Proiect turistica Bulboaca

53
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA FACULTATEA „BUSINESS ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR” CATEDRA „TURISM ŞI SERVICII HOTELIERE” Proiect Pe tema:Analiza-diagnostic social-economică a localităţii ,,Bulboaca” în vederea includerii acesteia în circuitul turistic rural al Republicii Moldova.

Transcript of Proiect turistica Bulboaca

Page 1: Proiect turistica Bulboaca

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA „BUSINESS ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR”

CATEDRA „TURISM ŞI SERVICII HOTELIERE”

Proiect

Pe tema:Analiza-diagnostic social-economică a localităţii ,,Bulboaca” în vederea includerii acesteia în circuitul

turistic rural al Republicii Moldova.

Elaborat: Rata Anna Bodolico Igor Gr.T 101

Verificat: Livandovschi Roman

Page 2: Proiect turistica Bulboaca

Chisinau 2013

Plan

Introducere.............................................................................................pag. 3

Capitolul I. Scurt istoric al localităţii rurale.....................................pag.5

Capitolul II. Situaţia social-economică a localităţii rurale............pag.14

Capitolul III. Inventarierea resurselor turistice (naturale şi antropice) ale localităţii rurale........................................................pag.23

Capitolul IV. Avantajele şi deficienţele dezvoltării produsului turistic în localitatea rurală..........................................................pag.28

Capitolul V. Plan de acţiuni privind valorificarea resurselor turistice din localitatea rurală.......................................................pag.31

Concluzii şi recomandări.......................................................................pag.33

Bibliografie..............................................................................................pag.34

Anexe........................................................................................................pag.35

Itinerar turistic.......................................................................................pag.40

2

Page 3: Proiect turistica Bulboaca

Introducere

Ce are omul sfînt pe lume? O vatră unde s-a născutDoar pentru el – un simplu nume Un grai, un dor, nimic mai mult.Prin ce persistă fiecare - Căci totul este trecător?Prin fapta sa, prin satul care Rămîne şi-al urmaşilor.Avem şi noi un loc în care Ne simţim mai fericiţiE satu-acesta ca o floare Ce-i pitoresc, frumos ca-n vis.Cîmpii mănoase ne-conjoară Iar înălţimile-albăstrii Ne dăruiesc în miez de vară Voisul tril de ciocîrlii.Sînt minunate-aceste locuri Şi eu, oriunde m-aş aflaVoi fi cu inima şi gîndul La satul meu, la casa mea.

D. Tusa - Sufletul satului

Legenda satului bulboaca se spune ca demult demult pe malul rîului biîc sau oprit treifamili de tatari lor l-ea placut locul mai mult ca e pe malul rîului bîc . Intr-o zi fica unui tatar era pe malul rîului , linga mlastina rîului pe apa inota o broască , si fata dorea sa o prindă sa bagat in rîu dar puterea rîului o sugea in mlaştină, striga din puteri dar nici-un sens cind apa acoperea capul de rîu sa apropiat un mic copil, care a auzit din apă bul-buli si cu brosca cinta oac-oac baieţelu sa jucat pe malul rîului si sa dus in sat si toata ziua spunea bul bulboaca intro zi de odihna familile sau adunat la sfat să decidă numele satului si baieţelul tot continua să spună bulboaca unul din membri ai famili a auzit si a zis să se numescă bulboaca si propunerea a fost acceptată de atuncea legenta a ramas ca simbol pentru satul bulboaca un sat ce este asezat pe malul rîului bîc.

3

Page 4: Proiect turistica Bulboaca

Toate sentimentele care unesc oamenii intre ei şi-i indeamna spre virtute sunt

nobile şi iubirea de patrie nu este o excepţie. Nu există popor care să nu aibă

strălucirile sale, ca domnitori care au crescut puterile ei cu mult sau mai puţin,faptele

istorice care merita să nu fie uitate vreodată,bărbaţi care s-au făcut nemuritori prin

curajul lor, prin sporirea ce au facut-o in ştiinţe şi măiestrie.Acestea sunt pentru

fiecare popor temeiuri de a-ti iubi patria in care t-ai nascut si ai crescut.Fara istorie nu

exista patrie;fără dragoste de istorie nu poate fi iubire de patrie...Poporului nostru a

fost mereu nepăstuit de soartă,dar niciodată n-a incercat măcar pentru o clipă să fie

virtuos.Astfel,viaţa oricarui popor işi are rădăcinele in trecutul lui,deoarece tot ceea ce

avem se datoreaza strămoşilor nostri care au luptat pentru acest pămînt,ne-au scos de

sub jogul duşmanilor ca noi să ducem o viată mai buna şi să fim scutiţi de griji si

suferinţă.Tot de la strămoşii noştri am moştenit şi inţelepciunea şi curajul lor care i-au

dus spre victorie.

Satul. Locul de refugiu al liniştii. Curăţenie şi pace sufletească. Gânduri ce curg

mai lin. Verde şi mult frumos în inimă. Satul cu oameni chinuiţi şi veseli, frumoşi la

suflet. Aici până şi inima bate mai încet.

Ceea ce te face să crezi că veşnicia s-a născut la sat este însăşi diferenţa de oraş.

Sătul de gălăcia traficului rutier, de zgomote de tot genul şi zgomote politice, îţi

găseşti refugiu doar la sat. Nimic nu poate fi mai frumos decât o dimineaţă însorită în

pragul casei părinteşti.

La sat, până şi oamenii sunt mai oameni.

Satul moare. Moare încet, dar sigur. Case prin care bate vântul, câini care urlă în

gol, copii hoinărind aiurea pe străzile pustii. Bătrâni şi copii. Case bătrâneşti, ziduri

noi, ici-colo câteva grămezi de pietriş, nisip, lăsat pentru a finaliza construcţia unei

case începute acum 10 ani. La uşa casei de cultură e pus lacăt, cultura nu mai are loc

acolo unde munca nu se mai sfârşeşte niciodată. Tot ce mai este viu e biserica,

clopotul ei cheamă duminica şi în zilele de sărbătoare pe toţi localnicii pentru a se

ruga de sănătate, ploaie şi pâine pe masă. Altceva nimic nu-şi mai doreşte omul de la

sat.

Dar fiecare om se mindreste cu bastina lui si cu consatenii lui.4

Page 5: Proiect turistica Bulboaca

Rasar in departare frumoasele imprejurari ale Bulboacei. Imblinzit de soare, satul

dormiteaza la o talpa de stinca. Batrinul Bac isi indeamna apele la vale.

Chiar daca exista locuri mai frumoase, mai bogate, mai alese, pentru noi, din

Bulboaca, el ne este cel mai scump. La noi apa din fintini e mai dulce, cerul e mai

albastru, frunza e mai verde, soarele e mai stralucitor, fiindca aici e satul meu natal, e

Patria mea.

Capitolul I. Scurt istoric al localităţii rurale.

Satul este atestat documentar la 4 iunie 1711 cu denumirea de Bulboaca Tatarească.

