Analiza Indicatorilor de Performanta

Cuprins

Introducere.....................................................................................................................................3

CAPITOLUL I: Prezentarea Băncii Comerciale Carpatica.....................................................4

1. Istoric şi informaţii generale.................................................................................................4

2. Organizare şi conducere.......................................................................................................6

3. Aspecte legate de resursele umane.......................................................................................9

4. Activitatea comercială........................................................................................................10

5. Descrierea situaţiei concurenţiale şi a cotei de piaţă..........................................................13

6. Dependenţa băncii faţă de un client/grup de clienţi............................................................14

7. Diagnosticul financiar al BC Carpatica..............................................................................15

7.1 Evoluţia macroeconomică a sistemului financiar-bancar............................................15

7.2 Elemente de evaluare generală....................................................................................16

7.3 Situaţia financiar-contabilă a băncii............................................................................18

CAPITOLUL II: Analiza indicatorilor de performanţă financiară.......................................22

1. Definirea conceptului de performanţă................................................................................22

2. Definirea şi calculul indicatorilor de performanţă..............................................................26

2.1. Indicatori semnificativi ai contului de rezultate............................................................27

2.2 Sistemul ratelor de expresie a performanţelor bancare.................................................28

Concluzii....................................................................................................................................43

Anexe.........................................................................................................................................45

Bibliografie................................................................................................................................51

Introducere

Sistemul bancar este un segment indispensabil în cadrul economiei, avându un rol

important în cadrul pieţei financiare. Buna funcţionare a întregii economii este indisolubil legată

de crearea unui sistem bancar funcţional, performant, bine consolidat. În aceste condiţii,

monitorizarea performanţelor tuturor entităţilor economice a obţinut un rol din ce în ce mai

important. Această monitorizare devine vitală în condiţiile în care mediul financiar-bancar este

supus unei concurenţe înverşunate şi unor riscuri variate şi necunoscute care pot avea o influenţă

negativă asupra activităţii.

Am ales această temă ca urmare impactului pe care îl au instituţiile bancare în cadrul

sistemului economic, precum şi a necesităţii stabilirii unui sistem de diagnosticare a activităţii

acestora, sistem care să reprezinte baza stabilirii unor soluţii în cazul producerii unor riscuri

neprevăzute. De asemenea, subiectul cercetării este motivat şi de situaţia economică actuală,

instrumentele de măsurare a performanţei necesitând perfecţionare continuă.

Obiectivul principal al acestei lucrări a fost stabilirea unui set de indicatori de măsurare a

performanţelor unei instituţii bancare, având drept suport situaţiile financiare ale Băncii

Comerciale Carpatica, care să demonstreze necesitatea stabilirii unui model de analiza a

rezultatelor activităţii.

În primul capitol al acestei lucrări, respectiv „Prezentarea Băncii Comerciale Carpatica”,

am descris activitatea băncii, în dinamică, pentru a creiona o imagine de ansamblu a acestei

instituţii.

Capitolul II, „Analiza indicatorilor de performanţă financiară”, prezintă, pe lângă o scurtă

definire a conceptului de performanţă corelat cu cel de risc, obiectivul propus al acestei lucrări,

respectiv identificarea acelor indicatori care reflectă cel mai bine performanţa unei instituţii

bancare.

Acest proiect de cercetare se încheie cu prezentarea recomandărilor stabilite pe baza

rezultatelor obţinute în urma calculării indicatorilor de performanţă financiară, precum şi a

concluziilor generale desprinse din lucrare.

CAPITOLUL I

Prezentarea Băncii Comerciale Carpatica

1. Istoric şi informaţii generale

Banca Comercială Carpatica S.A şi-a început activitatea în data de 15 iulie, anul 1999, cu

sediul central în Sibiu, fiind o bancă privată autorizată de către Banca Naţională a României să

efectueze operaţiuni financiar-bancare1 astfel încât să ofere persoanelor fizice şi juridice o gamă

cât mai completă de servicii bancare.

Încă de la momentul înfiinţării, BC Carpatica şi-apropus promovarea inteligenţei

autohtone, a capitalului uman şi financiar, dovedind transparenţă, operativitate şi adaptabilitate

în rezolvarea problemelor partenerilor săi de afaceri.Potrivit raportului anual din 2008, misiunea

băncii este de a-şi consolida imaginea de bancă românească, cu vocaţie naţioanlă, care se impune

printr-un spirit european, punând la dispoziţia clienţilor-în special întreprinderilor mici şi

mijlocii şi populaţiei- o gamă diversificată de produse şi servicii. De-a lungul timpului, BC

Carpatica şi-a definit un set de valori propriu, care a fost adoptat şi împărtăşit de toţi angajaţii

băncii.

BC Carpatica s-a remarcat pe piaţa bancară oferind, atât persoanelor fizice cât şi celor

juridice, produse şi servicii de bună calitate, adaptate cerinţelor clienţilor, rapiditate în efectuarea

operaţiunilor prin intermediul unor proceduri necomplicate şi flexibilitate în afaceri. În politica

băncii, clientul reprezintă un partener egal de afaceri. Acest lucru este benefic pentru creşterea

încrederii populaţiei în serviciile oferite de bancă.

Potrivit rapoartelor BNR din anul 2010, BC Carpatica face parte din categoria băncilor cu

capital majoritar privat autohton, alături de Banca Transilvania, Libra Bank şi Banca Comercială

Feroviară, şi se situează pe poziţia a doua în această categorie, în funcţie de activul net bilanţier,

după Banca Transilvania.

Pentru a asigura o ofertă diversificată de servicii financiare eficiente,s-a luat decizia

consolidării unui grup financiar puternic, în cadrul caruia BC Carpatica este piesa centrală.

Grupul are următoarea structură:

1 Potrivit art.7 dinActul Constitutiv, domeniul principal de activitate al băncii esteefectuareade operaţiuni bancare şi financiare: cod CAEN 6419- Alte activităţi de intermedieri monetare

SSIF Carpatica Invest SA: societate de servicii de investiţii financiare, înfiinţată în anul

1996. Conform datelor Bursei de Valori din Bucureşti, la sfârşitul anului bursier 2007 este

clasată în topul primelor 10 companii de brokeraj din ţară;

S.C. Carpatica ASIG S.A: societate înfiinţată în anul 1996, cu capital integral privat, facând

parte iniţial din puternicul Holding Atlassib; în prezent, societatea dispune de un portofoliu vast

de asigurari generale;

Romticket: furnizor de servicii în domeniul tichetelor de masă; a devenit parte afiliată în

anul 2006;

S.C. Carpatica Life SRL: societate de brokeraj pe piaţa pensiilor private fondată în anul

2007, societatea fiind autorizată pentru toate tipurile de fonduri private de pensii;

SAI Carpatica Asset Management S.A: înfiinţată în luna august 2007, este cea mai tânără

membră a Grupului, şi are ca obiect de activitate administrarea investiţiilor şi a portofoliilor

individuale.

Segmentul de piaţă vizat de BC Carpatica este reprezentat deîntreprinderile mici şi

mijlocii, dar şi de persoanele fizice, în acest sens BC Carpatica oferind o gamă diversificată de

produse.

Împrumuturile oferite de BCCarpatica provin atât din surse proprii, cât şi din finanţări

externe. În ceea ce priveşte finanţarea externă, BC Carpatica a semnat acorduri de finanţare cu

Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, Ministerul

Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Eximbank Romania, Fondul German Român, Banca

Mondială, Fondul Internaţional de Dezvoltare Agricolă, Black Sea Trade andDevelopment Bank,

European Fund for Southeast Europe, cu scopul de a aduce clienţilor săi noi posibilităţi de a

contracta servicii şi produse în condiţii avantajoase.

BC Carpatica şi-a început activitatea ca o bancă de nivel mediu, care a progresat rapid, şi

care a reuşit să se integreze pe piaţa românească în scurt timp. Astfel, în anul 2002 a obţinut

distincţia Euromarket Award, distincţie care a confirmat realizările remarcabile în afaceri, în

cadrul Forumului Uniunii Europene-EuroMarket 2002, desfăşurat la Bruxelles.Cea de-a doua

distincţie este obţinută în luna februarie, anul 2007, la Frankfurt, respectiv premiul The Arch of

Europe, la categoria Gold. Acest premiureprezintă recunoaşterea calităţii unui management

performant şi a inovaţiei promovate de către BCCarpatica.

Din anul 2004 până în prezent, BC Carpatica este cotată pe piaţa bursieră Bursa de Valori

Bucureşti, sub simbolul de tranzacţionare BCC, acţiunile sale fiind listate la categoria I, începând

cu 26 aprilie 2005, fiind incluse în indicele BET-C2.

2Bucharest Exchange Trading Composite Index: al doilea indice dezvoltat de Bursa de Valori Bucureşti (BVB), creat pentru a reflecta evoluţia de ansamblu a tuturor societăţilor listate la BVB (cu excepţia Societăţilor de Investiţii Financiare). A fost creat şi datorită creşterii numărului de societăţi listate la BVB.

2. Organizare şi conducere

Legea bancară nr. 58/1998 prevede că : „organizarea şi conducerea băncilor se stabileşte

prin actele constitutive ale băncilor, în conformitate cu legislaţia comercială şi cu respectarea

dispoziţiilor prezentei legi (art. 21)”.

BC Carpatica dispune de o amplă reţea teritorială, pentru a facilita accesul clienţilor la

produsele şi serviciile instituţiei. Astfel, banca îşi desfăşoară activitatea cu ajutorul sucursalelor,

agenţiilor şi reprezentanţelor. Pe lângă aceste unităţi teritoriale, reţeaua BC Carpatica cuprinde şi

o serie de canale alternative de distribuţie, precum ATM-urile3 şi ASV-urile4. Evoluţia acestora

este prezentată în tabelul următor:

Tabel nr.1: Reţeaua teritorială a BC Carpatica

An Sucursale Agenţii Reprezentanţe ATM-uri ASV-uri

2008 64 41 131 226 33

2009 50 28 120 231 33

2010 55 116 - 232 33

Sursa: Situaţiile financiare anuale ale BC Carpatica

Reţeaua teritorială a băncii reuşeşte să acopere toate reşedinţele de judeţ, oraşele

importante, pătrunzând şi în zona rurală (sub 100.000 locuitori), prin intermediul Proiectului de

Finanţare Rurală, finanţat de Banca Mondială.

Cu toate acestea, pe fondul crizei economice, la nivel naţional, sistemul bancar a înregistrat

o scădere în rândul rezultatelor financiare, acest trend descrescător fiind atenuat prin intermediul

unei redimensionări a reţelelor teritoriale, majoritatea băncilor renunţând la unele unităţi

teritoriale, după cum este precizat în raportul anual BNR, din 20105.

În condiţiile acestea, BC Carpatica şi-a ajustat reţeaua teritorială, în anul 2010, prin

transformarea reprezentanţelor în agenţii. De asemenea, fost nevoită să apeleze la închiderea

unor unităţi teritoriale, situându-se pe locul al doilea din acest punct de vedere. Astfel, reţeaua

teritorială s-a diminuat din 2008 până în 2010 cu circa 35%.

Până la sfârşitul anului 2009, BC Carpatica a fost organizată sub forma unui sistem unitar,

organismele care asigurau conducerea superioară fiind următoarele: Adunarea Generală a

Acţionarilor, Consiliul de Administraţie şi Comitetul de Direcţie.

3Automated Teller Machines, un dispozitiv electromagnetic care permite, cu ajutorul cardurilor, retragerea de numerarsau obţinerea de informaţii cu privire la situaţia conturilor ş.a4Automat de schimb valutar, dispozitiv ce permite clienţilor să schimbe valută(euro, dolari americani, lire sterline şi franci elveţieni) contra lei, funcţionând asemănător cuATM-urile.5Băncile au renunţat la 255 de unităţi pe parcursul anului 2010, potrivit raportului anual BNR din 2010.

Adunarea Generală a Acţionarilor reprezenta organul suprem de conducere, cu rol

deliberativ, format din totalitatea acţionarilor, având drept scop determinarea problemelor

generale privind activitatea băncii.

Structura acţionariatului şi ponderea fiecăruia în capitalul social, pe parcursul celor trei ani

luaţi în considerare,sunt următoarele:

Tabel nr.2: Ponderea fiecărui acţionar în capitalul social

An

Acţionar

2008 2009 2010

Ilie Carabulea 36,26% 36,45% 41,29%

Albu Alin 9,99% 10,05% 7,13%

Tănase Corneliu 9,85% 9,90% 11,22%

Olivo Lucio 7,88% 7,92% 5,77%

Olivo Gian Antonio 6,54% 6,58% 4,79%

SC.Atlassib.SRL 2,27% 3,71% 4,55%

SC.AtlanticTravels.SRL 2,11% 0,31% -

Alţii 25,10% 25,08% 25,25%

Sursa: Situaţiile financiare anuale ale BC Carpatica

Potrivit acestor date, Ilie Carabulea este acţionarul majoritaral BC Carpatica şi preşedintele

Consiliului de Supraveghere.

