea ce priveste utilizarea internetului. Influentele politice reprezinta un alt factor care ne ajuta sa explicam rangurile tarilor Europei Mediteranene

2.5. Indicatori privind preul aciunilor turistice :Preul practicat pe piaa turistic constituie frecvent unul din motivele majore n alegerea locului de vacan. Astfel, ca urmare a preurilor accesibile, Europa Mediteranean reprezint o destinaie avantajoas pentru turitii din Europa Central i de Nord. De asemenea, preul diferit pentru unele bunuri de consum impulsioneaz intensitatea circulaiei turistice n zonele de frontier. Este cazul Italiei spre care se ndreapt anual circa 10 mil. de vizitatori din Frana i ntre 7-8 mil. din Germania, Elveia i Austria, o mare parte dintre acetia fiind turiti de o zi sosii n localitile de frontier. Observm totui c pe plan mondial cele mai atractive preuri din Europa Mediteranean le ofer Bulgaria; i aici ntlnim o intensitate a circulaiei turistice la grani, romnii fiind principalii turisti ai acestei destinaii. Cele mai ridicate preuri privind aciunile turistice n bazinul Mediteranean le percepe Italia, care sufera de un dezavantaj din cauza pretului mare al combustibilului, aceasta bazndu-se pe tradiia si prestigiul resurselor turistice de care dispune pentru a atrage turisti (in ciuda preturilor mari).

11

III. Fluxuri turistice. Densitatea circulaiei turistice

ARA Italia Spania Portugalia Grecia Bulgaria Albania Macedonia Bosnia Serbia Croaia Slovenia

Populaia (mil. loc.) 57,4 43,4 10,6 11,1 7,7 3,1 2,0 3,9 8,2 4,4 2,0

Sosiri turistice internaionale (mil.) 37,07 52,43 11,61 13,27 4,63 0,042 0,16 0,19 0,58 7,91 1,49

Densitatea circulaiei turistice (%) 64,58 120,80 109,52 119,54 60,12 1,35 8,00 4,87 7,07 179,77 74,50

Sosiri turistice internaionale

Legend: (mil.)

Scar: 1 : 25 000 000 1 cm = 250 km

Figura 7

3.1. Densitatea circulaiei turistice :12

Densitatea circulaiei turistice

Legend: (%) - 100

Scar: 1 : 25 000 000 1 cm = 250 km

Figura 8

O densitatea mare a circulaiei turistice se poate observa n Spania, Portugalia sau Grecia. Aceasta densitate o putem explica prin prisma tipurilor de turism desfaurate intr-o ar. n aceste ri sunt desfurate mai multe tipuri de turism (montan, litoral i cultural), acest lucru determinnd un numr mai mare de sosiri turistice. ns cea mai mare densitate turistic o are Croaia. Acest lucru se datoreaz populaiei sczute a acestei ri, sosirile turistice nefiind foarte mari (n comparaie cu Spania). Pentru a analiza aceast densitate a circulaiei turistice se mai poate lua in calcul i tradiia de vizitare dintr-o anumita zon. Aici putem ncadra ri precum Spania, care are o DCT de 120,80 %, Grecia (119,54 %) i Portugalia (109,52 %), care i-au format n timp un renume. Totusi si Italia este o tara cu o mare traditie de vizitare si cu o varietate a tipurilor de turism effectuate,insa numarul mare al populatiei (57,4 mil loc.) determina o densitate scazuta de 64,58 %. Relieful este un alt factor care antreneaza sosirile turistice. Tari care nu se bucura de o diversitate a reliefului sunt Macedonia, Bosnia si Albania iar de aceea densitatea circulatiei turistice este scazuta.

IV. Resurse turistice. Indicatori de calitate i valorificare13

ARA Italia Spania Portugalia Grecia Bulgaria Albania Macedonia Bosnia Serbia Croaia Slovenia rang 46 45 40 55 67 35 56 90 47 54 52

4.1. scor 5,3 5,3 5,3 5,2 5,1 5,4 5,2 4,8 5,3 5,2 5,2

4.2. rang scor 66 4,8 55 5,1 54 5,1 23 5,7 30 5,6 10 6,2 13 6,1 111 4,1 19 5,9 4 6,5 60 5,0

4.3. rang scor 20 5,5 17 5,6 25 5,3 23 5,3 43 4,7 93 3,7 82 3,9 100 3,5 26 5,3 36 4,9 57 4,4

4.1. Indicatori privind resursele umane din turism :4 .S .1 corul indicatorilor privind resursele umane din turism 6.5 6 5.5 5 4.5 4 3.5 3 2.5 2 1.5It al ia Sp an P ia or tu ga li a G re c Bu ia lg ar ia A lb M ani ac a ed on ia Bo sn ia Se rb ia C ro at ia Sl ov en ia