Numele satului se regăseşte pe harta lui Dimitrie Cantemir (1720) şi pe cea a statului

major al armatei ruse din timpul războiului ruso-turc din 1768-1774.Toponimul Bulboaca

are caracter hidronimic indicînd un loc adînc, dar mic ca suprafaţă, într-o apă stătătoare ;

vîrtej de apă ; loc adînc pe o mică întindere într-un rîu sau pîrîu. Moşia satului Bulboaca

se învecina cu cea a Luţenilor (astăzi Ţînţăreni). La 1806 Bulboaca se compunea de fapt

din două aşezări : Bulboaca Moldovenească şi Bulboaca Tătărască. Odată început un nou

5

Page 6: Proiect turistica Bulboaca

război ruso-turc (1806-1812), tătarii au fost completamente strămutaţi din Moldova, deci şi

din Bulboaca. La 1812 teritoriul dintre Prut şi Nistru este anexat de Imperiul Rus. Conform

recensămîntului efectuat de autorităţile ruse în Bulboaca erau 32 de gospodării, două feţe

bisericeşti. Exista o biserică ortodoxă din lemn atestată la 1797. În 1808 în localitate a fost

ridicată din piatră biserica  cu hramul „Sf.Nicolae”. Conform recensămîntului de la 1817,

moşia Bulboaca se afla în posesia lui Ilie Catargi, descendent dintr-o mare familie de boieri

moldoveni. Ilie Catargi a trăit între anii 1747-1822, a fost hatman al Ţării Moldovei şi una

din căpeteniile boierimii rusofile.

În 1817 satul întrunea 52 de gospodării. Documentele mărturisesc despre principalele

îndeletniciri ale populaţiei locale: viticultura, pomicultura, creşterea vitelor, apicultura. În

1835 în sat trăiau 191 bărbaţi şi 171 femei, iar la mijlocul secolului la Bulboaca erau 101

familii.  Din 1842 în sat funcţiona o şcoală bisericească parohială de două trepte. În 1868

la Bulboaca se deschide prima şcoală populară de băieţi, iar din 1879 începe să

funcţioneze şcoala de fete. In 1871 odată cu încheierea construcţiei căii ferate Tiraspol-

Chișinău, Bulboaca a devenit gară feroviară.

În 1901 la Bulboaca este înființată o întreprindere de vinificație,  care îşi are originea în

anii 50 ai secolului al XIX-lea, cînd în judeţul Bender activau 19 moşii viti-vinicole mari si

505 mici. Spre 1873 în acest judeţ erau plantate cu viţă de vie peste 4347 desetine. La

începutul secolului XX apar 8 gospodării mari. Acestea includ gospodăria descendenţilor

Generalului Popse – peste 100 desetine, gospodăria lui Constantin Mimi – 40 desetine, şi

gospodăria lui G.P.Leonardo – în jur de 45 desetine.

6

Page 7: Proiect turistica Bulboaca

Constantin Mimi începe cultivarea pe teritoriul moşiei de la Bulboaca a unor noi soiuri de

viţă de vie și producerea vinului în cantităţi mari, pe care apoi îl exporta la Moscova,

Odesa şi Vladivostok. Pentru prima dată în istoria ţării noastre acesta aduce şi recoltează,

soiul „Aligote”, care cu timpul devine unul dintre vinurile preferate ale băştinaşilor. În anii

90 ai secolului al XIX-lea el devine stăpînul pămînturilor din Bulboaca. În 1901 a fost

construit blocul central al acestei gospodării vinicole după un proiect inspirat din

arhitectura fabricilor vechi franţuzeşti. În anul 1915 pe cele 44 de desetine ce aparţineau

lui Constantin Mimi erau cultivate soiuri de viţă de vie ca: Aligote, Pinot Gri, Traminer,

Senso, Caberne, Pinot Menie, Game neagră, Zaibeli, Noa, etc.

În martie 1952 pe baza gospodăriilor din Bulboaca, Geamăna şi Speea se înființează

sovhozul-fabrică „Bulboaca” specializat în viticultură și producerea vinurilor brute. La finele

anului 1977 pe teritoriul actual al fabricii se începe construcţia unei noi fabrici de vinuri cu

o capacitate de prelucrare a strugurilor egală cu 40000 tone. Noua fabrică a fost dată în

exploatare în anul 1982. în localitatea își desfășurau activitatea ateliere de reparație a

utilajului agricol, fabrica de produse lactate, punctul de colectare al cerealelor și altor

produse agricole, frigorifer pentru păstrarea fructelor. În localitate activa școala de opt ani,

7

Page 8: Proiect turistica Bulboaca

3 cluburi, 3 biblioteci publice, 3 instituții preșcolare, magazine, ospătării, atelier de

deservire socială, oficiu poștal, apeduct, casă de economii.

Șefului Securităţii de la Tiraspol, Vladislav Finaghin, susține că în ultimul timp,

Republica Moldova se bazează intens pe ajutor militar din partea SUA și România

relatează hotnews.md. Astfel că potrivit acestuia poligonul de la Bulboaca, Anenii

noi, este pregătit pentru a găzdui o bază militară NATO. „Alianţa de la conducerea

Republicii Moldova doreşte să modifice Contituţia, aşa încât să fie permisă

poziţionarea unei baze militare pe teritoriul republicii. Evident că nu e vorba de o

bază a Rusiei pentru că Chişinăul insistă în permanenţă pe ideea evacuării trupelor

ruseşti din Transnistria”, a mai adăugat Finaghin. Menționăm că poligonul de la

Bulboaca este o bază militară de instruire care are menirea de a perfection unitățile

militare ale Armatei Naționale.

Personalitaţi remarcabile

Din Bulboaca au iesit pe unda nationala mai putine talente.

Ana Barbu (n.5.II.1936,Bulboaca-Chisinau;studii la Facultatea de Filologie din

8

Page 9: Proiect turistica Bulboaca

Bucuresti;profesoara si redactor la Tomis din Constanta redactor le editura

Eminescu;vol.de nuvele:Nunta de argint,1966;Viscol,1969:romanul psihologic

Nisipuri,1972);

  Constantin Mimi face parte din pleiada personalităţilor basarabene care au marcat, prin activitatea lor, destinul Basarabiei la începutul secolului XX. A fost unul din puţinele personaje care a fost apreciat atât de regimul ţarist, fiind ultimul guvernator al Basarabiei, cât şi în perioada României Mari, când a fost desemnat director al Băncii Naţionale Române, de la Bucureşti.

9

Page 10: Proiect turistica Bulboaca

Cimitirul Bulboaca

In cimitirul de la bulboaca sunt morminte seculare cel mai vechi este din anul 1692

amplasant la intrarea cimitirului sunt din ani 1857 1898 .

In fiecare an de 9 mai sateni satului bulboaca depun flori la monumentul eroului

necunoscut din satul bulboaca in centru monumentului este o flacara care in fiecare

an de 9 mai arde pentru toti consateni care au cazut pe cimpul de lupta la batalia din

serpeni .