În mod direct, acesta posedă, la sfârşitul anului 2010, un număr deacţiuni de

1.299.097.478, reprezentând 41,29% din acţiunile băncii, iar în mod indirect, 4,55% din acţiuni,

în număr de 143.042.518, prin intermediul SC.Atlassib.SRLpe care o deţine.

Conform art.120 din Legea 31/1990, acţionarii îşi exercită dreptul lor de vot în cadrul

Adunării Generale a Acţionarilor, proporţional cu numărul acţiunilor pe care le posedă.

Consiliul de Administraţie, organ de administrare, este compus dintr-un număr impar de

administratori care sunt aleşi din rândul acţionarilor. Consiliul se întruneşte lunar, sau oricând

este nevoie, la sediul central al băncii.

Comitetul de Direcţie este subordonat şi numit de Consiliul de Administraţie şi reprezintă

organul colectiv de conducere operativă a băncii.Componenţa Consiliului de Administraţie şi a

Comitetului de Direcţie în anii 2008 şi 2009 este următoarea:

Consiliul de Administraţie :

Nicolaie Hoanţă: Preşedinte până la 28.09.2009;

Viorel Grigore: Membruşi preşedinte din 29.09.2009 până la 31.12.2009;

Membrii: Ilie Carabulea, Maria Priveghiu, Ioan Gândilă, Nicolae Nan, Ion Dobrică (până

la 18.07.2009), şi Doina Toader (01.05-31.12.2009).

Comitetul de Direcţie:

Nicolaie Hoanţă: Preşedinte până la 10.10.2009;

Membrii: Gheorghe Cismaru, Camelia Aron (01.06.2008- 14.09.2009).

Începând cu anul 2010, BC Carpatica a întreprins un proces de reorganizare amplu, în

vederea îmbunătăţirii performanţelor activităţii, la nivel central şi teritorial. Astfel, a fost ajustată

reţeaua teritorială şi s-a apelat la externalizarea unor activităţi precum paza, curăţenia sau

transportul valorilor.

Structura organizatorică a fost, de asemenea, modificată. În urma Adunării Generale a

Acţionarilor (14.11.2009) a avut loc reorganizarea BC Carpatica, sistemul unitar alcătuit din cele

trei organisme menţionate mai sus fiind înlocuit cu un sistem dualist, format din Consiliul de

Supraveghere (structura neexecutivă) şi Directorat (structura executivă).

Conform Actului Constitutiv, art. 18, Conducerea Bancii revine în exclusivitate

Directoratului, care îndeplineşte actele necesare pentru realizarea obiectului de activitate, cu

excepţia celor rezervate de lege în sarcina Consiliului de Supraveghere.

Consiliul de Supraveghere supraveghează activitatea Directoratului, precum şi respectarea

prevederilor legale ale Actului Constitutiv şi hotărârilor Adunării Generale a Acţionarilor în

desfaşurarea activităţii Băncii.

Componenţa celor două organisme se prezintă în felul următor:

Consiliul de Supraveghere:

Preşedinte: Ilie Carabulea;

Membrii: Nicolae Petria, Doina Toader, Ioan Trenca.

Directorat:

Preşedinte: Nicolae Surdu;

Vicepreşedinte: George-Romeo Ciobănaşu;

Membrii: Georgiana Mincu, Gheorghe Cismaru, Ion Dobrică.

Pe lângă acestea, funcţionează şi trei comitete de lucru - Comitetul de Audit, Comitetul de

Remunerare şi Nominalizare şi Comitetul de Supraveghere a Riscului- subordonate Consiliului

de Supraveghere, alcătuite din membrii ai consiliului. Comitetul de Audit are funcţie

consultativă cu privire la strategia şi politica băncii în cadrulsistemului de control intern,

auditului intern şi auditului financiar extern.

Potrivit Codului de Guvernanţă Corporativă din 2010, ca organ consultativ al Consiliului

de Supraveghere, Comitetul de Remunerare şi Nominalizare are atribuţii de evaluare, consultare

şi elaborare de propuneri în domeniul nominalizării membrilor Consiliului de Supraveghere,

Directoratului şi al Directorilor executivi cu funcţii cheie în bancă, precum şi a remunerării

acestora în conformitate cu reglementările în vigoare.

În ceea ce priveşte Comitetul de Supraveghere a Riscului, principalele sale atribuţii sunt

legate de administrarea şi controlul riscului la nivelul instituţiei, având ca funcţie principală

asistarea Consiliului de Supraveghere cu privire la îndeplinirea sarcinilor referitoare la

administrarea controlului intern al băncii.

3. Aspecte legate de resursele umane

Pe parcursul celor trei ani analizaţi, indicatorii de resurse umane au înregistrat următoarea

evoluţie:

2008 2009 20100

500

1000

1500

2000

2500

22171930

1542

Evoluţia nr. angajaţilor

Nr. Angajaţi

Figuranr. 1: Evoluţia numărului angajaţilor

Sursa: Prelucrare după rapoartele anuale ale BC Carpatica

După cum se poate observa, numărul angajaţilor a înregistrat o traiectorie descendentă.

Aceasta este cauzată, în primul rând, de închiderea unor unităţi teritoriale şi, în al doilea rând, de

disponibilizările efectuate odată cu adâncirea crizei economice. Acest fenomen este observabil şi

la nivelul sistemului bancar naţional, în anul 2009 băncile disponibilizând3724 de angajaţi, iar în

anul 2010, 1145 de angajaţi, conform rapoartelor BNR din anii 2009 şi 2010.

Angajaţii BC Carpatica sunt în proporţie de 90% angajaţi cu studii superioare finalizate şi

restul de 10% cu studii în curs de desfaşurare(Figura nr. 2). Media de vârstă a angajaţilor se

situează în jurul vârstei de 30 de ani, BC Carpatica promovând tinerii talentaţi cu spirit

antreprenorial. Majoritatea contractelor de muncă sunt încheiate pe perioadă nedeterminată,

deoarece prioritate pentru posturile superioare o au vechii angajaţi ai băncii. Noii angajaţi, ce

ocupă poziţii de entry-level beneficiază de contracte încheiate pe o perioadă determinată.

9%

91%

Structura angajaţilor BCC după nivelul de pregătire

Studii medii/gimnaziale

Studii superioare

Figura nr.2: Structura angajaţilor BCC după nivelul de pregătire

Sursa: Raportul de Guvernanţă Corporativă din anul 2010

Toţi angajaţii băncii beneficiază de training-uri de specializare şi de teambilding-uri ce au

ca scop consolidarea relaţiilordintre aceştia. Conform rapoartelor băncii, programele de training

au vizat îndeplinirea obiectivelor cu privire la:`

Adaptarea angajaţilor la cerinţele postului;

Perfecţionarea pregătirii profesionale pentru ocupaţia de bază;

Dobândirea unor cunoştinţe avansate, moderne, pentru desfăşurarea activităţilor

profesionale.

Pentru a fi îndeplinite aceste obiective, BC Carpatica a organizat programe obligatorii de

instruire în cadrul centrelor interne de pregătire profesională, dar şi programe externe, în

colaborare cu lectori şi instituţii din exterior. Banca dispune de 5 centre interne de pregătire

profesională pe linii de activitate financiar-bancară, respectiv operaţiuni, creditare, protecţie

bancară, management.

Apărarea drepturilor prevăzute în legislaţie, respectiv a intereselor angajaţilor, sunt

asigurate de trei reprezentanţi aleşi în condiţiile stabilite de Codul Muncii. Între managament şi

angajaţi nu au existat elemente conflictuale, relaţiile dintre aceştia fiind reprezentate de o bună

colaborare pe plan profesional.

4. Activitatea comercială

Liniile de activitate pe care se desfăşoară activitatea comercială a BC Carpatica sunt

următoarele: tranzacţionare şi vânzări, activitate bancară comercială, activitate de retail, plaţi şi

decontări.

Gama de produse a BC Carpatica se adresează atât persoanelor fizice cât si celor juridice.

Astfel, oferta băncii este următoarea6:

În ceea ce priveşte creditele, acestea se împart în două categorii:6http://www.carpatica.ro/ , data accesării: 15.12.2011

http://www.carpatica.ro/

a) Credite pentru persoane fizice:

Credite pentru nevoi personale: Prosper, Overdraft pe card de debit, Card de

credit,Onesmart;

Credite pentru achiziţii de bunuri: credit auto;

Credite de investiţii imobiliare: Casa 9, Prima casă.

b) Credite pentru persoane juridice:

Credite după tipul afacerii: Creditul pentru Colectivităţi locale;

Credite după obiectul de activitate: Agricol;

Credite speciale: Creditul Plafon Global Multioption, Creditul pentru investiţii,

Linia de credit, Creditul pentru capital de lucru la termen, Creditul Plafon

Capital de lucru- nevoi nominalizate, Credite pe documente comerciale;

Credite din surse externe: BEI, BIRD, FIDA, EFSE, Salonic.

Printre serviciile bancare oferite se numără:

a) Cash management

Operaţiuni de încasări şi plăţi cu numerar în lei şi în valută;

Operaţiuni de schimb valutar pentru persoane fizice;

Operaţiuni de numerar prin Western Union;

Redistribuire de numerar la alte instituţii de credit pe bază de convenţii scrise;

Depozitare de valori şi documente de valoare de la persoane fizice sau juridice.

b) Transferuri de fonduri

Transferuri intra-bancare;

Transferuri inter-bancare în lei prin intermediul Serviciului Electronic de Plăţi;

Transferuri interne şi internaţonale în valută prin intermediul reţelei SWIFT şi

a băncilor de corespondenţă.

c) Operaţiuni pe piaţa valutară inter-bancară

Operaţiuni de schimb valutar în cont cu clienţii nebancari- la vedere;

Operaţiuni de schimb valutar în cont cu clienţii nebancari- la termen;

Operaţiuni de schimb valutar prin intermediul punctelor de schimb valutar şi al

automatelor de schimb valutar;

Tranzacţii forward şi swap valutar.

d) Operaţiuni cu titluri de stat:

Operaţiuni de custodie a titlurilor de stat;

Operaţiuni de constituire a gajului asupra titlurilor de stat;

Operaţiuni de vânzare/cumpărare cu titluri de stat în contrapartidă cu clienţii

nebancari, persoane fizice sau persoane juridice;

e) Tranzacţii specifice pieţei de capital:

Decontarea specială a operaţiunilor cu valori mobiliare;

f) Alte servicii:

Analizarea şi decontarea biletelor la ordin şi a cambiilor;

Deschideri de acreditive în lei şi în valută;

Remiterea spre încasare a borderourilor cu cecuri barate, bilete la ordin, cambii

şi alte documente;

Efectuarea de plăţi către furnizorii de utilităţi;

Deschideri de conturi de disponibilităţi;

Confirmări de solduri din extrase de cont (persoane fizice şi juridice);

Consultarea de date CIP la cererea clienţilor (persoane fizice şi juridice);

Verificarea autenticităţii bancnotelor străine;

Transfer de bani în Western Union în EURO, USD, RON;

Plata facturilor prin ghişeele BCC.

În anul 2009 a avut loc o modernizare a serviciilor de carduri, respectiv sistemul informatic

al băncii a fost conectat online cu sistemul procesatorului de carduri. Astfel, cardul de debit

adevenit un instrument electronic de plată ataşat direct contului curent, iar disponibilităţile

băneşti pot fi contactate prin două modalităţi, în timp real: cardul de debit şi Internet Banking7.

În anul 2010 a avut loc modernizarea şi securizarea serviciilor de carduri,prin finalizarea

certificării EMV8 pentru terminalele POS, această acţiune având drept finalitate, prin creşterea

numărului de comercianţi acceptanţi şi a securităţii tranzacţiilor, dezvoltarea semnificativă pe

linia acceptării la plată. Astfel, BC Carpatica a reuşit să se alinieze la standardele internaţionale,

serviciile oferite fiind îmbunătăţite considerabil, banca devenind un jucător important pe piaţa de

acceptare a cardurilor ( se situează în top 10 în sistemul bancar din punct de vedere al reţelei de

bancomate).

Obiectivele BC Carpatica pentru anul 2011, potrivit raportului anual 2010, în ceea ce

priveşte lansarea unor noi produse, pun accent, pe lângă fidelizarea clienţilor, consolidarea

situaţiei financiare, concomitent cu maximizarea calităţii produselor şi a serviciilor oferite.

Astfel, pentru persoanele fizice, se au în vedere produse de economisire (Contul de economii

Contfort), soluţii de cash management( pachetele CONTe, TOP) şi depozitul cu dobânda fixă.

Persoanele juridice vor beneficia de credite pentru investiţii, credit pentru Capital de lucru

la termen, credit plafon pentru capital de lucru. Direcţiile principale în care BCCarpatica se va

7Aproximativ 25% din ordinele de plată iniţiate de clienţii băncii sunt derulate prin Internet Banking.8Europay, MasterCard, Visa;consorţiu format din 3 companii care sponsorizează, la nivel global, standardele internaţionale pentru tranzacţiile financiare electronice.

dezvolta vor fi în continuare cele care au în vedere creditarea, cardurile, transferul de bani şi

managementul activelor.