Figura 9 Indicatorii privind resursele umane din turism constau in ansamblul activitilor orientate ctre asigurarea, dezvoltarea i meninerea resurselor umane n vederea realizrii cu eficien maxim a obiectivelor acesteia i satisfacerii nevoilor angajailor. Primul loc in ierarhia indicatorilor privind resursele umane din turism in Europa Mediteraneana este ocupat de Albania (locul 35). Dei populaia care lucreaz n turism nu are parte de o foarte bogat educaie specific sau de un training specializat in acest sens, disponibilitatea ei de a lucra ntr-un mediu calificat face ca Albania s ocupe aceast poziie, n timp ce Bosnia se afla pe locul 90, populaia acestei ri nefiind la fel de disponibil s lucreze 14

ntr-un astfel de mediu. Aici se mai adauga si cifrele mari ale invatamantului primar si secundar (unde intalnim un numar mare de elevi datorita natalitatii ridicate), de aici rezultand o populatie poate prea tanara pentru a munci. De asemenea n Spania, turismul fiind principala ramur economic, s-au pus la dispoziia locuitorilor foarte multe locuri de munc, iar acest lucru i- a determinat s opteze spre acest mediu. Astfel, 11% din populaia activ a Spaniei lucreaz n turism.

4.2. Indicatori privind turismul intern :

4 . S u in .2 cor l dicat ilorpr in t r m l in er or iv d u is u t n 6 .5 6 5 .5 5 4 .5 4 3 .5 3 2 .5 2 1 .5It al ia Sp an P ia or tu ga li a G re ci B a ul ga ri a A lb an M i a ce a do ni a B os ni a Se rb ia C ro at ia Sl o ve ni a

Figura 10

n ceea ce privete turismul intern, Croaia ocupa locul 4 in clasamentul mondial, aceasta acordnd o importan major acestui tip de turism, fiind de o real baz n meninerea activitii turistice. Este urmat n clasament de Albania, Macedonia i Serbia. O importan foarte sczut ofer populaia Bosniei acestui tip de turism, situndu-se pe ultimul loc n ierarhia Europei Mediteraneene (111), ns aceasta nu ofer importan turismului n general, situndu-se pe locul 123 n ceea ce privete turismul ca prioritate. Ne uimete faptul c nici Italia nu prea practic acest tip de turism, aceasta bazndu-se ns pe turitii strini. Mai amintim faptul ca in tarile cu traditie in turism, unde se depaseste capacitatea sociala de suport, ospitalitatea este mai scazuta, deoarece locuitorii sunt deranjati de prezenta foarte numeroasa a turistilor, acest lucru conducand la orientarea lor spre alte destinatii externe, tocmai pentru a scapa de aceasta supraaglomerare.

4.3. Indicatori cantitativi i calitativi ai resurselor turistice :Dintre rile Europei Mediteranene, n ceea ce privete calitatea i cantitatea resurselor turistice, primele locuri sunt ocupate de Spania (17), Italia (20) i Grecia (23).Toate aceste ri au deja format o tradiie n turismul internaional, fiind foarte cunoscut i apreciat de turitii strini. Resursele turistice ale acestor ri sunt n principal obiectivele culturale, majoritatea nscrise in patrimonial U.N.E.S.C.O. Acest lucru influeneaz n mod pozitiv numarul de turiti precum i calitatea sejurului acestora. 15

La polul opus se situeaz Bosnia (locul 100), Albania (93) si Macedonia (82). Aceste ri nu dispun de resurse turistice din punct de vedere cantitativ, iar puinele resurse pe care le au nu dispun de calitatea necesar atragerii unui numar mare de turisti. n patrimonial mondial UNESCO Albania are nscrise 2 monumente iar Bosnia i Macedonia cte unul, n timp ce Spania are 34, Italia 36 iar Grecia 15. Putem aminti aici cateva dintre destinatiile turistice din tarile cu renume in turism ale Europei Mediteraneene: -destinatii litorale: Insula Sicilia (Italia), Insula Thassos (Grecia), Insula Corfu (Grecia), Costa Brava (Spania), Insula Madeira (Spania), etc; -destinatii montane: Statiunea Cortina dAmpezzo (Italia), Muntii Sierra Nevada (Spania), Staiunea Baquieira Beret (Spania), etc; - destinatii culturale: Colloseumul (Italia), Atena (Grecia), Muntele Athos (Grecia), Lisabona (Portugalia), si multe altele care cu siguranta sunt pe gustul si celor mai pretentiosi turisti.