Capitolul II. Situaţia social-economică a localităţii rurale

Firea muncitoare a moldovenilor i-a ajutat si pe oamenii din sat sa se ridice, sa

construiasca edificii de menire sociala frumoase si spatioase, ca tinara generatie sa

aiba o copilarie fericita si plina de bucurii.

Pe teritoriul satului exista o gradinita de copii, o scoala frumoasa si spatioasa,

biblioteca, casa de cultura, punct medical,magazine si o primarie spatioasa.

Gradinita

Grădiniţa de copii Nr.1 din satul Bulboaca, raionul Anenii-Noi, a fost dotată

astăzi cu jucării, menite să stimuleze dezvoltarea intelectuală şi socială la copii.

Până la sfârşitul anului, peste 500 de grădiniţe şi centre comunitare din

republică vor fi dotate cu jucării pentru dezvoltarea creativităţii copiilor.

Jucăriile au fost procurate în cadrul unui proiect al Fundaţiei LEGO şi UNICEF, cu

suportul Ambasadei Danemarcei în RM şi Ministerului Educaţiei.

Directoarea Grădiniţei Nr.1 din satul Bulboaca, raionul Anenii-Noi, Valentina Caracu, a spus că jucăriile pe care le are grădiniţa sunt insuficiente pentru cei 120 de copii care frecventează instituţia preşcolară. Iar, jucării care să

10

Page 11: Proiect turistica Bulboaca

stimuleze dezvoltarea intelectuală şi creativitatea a copiilor, nu au fost niciodată în grădiniţă, a adăugat Valentina Caracu.

Valentina Caracu. Avem maşini, avem păpuşi, avem jucării pentru contructori multe. Avem mozaic. Multe sunt confecţionate de educatori. Este grădiniţa asigurată parţial cu jucărele. De genul acesta jucării nu avem. Mulţumim UNICEF că ne – a adus şi ne – adat aşa jucărele.

Reprezentantul UNICEF în RM, Alexandra Yuster, a spus la rândul său că în total peste 57 de mii de copii, inclusiv cu nevoi speciale, din 517 grădiniţe şi centre comunitare din republică, vor primi astfel de jucării. Potrivit Alexandrei Yuster, costul jucăriilor este de un milion şi jumătate de dolari. Reprezentantul UNICEF în RM, a precizat că este un drept al fiecărui copil să beneficieze de condiţii bune de educaţie şi să înveţe prin joc.

Alexandra Yuster. Jucăriile sunt de fapt o modalitate de a învăţa. Iar copii au dreptul de a se juca şi dreptul la educaţie. Iar aceste jucării asigură aceste drepturi. Iată de ce savurez valorile moldoveneşti, de a învăţa, de a educa poezia în copii şi de fapt de a asigura educaţia acestor copii.

Ministerul educaţiei urmează să distribuie jucăriile în grădiniţele şi centrele comunitare din cele mai sărace localităţi ale republicii. Prezentă la eveniment, ministrul Educaţiei, Maia Sandu, a precizat că insituţia pe care o conduce apreciază ajutorul oferit de UNICEF, Fundaţia LEGO şi Ambasada Danemarcei în RM.

Maia Sandu. 57 de mii de copii din ţară vor beneficia de aceste jucării, pe care eu leconsider foarte utile şi foarte interesante şi credcă toţi copiii o să le folosească. Vrem să apreciem acest lucru, pentru că avem nevoie de investiţii la această treaptă – educaţia preşcolară. Modernizarea societăţii începe în instituţiile preşcolare şi noi trebuie să ne facem timp şi resurse ca să investim în această treaptă. Atât în personal, cadre didactice, dar şi în material educaţionale. Tehnici noi, cunoaşte toată lumea că prin jocuri, copii învaţă cel mai bine şi cel mai mult.

În cadrul proiectului, aceasta este a doua tranşă de asigurare a instituţiilor preşcolare din RM cu jucării cognitive. Anul trecut în jur de 27 de mii de copii din alte 400 de grădiniţe au primit asemenea jucării.

„Dacia Universal Bulboaca „

11

Page 12: Proiect turistica Bulboaca

În cadru acestei întreprinderi activeaza 3 uzine şi un post vamal.Uzina de conserve,

uzina de capace, si uzina de fer directorul acestei intreprinderi este N.Popa originar

din Chişinau cladirea uzinei de fier este in 1911 aicea pe atunci se turna fier mai apoi

1936 cladirea a fost renoita şi a ramas pina in prezent.

Fig. Nr.1 Uzina Dacia

Punctul medical

Arta medicala inseamna s-al binedispui pe pacient in timp ce necesita ajutor.

Activitatea punctului medical a inceput in imobile inchiriate,iar din 1990 isi are

sediul sau. Punctul medical este spatios cu sala de proceduri, farmacie si cabinete bine

amenajate.

In prezent la punctul medical activeaza doua doamne energice si responsabile

de sanatatea pacientilor sai: Rata Marina si Piţenco Marina.

Timpul este stofa din care este alcatuita viata si sa nu o risipim in zadar caci

anii, odata departati nu se mai intorc. Domnul Alexandru mereu la datorie timp de 50

ani oricand nu ar fi fost chemat la patul bolnavului, pe orice vreme de zi sau de 12

Page 13: Proiect turistica Bulboaca

noapte, chiar si atunci cind el inusi era bolnav, nu a uitat nici pe o clipa de sfinta

datorie a profesiei sale. In privirile lui stim toata dragostea si clipele cele mai

frumoase si-a vazut pacientii cu lacrimi de fericire in ochi.

Profesia sa de medic , este o munca grea care necesita multa competenta si

cunostinte avansate. Pe umerii acestor persoane cade un volum mare de lucru.

Fg.nr 3 Punctul medical satul Bulboaca

Biserica

13

Page 14: Proiect turistica Bulboaca

Prima prezenţă evanghelică în satul Bulboaca datează încă din

anu1918 după ce fratele Alexandru Bârlădeanu  care a luptat în

armata ţaristă, a căzut prizonier la austro-ungari. Fiind în prizonierat

a făcut cunoştinţă cu un creştin baptist. Acel frate i-a vestit

Evanghelia lui Alexandru Bârlădeanu. Chiar dacă de la început

acesta nu credea, având mai multe îndoieli, până la urmă a crezut în

Domnul  Isus Hristos şi L-a primit în inimă. După terminarea primului

război mondial el a fost eliberat. Venind acasă a fost primul creştin

din sat…

Biserica are în jur de 120 de membri. Marea majoritate din ei sunt

implicaţi in diferite lucrări sociale şi de evanghelizare ale bisericii.

Primaria

14

Page 15: Proiect turistica Bulboaca

Primaria Satului Bulboaca este in componenta Raionul Anenii Noi,situata la

latitudinea 46.8830 longitudinea 29.3097 si altitudidea de 46 metri fata de nivelul

marii.Primarul este NICOLAE BALANESCU. Conform recensemantului din 2004

populatia este de 5095 locuitori.Distanta directă pîna în or.Chişinau este de 51km.