Analizând activitatea de vânzare, rezultă că portofoliul BC Carpatica este alcătuit

preponderent din creditele acordate agenţilor economici, respectiv IMM-uri, PFA, asociaţii

familiale, companii mari. În anii 2008, 2009 şi 2010, creditele acordate agenţilor economici au

reprezentat 88% din activitatea de creditare, creditele oferite populaţiei având o valoare de 12%.

Pe fondul crizei economice, activitatea de creditare a avut de suferit, aflându-se pe un trend

descrescător. Astfel, volumul portofoliului de credite acordate agenţilor economici a înregistrat o

scădere de 17,23% în 2009 faţă de 2008, şi de 8,39% în 2010 faţă de 2009. Activitatea de

creditare a populaţiei a înregistrat de asemenea un trend descrescător, scăderea fiind de 16,84%

în 2009 faţă de 2008 şi de 10,95% în 2010 faţă de 2009.

2008 2009 2010

1393.71153.6 1056.8

190 158 140.7

Evoluţia portofoliului de credite (mil lei)

Credite agenţi economici

Credite populaţie

Figura nr. 3: Evoluţia portofoliului de credite

Sursa:Prelucrare după rapoartele anuale ale BC Carpatica

5. Descrierea situaţiei concurenţiale şi a cotei de piaţă

Conform obiectului de activitate, concurenţii sunt reprezentaţi de totalitatea băncilor

comerciale din sistemul bancar românesc, piaţa pe care concurează fiind piaţa produselor şi

serviciilor bancare din ţară.

Potrivit rapoartelor anuale ale BNR din 2008, 2009 şi 2010, cota de piaţă a BC Carpatica în

funcţie de valoarea activelor din sistemul bancar românesc a înregistrat un nivel de 0,8% în anul

2008, 1,1% în 2009 şi 0,9% în 2010, ocupând poziţia 18 în cadrul sistemului bancar românesc.

În ceea ce priveşte produsele băncii, la sfârşitul anului 2010, ponderea pe piaţă este

următoarea:

1,21%- cota de piaţă pe depozite;

0,96%- cota de piaţă pe creditele acordate persoanelor juridice;

0,14%- cota de piaţă pe creditele acordate persoanelor fizice.

Cota de piaţă pentru creditele acordate a înregistrat un trend descrescător, scăzând de la

0,73% în anul 2009 la 0,56% în anul 2010. Cota de piaţă pentru depozite a înregistrat acelaşi

trend descrescător, de la 1, 61% în 2009 la 1.21% în 2010.

Conform analizelor efectuate de BC Carpatica, principalii concurenţi pe sectorul business

şi servicii sunt următorii:

Credite persoane juridice: Banca Transilvania, CEC Bank, Raiffeisen Bank;

Credite persoane fizice:Banca Transilvania, Piaerus Bank;

Depozite: Banca Transilvania, Garanti Bank International N.V, Alpha Bank;

Carduri debit: Bancpost, Raiffeisen Bank, Banca Românească;

Internet Banking: CEC Bank, Millenium Bank, Banca Transilvania.

Cu toate că pe piaţa bancară se manifestă o concurenţă puternică, BC Carpatica deţine o

poziţie bună în rândul băncilor din România, ocupând, în funcţie de cota de piaţă, locul 18 în

sistemul bancar românesc.

6. Dependenţa băncii faţă de un client/grup de clienţi

Conform raportului anual din 2010, dependenţa băncii faţă de o persoană/grup de persoane

fizice sau juridice este percepută ca o expunere, în sensul că orice pierdere înregistrată de acestea

ar avea un impact negativ asupra veniturilor societăţii. Aceşti clienţi sunt economic

interconectaţi în sensul că:

Una dintre persoane exercită putere de control, direct sau indirect, asupra celorlalte;

Valoarea împrumuturilor, cumulată, reprezintă un singur risc pentru bancă; în cazul în care

o entitate întâmpină dificultăţi de rambursare, celelalte vor întâmpina dificultăţi similare;

Un grad de expunere mare atinge sau chiar depăşeşte pragul de 10% din fondurile proprii

ale băncii.La 31.12.2010, conform raportului anual din acel an, banca înregistrează expuneri

mari faţă de următorii:

Clienţi: BNR, Ministerul Finanţelor Publice, Black Sea Trade andDevelopement Bank, Cec

Bank S.A, Primăria Bucureşti;

Grupuri de clienţi aflaţi în legătură: Grup Avicola Sivita, Grup Roman, Grup Marex, Grup

Erste, Grup Carpatica, Grup Pro Auto Industries.

7. Diagnosticul financiar al BC Carpatica

7.1 Evoluţia macroeconomică a sistemului financiar-bancar

Activitatea BC Carpatica din cei trei ani luaţi în considerare a stat sub semnul crizei

economice mondiale, care a afectat România inclusiv în anul 2010, an în care majoritatea ţărilor

din Uniunea Europeană depăşiseră efectele negative ale acesteia.Astfel, câteva repere importante

care au marcat mediul economic în această perioadă, potrivit rapoartelor anuale ale BNR au fost:

În anul 2010, sistemul bancar românesc s-a aflat sub presiunea exercitată de măsurile de

austeritate aplicate de autorităţile române, măsuri care au vizat reducerea salariilor,

disponibilizări în sectorul bugetar, creşterea cotei standard a TVA, alături de trendul ascendent al

şomajului, deprecierea monedei naţionale şi scăderea veniturilor polulaţiei;

Inflaţia, pe parcursul celor 3 ani, s-a situat peste ţinta stabilită de BNR. Astfel, în anul

2008, rata inflaţiei s-a situat cu 1,5% peste limita superioară a intervalului de variaţie de 3,8%, în

anul 2009 a depăşit limita cu 0,24%, iar în anul 2010 cu 3,46%, ţinta fiind, în ambii ani, de 3,5%.

Se poate observa că în anul 2010 s-a înregistrat cea mai mare rată a inflaţiei, respectiv 7,96%,

această creştere semnificativă fiind efectul secundar al măsurilor luate de Guvernul ţării, în

special de creşterea TVA cu 5 procente.

2008 2009 20100.00%1.00%2.00%3.00%4.00%5.00%6.00%7.00%8.00%9.00%

6.30%

4.74%

7.96%

Evoluţia ratei inflaţiei

Rata inflaţiei

Figura nr.4: Evoluţia ratei inflaţiei

Sursa: Prelucrare după rapoartele anuale ale BNR

Deficitul bugetar al României a fost în anul 2010 de 33,3 miliarde de lei, fiind diminuat în

raport cu anul 2009, de la 7,4% la 6,5% din PIB;

Conform rapoartelor anuale BNR, s-a constatat deprecierea monedei faţă de principalele

valute - Euro, USD-din cauza scăderii încrederii investitorilor în economiile din centrul şi estul

Europei şi a creşterii deficitului bugetar.

Depreciera monedei a continuat şi pe parcursul anului 2009: în raport cu euro, deprecierea

anuală a fost de 6,1% (11% în anul 2008), valoarea minimă fiind de 4,0296 lei / euro şi valoarea

maximă de 4,3127 lei / euro. La 31.12.2009, paritatea leu / euro a fost de 4,2282. Faţă de dolarul

american, deprecierea a fost de 3,6%, (16% în2008), valoarea minimă fiind de 2,7883 lei/ USD

şi valoarea maximă de 3,4257 lei/USD. La 31.12.2009, paritatea leu/USD a fost de 2,9361.

Moneda naţională a început anul 2010 la valoarea de 4,2282 unităţi pentru un euro şi l-a

încheiat la 4,2848 unităţi. Pe parcursul anului, cursul de schimb a atins valoarea maximă de

4,3688 lei/euro (luna iunie), iar valoarea minimă ajungând la valoarea de 4,0653 lei/euro(luna

martie). Comaprativ cu dolarul american, deprecierea monedei naţionale a fost, în anul 2010, de

9,1%, (3,6% în 2009), valoarea minimă fiind de 2,8388 lei/ USD(luna ianuarie) şi valoarea

maximă de 3,5697 lei/USD în luna iunie;

Volumul creditelor neperformante, pe ansamblul sectorului bancar, ca urmare a situaţiei

delicate a economiei, a înregistrat o creştere semnificativă(rata creditelor neperformante a atins

un prag maxim în anul 2010 de 11,9%, cu 4% mai mare decât în 2009). În aceste condiţii,

băncile au fost nevoite, în primul rând, să mărească valoarea provizioanelor în detrimentul

profitabilităţii şi, în al doilea rând, să manifeste o atitudine mult mai prudentă în ceea ce priveşte

acordarea de noi credite;

Pentru prima dată din 1999, sistemul bancar a încheiat anul 2010 cu o pierdere netă de 305

milioane de lei, comparativ cu anul 2009, an în care s-a înregistrat un câştig net cumulat de 815

milioane de lei. Astfel, la sfârşitul anului 2010, 22 de unităţi bancare au înregistrat pierdere şi

doar 20 profit.

În concluzie, anul2010 a reprezentat cea mai dificilă perioadă pentru băncile din Romania

după 1999, un an marcat de falimente judiciare, de reorganizări sau de fuziuni ale firmelor, dar şi

de asanarea pieţei bancare autohtone şi întarirea sistemului de supraveghere.

Într-un context economic dificil, direcţiile de acţiune ale BC Carpatica, au vizat adaptarea

la cerinţele pieţei, identificarea celor mai bune căi de gestionare sănătoasă a afacerii şi găsirea de

soluţii pentru clienţii săi.

7.2 Elemente de evaluare generală

Profit/pierdere. BC Carpatica a fost afectată într-o mare măsură de situaţia economică

internaţională. Astfel, în anul 2008 a înregistrat un profit de numai 801.922 lei, iar în anii 2009 şi

2010 au fost înregistrate pierderi, 21.140.214 lei în 2009, respectiv 154.472.708 lei în 2010.

Aceste pierderi au fost influenţate de nivelul ridicat al cheltuielilor cu provizioanele, care au fost

constituite din cauza creşterii costului riscului de credit9, având, aşadar, un impact negativ asupra 9Riscul de credit reprezintă riscul înregistrării de pierderi de către Bancă, ca urmare a neîndeplinirii de către un client sau un alt partener a obligaţiilor contractuale. Riscul de credit este implicit unor produse bancare tradiţionale – credite, angajamente de credit şi alte datorii contingente, cum sunt acreditivele – şi instrumentelor financiare

performanţelor activităţii. Astfel, faţă de 2009, provizioanele constituite pentru creditele

neperformante au înregistrat valori de cinci ori mai mari în anul 2010, ajungând la valorea de

211,51 mil. lei (38,7 în 2009), ceea ce a determinat adâncirea pierderii cu 630%;

Cifra de afaceri. Acest indicator a înregistrat în anul 2009 o creştere de 11% faţă de anul

2008 (517.153 mii lei în 2009, faţă de 465.660 în 2008), scăzând însă, pe parcursul anului 2010,

cu 12,5% faţă de anul precedent, ajungând astfel la valoarea de 452.456 mii de lei;

Venituri totale. Acestea au înregistrat creşteri pe parcursul celor trei ani, crescând cu

30,4% din anul 2008 până în anul 2010 (574.724 mii lei în 2008, 604.619 mii lei în 2009 şi

749.358 mii lei în 2010);

Cheltuieli totale.Nivelul cheltuielilor băncii a crescut în 2009 cu 9,02% faţă de anul

anterior, ca urmare a creşterii nivelului dobânzilor la produsele de economisire, ajungând la

valoarea de 625.729 mii lei, faţă de 573.943 mii lei în anul 2008. Pe parcursul anului 2010,

cheltuielile totale au crescut considerabil, creşterea de 44% fiind consecinţa creşterii

semnificative a nivelului provizioanelor aferente riscului de credit. Valoarea acestora la sfarşitul

anului 2010 a fost de 903.473 mii lei.

2008 2009 2010

-400

-200

0

200

400

600

800

1000

Elemente de evaluare generală

Cifra de afaceri

Venituri totale

Cheltuieli totale

Profit/Pierdere

mil lei

Figura nr. 5: Elemente de evaluare generală

Sursa:Prelucrare după rapoartele anuale ale BC Carpatica

Pentru a caracteriza cât mai bine evoluţia BC Carpatica, au fost evidenţiaţi, în rapoartele

anuale, doi indicatori semnificativi, respectiv indicatorul de lichiditate şi de solvabilitate.

derivate;

Lichiditatea reprezintă capacitatea de plată a băncii, pe termen scurt, din activele curente;

cu alte cuvinte lichiditatea se poate defini drept „proprietatea elementelor patrimoniale de a fi

transformate în bani”10.

În ceea ce priveşte solvabilitatea, acest indicator reflectă abilitatea băncii de a-şi onora

obligaţiile la termenele scadente.

Evoluţiile acestor indicatori sunt prezentate în graficul de mai jos.