LISTA MONUMENTELOR NSCRISE N PATRIMONIUL MONDIAL U.N.E.S.C.O.1. MONUMENTE I REZERVAII ALE NATURII :LOCAIA Bulgaria Pirin Bulgaria Srebarna Croaia Lacurile Plitvice Italia Insulele Eolie/Lipari Portugalia Madeira/Laurisilva Slovenia Skocjan Spania Donana Spania - Garajonay OBIECTIVUL Parcul Naional Rezervaia Natural Parcul Naional Insulele vulcanice Rezervaia ,,Pdurea de laur Rezervaia speologic Parcul Naional Parcul Naional

2. MONUMENTE, VESTIGII I SITURI ARHEOLOGICE :LOCAIA Albania Butrint Bulgaria Kazanlk Bulgaria Madara Bulgaria Svetari Grecia Atena Grecia Bassai/Vassai Grecia Delfi Grecia Epidaur Grecia Insula Delos Grecia Micene/Tirint Grecia Mistras Grecia Olympia Grecia Samos Italia Agrigento Italia Aquileia Italia Casale Italia Cilento Italia Matera I Sassi Italia Toscana Italia Pompei, Herculanum i Torre 16 OBIECTIVUL Oraul antic Mormntul trac Clreul de la ~ Mormntul trac Acropolea Templul lui Apollo Epikurios Situl arheologic Situl arheologic Ansamblul arheologic Siturile arheologice miceniene Situl arheologic Situl arheologic Templele Pytagoreion i Heraion Aria arheologica Vestigiile arheologice i Bazilica Patriarhului Vila roman cu mozaicuri Siturile arheologice Locuinele arhaice ale troglodiilor Necropolele etrusce Ariile arheologice

Annunziata Italia Ravena Italia Siracuza Italia Val Camonica Portugalia Valea Co Spania Altamira Spania Atapuerca Spania Las Medulas Spania Merida Spania Peninsula Iberic Spania - Tarraco

Monumentele paleocretine Situl arheologic Picturile rupestre Siturile artei preistorice Petera Altamira (desenele rupestre) Situl arheologic Vestigiile exploatrilor aurifere Ansamblul arheologic Arta rupestr a Bazinului Mediteranean Ansamblul arheologic

3. MONUMENTE I ANSAMBLURI DE ARHITECTUR DE FACTUR RELIGIOAS :LOCAIA Bulgaria Boiana Bulgaria Ivanovo Bulgaria Rila Croaia Porec Croaia Sibenik Grecia Athos (Agion Oros) Grecia Daphni, Ossios Lukas, Nea Moni) Grecia Meteora Grecia Patmos Grecia Salonic/Thessaloniki Italia Assisi Italia Milano Italia Modena Italia Piemonte/Lombardia Macedonia Ohrid Portugalia Alcobaca Portugalia Batalha Portugalia Lisabona Portugalia Tomar Serbia Decani Serbia Sopocani Serbia Studenica Spania Burgos Spania Madrid Spania Poblet Spania Oviedo Spania Santa Maria de Guadalupe Spania Vall de Boi Spania Yuso, Suso OBIECTIVUL Mnstirea Bisericile rupestre Mnstirea Complexul Episcopal Catedrala Sf. Iacob Republica monastic Mnstirile Mnstirile Centrul istoric (Chora) cu Mnastirea Sf. Ioan ,,Teologul i Petera Apocalipsei Monumente paleocretine i bizantine Catedralele Biserica Santa Maria della Grazzie Catedrala Torre Civica Munii sacri din Piemont i Lombardia Monumentele istorico-religioase Mnstirea Mnstirea Mnstirea Jeronimos Mnstirea Mnstirea Mnstirea Mnstirea Catedrala Mnstirea El Escorial Mnstirea Monumentele istorico-religioase Mnstirea Regal Bisericile romanice catalane Mnstirile San Millan

17

4. MONUMENTE I ANSAMBLURI DE ARHITECTUR DE FACTUR CIVIL :LOCAIA Croaia Split Italia Barumini Nuraghi Italia Caserta Italia provincia Puglia Italia Padova Italia Pisa Italia Tivoli Italia Torino Spania Alcala de Henares Spania Barcelona Spania Barcelona Spania Lugo Spania Ubeda, Baeza Spania Valencia OBIECTIVUL Complexul istoric Refugiile fortificate (nuraghi) Palatul regal Castel del Monte Grdina botanic Monumentele istorice Villa dEste Reedinele regale ale Casei de Savoia Universitatea i incinta istoric Complexul architectural Antoni Gaudi (Parcul Guell, Palatul Guell i Casa Milr) Complexul architectural Lluis Domcnech i Montaner (Palatul/Palau de la Musica Catalana i Spitalul Sant Pau) Fortificaiile romane ale oraului Ansamblurile monumentale renascentiste La Lonja de la Seda (Bursa Mtsii)