Aspectul estetic al fiecarei localitati il constituie cladirile de menire sociala, care sunt amplasate pe teritoriul sau.

Lista Consilierilor:

Nr Numele Cosilierui Partidul

1 NICOLAE BALANEL PCRM

2 VICTOR JEREGHI PLDM

3 NADEJDA DIGORE PCRM

4 ION TERENTIEV PCRM

5 LEONID BÎRCĂ PLDM

6 MIHAIL POCITARENCO PCRM

7 SPIRIDON PALII CI

8 PETRU ANTOCI PLDM

9 NATALIA MELNIC- ANTOCI PCRM

15

Page 16: Proiect turistica Bulboaca

10 NICOLAE CRECIUN PCRM

11 ANATOLIE PLATON PDM

12 IGOR GUZUN PLDM

13 PIOTR LÎSÎI PCRM

14 SVETLANA BASARAB PL

15 ELENA BRÎNZAN PPCD

Zi de zi acesti functionari prin munca se straduie sa satisfaca cerintele consatenilor.

Nationalitate Numar de Locuitori % de Locuitori

Moldoveni/Romani 4520 88.71

Ucraineni 199 3.91

Rusi 297 5.83

Gagauzi 12 0.24

Bulgari 29 0.57

Evrei 1 0.02

Polonezi 6 0.12

Tigani 5 0.1

Altele 26 0.51

O viata daruita oamenilor

Timpul zboara cu viteza cosmica si deseori sensul existentei noastre il apreciem

prin faptele si realizarile care au prins radacina in inimile semenilor nostri de-a lungul

anilor.

Aceste realizari se reflecta in faptele primarului Nicolae Balanescu. Domnul

Nicolaie sa nascut la 1 decembrie 1963 in satul Bulboaca, a absolvit gimnaziul din

Anenii Noi(1980)Facultatea de arte Frumoase (1984), USEM (1987). A activat in

functie de manager-contabil, contabil revizor la diferite intreprinderi si organizatii de

stat, inclusiv la Directia Financiara raionala Anenii Noi, Departamentul Control

Financiar .

16

Page 17: Proiect turistica Bulboaca

Din 2005 activeaza in functia de primar al satului Bulboaca. Zi de zi in fata primarului

sint puse diferite obiective, pe care in masura posibilitatilor se straduie sa le

indeplineasca. Ziua de munca pentru primar este foarte agitata, consatenii se

adreseaza cu diferite probleme, intrebari, iar primarul ii asculta cu rabdare si se

straduie sa le satisfaca cerintele. Pe parcursul acestor 3 ani multe realizari frumoase

sau indeplinit,multe proiecte au fost cistigate pentru imbogatirea aspectului satului si

pentru binele consatenilor:

a fost implimentat un proiect privind reparatia drumului spre satul Harbovaţ

pe o distanta de 2 km in suma de 756000 lei;

a fost reconstruita fintina arteziana din satul Roscani;

a fost facuta reparatie capitala a gradinitei in suma de 300000 lei;

a fost achizitionat un microautobus in suma de 170000 lei;

a fost asfaltata curtea scolii, investitie in suma de 40000 lei;

la scoala a fost amenajat un cabinet metodic si dotat cu toata tehnica

necesara;

au fost achizitionate 6 computatoare pentru liceu, etc.

Multe lucruri frumoase sau facut in acesti ani, multe isi asteapta indeplinirea in

timpul apropiat, iar primarul se straduie sa indreptateasca increderea consatenilor care

o cunosc si o apreciaza mult.

17

Page 18: Proiect turistica Bulboaca

Gospodarie taraneasca

Cantina SA «Agrovin Bulboaca» din satul

Bulboaca, rn. Anenii Noi a găzduit astăzi, 26 iunie 2011, prima Expoziție Photovoice cu

tematica ”Femeia cu dizabilități – lideră prin abilități” realizată prin implicarea locatarilor.

Pentru realizarea celor peste 50 de fotografii, in cadrul proiectului s-au implicat 15

participanți locatari ai satului, elevi, muncitori și persoane cu dizabilități. In cadrul

programului Photovoice au participat si elevii din Școala Auxiliară din localitate, care prin

pozele făcute de ei au demonstrat că dizabilitatea unei persoane poate fi transformată în

abilitate, dacă aceasta are susținere și protecție din partea intregii socientăți.

La expunerea fotografiilor au luat parte atît participanții,populația din sat cît și autoritățile

publice locale care au spus că nu vor rămîne indiferente fața de problemele comunității ce

18

Page 19: Proiect turistica Bulboaca

au fost scoase în evidență de participanți în timpul programului Photovoice.

Daniela, una din participntele la acest program, a menționat că ”fiecare fotografie realizată in timpul celor două module de trainig reprezintă nimic mai mult decît niște lecții de viață

ale consătenilor noștri. Lecții de la care avem multe de învățat, pentru că persoanele cu

dizabilități sunt cu adevărat un exemplu de curaj pentru noi ceilalți.”

Demararea proiectului Photovoice a pornit de la implementarea unei idei din partea

Tatianei Goloșciuc, voluntar al Centrului de Asistenta Juridica pentru persoane cu

dizabilități, locatar al satului Bulboaca raionul Anenii Noi.  Acest proiect  a fost implementat

cu sprijinul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova şi Agenţiei Suedeze de Dezvoltare şi

Cooperare Internaţională (Sida)”.

*** Pe teritoriul satului se afla multe edificii precum moara, oloinita, 3

magazine, un punct de colectare a laptelui s.a.

Indeletnicirile satenilor

Principala indelitnicire a satenilor este agricultura. In afara de aceasta, unii mai

practica si alte meserii cum ar fi: fiereri,moase, timplari, sobari, zidari,cizmari, ca de

exemplu:

fierar – Banu Gheorge;

timplari – Victor Popa, Filip Anatol, etc.

Olari-Vasile Lipcan;19

Page 20: Proiect turistica Bulboaca

Paslari-Ion Luchian;

Capitolul III. Inventarierea resurselor turistice (naturale şi antropice) ale localităţii rurale

Potentialul turistic al satului Bulboaca este unul foarte bogat dar si variat

deoarece este asezat pe o stinca din partea dreapta a Raului Bîc fiind cel mai mare

afluent al Nistrului si al 3-lea riu ca lungime, din spatiul dintre Nistru si Prut.

Raul Bîc

Izvoraste din batrana padure de fag şi stejar a rezervatiei Plaiul Fagului. Legenda despre originea sa este pe masura pitorescului codrilor de fag. Se spune

ca mai demult pe pamanturile astea locuiau nişte oameni uriasi. Acei giganţi erau

atat de mari, ca numai un sat sau doua de-ale lor incapeau intre Prut si Nistru. In

cateva sute de paşi, giganţii ajungeau de la Prut la izvoarele Bacului. Alte cateva

sute, şi ajungeau deja la vecinii lor de la Nistru. De la o vreme insa, numarul

giganţilor se tot impuţina, si incepusera sa apara tot mai multi oameni.