2008 2009 20100.00%

200.00%400.00%600.00%800.00%

1000.00%1200.00%1400.00%1600.00%

3.73%

1.15% 1.89%

12.32%14.3%

12.4%

Lichiditate/Solvabilitate

Lichiditate BCC

Solvabilitate BCC

Figura nr. 6: Evoluţia indicatorilor de lichiditate şi solvabilitate;


Se poate observa că valorile acestor indicatori se află peste cerinţele minime reglementate

de BNR(lichiditate ≥1%, solvabilitate ≥10%). Cu toate acestea, mărimea indicatorilor nu

depăşeşte cu mult valoarea minimă stabilită de BNR, cu alte cuvinte, situaţia financiară a băncii

nu este una tocmai bună, resimţindu-se efectele crizei economice.

Şi pe ansamblul sistemului bancar cei doi indicatori s-au menţinut peste limita minimă

reglementată, ceea ce înseamnă că sistemul bancar românesc poate fi considerat unul solid. La

sfârşitul anului 2010, lichiditatea a fost de 1,35%, în scădere faţă de 2009 (1,38%), iar

solvabilitatea a înregistrat valoarea de 15,02%, faţă de 14,67% în anul 2009.

7.3 Situaţia financiar-contabilă a băncii

Potrivit situaţiilor financiare anuale ale BC Carpatica, acestea au fost întocmite la 31

decembrie 2008, 2009 respectiv 2010 în conformitate cu prevederile Legii Contabilităţii nr.

82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, planului de conturi aplicabil

instituţiilor de credit aprobat prin Ordinul BNR nr 13/2008, cu modificările şi completările

ulterioare, respectiv Ordonanţa de urgenţă nr 99 din 6 dec 2006 referitoare la instituţiile de credit

şi adecvarea capitalului cu modificările şi completările ulterioare.

10Păvăloaia, Willi,Păvăloaia, Daniel. Diagnosticul şi evaluarea întreprinderii. Iaşi, Editura Tehnopress, 2006, p.182.

Factorii macroeconomici menţionaţi au influenţat negativ evoluţia financiară a băncii,

aceasta focusându-se pe menţinerea stabilităţii economico-financiare.În aceste condiţii, banca a

fost nevoită să-şi adapteze strategiile la un mediu economic aflat în declin.

Evoluţia principalelor poziţii bilanţiere pe parcursul celor 3 ani analizaţi este următoarea:

a) Activul bilanţier

Tabel nr.3:Situaţia comparativă a principalelor elemente de activ(mil lei)

Activ 2008 2009 2010 2009/2008 2010/2009

Creanţe asupra clientelei 1337 1223 957 -9% -22%

Casa, disponibilităţi la băncile

centrale

610 819 499 34% -39%

Active imobilizate 120 147 163 23% 11%

Creanţe asupra instituţiilor de credit 79 17 80 -78% 371%

Alte active(inclusiv titluri de stat) 142 1395 1234 882% -12%

TOTAL 2288 3601 2933 57,4% -18,6%

Sursa: Rapoartele anuale ale BC Carpatica şi calcule proprii

Potrivit acestor date, se poate observa că totalul activelor bilanţiere a crescut în anul 2009

cu 57,4% faţă de perioada precedentă. În anul 2010 însă, s-a înregistrat o scădere a activelor cu

18,6% faţă de anul 2009.

Creanţele asupra clientelei au înregistrat o scădere constantă pe parcursul celor 3 ani, de

9% şi respectiv 22%. Ponderea acestora în totalul operaţiunilor bancare reflectate în bilanţ a

scăzut semnificativ, de la 58% în anul 2008, la 33% la sfârşitul anului 2010. Această situaţie

poate fi explicată de regresul activităţii de creditare, ca urmare a impactului crizei

economice,manifestat printr-o scădere a veniturilor agenţilor economici şi a diminuării

veniturilor bugetarilor.

Casa şi disponibilităţile la băncile centrale au înregistrat o creştere pe parcursul anului

2009 de 34%, deţinând o pondere de 23% din totalul activelor. La sfârşitul anului 2010, s-a

manifestat o scădere considerabilă a acestora de 39%, ponderea lor ajungând la 17% în bilanţ.

Rezerva minimă obligatorie la BNR deţine ponderea cea mai importantă din acest post bilanţier.

Activele imobilizate au înregistrat creşteri de-a lungul celor 3 ani analizaţi, ajungând în

anul 2010 la o valoare de 163 mil lei, adică o pondere de 6% din totalul activelor.

Postul Alte active a înregistrat o creştere de 882% faţă de anul 2008. Această creştere s-a

datorat, conform raportului anual din anul 2009, achiziţiei de instrumente financiare emise de

stat, cu venit fix, şi a investiţiei în obligaţiuni corporative în scopul diversificării portofoliului

băncii. Pe parcursul anului 2010, acest post a înregistrat o scădere de 12%,ca efect al scăderii

deţinerii de obligaţiuni de stat cu dobândă, obligaţiunilor benchmark şi a certificatelor de

trezorerie cu discount. Ponderea acestora în activul bilanţier este de 42% în anul 2010.

Creanţe asupra clientelei

Casa, disponibilităţi la băncile centrale

Active imobilizate Creanţe asupra instituţiilor de

credit

Alte active0

200400600800

1000120014001600

Evoluţia activului bilanţier

2008

2009

2010

mil lei

Figura nr.7: Evoluţia activului bilanţier

Sursa: Prelucrare după rapoartele anuale Carpatica

b) Pasivul bilanţier

Tabel nr.4: Situaţia comparativă a principalelor elemente de pasiv (mil lei)

Pasiv 2008 2009 2010 2009/2008 2010/2009

Datorii privind clientela 1799 2274 2404 26,4% 5,7%

Datorii privind instituţiile de credit 163 985 243 504% -75,3%

Capital propriu 238 279 237 17,2% -15,1%

Alte pasive 59 63 49 6,8% -22,2%

Datorii constituite prin titluri 29 0 0 -100% 0%

TOTAL 2288 3601 2933 57,4% -18,6%


Datoriile privind clientela au înregistrat un trend ascendent pe parcursul celor trei ani, din

2008 până în 2010 crescând cu 33,6% şi atingând, la 31 dec 2010, o pondere de 82% din totalul

pasivului bilanţier. Această situaţie se datorează creşterii depozitelor la termen, de la 1.152 mil

lei în anul 2008, la 2.054 mil lei la sfârşitul anului 2010.

Datoriile privind instituţiile de credit au înregistrat o creştere substanţială în anul 2009, pe

fondul crizei de lichiditate manifestată pe piaţa interbancară. Astfel, pentru a acoperi nevoia

delichiditate, BC Carpatica a apelat la împrumuturile de tip REPO11, acestea atingând la 31 dec

2009 un sold de 804 mil lei, potrivit raportului administratorilor din 2009. Aceste datorii au

scăzut pe parcursul anului 2010 cu 75,3%, soldul operaţiunilor REPO având o valoare de 88 mil

lei. Pe lângă acest tip de împrumut, datoriile privind instituţiile de credit mai cuprind şi depozite

ale băncilor, sume datorate din operaţiuni cu cecuri sau carduri şi împrumuturi financiare de la

bănci. Ponderea acestui post bilanţier în totalul pasivelor a fost de 7% în anul 2008, 27% în 2009

şi de 8% în 2010.

Creşterea capitalurilor proprii de 17,2% înregistrată în anul 2009 a fost consecinţa

majorării capitalului social cu suma de 28 mil lei, prin aport în numerar, respectiv prin emiterea

unui număr de 280 mil acţiuni cu preţul de 0,1 lei/acţiune. Această majorare a avut drept scop,

potrivit raportului administratorilor băncii, capitalizarea băncii pentru îmbunătăţirea rezistenţei la

şocurile macroeconomice şi susţinerea liniilor de afaceri ale acesteia. La 31 dec 2009, capitalul

social al băncii era de 228 mil lei, faţă de 201 mil lei în anul 2008.

În anul 2010 însă, capitalurile proprii au înregistrat o scădere faţă de anul precedent de

15%, ca urmare a pierderii din acel an.

Tot în anul 2010, au avut loc două majorări de capital social, prin aport în numerar, în

valoare de 86,5 mil lei, soldul ajungând la un nivel de 315 mil lei la sfârşitul anului.În structura

capitalului social, ponderea cea mai mare revine persoanelor fizice (aprox. 80% pe parcursul

celor 3 ani).

Datoriile constituite prin titluri, respectiv obligaţiunile corporative emise de bancă în anul

2006, au fost răscumpărate în anul 2009.

Datorii privind clientela

Datorii privind instituţiile de credit

Capital propriu Alte pasive0

500

1000

1500

2000

2500

3000Evoluţia pasivului bilanţier

2008

2009

2010

mil lei

Figura nr.8: Evoluţia pasivului bilanţier


CAPITOLUL II11Tranzacţii reversibile, având scopul de a injecta lichiditate. BNR cumpără de la instituţiile de credit active eligibile pentru tranzacţionare, instituţiile luându-şi angajamentul de a le răscumpăra la o dată ulterioară, la preţul stabilit la data tranzacţiei.

Analiza indicatorilor de performanţă financiară

1. Definirea conceptului de performanţă

Termenul de performanţă, provenind din limba engleză de la verbul „toperform”12,

presupune un nivel măsurabil al stabilităţii şi eficienţei activităţii bancare (din punct de vedere

decizional, legislativ, concurenţial), fiind adesea asociat cu reuşită, creştere, efort, optimizarea

raportului cost-beneficiu.

Profesorii universitari I.Verboncu şi M.Zalman consideră că, pentru a obţine o imagine cât

mai fidelă asupra performanţelor, măsurarea acestora trebuie să ţină seama de concepte precum

competitivitatea şi avantajul concurenţial. Pe lângă aceste concepte, noţiunea de performanţă

este indisolubil legată de cei de eficienţă şi eficacitate (Figura nr. 9). Astfel, toate aceste

elemente au nevoie de o reevaluare, dacă se doreşte obţinerea de performanţe, la nivel

managerial, economic, financiar.

Figura nr. 9: Interdependenţele dintre performanţe şi avantaj concurenţial;

Sursa: Verboncu, Ion, Zalman, Michael. Management şi performanţe. Bucureşti, Editura

Universitară, 2005, p.63.

De asemenea, performanţa activităţii unei bănci rezidă în modul în care este mobilizat şi

alocat capitalul, în vederea îndeplinirii obiectivelor propuse, profitul având un trend ascendent,

iar riscurile fiind minimizate cât mai mult cu putinţă. De aici rezultă că obiectivul principal al

unei bănci este obţinerea de profit prin îndeplinirea obiectivelor propuse.

Astfel, performanţa poate fi definită drept „nivelul măsurabil de stabilitate al activităţii

unei bănci, caracterizat prin niveluri reduse ale tuturor categoriilor de risc şi o tendinţă generală

de creştere a profiturilor de la o perioadă la alta”13.

12Toperform - executarea unei sarcini. Prin substantivizare, devine „performance”- procesul îndeplinirii sarcinilor;13Rotaru, Constantin. Managementul performanţei bancare. Bucureşti, Editura Expert, 2001, p.53;

Mediul în care o bancă îşi desfăşoară activitatea este unul incert, de unde rezultă că orice

decizie, acţiune, presupune asumarea unui risc. Astfel, relaţia dintre profit şi risc contribuie la

consolidarea unei imagini de ansamblu asupra performanţelor globale ale băncii.

Din Figura nr. 10 rezultă că divizarea celor două elemente- rentabilitatea capitalului şi

variaţia acesteia- stă la baza reprezentării unei imagini a structurii interne din cadrul băncii, cu

privire la riscuri şi beneficii. Nivelul rentabilităţii activelor este influenţat atât de factori

controlabili cât şi de cei necontrolabili (condiţiile economice generale, schimbări în mediul

concurenţial).

Schema reliefează principalele riscuri la care este expusă activitatea unei bănci şi care

influenţează nivelul performanţelor acesteia. Dintre acestea, cele care influenţează direct variaţia

câştigurilor sunt riscul de portofoliu (riscul de creditare, riscul ratei dobânzii şi cel de lichiditate)

şi cel de operare. Băncile care nu reuşesc să se adapteze la fluctuaţiile mediului economic şi care

nu practică un management al riscului performant, nu vor reuşi să-şi menţină un nivel

satisfăcător al performanţelor.

Figura nr.10: Relaţia risc-profit pentru evaluarea performanţei unei bănci;

Sursa: Rădoi, Mădălina-Antoaneta. Gestiune bancară. Bucureşti, Editura Economică,

2009, p.270.

Aşadar, din această perspectivă, performanţa reflectă eficienţa întregii activităţi, sintetizând

influenţa directă sau indirectă a tuturor factorilor controlabili sau necontrolabili, care acţionează

asupra rentabilităţii activităţii. Ea reprezintă factorul determinant al activităţii, care creionează

evoluţia ulterioară şi influenţează poziţia în cadrul sistemului bancar.