5. REZERVAII DE ARHITECTUR I URBANISM :LOCAIA Albania Gjirokastra Bosnia i Heregovina Mostar Bulgaria Nesebar Croaia Dubrovnik Croaia Trogir Grecia Rhodos Italia Alberobello Italia Ferrara Italia Florena Italia Napoli Italia Pienza Italia Roma Italia San Gimignano Italia Siena Italia Urbino Italia Val di Noto Italia Verona Italia Vicenza Portugalia Angra do Heroismo Portugalia Evora Portugalia Guimaraes Portugalia Porto Spania Aragon Spania Avila OBIECTIVUL Oraul Muzeu Cartierul podului vechi din oraul vechi Oraul vechi Oraul vechi Oraul istoric Oraul medieval Trulli Oraul renascentist Centrul istoric al oraului Centrul istoric al oraului Centrul istoric al oraului Centrul istoric al oraului Centrul istoric al oraului Centrul istoric al oraului Centrul istoric al oraului Vechi orele baroce Oraul vechi Oraul paladin Yona central a oraului Centrul istoric al oraului Centrul istoric al oraului Centrul istoric al oraului Arhitectura mudejar Oraul vechi i bisericile extramuros 18

Spania Caseres Spania Cordoba Spania Cuenca Spania Granada Spania Salamanca Spania San Cristobal de la Laguna Spania Santiago de Compostela Spania Segovia Spania Sevilla Spania Toledo

Partea veche a oraului Centrul istoric al oraului Oraul fortificat Oraul istoric i fortificaiile Partea veche a oraului Oraul vechi Partea veche a oraului Oraul vechi i Apeductul Oraul vechi Oraul istoric

6. MONUMENTE TEHNICE I ZONE CU ACTIVITI SOCIO ECONOMICE PROTEJATE :LOCAIA Italia Crespi dAdda Italia Valea Orcia Portugalia Alto Douro Vinhateio Portugalia Insula Pico (arh. Azore) Spania - Elche Spania Pirinei Mont Perdu OBIECTIVUL Situl industrial Peisajul agricol Regiunea viticol Peisajul viticol Palmeria Peisajul pastoral

V. Analiza S.W.O.T.5.1. A cadrului general :- un cadru general favorabil - temperaturile ridicate pot turismului; reprezenta un minus pentru - intalnim toate tipurile de anumiti turisti. 19 relief; - iesire la mare; -clima favorabila.

- datorita cadrului genera, Europa Mediteraneana poate practica toate tipurile de turism (montan, litoral, cultural).

- din cauza temperaturilor ridicate pot avea loc incendii de padure.

5.2. A infrastructurii i mediului de afaceri :

- dezvoltarea economica a unor tari din aceasta regiune a permis dezvoltarea infrastucturii.

- suprafata mica a unor tari nu le-a permis o dezvoltare foarte mare a infrastructurii.

- o infrastructura dezvoltata antreneaza dezvoltarea turismului prin numarul mare de sosiri.

- criza economica mondiala ar putea sa afecteze dezvoltarea afacerilor si in aceasta regiune.

5.3. A circulaiei turistice :- o circulatie turistica mare; - sosirile turistice sunt mari datorita traditiei. 20 - din cauza supraaglomerarii spatiului cu turisti, mediul inconjurator poate avea de suferit (degradarea mediului).

- dezvoltarea economiei interne datorita activitatii turistice intense; - cresterea P.I.B.-ului tot datorita acestei ramuri economice.

- supraaglomerarea urbana poate polua fonic si poate deranja populatia care locuieste in aceasta regiune.

5.4. A valorificrii potenialului turistic :- tipurile diferite de turism practicate; - multe locuri de munca in turism; - foarte multe resurse inscrise in patrimoniul UNESCO.

- unele tari din Bazinul Mediteranean nu se bucura de o varietate bogata a resurselor turistice; - structurile de cazare sunt putine in comparatie cu numarul mare de sosiri turistice.

- largirea orizontului de cunoastere al turistilor; - datorita traditiei turistice din aceasta zona resursele turistice sunt valorificate la maxim.

- degradarea resurselor naturale datorita numarului mare de turisti.

VI. Bibliografie

21

1. 2. 3. 4. 5.

Gheorghila, A., 2007, ,,Geografia turismului. Metode de analiza in turism, Editura Universitara, Bucuresti; www.weforum.org; ec.europa.eu; www.eea.europa.eu; ro.wikipedia.org;

22