Şi iata ca intr-o zi, o fetita de uriaş se juca langă o padure batrana, care insa pentru

20

Page 21: Proiect turistica Bulboaca

ea era ca o intindere de ierburi pitice. Fetita mangaia frunzele micilor arbori seculari,cand

vazu la marginea padurii niste creaturi ca nişte gaze –era un om mititel care ara o bucata

de pămînt cu un plug de lemn mînat de şase boi.Fetita, care nu mai vazuse asa ceva, a

luat cu mare atenţie omuleţul cu boii sai şi s-a dus pîna la ei de pe marginea

Prutului,cîteva sute de paşi mai incolo.

Ajunsa acasa, o intreba pe mama ei despre misterioasele creaturi – prichindelul cu 2

picioare si incornoratii cu 4 picioare. Mama i-a spus fetitei sa nu le faca rau, ci sa-i

duca inapoi de unde i-a luat, iar cand se va intoarce inapoi, o sa-i spuna o poveste despre

ei. Fetita duse omuletul inapoi, iar acesta, speriat, fugi acasa. Se intoarse si fetita de gigant

la ai ei, iar mama ii povesti: „- Creaturile pe care le-ai vazut se numesc oameni. Ei sunt ca

noi, doar ca mult mai mici. Incornoratii cu patru picioare se numesc boi, sunt niste animale

care ii ajuta pe oameni in munca lor. Noi, uriasii, vom disparea in curand, iar oamenii ne

vor lua locul. Ei vor stapani pamantul, vor cultiva graul si vor coace paine, vor privi la cer,

se vor juca, se vor iubi. Vor cunoaste toate bucuriile noastre atunci cand noi nu vom ma

i fi.” Fetita se revolta: „- Dar de ce? De ce vom disparea? Si cum ar putea vreodata ca

acele… gazulite pe care ii numesti oameni sa mosteneasca Pamantul in locul nostru?”.

Atunci mama o trimise pe fetita la tatal ei, care era om de stiinta (discutia cu tatal nu apare

in legenda originala).

Tatal ei ii explica: „Noi, uriasii, putem exista doar pentru ca aerul pe care il respiram este

foarte bogat in oxigen si foarte curat. Insa acum, aerul devine din ce in ce mai sarac si mai

murdar, e tot mai greu de respirat si ne imbolnaveste tot mai mult. Furnalele noastre ard

prea mult fier, masinile noastre gigante ard prea mult oxigen. Daca o sa continuam tot

asa, ori o sa disparem, ori o sa devenim tot mai mici, pana cand o sa ajungem ca omuletii

pe care i-ai vazut. Ei insa pot sa traiasca chiar si in aerul mai poluat care ne imbolnaveste

21

Page 22: Proiect turistica Bulboaca

pe noi. Asa ca ei vor mosteni Pamantul.” „Si daca noi suntem de vina, de ce nu oprim

furnalele si masinile?”, intreba fetita. „Eh, astea-s lucruri pe care nu stiu daca le poate

pricepe o fetita-gigant. Si nu e atat de usor pe cat am vrea noi”, – zise tatal. „Poate cand o

sa cresti mai mare.” Apoi adauga bland: „Multi giganti-mari nu au nici mintea unui copil ca

tine, ci sunt orbiti de dorinta de putere, de ideologii politice sau dogme religioase si chiar

cei care spun ca ne protejeaza natura sunt si ei la fel. Uriasii acestia aud, dar nu asculta,

privesc, dar nu vad, citesc, dar nu pricep. Ca sa priceapa, ar trebui sa renunte la orgolii,

dar nimeni nu vrea asta.” Intr- adevar, fetita nu intelese prea mult din ce ii spusese tatal. Se

gandea ca e inca prea mica si vroia sa creasca mare cat mai repede, ca sa inteleaga si

ea. Insa ii parea rau de gigantii ei si o apuca furia gandindu-se ca iata, o sa vina o vreme

cand toti uriasii vor disparea si vor fi inlocuiti de oameni. In supararea ei, vru sa se

razbune. Se porni sa-l gaseasca pe omul cu boii si pe alti oameni, sa-i striveasca, dar nu-i

gasi, pentru ca pe atunci, oamenii isi faceau casele in codri, iar in inima codrilor, fetita-

gigant nu putea sa vada si nu s-a gandit sa cerceteze. Dupa ce cauta pana obosi, fetita de

urias se opri langa codrii de fag si stejar din Plaiul Fagului si se aseza pe un deal. Se

gandea la soarta gigantilor, iar apoi isi dadu seama cat de nedrept este sa arunce vina pe

oameni si cat de urata era intentia sa-i omoare si i se facu rusine. De tristete pentru soarta

uriasilor sai si de rusine pentru ca a vrut sa-i ucida pe oameni, fetita incepu sa planga.

Fiecare lacrima era mare cat un butoi de apa. Si pe locul unde plangea fetita de urias a

inceput sa curga un suvoi, apoi un rau puternic. Apa a inundat repede padurea si valea,

iar omul cu boii, care se ascundea prin preajma, a fost luat pe nepregatite. S-a dat la o

parte din calea apei, dar pe unul dintre boi nu a reusit sa-l salveze si acela s-a inecat.

Cum pe atunci localnicii ii spuneau boului „bic”, asa i-au dat si denumirea raului. Pana la

urma, gigantii intr-adevar au disparut, in locul lor au ramas doar oamenii, iar acestia s-au

asezat de-a lungul raului.

22

Page 23: Proiect turistica Bulboaca

Locul pentru odihna lingă Rîul Bîc.

Monumente Istorice

Primele așezări umane pe locația actuală a orașului Anenii Noi au apărut în

vechime, arheologii descoperind aici vatra unui sat din mileniul IV î.Hr. vechii

locuitori ai așezării trăiau în case din nuiele unse cu lut, utilizau unelte de

lucru din cremene, confecționau vase din lut. Pe malul rîului Bîc a fost

descoperită vatra unui alt sat, datat cu secolele XV-XIV î.Hr. cu urme ale

vieții și activității oamenilor din epoca bronzului. În jurul orașului Anenii Noi au

fost investigate încă cinci vetre de sat părăsite în secolele II-IV.

23

Page 24: Proiect turistica Bulboaca

De asemenea pe amplasamentul localității se află trei movile funerare lăsate de

migratorii turanici. La marginea Anenilor Noi, pe valea Bîcului au fost

descoperite mai multe vetre părăsite de sate din epoca medie, datate cu secolele VIII-XII și XIV-XVII.

Traditii si obiceiuri specifice localitatii:

A vorbi despre bastina, despre satul in care te-ai nascut inseamna a vorbi, in

primul rind de gospodarii din sat, marinimosi si ageri, dar care stiu a-si pastra

echilibrul in orice moment, in orice situatie s-ar afla. Si omul traieste in mica sa

patrie pe care I-a harazit-o Domnul, respectind legile naturii si a cartii sfinte,

legile scrise si nescrise. Ocrotind bogatia satului adunata de secole cu multa

migala de batrinii nostril, datinile si obiceiurile lui.