În prezent, în condiţiile de instabilitate economică manifestate atât la nivel naţional cât şi la

nivel internaţional, riscurile asumate de către bănci înregistrează nivele mai mari faţă de

perioadele anterioare. Astfel, practicarea unui management activ şi performant, de către

manageri profesionişti, care să facă faţă provocărilor şi să asigure menţinerea pe piaţă prin

asigurarea unui anumit grad de stabilitate, reprezintă premize esenţiale ale activităţii bancare din

perioada actuală.

Figura nr. 11: Condiţionări generale management performant-performanţe în domeniu;

Sursa: :Verboncu, Ion, Zalman, Michael. Management şi performanţe. Bucureşti, Editura

Universitară, 2005, p.66.

Astfel, în vremuri de criză, managementul riscului devine, la nivelul băncilor, un element

important în vederea asigurării unei activităţi performante, comparativ cu perioadele economice

liniştite.

În accepţiunea BC Carpatica, riscul este privit, conform raportului anual din 2008, drept

posibilitatea ca o serie de factori interni sau externi să influenţeze negativ activitatea băncii,

având ca rezultat neîndeplinirea obiectivelor planificate, înregistrarea unor pierderi etc.

Având în vedere activitatea desfăşurată, BC Carpatica derulează procese de administrare,

managementul riscurilor fiind parte integrantă în cadrul proceselor decizionale şi de afaceri.

La nivelul băncii, au fost identificate cinci categorii de riscuri semnificative:

Riscul de credit;

Riscul de piaţă, având drept componente riscul de preţ, riscul valutar şi riscul ratei

dobânzii;

Riscul de lichiditate;

Manageri profesionişti

Management performant

Performanţe manageriale

Performanţe economico - financiare

Riscul operaţional;

Riscul reputaţional.

Având în vedere că pentru bănci riscurile reprezintă pierderi, acestea sunt înregistrate în

contabilitatea bancară într-un mod specific, astfel14: provizioanele sunt constituite de către bancă

pe măsura pierderilor constatate sau posibile; de asemenea, provizioanele se constituie pe fondul

costurilor înregistrate, care, la rândul lor, influenţează rezultatele, diminuându-le (Figura nr. 12).

Figura nr. 12: Constituirea provizioanelor;

Sursa: Basno, Cezar, Dardac, Nicolae. Produse, costuri şi performanţe bancare. Bucureşti,

Editura economică, 2000, p.105

Aşadar, provizioanele se creează pentru a acoperi o pierdere potenţială, latentă. Acestea

pot fi constituite prin dotaţii (rezerve), fiind mai extinse deoarece sunt practicate în domeniul

creditelor acordate, sau prin reevaluare.

Determinarea gradului de expunere a băncii în faţa riscurilor, a stabilităţii şi a eficienţei

activităţii se poate realiza utilizând o serie de indicatori, cantitativi şi calitativi. Performanţele

bancare pot fi măsurate, aşadar, prin intermediul a două instrumente, respectiv contul de profit şi

pierdere şi sistemul ratelor.15 Analiza performanţelor începe cu analiza contului de profit şi

pierdere şi a indicatorilor economico-financiari (calculaţi pa baza informaţiilor din cont), alături

de bilanţul şi notele explicative la situaţiile financiare16.

Contul de profit şi pierdere este un document contabil de sinteză, care măsoară

performanţele activităţii (reflectă veniturile, cheltuielile, profitul/pierderea), fiind inclus în

situaţiile financiare de închidere a exerciţiului financiar. Acesta are rolul de a furniza, alături de

bilanţul patrimonial, informaţii cu privire la poziţia financiară a societăţii, determinată de

rezultatele obţinute de aceasta, informaţii utile stakeholderilor organizaţiei (manageri, acţionari,

creditori, clienţi, angajaţi, stat,etc), care vor lua decizii economice în urma analizării acestor date

(Figura nr.13).

Studierea atentă a structurii şi a dinamicii activelor şi pasivelor băncii conduce la obţinerea

unor informaţii suplimentare privind profitul băncii şi expunerea la risc.

14Basno, Cezar, Dardac, Nicolae. Produse, costuri şi performanţe bancare. Bucureşti, Editura economică, 2000;15Basno, Cezar, Dardac,Nicolae. Op. Cit., p.119;16Vâlceanu, Gheorghe, Robu, Vasile, Georgescu Nicolae.Analiză economico- financiară. Bucureşti, Editura economică, 2005, p. 237;

PierderiProvizioa

neCosturi Rezultate

Figura nr.13: Utilizatorii informaţiei bilanţului patrimonial

Sursa:Păvăloaia, Willi, Păvăloaia, Daniel. Diagnosticul şi evaluarea întreprinderii.

Diagnosticul şi evaluarea întreprinderii. Iaşi, Editura Tehnopress, 2006, p.51.

Analiza performanţelor prin intermediul ratelor are la bază „un raport între un indicator de

rezultate (profit/pierdere) şi un indicator care reflectă un flux de activitate (cifra de afaceri netă,

resurse consumate) sau un stoc (capital propriu, active totale etc)”17.

Performanţa, exprimată prin calculul indicatorilor de performanţă, poate fi evidenţiată prin

diverse comparaţii, astfel:

Cu realizările proprii, în dinamică, raportate la perioade anterioare;

Cu obiectivele stabilite;

Cu rezultatele competitorilor.

Sintetizând, se poate spune că o bancă performantă este o bancă ce reuşeşte să asigure, în

primul rând, încheierea exerciţiului financiar înregistrând profit, şi, în al doilea rând, să menţină

un trend ascendent al acestuia. Profitul devine astfel „oglinda” unei bănci, expresia

performanţelor activităţii, având un impact major asupra încrederii publicului în banca

respectivă. Cu cât o bancă obţine rezultate favorabile, cu un trend constant sau ascendent, aceasta

atrage din ce în ce mai mulţi clienţi, asigurându-şi competitivitatea pe piaţă.

2. Definirea şi calculul indicatorilor de performanţă

Pentru oglindirea principalelor performanţe înregistrate în activitatea bancară, o bancă

recurge la determinarea unor indicatori de performanţă. Pe baza bilanţului din perioada analizată

şi a contului de rezultate, se pot identifica elementele necesare pentru determinarea acestor

indicatori. Există două instrumente cu care poate fi măsurat nivelul performanţelor bancare:

Contul de rezultate;

Sistemul ratelor.

17Vâlceanu, Gheorghe, Robu, Vasile, Georgescu, Nicolae. Op. cit., p. 237;

2.1. Indicatori semnificativi ai contului de rezultate

Principalii indicatori calculaţi pe baza contului de rezultate sunt:

Venitul net bancar (VNB);

Rezultatul brut din exploatare (RBE);

Rezultatul net bancar (RNB).

Venitul net bancar reprezintă venitul „ce se degajă din activitatea de intermediere

financiară şi de prestator de servicii al băncii, constituit din venituri nete din dobânzi şi asimilate,

cum ar fi comisioanele”18. Potrivit rapoartelor BNR, 3-5 % din produsul intern brut este obţinut

cu ajutorul venitului net bancar. În cadrul întreprinderilor, acest tip de venit poartă denumirea de

valoare adăugată.

Rezultatul brut din exploatare este rezultatul bancar determinat cu ajutorul venitului net

bancar din care se scad cheltuielile generale de exploatare. Acesta reprezintă un rezultat al

activităţii normale, curente a băncii, fiind independent de politica financiară a acesteia.

Rezultatul net bancar reprezintă rezultatul întregii activităţi bancare, luând în considerare

riscurile aferente. Astfel, rezultatul net se determină cu ajutorul rezultatului brut, din care se scad

cheltuielile cu provizioaneleşi impozitele, şi se adaugă rezultatele excepţionale. Acesta este

rezultatul care urmează a fi repartizat de către Adunarea Generală a Acţionarilor. În cazul unei

pierderi, AGA stabileşte sursele din care se vor acoperi respectivele pierderi.

Pentru simplificarea calculelor, informaţiile necesare din contul de profit şi pierdere

corespunzător BC Carpatica pentru anii 2008, 2009 şi 2010, au fost sintetizate în tabelul nr 5.

Tabelul nr.5: Principalele categorii de indicatori din CPP(mii lei)

An

Denumire indicator 2008 2009 2010 2009/2008 2010/2009

Venituri nete din dobânzi 69.813 63.048 115.566 -9,69% 83,35%

+Venituri nete din comisioane 69.818 61.445 23.996 -11,99% -60,95%

+Venituri nete din operaţiuni de schimb 36.915 32.558 24.433 -11,80% 24,96%

= Venit net bancar 176.546 157.051 163.995 -11,04% 4,42%

-Cheltuieli generale de exploatare 152.694 139.466 106.895 -8,66% -23,35%

= Rezultatul brut din exploatare 23.852 17.585 57.100 -26,27% 224,71%

-Cheltuieli cu provizioanele 23.071 38.695 211.508 67,72% 446,60%

+Rezultate excepţionale 0 0 0 - -

-Impozit pe profit -20 30 64 - -

=Rezultatul net bancar 801 -21.140 -154.472 - -


18Basno, Cezar, Dardac, Nicolae. Op. Cit., p.120.

Pe baza acestui tabel, se poate constata că venitul net bancar a scăzut în anul 2009 faţă de

anul 2008 cu 11,04%. Această situaţie este consecinţa scăderii valorilor tuturor elementelor

componente, respectiv veniturilor nete din dobânzi, comisioane şi operaţiuni de schimb. Din

aceste date, rezultă o activitate comercială afectată de situaţia economică, în primul rând de

temperarea activităţii de creditare şi a scăderii încrederii polulaţiei în sistemul bancar.

Comparativ cu 2009, în anul 2010 venitul net bancar a crescut cu 4,42%, elementele

componente înregistrând, de asemenea, creşteri semnificative. Potrivit Situaţiilor financiare din

anul 2010, la data de 31 decembrie 2010, comisioanele, ca parte integrantă a ratei efective a

dobânzii, în valoare de 27.264.048 lei, nu au mai fost evidenţiate în poziţia Venituri din

comisioane, ci au fost reclasificate la poziţia Dobânzi de primit şi asimilate. Astfel se explică

scăderea cu aproximativ 70% a veniturilor din comisioane, precum şi creşterea cu 83% a

veniturilor din dobânzi.Cu toate acestea, creşterea venitului net bancar în anul 2010, semnifică

îmbunătăţirea activităţii comerciale.

În ceea ce priveşte rezultatul brut al exploatării, cu toate că au scăzut cheltuielile de

exploatare cu 8,66%, scăderea venitului net bancar din anul precedent, a determinat diminuarea

RBE cu 26,27%.

În anul 2010 însă, RBE a înregistrat o creştere substanţială, triplându-şi valoarea din anul

anterior. Această creştere este, în primul rând, efectul creşterii VNB, iar în al doilea rând, al

scăderii cheltuielilor de exploatare cu 23,35%.

Cu toate că RBE a înregistrat valori pozitive pe parcursul celor trei ani, cheltuielile mari cu

provizioanele constituite la nivelul băncii determinate de situaţia economică precară a ţării au

determinat valori negative ale rezultatului net bancar, respectiv banca a înregistrat pierderi

substanţiale (în anii 2009 şi 2010).

2.2 Sistemul ratelor de expresie a performanţelor bancare

Pentru determinarea indicatorilor de performanţă utilizând o astfel de exprimare, au fost

identificate patru categorii de rate, după cum urmează ( Basno, C., Dardac, N. 2000):

Rate de profitabilitate;

Rate de exploatare;

Rate de structură;

Rate de gestiune.

a) Principalii indicatori de performanţă, calculaţi sub forma ratelor de profitabilitate sunt

rentabilitatea economică, rentabilitatea financiară şi marja netă din dobânzi.

Rata rentabilităţii economice, respectiv ROA (ReturntoAssets), este definită prin raportul

dintre profitul net şi activele totale bancare. Mai este denumită şi profitul la active.

ROA =Profit netActive totale bancare

* 100

Această rată reprezintă o imagine de ansamblu a profitabilităţii unei bănci, respectiv a

rentabilităţii activelor bancare, adică, într-o exprimare mai precisă, la câte utilizări ale activelor a

fost înregistrat profit net. ROA „măsoară efectul capacităţii manageriale de a utiliza resursele

financiare şi reale ale societăţii bancare pentru a genera profit”19, fiind o expresie fidelă a

eficienţei activităţii, ce exprimă în mod direct rezultatul de îmbunătăţire a activelor, raportat la

un volum de resurse date.

Dimensiunea acestei rate se situează, de obicei, între 0,5% - 1,6%. S-a constatat că ROA

înregistrează valori mai mici, de regulă subunitare, în cazul băncilor de dimensiuni mari şi foarte

mari. În cazul băncilor de talie mică şi medie, ROA înregistrează valori supraunitare.

În ceea ce priveşte evoluţia acestui indicator, un trend ascendent poate semnifica atât

înregistrarea unor rezultate pozitive, cât şi asumarea unor riscuri mari, de forma unor politici

agresive de plasamente.

Pe de altă parte, un trend descrescăror trage un semnal de alarmă, în sensul că banca se

confruntă cu dificultăţi, înregistrează rezultate negative, având probleme în ceea ce priveşte

realizarea veniturilor.

