Analiza geomorfologica a regiunii Bicazul-Ardelean

Comuna Bicazu Ardelean este asezata in partea de nord-est a tarii, la sud-est de masivul Ceahlau, pe valea raului Bicaz, afluent important al Bistritei.In cadrul judetului Neamt comuna este situata in partea de sud-vest pe drumul national 12 C, dinspre orasul Bicaz si se indreapta spre Lacu Rosu - Gheorghieni.Vaile Bicazului sunt amintite pentru prima oara in privilegiul domnesc din anul 1402.

Comuna Bicazu Ardelean este asezata in Carpatii Orientali, zona centrala, la contactul mai multor masive muntoase cu caractere petrografice diferite: la sud muntii Bicazului, formati din calcare si marne, la nord Ceahlaul, format din conglomerate, la est muntii Tarcaului, formati din filis. Acest fapt face ca relieful comunei sa fie oarecum variat. Masivele calcaroase dau reliefului caracteristici conglomerate (piramide, colturi, polite etc.).

Legat de constitutia geologica ca si de reteaua hidrografica, relieful comunei apare fragmentat in mai multe masive distincte, separate de vai mai largi pe alocuri, care se ingusteaza merei pe masura ce ne apropiem de poalele muntilor. Dintre inaltimile care imprejmuiesc si domina aceasta localitate amintim: Varful Chicirea (1324 m), dealul Tosorog, Varful Verde (1342 m), Piatra Sura si Obcina Tiblei din Masivul Ceahlau, Varful Floarea (1011 m) din muntii Tarcaului.

In cadrul comunei se intalnesc numeroase forme de microrelief caracteristice fiecarei grupe petrografice: in masivele calcaroase apar pesteri (cazul pesterii de la Tosorog), figuri in roci de conglomerate, alunecari de teren la poalele muntilor Tarcau, pe valea Ticosului, conuri de dejectie (la confluenta paraielor cu raul Bicaz).

Comuna este dominata de valea larga a Bicazului cu caracterele ei montane, cu un regim hidrografic montan. Principalii afluenti ai Bicazului de pe teritoriul comunei sunt: paraul Jedan cu afluentul Bistra, paraul Tepeseni si paraul Chisirig pe stanga si paraul Ticos pe dreapta. In cadrul comunei, pe valea Tosorogului si a Bistrei se gasesc si izvoare cu apa minerala care nu sunt exploatate. Dintre acestea este exploatat numai izvorul Tosorog.

Zona studiata se afla in partea de nord a localitatii Bicazul-Ardelean,cuprinzand muntele Marului, muntele Caprei, muntele Chisirig si raul Chisirig, culmea si podisul Fagetului, varful Arsitei si paraul Franturilor.

Relieful care predomina este cel muntos ,altitudinea minima fiind de 991 si altitudinea maxima atingand 1296 in muntele Arsitei.Gradul de fragmentare al reliefului este unul mediu.

Bicazul, cel de-al treilea rau ca marime dintre afluentii Bistritei, delimiteaza la sud masivul incepand de la confluenta sa cu Paraul Jidanului (Caprei) si pana in dreptul orasului Bicaz. Astfel aduna apele de pe versantul estic (Chișirig , Neagra și Bistra).

Rețeaua hidrografică este radiară și relativ densă iar lungimea totală este de 200km. Datorită petrografiei, pâraiele sunt alimentate de pânzele subterane aflate la baza conglomeratelor și grohotișurilor. Izvoarele acestor pâraie se află la altitudini de 1200-1300m.

Valoarea pantei este unul dintre cei mai importanti factori de care depind procesele de versant in acest teritoriu care nu este foarte intins. Suprafetele cu inclinare redusa si foarte redusa sunt foarte extinse: lunci, terase, platouri interfluviale. Datorita acestui lucru, campul de actiune si intensitatea proceselor de versant sunt foarte limitate. Procesele de versant foarte intense se manifesta in partea de vest a regiunii, acolo unde sunt suprafetele cu panta mare: versanti si frunti de terase.

Din punct de vedere al analizei calitative sau morfografice sunt prezete vai tinere si pe aloocuri intalnim si o serie de vai mature. Astfel este evident faptul ca acestea sunt in formarea .Uneori datorita reliefului si conditiilor meteorologice aceastea nu ajung niciodata la maturitate.Ele luand de la capat procesul de formare in perioade scurte.

In ceea ce privesc interfluviile acestea sunt rotunjite in cea mai mare masura,apoi sunt prezente cele ascutite si de asemeni avem si ingterfluvii plate,dar intr-o mica masura.Interfluviile sunt rotunjite intrucat nu exista nici diferente foarte mari de inaltime.Interfluviile rotunjite le intalnim in mare parte in zonele periferice ,iar pe cele ascutite in zona centrala preponderent.

Versantii sunt concavi si drepti.Majoritatea este determinata de versantii lineari care ne prezinta faptul ca relieful acestei zone geografice a avut o evolutie constanta,fara intreruperi.Versantii concavi sunt determinati de  eroziunea de pe versanti care devine tot mai rapida, in raport cu cea a raurilor si determina retragerea laterala a acestora. Este un versant a carui evolutie viitoare are loc sub forma unui echilibru dinamic