* Cu o deosebita placere povestesc satenii despre sezatorile si horele care

se petreceau, cum se adunau fete si baieti la sezatori si lucrau, dar si cintau si se

veseleau,iar la hore fata era scoasa de un baiat la hora.

* Invierea Domnului este o sarbatoare sfinta. Postul se tine si se tine cu

strictete, iar sarbatoarea era asteptata de toti. Un obiceu frumos este spalatul cu ou alb,

unul rosu si bani., pentru a fi curati, sanatosi si bogati. Un alt obicei era scrinciobul si

ciocnitul oualelor, care isi pierde din semnificatie in prezent.

* Nasterea Domnului este o sarbatoare frumoasa cu colindele si uraturile

sale, care se pastreaza cu sfintenie de generatia tinara. Tinerii se aduna in cete, se

costumeaza si colinda gospodariile satului.

24

Page 25: Proiect turistica Bulboaca

* Sarbatoarea Sfintului Andrei, este o sarbatoare a tinerilor. Fetele fac

vraji pentru asi afla ursitul, iar baietii fura portile la fetele de maritat si acest obicei

este pastrat si dus mai departe.

* Pastele Blajinilor ii aduna pe toti la mormintele buneilor si strabuneilor,

astfel tinerii cinstesc memoria raposatilor si o vor duce mai departe generatiilor

viitoare.

* Sarbatoarea Inaltarea Domnului este deosebita pentru pistruieni,

deoarece este si hramul satului si bucuria aceasta o impart cu toti oaspetii, iar satul

este ca un stup de albinute, facindu-se hora in sat.

* Duminica Mare este specifica prin curatarea fintinilor din sat. In

aceste zile barbatii se aduna in grupuri si ii ajuta pe proprietarii fintinilor, care le sunt

lasate mostenire de la strabunei, prin cimpuri, sau chiar in sat pentru a le curati, iar

gospodinile ii servesc pe toti cu placinte gustoase.

Capitolul IV. Avantajele şi deficienţele dezvoltării produsului turistic în

localitatea rurală

Dezvoltarea turismului rural in aceasta ca si orice alta localitate rurala

implica o serie de factori atit benefici cit si negativi, care au un impact si o influenta

directa asupra comunitatii rurale.

Avantaje:

sezonalitatea forţei de muncă din turismul rural, efect care poate fi influenţat

de existenţa saue lipsa altor sfere ce folosesc forţa de muncă sezonieră (în

special, agricultură, silvicultura şi piscicultura) şi în ce măsură acestea sunt

complementare activităţii turistice rurale;

creare de locuri de munca;

25

Page 26: Proiect turistica Bulboaca

diminuarea migratiei populatiei locale cu posibilitatea repopularii zonelor

rurale;

imbunatatirea nivelului de trai al populatiei;

formarea si perfectionarea profesionala;

atenuarea discriminarilor intre sexe si alte categorii sociale;

imbunatatirea coexistentei sociale si culturale;

cresterea oportunitatilor de interactiune soaciala;

utilizarea forţei de muncă feminine, parţial chiar a copiilor, în satele şi

staţiunile rurale poate fi compatibilă cu alte responsabilităţi domestice

(activităţi casnice, artizanat, centre de folclor etc.);

dezvoltării interna a localităţi sau a unei regiuni rurale;

reducerea dezechilibrelor regionale;

dezvolatrea infrastructurii locale;

turismul rural poate şi trebuie să constituie un mijloc de conservare a

frumuseţii cadrului natural sau a zonelor rurale de interes turistic, întărind

ideile de protecţie a mediului natural şi zonelor istorice, care s-au dovedit a

fi insuficient valorificate în trecut prin simpla lor existenţă;

poate asigura o motivare economică pentru construirea de drumuri şi alte căi

de comunicaţie sau transport turistic care să asigure accesul, în primul rând,

al turiştilor şi, nu în ultimul rând, al populaţiei rezidente, spre obiectivele

turistice din mediul rural;

creşterea respectului pentru religia comunităţii locale din partea turiştilor;

dezvoltarea de pieţe noi pentru meşteşuguri tradiţionale şi alte forme de artă;

renaşterea ocupaţiilor tradiţionale de artă rurală;

conştiinţă crescândă faţă de modul tradiţional de viaţă pretutindeni în lume;

adoptarea aspectelor pozitive din valorile şi conduitele turiştilor;

mobilizarea internă a populaţiei dinamice pentru a trăi şi/sau activa în comunitatea gazda.

26

Page 27: Proiect turistica Bulboaca

Dezavantaje:

construcţia de imobile cu utilizarea unor stiluri arhitecturale netradiţionale;

sustrageri de obiecte fabricate sau de artă de către turişti;

cenzurarea unor legende sau fapte istorice pentru a nu ofensa turiştii;

pierderea spiritualităţii faţă de locurile şi locaşurile sfinte dominată de turişti;

presiune asupra meşteşugurilor tradiţionale de a fi înlocuite cu alte produse la

cererea turiştilor;

sporirea criminalităţii;

o dezvoltarea rapidă a turismului rural, în care construcţia de structuri de

primire turistică rurale depăşeşte capacitatea infrastructurii locale de preluare a

scurgerilor reziduurilor, va avea consecinţe negative asupra mediului

înconjurător;

in condiţiile unor fluctuaţii sezoniere ale preţurilor alimentelor, acestea pot

creşte în mod exagerat în zonele rurale supuse dezvoltării turistice printr-o

presiune sporită a cererii;

pericol de deplasare de la independenţă la dependenţă economice;

noi obiceiuri nefaste , inclusiv alimentare (de exemplu, fast food);

pierderea demnităţii drept urmare a unui comportament servil faţă de turişti;

reducerea nivelului moralităţii personale;

dominarea comunităţii de către persoane venite din afară, etc.

27

Page 28: Proiect turistica Bulboaca

Capitolul V. Plan de acţiuni privind valorificarea resurselor turistice din localitatea rurală

Satul Bulboaca, este un sat cu un potential turistic bogat, care trebuie valorificat

printr-un plan foarte bine conturat. Aici sunt posibile de implementat foarte multe

actiuni si masuri, precum sunt:

Amenajarea fintinilor;

Amenajarea izvorului;

Amenajarea unui loc de scaldat;

Amenajarea unei parcari;

Amenajarea unor spatii verzi;

Amenajarea unor zone pietonale;

Amenajarea unor zone puntru ciclisti,etc.