Pe parcursul celor trei ani analizaţi, rentabilitatea economică a BC Carpatica a obţinut

următoarele valori:

ROA 2008 =801.9222.287.695.364

lei *100 = 0,04%

ROA 2009 =-21.140.2143.600.839.886

lei*100 = - 0,58%

ROA 2010 =-154.472.7082.933.211.701

lei*100= -5,27%

Se poate observa că rata rentabilităţii economice a înregistrat un trend descrescător pe

parcursul celor trei ani. Rezultă că banca se află în dificultate, a înregistrat pierderi doi ani

consecutiv, nereuşind să realizeze venituri considerabile care să acopere cheltuielile.

Scăderea considerabilă a rentabilităţii economice în anul 2010 a fost determinată de

pierderea de 154,5 mil lei şi de scăderea cu 19% a activului bilanţier.

Cu alte cuvinte, la 100 de lei active bilanţiere, BC Carpatica obţine în anul 2008 un profit

de 0,04 lei. Pe de altă parte, în anii următori, la 100 lei active, banca pierde 0,58 lei în 2009,

respectiv 5,27 lei în 2010.

19Rotaru, Constantin. Op.cit., p.96;

Rentabilitatea financiară, respectiv ROE (ReturntoEquity)este definită prin raportul dintre

profitul net şi capitalurile proprii ale băncii. Mai este denumită şi profitul la capital sau

„rentabilitatea acţionarilor”.

ROE = Profit netCapital

* 100

Această rată reprezintă o expresie a profitului bancar din perspectiva acţionarilor, care

„măsoară rezultatele managementului bancar în ansamblul său şi oferă o imagine asupra modului

de folosire a capitalurilor aduse de acţionari, efectul angajării lor în activitatea băncii”20.

ROE este considerat, în literatura de specialitate, drept cel mai important indicator al

performanţelor unei societăţi bancare, fiind o expresie a profitului net, în raport cu capitalul

societăţii, mai exact, profitul net pe care îl aduce o unitate monetară de capital.

Valorile acestui indicator se situează, de regulă, între 10% şi 30%. Cu privire la evoluţia

acestuia de la o perioadă la alta, un trend în creştere poate fi înregistrat în cazul băncilor care

apelează la împrumuturi pentru susţinerea activelor.

De asemenea, o valoare mare poate indica un capital mic, necorespunzător, ceea ce duce la

creşterea gradului de vulnerabilitate în faţa riscului de capital21.

Evoluţia ratei rentabilităţii financiare la BC Carpatica, pe parcursul anilor luaţi în

considerare, este urmatoarea:

ROE 2008 = 801.922237.976.717

lei * 100 = 0,34%

ROE 2009 =-21.140.214279.357.366

lei * 100 = -7,57%

ROE 2010 = -154.472.708237.159.494

lei * 100 = -65,13%

În urma calculării acestei rate, se poate observa cu uşurinţă că aceasta nu se încadrează

între limitele normale, ba chiar cu mult sub acestea. De asemenea, rezultatele negative ale

exerciţiilor financiare din anii 2009 şi 2010 au determinat o valoare negativă a ratei, ceea ce

înseamnă că, în această perioadă, capitalul nu a fost investit într-un mod care să asigure

profitabilitatea băncii.

20Rotaru, Constantin. Op.cit., p.95;21Riscul de capital(de solvabilitate) este riscul de a nu dispune de fonduri proprii suficiente pentru acoperirea pierderilor. Situaţia aceasta apare în momentul în carebanca îşi asumă riscuri prea mari în comparaţie cu dimensiunile capitalului propriu.

Valoarea negativă foarte ridicată din anul 2010 este rezultatul pierderii foarte mari datorate

creşterii provizioanelor pentru creditele neperformante, dar şi a scăderii capitalurilor proprii cu

15% faţă de anul precedent.

Într-o exprimare mai concretă, la 100 de lei investiţi în societate, acţionarii au un câştig, în

anul 2008, de 0,34 de lei. De asemenea, în anii următori, la 100 de lei investiţi, pierd 7,57 lei,

respectiv 65,13 lei.

Din perspectiva acţionarilor, situaţia băncii nu le oferă valorificarea investiţiilor, ba mai

mult, aceştia trebuie să facă noi infuzii de capital.

Şi la nivelul sistemului bancar situaţia indicatorilor de profitabilitate a înregistrat valori

descrescătoare în urma resimţirii efectelor crizei economice, respectiv a temperării activităţii de

creditare şi a creşterii volumului creditelor neperformante. În aceste condiţii, anul 2010 s-a

încheiat cu o pierdere de 305 mil.lei, ceea ce a determinat valori negative ale indicatorilor de

profitabilitate, ROA şi ROE (-0,16, respectiv -1,73).

2008 2009 2010

ROA BCC

0.04000000000000

01

-0.58000000000000

1

-5.27

ROA sistem bancar

1.56 0.25 -0.16

-7-5-3-113579

ROA

2008 2009 2010

ROE BCC

0.34 -7.57 -65.13

ROE sistem bancar

17.04 2.89 -1.73-70

-50

-30

-10

10

30

ROE

Figura nr.14: Evoluţia indicatorilor de profitabilitate ROA şi ROE ( situaţie comparativă

BCC şi sistemul bancar naţional)

Sursa: Prelucrare după rapoartele anuale ale BNR şi calcule proprii

Marja netă din dobânzi, respectiv NIM (Net InterestMargin), reprezintă raportul dintre

veniturile nete din dobânzi şi activele valorificabile medii.

NIM =Venituri din dobânzi-Cheltuieli cu dobâzileActive valorificabile medii

* 100

Veniturile nete din dobânzi reprezintă diferenţa dintre veniturile din dobânzi şi cheltuielile

cu dobânzile. Activele valorificabile mai sunt denumite şi active purtătoare de dobândă, adică

toate acele elemente de activ care contribuie direct la realizarea veniturilor băncii. Sunt formate

din portofoliu de titluri de stat, plasamente interbancare, portofoliul de credite. De asemenea,

valoarea acestora mai poate fi determinată şi prin scăderea din activul total a activelor

nevalorificabile, respectiv a sumei dintre: casa, disponibilităţi la băncile centrale, mijloace fixe,

obiecte de inventar, decontări şi debitori şi alte active.

De regulă, NIM înregistrează valori cuprinse între 3% şi 10%. În cazul băncilor mari, din

cauza costurilor ridicate ale fondurilor, se observă o scădere a acestui indicator.

Evoluţia acestei marje în sens ascendent este consecinţa fie a unui management performant

al activelor şi datoriilor, deci a unei activităţi profitabile, fie a unui venit mare din dobânzi

rezultat pe seama creşterii activităţii de creditare. În acest ultim caz, este posibil ca banca să îşi fi

extins în mod necontrolat activitatea de creditare, sau să se fi angajat în activităţi riscante.

Un trend descendent este întâlnit fie în cazul „unei mari dependenţe de dobânzi pe termen

scurt şi pasive volatile”22, respectiv a cheltuielilor mari cu dobânzile, fie este expresia unei

atitudini prudente a băncii, care se materializează în venituri din dobânzi mai mici.

La BC Carpatica, pe parcursul celor trei ani, valorile înregistrate de către marja netă din

dobânzi23sunt următoarele:

NIM 2008 =205.176.350-135.363.6001.555.062.107

lei *100 =69.812.7501.555.062.107

lei *100= 4,5%

NIM2009 = 309.023.216-254.975.0412.592.770.392

lei *100 = 54.048.1752.592.770.392

lei *100=2,08%

NIM 2010 =279.379.964-163.814.0582.232.484.140

lei *100 =115.565.9062.232.484.140

lei *100=5,18%

Conform acestor calcule, se poate constata că, exceptând anul 2009, valorile acestui

indicator sunt comparabile cu nivelurile considerate normale, respectiv valori cuprinse între 3%

şi 10%. Scăderea NIM în anul 2009 a fost consecinţa scăderii veniturilor din dobânzi cu 22,6%,

ca urmare a unei atitudini prudente în ceea ce priveşte activitatea de creditare din timpul crizei

economice şi a creşterii volumului activelor valorificabile.

22Basno, Cezar, Dardac, Nicolae. Op cit., p,127;23Activele valorificabile, necesare calculării marjei nete din dobânzi, au fost obţinute prin diferenţa dintre activul total bilanţier şi următoarele active nevalorificabile: casa, disponibilităţi la băncile centrale, imobilizări necorporale, imobilizări corporale, alte active, capital subscris nevărsat şi cheltuieli înregistrate în avans.

În anul 2010 a fost înregistrată cea mai mare valoare a indicatorului, respectiv 5,18%, ca

urmare a dublării veniturilor din dobânzi.

În cadrul activelor valorificabile, ponderea cea mai mare este înregistrată de creanţele

asupra clientelei (aproximativ 50%), iar cea mai mică pondere de către participaţiile deţinute de

bancă (aproximativ 0,3%).

Pentru a reda o imagine cât mai fidelă şi completă a activităţii societăţii bancare, pe lângă

aceste trei rate, se mai întâlnesc, în literatura de specialitate, o serie de indicatori de

profitabilitate precum: multiplicatorul capitalului, rata profitului şi gradul de utilizare a

activelor24.

Multiplicatorul capitalului, respectiv EM (EquityMultiplier) se calculează ca raport între

activele totale ale băncii şi capitalurile proprii. Mai poartă denumirea de efect de pârghie/levier.

EM = ActiveCapital

Acest indicator este unul de structură şi „măsoară gradul în care atragerea şi utilizarea de

noi resurse conduce la o creştere a rentabilităţii capitalului”25, adică de câte ori îşi multiplică

banca, prin atragerea de resurse, capitalul investit.

Acest indicator se modifică direct proporţional cu ponderea capitalului în totalul activelor

bancare şi invers proporţional cu ponderea capitalului în totalul pasivelor bancare. „Cu cât

ponderea capitalului este mai mare, cu atât banca se bazează mai puţin pe resurse atrase şi, astfel,

riscul băncii este mai mic”26. Dacă ponderea capitalului este mai mică, acest lucru semnifică atât

un risc bancar mai mare, cât şi un efect de pârghie mai mare.

Băncile mari înregistrează un nivel mai mare al efectului de pârghie (>20%), iar băncile de

dimensiuni mici o valoare situată între 10% şi 20%.

Se poate observa că între cei trei indicatori prezentaţi (ROA, ROE, EM) există o anumită

corespondenţă. Astfel, efectul de pârghie poate fi determinat de raportul dintre ROE şi ROA.

Ba mai mult, în momentul în care se conosc valorile a doi dintre aceşti indicatori, se poate

afla valoarea celui de-al treilea.

În ceea ce priveşte evoluţia acestuia la BC Carpatica, valorile obţinute sunt următoarele:

24Rotaru, Constantin. Op.cit.;25Rotaru, Constantin. Op.cit., p.97;26 Dardac, Nicolae, Moinescu, Bogdan. Politici monetare şi tehnici bancare.

http: //www.ase.ro/upcpr/profesori/756/PMTBcig.pdf , data accesării: 24.01,2012;

http://www.ase.ro/upcpr/profesori/756/PMTB%20cig.pdf

EM 2008 =2.287.695.364237.976.717

lei = 9,61

EM 2009 = 3.600.839.886279.357.366

lei = 12,89

EM 2008 =2.933.211.701237.159.494

lei = 12,36

Din aceste calcule, se poate observa că indicatorul a înregistrat o creştere de 34,13% în

anul 2009 faţă de 2008, iar în anul 2010, comparativ cu 2009, o uşoară scădere (-4,11%).

Creşterea din anul 2009 este consecinţa creşterii volumului activelor cu 57,40%, ceea ce

înseamnă că banca se bazează mai mult pe resurse atrase, ceea ce determină un risc bancar mai

mare şi, implicit, un efect de pârghie mai mare. Cu toate că şi capitalul propriu a înregistrat o

creştere în anul 2009, ritmul acesteia a fost inferior ritmului de creştere a activelor (17,39%

comaprativ cu 57,40%).

În anul 2010, situaţia este aproximativ aceeaşi, uşoara scădere a indicatorului fiind cauzată

de scăderea ambelor elemente componente. Astfel, activele bancare au scăzut cu 18,54%, mai

rapid decât capitalurile proprii, care au înregistrat o scădere de doar 15,12%.

Rata profitului, respectiv PM (Profit Margin), se calculează ca raport între profitul net şi

veniturile totale. Mai poartă denumirea de marjă netă.

PM =Profit netVenituri totale

* 100

Acest indicator reflectă profitul pe o unitate monetară din total venituri. Mărimea acestuia

depinde în primul rând de „ raportul dintre veniturile şi cheltuielile băncii şi, în al doilea rând, de

structura veniturilor şi costurilor activităţii bancare”27. Reprezintă, de asemenea, un instrument

important de analiză în momentul în care se urmăreşte reducerea costurilor activităţii băncii.