SURSE DE FINANŢARE

Promovarea programelor şi proiectelor necesită eforturi financiare considerabile, care pot fi obţinute din cele mai diverse surse:

Bugetul de Stat al Republicii Moldova

Ministerul Culturii şi Turismului

Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale

Bugetele Primăriei Locale

Bugetele Consiliului Raional Anenii Noi

Finanţări de la Agenţii Turistice

Finanţări din Fonduri naţionale (Fondul Ecologic Naţional)

Finanţări din Fonduri şi Instituţii internaţionale

Alte finanţări

28

Page 29: Proiect turistica Bulboaca

Mijloacele financiare se folosesc în conformitate cu regulamentul aprobat de Guvern şi cu legislaţia în vigoare.

Concluzie si

recomandari

Dragostea de patrie este cel mai nobil sentiment pe care-l poate simţi

fiinta-omeneasca.

Dragostea de patrie,e dragostea de pragul casei in care te-ai nascut, de

vatra focului si de cuptorul la care te-ai încalzit în iernile aspre cu

zăpada scăntietoare spulberata de vînturi.

E dragostea de curte,gradina si umbra pomului sub care te-ai jucat si

nisipul uscat de razele aurii ale soarelui în zilele calde ale verii.

E dragostea si respectul fata de truda si lupta stramosilor tai care s-au

jertfit sa-ti creeze tie o viata mai buna.

Chiar daca satul de bastina este mic, in clipele de zbucium sufletesc el iti

este mai aproape, mai drag, mai inteles decit orasul in care traiesti de ani de

zile, pentru ca de el , de sat si de oamenii lui ne leaga amintirile copilariei,sfinte

curate. Fiecare om se mindreste cu bastina lui si cu consatenii lui.

Firea muncitoare a moldovenilor i-a ajutat si pe oamenii din sat sa se

ridice, sa construiasca edificii de menire sociala frumoase si spatioase, ca tinara

generatie sa aiba o copilarie fericita si plina de bucurii.

Pe teritoriul satului exista o gradinita de copii, o scoala frumoasa si

spatioasa, biblioteca, casa de cultura, punct medical,magazine si o primarie

spatioasa, unde activeaza oameni cu inima mare si daruiere de sine.

Din Bulboaca au ieşit pe undă naţională mai putine talente care sunt: Ana

Barbu, Potentialul turistic al satului bulboaca este unul foarte bogat dar si variat

deoarece este asezat pe o stinca din partea dreapta a Raului Bîc fiind cel mai

mare afluent al Nistrului si al 3-lea riu ca lungime, din spatiul dintre Nistru si

Prut.

29

Page 30: Proiect turistica Bulboaca

Bogaţia satului bulboaca sunt oamenii lui buni la suflet si frumosi la chip,

frumusetea stincii, a apei riului Bîc, a izvoarelor si fintinilor de la intrarea in sat

şi se mindresc cu totii ca s-au nascut si locuiesc pe acest colţisor de rai...

Bibliografie:

1. Istoria satului natal editia a- 2 1995;

2. Mihail Platon Viata mea 2004;

3. Viata in Basarabia 1999 Constantin Mimi;

4. A.V. Sava. Doumente primitoare la ţinutul Lăpuşnei, Bucureşti, 1259, p.

136-137;

5. Leon T. Bogu. Documente Basarabene, vol. XX, Chişinău, 1938, p.180-190;

6. Moldova în epoca feudalismului, vol. VII, partea I, Chişinău, 1975, p. 364;

7. Timofei Neaga. Un sat de laudă// Cuvînt Moldovenesc, 1935, 20 octombrie,

p. 10;

8. Activitatea asociaţiei culturale „Astra basarabeană” de la înfiinţare (1926-

1930). Ch.., 1930;

9. Bezviconi Gh. Boerimea Moldovei dintre Prut şi Nistru, vol. II, Bucureşti,

1943;

10. Gonţa A. I. Satul în Molova medievală. Instituţiile. Bucureşti, 1990;

11. Enciclopedia Sovietica Moldoveneasca, Enciclopedie, Chisinau;

12.Localitatile Moldovei, Chisinau;

13. Nomenclatura localitatii.

30

Page 31: Proiect turistica Bulboaca

AnexeANCHETĂ-FORMULAR

de control pentru inventarierea ofertei turistice locale a unei localităţi rurale

Fişa 1 – MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

DOMENIUL DESCRIEREASuprafaţa teritoriului (ha) 25,38 kmDistanţa până la Chişinău (km) 44kmDistanţa până la reşedinţa de raion (km) 8kmSITUAŢIE GEOGRAFICĂTopografie / reliefcea mai înaltă altitudinealtitudinea mediecea mai joasă altitudine

125m deasupra nivelul marii

CARACTERISTICI GEOLOGICEClimătemperatură medie (vara) 20-30°Ctemperatură medie (iarna) 10-20°Cînsorire (zile/an)precipitaţii (zile/an)precipitaţii (mm/an)înzăpezire medie (cm)HIDROGRAFIECursuri de apădenumiresporturi acvatice; pescuitloc de scăldatcalitatea apei

Riul BîcPescuit amator

Suprafeţe de apă (lacuri naturale, artificiale, iazuri etc.)

denumiresporturi acvatice; pescuitloc de scăldatcalitatea apeiUTILIZARE A SOLULUI (% SAU ha)activităţi industriale / comercialespaţii de locuit 43haspaţii de agrement (loisir)Păduri 24 hapeisaje / spaţii protejateterenuri agricole, din care: terenuri cultivate păşuni cota terenurilor consacrate culturilor biologice

(%)

1251.48ha203.94ha

31

Page 32: Proiect turistica Bulboaca

Florăvarietăţi de plante rareFaunăspecii de animale rareSituri (privelişti) naturale de interes special(curiozităţi naturale, cascade, toltre, arbori vechi, etc.)Zone protejate

ANCHETĂ-FORMULARde control pentru inventarierea ofertei turistice locale a unei localităţi rurale

Fişa 2 – POPULAŢIA, ACTIVITĂŢI ECONOMICE, COMERCIALE ŞI SERVICII

DOMENIUL DESCRIEREAPOPULAŢIENumărul de locuitori 5095locuitoriStructura demografică (bărbaţi / femei) 48,87% barbati si 51,2% femeiPOPULAŢIE ACTIVĂtotal:pe sector:utilizată în agricultură cu încadrare deplină în câmpul muncii: cu încadrare parţială în câmpul muncii:utilizată în industrieutilizată în artizanat (meşteşugărit)utilizată în comerţutilizată în alte servicii

723

13114115430551543

utilizată în turismul rural cu încadrare deplină în câmpul muncii: cu încadrare parţială în câmpul muncii:

1206090

rata şomajuluirata de migraţie zilnică spre alte locuri de muncă (navete)ACTIVITĂŢI COMERCIALE / SERVICIIBrutăriiMăcelăriiMagazine 3Cooperativeferme care practică vânzări directeînchiriere de autoturismeAutoserviceautocare, autobuze 1închirieri / reparaţii bicicleteînchirieri / reparaţii articole sportunităţi de telecomunicaţii (poştă, telefon, telegraf, fax, internet etc.)