Valoarea acestui indicator este influenţată de presiunea fiscală, de gradul de concurenţă din

sistemul bancar şi de performanţa băncii28.

În mod normal, dimensiunea acestui indicator este situată în jurul valorii de 10%, iar

performanţa bancară creşte direct proporţional cu valoarea acestuia.

Acest indicator a obţinut următoarele rezultate la BC Carpatica:

27Rotaru, Constantin. Op.cit. p.98;28Dardac, Nicolae, Moinescu, Bogdan. Op cit.

PM 2008 =801.922574.724.447

lei * 100 = 0,14%

Având în vedere că între performanţa unei bănci şi rata profitului există o relaţie de

proporţionalitate directă, în situaţia de faţă, BC Carpatica nu poate fi numită o bancă profitabilă.

În cei trei ani analizaţi, anul 2008 a fost singurul an în care banca a înregistrat profit, an în

care rata profitului a fost de 0,14%, valoare destul de mică, comparativ cu valorile normale ale

acestei rate. Dimensiunea redusă a profitului din acel an a fost rezultatul cheltuielilor în creştere,

cauzate, la rândul lor, de creşterea provizioanelor.

Bc Carpatica nu a reuşit, în anii următori, să reducă nivelul cheltuielilor, ba mai mult

acestea au crescut cu peste 57% faţă de anul 2008, mai rapid comparativ cu veniturile, care au

înregistrat o creştere de doar 30% până în anul 2010.

Gradul de utilizare a activelor, respectiv AU (AssetUtilisation) se determină ca raport între

activul total şi venitul total.

AU = Venituri totaleActive totale

* 100

Acest indicator reflectă capacitatea unei bănci de a obţine venit, mărimea acestuia

depinzând de structura activelor şi de randamentele plasamentelor efectuate, respectiv achiziţia

de acţiuni, obligaţiuni, titluri de stat etc.

Trendul pe care l-a înregistrat acest indicator pe parcursul celor trei ani analizaţi este

următorul:

AU 2008 =574.724.4472.287.695.364

lei * 100 = 25,12%

AU 2009 =604.618.9333.600.839.886

lei * 100 = 16,79%

AU 2010 =749.357.9472.933.211.701

lei * 100 = 25,55%

Scăderea gradului de utilizare a activelor în anul 2009 comparativ cu 2008 este consecinţa

creşterii mai rapide a activelor totale comparativ cu veniturile (situaţie determinată de creşterea

activelor valorificabile cu 67%) care au înregistrat o creştere de doar 5% (faţă de creşterea

activelor de 57%).

În anul 2010, creşterea veniturilor cu 24% comparativ cu 2009, a condus la creşterea

acestei rate, cu toate că activele au scăzut cu 19% (scădere determinată şi de scăderea activelor

valorificabile cu 14%).

Se poate observa că între indicatorii prezentaţi se stabilesc legături care pot fi constituite

într-un model de evaluare a performanţelor unei bănci, pornind de la indicatorul cel mai

semnificativ, respectiv rentabilitatea financiară.

Aşadar, aceşti indicatori se pot diviza, prin intermediul elementelor componente,

reflectându-se impactul pe care îl are fiecare element (venituri, cheltuieli, active etc) asupra

performanţei globale a societăţii bancare (Figura nr. 15).

Potrivit figurii de mai jos şi având în vedere modul de calcul al indicatorilor menţionaţi,

rezultă:

ROE = profit net / capital

ROA= profit net / active totale ROE = ROA * EM

EM = active totale / capital EM= ROE / ROA

ROA = profit net / active totale

PM = profit net / venituri totale ROA= PM * AU

AU = venituri totale / active totale

Figura nr 15: Model de evaluare a performanţelor bancare

Sursa:http://www.ase.ro/upcpr/profesori/976/IC%202%20Indicatori_profitabilitate.pdf

http://www.ase.ro/upcpr/profesori/976/IC%202%20Indicatori_profitabilitate.pdf

b)O doua categorie de rate de expresie a performanţelor activităţii unei bănci este reprezentată de

ratele de exploatare, care au drept obiect „evaluarea costului resurselor şi a randamentului

utilizărilor”29.

La nivel general se pot calcula trei astfel de rate de exploatare: costul mediu al depozitelor,

randamentul mediu al creditelor şi marja credite-depozite.

Costul mediu al depozitelor reprezintă raportul dintre dobânzile datorate clientelei, respectiv

cheltuielile cu dobânzile şi suma medie a depozitelor.

Costul mediu al depozitelor =Dobânzi datorate clienteleiSuma medie a depozitelor

* 100

Valoarea acestui indicator variază atât în funcţie de nivelului dobânzii pe piaţă cât şi în

funcţie de raportul dintre pasivele şi activele sensibile la modificările ratei dobânzii.

Activele sensibile reprezintă instrumentele de credit care au dobânzi variabile, precum

creditele, obligaţiunile pe termen scurt, iar pasivele sensibile sunt fie depozitele cu dobândă

variabilă, fie împrumuturile primite de la alte bănci.

Costul mediu al depozitelor înregistrează o valoare ridicată în cazul problemelor de

lichiditate sau în cazul modificărilor în structura pasivelor.

În urma calculării acestui indicator, valorile obţinute de aceste pe parcursul celor trei ani

sunt următoarele:

Costul mediu al depozitelor 2008 =135.363.6001.160.328.022

lei* 100= 11,67%


lei* 100= 13,68%


lei* 100= 7,95%

Valoarea acestui indicator a înregistrat o creştere în anul 2009 faţă de anul 2008, pe seama

creşterii, în proporţii diferite, a ambelor elemente componente. Astfel, dobânzile datorate

clientelei au crescut cu 88,36% (datorită creşterii cu 63,64% a dobânzilor clientelei

nefinanciare), iar depozitele cu 60,60% (datorită creşterii cu 61,39% a depozitelor la termen)

În anul 2010 are loc o scădere destul de mare a ratei, de 41,89%, pe fondul scăderii cu

35,75% a dobânzilor datorate clientelei în raport cu creşterea depozitelor cu10,51%.

29BasnoCezar, Dardac, Nicolae. Op cit., p. 128;

Se ştie că acest indicator variază în funcţie de nivelul dobânzii pe piaţă, pentru depozitele

plasate. Astfel, evoluţia ratelor de dobândă acordate de BC Carpatica este următoarea:

Tabelul nr.6: Evoluţia ratelor de dobândă la depozite, la BC Carpatica

An

Tip depozit

2008 2009 2010

RON Valută RON Valută RON Valută

Depozite la vedere 0%-21% 0%-6,7% 0%-22% 0%-7,5% 0%-15% 0%-5%

Depozite la termen 2%-21,5% 1%-5,75 0%-22% 0%-8,01% 0%-11% 0%-5%

Sursa: Prelucrare după Situaţiile financiare anuale ale BC Carpatica

Se poate observa, pe baza acestui tabel, că ratele dobânzilor au crescut în anul 2009

comparativ cu anul 2008, atât la depozitele la vedere cât şi la cele la termen, costul mediu al

depozitelor, înregistrând, după cum am arătat, o uşoară creştere. De asemenea, în anul 2010,

ratele de dobândă au scăzut considerabil, determinând scăderea indicatorului.

Randamentul mediu al creditelor este calculat ca raport între dobânda încasată de la clienţi şi

suma medie a creditelor.

Randamentul mediu al creditelor =Dobânzi încasate de la clientelăSuma medie a creditelor

* 100

Dimensiunile acestui indicator pot fi influenţate de modificările dobânzilor pe piaţă,

influenţă direct proporţională, sau de raportul dintre activele sensibile şi cele nesensibile.

Activele nesensibile nu sunt influenţate de modificările ratei dobânzii pe piaţă şi cuprind

numerarul, creditele cu dobândă fixă etc.

În cazul în care această rată înregistrează o valoare mare, acest lucru poate reprezenta un

număr mare de credite riscante, pe când o valoare scăzută poate fi expresia unei activităţi

prudente în ceea ce priveşte acordarea creditelor sau existenţa a numeroase credite cu probleme.

În cazul BC Carpatica, situaţia se prezintă în felul următor:

Randamentul mediu al creditelor 2008 =205.176.3501.336.760.628

lei * 100= 15,35%

Randamentul mediu al creditelor 2009 =309.023.2161.223.272.789

lei * 100= 25,26%

Randamentul mediu al creditelor 2010 =279.379.964956.631.097

lei * 100= 29,21%

În dinamică, randamentul mediu al creditelor a înregistrat o traiectorie ascendentă astfel: în

primii doi ani, respectiv 2008 şi 2009, creşterea de 65,56% a fost determinată de creşterea cu

50,61% a veniturilor din dobânzi precum şi de scăderea cu 8,49% a valorii creditelor, volumul

portofoliului de credite reducându-se 8,7% pe fondul crizei economice.

În anul 2010 s-a înregistrat o scădere a ambelor elemente din cadrul raportului, veniturile

din dobânzi scăzând cu 9,59%, mai lent decât valoarea creditelor care a înregistrat o scădere de

21,80%, ceea ce a determinat, în final, creşterea randamentului creditelor.

Se poate observa că acest indicator nu înregistrează valori foarte ridicate, ceea ce poate

sugera că banca are o atitudine prudentă în ceea ce priveşte activitatea de creditare.

În ceea ce priveşte evoluţia ratelor dobânzilor percepute de BC Carpatica pentru creditele

acordate (evoluţie de care depinde randamentul creditelor), situaţia este următoarea:

Tabelul nr. 7: Evoluţia ratelor de dobândă la creditele acordate de BC Carpatica

An

Indicator

2008 2009 2010

RON Valută RON Valută RON Valută

Rata dobânzii la

credite

7,25%-30% 4,95%-16% 2,75%-45% 0,75%-25% 5%-45% 4,04%-25%

Sursa: Prelucrare după situaţiile financiare anuale ale BC Carpatica

După cum se poate observa, ratele dobânzilor percepute de către BC Carpatica au

înregistrat creşteri mai accentuate în anul 2009 faţă de anul 2008, ceea ce a determinat şi o

creştere considerabilă a randamentului creditelor. Ritmul de creştere s-a redus însă, în anul 2010,

ceea ce a condus la o uşoară creştere, în aceeaşi măsură, a indicatorului.

c)A treia categorie de rate este cea a ratelor de structură.

Rata comisioanelor este definită de raportul dintre totalul comisioanelor şi venitul net bancar.

Rata comisioanelor =ComisioaneVenit net bancar

* 100

Acest raport reflectă situaţia băncii din punct de vedere al ponderii comisioanelor în

venitul net bancar. De asemenea, este pusă în evidenţă importanţa comisioanelor în activitatea

bancară.

Comisioanele reprezintă sume încasate de către bancă pentru operaţiunile pe care le

efectuează clienţii săi. Printre principalele tipuri de comisioane, se numără: comisioanele

percepute pentru gestionarea creditelor sau a conturilor sau pentru diverse operaţiuni (în

numerar, în cont curent etc).

Cu privire la rata comisioanelor, trendul înregistrat de către BC Carpatica este următorul:

Rata comisioanelor 2008 =73.652.377176.546.034

lei * 100= 41,72%

Rata comisioanelor 2009 =64.810.385157.051.451

lei * 100= 41,27%

Rata comisioanelor 2010 = 52.260.004163.994.993

lei * 100= 31,26%

Această rată a înregistrat o evoluţie constantă în anii 2008 şi 2009, înregistrând o uşoară

scădere în anul 2009, de 1,08%. Scăderea a fost determinată de diminuarea comisioanelor cu

12%, în raport cu diminuarea mai lentă a venitului net bancar, respectiv cu 11,04%.

În anul 2010 are loc o scădere de 19,36% a veniturilor din comisioane, care, raportată la

creşterea venitului net bancar cu 4,42%, a condus la micşorarea ratei comisioanelor cu 32,01 %.

Această situaţie semnifică faptul că ponderea comisioanelor în venitul net bancar este una

destul de mare. În cadrul comisioanelor, ponderea cea mai mare este deţinută de comisioanele la

credite, respectiv aproximativ 60%.

De la această rată, considerată rata de bază, se poate calcula şi altă rată, după cum

urmează:

Rata de structură ce exprimă contribuţia postului bilanţier „alte venituri” în totalul veniturilor

înregistrate de către bancă;

Plaja de variaţie a acestei rate se situează între 5% şi 10%. O traiectorie crescătoare indică

creşterea serviciilor bancare care au la bază comisioanele.

Alte venituriTotal venituri

* 100

Bc Carpatica a înregistrat următoarea evoluţie în ceea ce priveşte acest indicator:

Anul 2008 =1.477.592574.724.474

lei *100 = 0,26%

Anul 2009 =2.122.706604.618.933

lei*100 = 0,35%

Anul 2010 =1.868.711749.357.947

lei*100 = 0,26%

Acest raport are o evoluţie relativ constantă, înregistrând o creştere în anul 2009 de

34,62%, pe fondul creşterii postului Alte venituri cu 45,66% şi a creşterii veniturilor totale,

într-un ritm mai lent, cu 5,20%. În anul 2010 revine la valoarea de 0.26%, ca urmare a scăderii

primului element cu 11,97% şi a creşterii veniturilor totale cu 23,94%.