telefon, telegraf, fax, internet

32

Page 33: Proiect turistica Bulboaca

servicii bancare (filiale ale băncilor de economii etc.)unităţi de prim ajutor (medici, dentişti) 2Farmacii 1cămin de copii (grădiniţă, creşă etc.) 1 gradinitacase de cultură 1Centre / cercuri de ocupaţii tradiţionale rurale (etnografic, folcloric, de artizanat şi creaţie artistică etc.)Alte activităţi comerciale şi servicii

ANCHETĂ-FORMULARde control pentru inventarierea ofertei turistice locale a unei localităţi rurale

Fişa 3 – CĂI DE ACCES, TRANSPORTURI, DEPLASĂRI

DOMENIUL DESCRIEREAREŢEA RUTIERĂlegături cu marele artere Automagistrala Roscani-Harbovatreţea rutieră localăREŢEA FEROVIARĂlegături cu marele artere Calea ferata Roscani-2kmTRANSPORTURI COLECTIVE LOCALEStaţionăriItinerareOrareTarifePISTE REZERVATE PENTRU CICLIŞTICENTRE PIETONALE zone interzise automobilelor zone pietonale (rezervate doar pentru mersul

pe jos)Sunt prezente

starea drumurilor / străzilor medieSEMNALIZĂRI ŞI PANCARTE semnalizări cu indicarea locurilor publice panouri / borne de informaţie planul localităţii harta turistică a localităţii

La primarieLa primarie

STAŢIONĂRI / PARCĂRInumărul total de locurinumărul de locuri rezervate autoturismelortarife

33

Page 34: Proiect turistica Bulboaca

ANCHETĂ-FORMULARde control pentru inventarierea ofertei turistice locale a unei localităţi rurale

Fişa 4 – CULTURĂ, ACTIVITĂŢI CULTURALE

DOMENIUL DESCRIEREAISTORIEdata înfiinţării localităţii 20 octombrie 1580emblemă / însemneevenimente istorice marcante Constantin Mimi viata consacrata Basarabiei.personaje celebre Ana BarbuLEGĂTURI CU STRĂINĂTATEAlegături istoricelegături particulare (ex.: asocieri cu alte localităţi) Formare comunei include Bulboaca,Rascovat RELIGIE (%) 78%crestini-ortodoxsiARHITECTURĂ, URBANISMoperaţii de înfrumuseţare A scolii,gradinitei,casei de cultura.Participăriintegrarea construcţiilor în peisajul rusticspecificul şi stilul architecturalspaţii verziEXISTĂ PROGRAM DE “RENOVARE A SATULUI” ?suma totală a ajutorului financiar sau materialstructura programuluiSPECIFICITĂŢI CULTURALEspecialităţi culinare locale şi regionale Ritualul piiniiobiceiuri, folclorasociaţii culturale, folclorice Complexul cultural-sportivsărbători locale Hramul satului, curatarea fintinilor,etcpieţe şi iarmaroace localeproduse locale şi regionaleevenimente specifice localepersonalităţi locale Stratan Irina ,Lupu Lidia,Ursu Ion, ect.legende, zicători, poveşti Legenda satuluiAGREMENT / DIVERTISMENTcasă de cultură 1Cinemacreaţii teatrale locale (spectacole)Biblioteci 2serate dansanteDiscoteci 1serate, reuniuni locale Hora satuluiAltelePATRIMONIU CULTURAL, CURIOZITĂŢIBiserici

34

Page 35: Proiect turistica Bulboaca

Mănăstiriconace, cetăţisituri arheologiceedificii istoricelocuri istoriceMonumente Monumental eroului necunoscutMUZEE / EXPOZIŢIIdenumire:expoziţie de:suprafaţa expoziţieiorele de funcţionarevizite ghidatefrecventare (numărul de vizitatori)perspective de dezvoltareVIZITE ORGANIZATE / ATRACŢII SPECIFICEunde?când?cu cine?DuratăTariff

Itinerarul Turistic

Chisinau-Bulboaca-Chisinau

Segment de Turisti :turisti dornici sa vada maximum de lucruri in minimum de timp (persoane de orice virsta, nationalitate sau religie)Numar de turisti :6Durata excursiei : 10 ore

1.Fisa tehnica a itineraruluiCaile de acces Timpii circuitului

Etapele Mijlocul de acces

Kilometraj De calatorie De oprire si vizite

Programul escalelor

1. Chisinau-Bulboaca

Maxi- taxi 44km 40 min 15 min 1 h

2. Bulboaca Maxi- taxi 10 km 1.20 h 8.30 h 10 h3. Bulboaca-Chisinau

Maxi- taxi 44km 40 min 15 min 1h

35

Page 36: Proiect turistica Bulboaca

2.Planul metodic

Nr. OraTraseul

Excursiei

Durata de

parcurs Programul1 2 3 4 5

 08:00-08:30

Locul de intilnire

al grupului

Reuniunea grupului.Prezentarea succinta a celor mai importante obiective ce urmeaza a fi vizitate

2 08:30-11:00Chisinau-Bulboaca 1 h

Relatarea locurilor care vor fi intilnite in timpul parcursului.Popas la Anenii Noi.

3 11:10- 11:50

Constantin Mimi 10 min

Constantin Mimi face parte din pleiada personalităţilor basarabene care au marcat, prin activitatea lor, destinul Basarabiei la începutul secolului XX.

4 12:05-12:50

Cimitirul Bulboaca.Eroul

necunoscut 15 min

In fiecare an de 9 mai sateni satului bulboaca depun flori la monumentul eroului necunoscut din satul bulboaca.

5 13:00-15:00 Rîul Bîc 10 min

Popas la Riul Bîc servirea prinzului intr-o gospodarie taraneasca situata pe malul Riului.Participarea la activitatile gospodaresti.

6 15:00-15:30Biserica

Evanghelica 15 min

Prima prezenţă evanghelică în satul Bulboaca datează încă din anu1918 după ce fratele Alexandru Bârlădeanu  care a luptat în armata ţaristă, a căzut prizonier la austro-ungari. Fiind în prizonierat a făcut cunoştinţă cu un creştin baptist. Acel frate i-a vestit Evanghelia lui Alexandru Bârlădeanu.

7 15:30-16:00Expozitia

Plahovoice 5 min

Prima Expoziție Photovoice cu tematica ”Femeia cu dizabilități – lideră prin abilități” realizată prin implicarea locatarilor.

36

Page 37: Proiect turistica Bulboaca

8 16:00-16:30 Fintini una 5min

La intrarea in sat se gaseste 1 fatana ingrijita de catre consateni multe decenii la rand.

9 17:00-19:00

Asistarea la tesutul

covoarelor la o gospodina din

sat15 min

Indeletnicirea principala a pistruienilor a fost si este tesutul covoarelor si lancerilor. Turistii pot asista la tesut sau chiar pot incerca acest proces, sub indrumarea gospodinei casei.

10 19:00-21:00Bulboaca - Chisinau 2 h

Intoarcerea spre Chisinau. Schimb de opinii.

37