Această rată înregistrează valori scăzute faţă de mărimile tipice, ceea ce înseamnă că banca

nu şi-a dezvoltat serviciile bancare bazate pe comisioane.

d)Categoria a patra şi ultima a ratelor este reprezentată de ratele de gestiune. Mai poartă

denumirea de rate de productivitate.

Există două rate generale de gestiune: rata cheltuielilor de salarii pe persoană şi rata

activelor pe salariat.

Cheltuielile de salarii pe persoană, calculate prin raportul dintre cheltuielile totale de personal

şi numărul de salariaţi.

Cheltuieli de salarii pe persoană =Cheltuieli totale de personalNumăr de salariaţi

Acest indicator a obţinut următoarele valori:

Cheltuieli de salarii pe persoană 2008 =81.506.5852.217

lei= 36.764,36 lei


lei = 39.478,97 lei


lei = 48.259,86 lei

Cheltuielile salariale pe persoană au înregistrat un trend ascendent, cauzat, în primul rând,

de reducerea numărului de salariaţi, pe fondul diminuării reţelei teritoriale şi a disponibilizărilor

efectuate odată cu adâncirea crizei economice.

Cheltuielile totale de personal au înregistrat, de asemenea, un trend descrescător, însă

într-un ritm mai scăzut comparativ cu numărul de personal, ceea ce a determinat, în final,

creşterea acestui indicator cu 31,27% pe parcursul celor trei ani.

În cadrul cheltuielilor de personal, ponderea cea mai mare este reprezentată de cheltuielile

cu salariile (aproximativ 78%), acestea scăzând pe parcursul celor trei ani cu 9,11%.

Astfel, în anul 2009, comparativ cu anul 2008, numărul de salariaţi s-a redus cu 12,95%,

iar cheltuielile totale de personal cu 8,70%.

În anul 2010, ritmul de creştere al numărului de salariaţi se accentuează, scăzând cu

20,10%, pe când cheltuielile totale de personal înregistrează o scădere de doar 2,33%.

Activele pe salariat sunt determinate pe baza raportului dintre activele medii şi numărul de

salariaţi.

Active pe salariat =Active mediiNumăr de salariaţi

Valorile înregistrate de acest indicator la nivelul BC Carpatica sunt următoarele:

Active pe salariat 2008 =2.287.695.3642.217

lei = 1.031.887,85 lei

Active pe salariat 2009 =3.600.839.8861.930

lei =1.865.720,15 lei

Active pe salariat 2010 = 2.933.211.7011.542

lei = 1.902.212,52 lei

Aceeaşi situaţie este valabilă şi în cazul activelor pe salariat. Scăderea semnificativă a

numărului de salariaţi a determinat creşterea acestui indicator pe parcursul celor trei ani analizaţi.

Creşterea activelor cu 57,40% în anul 2009 în raport cu scăderea cu 12,95% a numărului de

salariaţi a determinat o creştere considerabilă, de 80,81% a acestui indicator. În anul 2010,

tendinţa de creştere se păstrează, însă scade în intensitate, situaţie determinată în primul rând de

scăderea accentuată a numărului de personal comparativ cu scăderea activelor cu 18,54%.

Cu alte cuvinte, în anul 2008, fiecare salariat a generat active în valoare de 1.031.887,85

lei, în anul 2009 de 1.865.720,15 lei, iar în anul 2010 valoarea activelor generate de fiecare

salariat ajunge la 1.902.212,52 lei.

Concluzii

După cum am demonstrat, indicatorii de măsurare a performanţei bancare reflectă modul în

care sunt gestionate obiectivele propuse, prin determinarea unor aspecte legate de generarea

profitului, eficienţa financiară şi managerială, cu alte cuvinte, aspecte legate de viabilitatea

afacerii, în raport cu situaţia mediului economic la nivel naţional şi internaţional. Sistemul de

măsurare a performanţei utilizat mai poate conţine, alături de indicatorii financiari, indicatori

non-financiari, precum gradul de satisfacţie al clienţilor, climatul organizaţional, respectarea

normelor de mediu, motivaţia angajaţilor, etc.

În urma determinării setului de indicatori care să reflecte cel mai bine performanţa

instituţiei bancare analizate în dinamică, respectiv Banca Comercială Carpatica, s-a constatat că

situaţia delicată a mediului economic a reprezentat principalul factor al degradării eficienţei

activităţii, BC Carpatica, o bancă de talie medie, nefiind capabilă să-şi îndeplinească obiectivele

în termeni de performanţă.

Pierderile înregistrate doi ani consecutiv au fost consecinţa scăderii încrederii populaţiei în

sectorul bancar, rezultate negative fiind înregistrate pe ansamblul acestui sector, în principal din

cauza temperării activităţii de creditare. Aşadar, banca nu a reuşit să asigure un echilibru între

profitul operaţional şi pierderile din provizioane.

În aceste condiţii, pe lângă pierderile financiare, evidenţiate în rapoartele anuale, banca a

înregistrat pierderi şi la nivelul reţelei teritoriale, în sensul diminuării acesteia, la nivelul

resurselor umane, prin disponibilizări masive, echipa managerială, deşi experimentată, facând cu

greu faţă condiţiilor prezentate.

Consider că, pentru depăşirea acestei situaţii nefavorabile, BC Carpatica trebuie, în primul

rând, să asigure un echilibru între profitul operaţional, care a înregistrat rezultate pozitive şi

ascendente, şi pierderile foarte mari din provizioane, care au condus, în final, la pierderi

considerabile în anii 2009 şi 2010. Direcţiile de acţiune ar trebui să vizeze crearea unui

portofoliu de credite noi, de bună calitate. Astfel, ar trebui căutate alte surse de creditare, care să

fie funcţionale pe timpul crizei, precum firmele care aveau surse externe de creditare. De

asemenea, reţeaua de unităţi ar trebui atent supravegheată, în sensul creşterii profitabilităţii,

accentul fiind pus pe Centrala Băncii şi a regiunii Bucureşti.

O altă modalitate pentru eficientizarea activităţii ar presupune accentuarea activităţii de

marketing, în momentul de faţă, BC Carpatica nefiind promovată corespunzător. Astfel,

serviciile oferite ar reveni în atenţia consumatorilor de produse bancare, ceea ce ar determina

creşterea activităţii de vânzare, care, alături de o diversificare a gamei de produse, ducând la o

dezvoltare calitativă a băncii.

Toate aceste soluţii, însoţite de redresarea sistemului bancar, respectiv ieşirea din criză, ar

putea conduce la revenirea instituţiei bancare în sfera profitului.

Pe măsura adâncirii crizei economice mondiale şi manifestarea acesteia în rândul ţărilor

europene, sitemul bancar românesc a fost expus consecinţelor nefaste ale acesteia. În acest

context, o instituţie bancară nu poate fi considerată viabilă decât printr-o monitorizare atentă a

performanţei în raport cu riscurile la care este supusă.

Potrivit Raportului asupra stabilităţii financiare din 2011, publicat de BNR, s-a constatat

reluarea creşterii economice pe plan internaţional, cu evoluţii destul de diferite la nivelul ţărilor

şi regiunilor, tendinţele viitoare fiind marcate de incertitudine. Astfel, în anul 2010 s-a înregistrat

un ritm de creştere de 5,1%, faţă de -0,5% în anul 2009, însă, perspectivele indică o diminuare a

acestui ritm.

La nivel naţional, diminuarea ritmului de creştere a economiei mondiale, reprezintă, în

continuare, o provocare pentru stabilitatea financiară, România fiind una dintre ţările cu ritmuri

reduse de creştere.De asemenea, principala vulnerabilitate a sectorului bancar rămâne în

continuare riscul de credit. Însă, s-a constatat că portofoliile de credite s-au deteriorat, din punct

de vedere calitativ, într-un ritm mai lent spre deosebire de anul 2009, ceea ce se presupune a fi

un început al consolidării creşterii economice şi al întăririi gestiunii riscurilor bancare. Cu toate

acestea, sistemul bancar românesc poate fi considerat unul solid, nivelul solvabilităţii şi al

lichidităţii fiind conforme cu cerinţele prudenţiale.

Profitabilitatea, la nivel naţional, a înregistrat valori negative, începând cu luna mai 2010

(s-a înregistrat o pierdere de 516,4 mil lei) din cauza creşterii costurilor cu provizioanele şi a

deteriorării rezultatului din exploatare (situaţie observată şi la nivelul BC Carpatica). La sfârşitul

lunii martie, anul 2011, profitul operaţional a acoperit cheltuielile cu provizioanele, care au

înregistrat un trend descrescător, ceea ce înseamnă reintrarea în zona pozitivă a rezultatelor

aferente sectorului bancar. Dar, din cauza faptului că între creşterea economică şi resimţirea

efectelor pozitive ale acesteia asupra economiei şi, implicit, asupra sistemului bancar, există un

decalaj de timp, profitabilitatea rămâne la un nivel destul de scăzut.

Concluzionând, dezvoltarea economiei la nivel naţional precum şi dezvoltarea sistemului

bancar sunt două elemente interdependente: un sistem bancar sănătos, constituit din instituţii

bancare care înregistrează niveluri ridicate de performanţă economico-financiară, conduce la

crearea unei economii prospere, la fel cum creşterea economică duce la dezvoltarea sectorului

bancar.

ANEXE

ANEXA 1: Contul de profit şi pierdere BC Carpatica, 2010

ANEXA 2: Bilanţ BC Carpatica, 2010

ANEXA 3: Contul de profit şi pierdere BC Carpatica, 2009

ANEXA 4: Bilanţ BC Carpatica, 2009

Bibliografie:

Cărţi:

1. Basno, Cezar, Dardac, Nicolae. Produse, costuri şi performanţe bancare. Bucureşti,

Editura Economică, 2000;

2. Crecană, Cornel. Analiza afacerilor: industriale, agricole, comerciale, bancare.

Bucureşti, Editura Economică, 2002;

3. Dănescu, Tatiana. Gestionarea financiară a afacerilor. Cluj-Napoca, Editura Dacia,

2003;

4. Leoveanu, Valentin. Credit şi instituţii de credit. Bucureşti, Editura Bren, 2008;

5. Niţulescu, Gabriel, Dogaru, Cristian. Ghidul financiar-bancar. Bucureşti, Editura House

of Guides, 2005;

6. Păvăloaia, Willi, Păvăloaia, Daniel. Diagnosticul şi evaluarea întreprinderii. Iaşi, Editura

Tehnopress, 2006;

7. Rădoi, Mădălina-Antoaneta. Gestiune bancară. Bucureşti, Editura Economică, 2009;

8. Rădoi, Mădălina-Antoaneta. Managementul produselor şi serviciilor bancare. Bucureşti,

Editura Economică, 2009;

9. Rădoi, Mădălina-Antoaneta. Management financiar-bancar. Bucureşti, Editura

Economică, 2009;

10. Rotaru, Constantin. Managementul performanţei bancare. Bucureşti, Editura Expert,

2001;

11. Ungurean, Pavel. Bănci, burse şi profit pe piaţa financiară. Cluj-Napoca, Editura Dacia,

2007;

12. Vâlceanu, Gheorghe, Robu, Vasile, Georgescu Nicolae. Analiză economico- financiară.

Bucureşti, Editura economică, 2005;

13. Verboncu, Ion, Zalman, Michael. Management şi performanţe. Bucureşti, Editura

Universitară, 2005.

Legislaţie:

1. ***, Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară,publicată în Monitorul Oficial al

României, , nr. 121, din 32 martie, 1998, cu modificările şi completările ulterioare;

2. ***, Legea Contabilităţiinr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, nr.

454 din 15 aprilie 2008;

Documente:

1. ***, Act constitutiv al B.C.C., Banca Comercială Carpatica;

2. ***, Cod de Guvernanţă Corporativă B.C.C., Banca Comercială Carpatica;

3. ***, Rapoarte anuale B.N.R., Banca Naţională a României;

4. ***, Rapoarte anuale B.C.C., Banca Comercială Carpatica;

5. ***, Situaţii financiare anualeB.C.C., Banca Comercială Carpatica;

Internet:

1. Dardac, Nicolae, Vascu, Teodora. Monedă şi

credit.http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=99&idb=;

2. Dardac, Nicolae, Moinescu, Bogdan.Politici monetare şi tehnici bancare.

http://www.ase.ro/upcpr/profesori/756/PMTB_cig.pdf;

3. http://www.carpatica.ro/;

4. http://www.bnro.ro/Home.aspx;

5. http://www.ase.ro/upcpr/profesori/976/IC%202%20Indicatori_profitabilitate.pdf.

http://www.ase.ro/upcpr/profesori/976/IC%202%20Indicatori_profitabilitate.pdf

http://www.bnro.ro/Home.aspx

http://www.carpatica.ro/

http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=99&idb=

Analiza Indicatorilor de Performanta

Documents

Transcript of Analiza Indicatorilor de Performanta