Analiza Fluxurilor Financiare

7/18/2019 Analiza Fluxurilor Financiare

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-fluxurilor-financiare 1/17

Capitolul 1

FLUXURILE FINANCIARE – OBIECT AL ANALIZEIFINANCIARE DINAMICE

1.1. Conţinutul şi clasiica!"a lu#u!ilo! inancia!"

În cadrul unei întreprinderi, urmare a operaţiunilor realizate, are loc o intensă circulaţiea elementelor materiale şi financiare care realizează legătura acesteia cu mediul său, sau caredetermină modificări interne. Toate aceste operaţiuni se regăsesc, imediat sau la termen, subforma unor fluxuri a căror complexitate şi intensitate reflectă viabilitatea întreprinderii,dimensiunea acesteia, precum şi modul în care ea îşi gestionează resursele disponibile.

Analistul financiar va fi interesat nu numai de surprinderea situaţiei financiar- patrimoniale a firmei la un moment dat, reflectată de ilanţul contabil, ci şi de modul în careaceasta se modifică într-o perioadă de timp pentru a identifica sensul de evoluţie al afacerii,ceea ce poate fi realizat prin studierea fluxurilor din întreprindere. !e asemenea, elementele devenituri şi c"eltuieli, reflectate în #ontul de profit şi pierderi, sunt rezultatul unei contabilităţide anga$amente ce presupune înregistrarea acestora în momentul facturării, şi nu în momentulîncasării, respectiv plăţii lor. În plus, unele categorii de venituri şi c"eltuieli %amortizările şi

provizioanele constituite sau reluate& nu implică intrări sau ieşiri de numerar, neav'nd incidenţăasupra trezoreriei. (rin urmare, #ontul de profit şi pierderi reflectă fluxuri de trezorerie

potenţiale, ceea ce face ca rezultatul net al exerciţiului să nu corespundă întotdeauna unuisurplus de disponibilităţi băneşti.

!e aceea, cele două situaţii financiare clasice %ilanţul contabil şi #ontul de profit şi pierderi& nu sunt suficiente pentru caracterizarea fluxurilor din întreprindere.

Noţiunea de flux corespunde unei mişcări sau transferului unei cantităţi de bunuri saumonedă în timpul unei perioade de timp.

(lec'nd de la această definiţie, am putea considera că toate operaţiunile economicederulate de întreprindere şi înregistrate în contabilitatea acesteia generează fluxuri. )ucrurile nustau întotdeauna aşa. *xistă unele operaţiuni economice %aşa numitele +operaţiuni derectificare& care nu au influenţă asupra trezoreriei, fiind considerate non-fluxuri. Acestea aurolul de a evidenţia valoarea reală a patrimoniului, dar nu vor avea incidenţă asupra trezoreriei.!e exemplu, reevaluarea activelor companiei reprezintă operaţiuni contabile prin care are loccreşterea valorii respectivelor elemente patrimoniale în vederea reflectării valorii reale. Acestea,deşi sunt necesare pentru obţinerea unei imagini realiste asupra patrimoniului firmei, nu pot ficonsiderate fluxuri deoarece nu au impact direct nici asupra trezoreriei şi nici asupra volumuluiactivelor. În aceeaşi categorie ar putea fi încadrate operaţiunile de constituire a provizioanelor şi cele de calcul a amortizării, care, deşi afectează rezultatul exerciţiului, nu influenţeazătrezoreria întreprinderii.

În concluzie, putem aprecia că o operaţiune contabilă are calitatea de flux în măsura încare are impact asupra trezoreriei. În acest sens, conceptul de flux poate fi definit careprezentând toate mişcările generate de operaţiunile economice derulate de întreprindere,care vor avea impact, imediat sau ulterior, asupra trezoreriei.

luxurile într-o întreprindere sunt generate pe de o parte de procurarea resurselor necesare desfăşurării activităţii, iar pe de altă parte de utilizarea acestor resurse în activitatea

propriu-zisă. Acestea sunt o parte a circuitului capitalului într-o întreprindere, făc'nd legăturaîntre diferitele stadii în care acesta se găseşte. Astfel, într-o primă etapă firma îşi procurăresursele financiare necesare apel'nd la sursele proprii şi sursele împrumutate. Are loc astfel un

3



flux de lic"idităţi dinspre proprietarii de capitaluri %acţionari şi bănci& către firmă pentrufinanţarea activităţii.

În felul acesta se constituie resursele băneşti, prin intermediul cărora, în a doua etapă,se ac"iziţionează elementele materiale necesare producţiei %active imobilizate şi activecirculante&. Are loc astfel, un flux real de intrare generat de operaţiunile de investiţii %ac"iziţii

de imobilizări&, dar şi un flux financiar de ieşire determinat de plata respectivelor elemente. !easemenea, are loc şi un flux real de intrare legat de operaţiunile din exploatare %ac"iziţii destocuri de materii prime şi materiale& şi un flux financiar de ieşire, prin plata respectivelor materiale.

(rin utilizarea, combinarea şi consumarea acestora sunt obţinute bunurile şi serviciiledestinate pieţei. /'nz'nd aceste bunuri firma îşi recuperează sumele avansate iniţial %carereintră în circuit&, obţin'nd şi un venit suplimentar sub formă de valoare adăugată. /'nzareaacestor bunuri generează fluxuri reale de ieşire, în timp ce încasarea contravalorii bunurilor v'ndute generează fluxuri financiare de intrare dinspre clienţii beneficiari către firmă.

/aloarea adăugată obţinută va fi repartizată pentru dezvoltare, sau pentru remunerarea participanţilor la activitatea desfăşurată %salariile pentru plata forţei de muncă, impozitele şi

taxele pentru stat, dividendele pentru acţionari, dob'nzile pentru bănci&. În felul acesta seînregistrează alte fluxuri financiare prin intermediul cărora firma plăteşte drepturile cuveniteacestora %salariaţii, statul, acţionarii, băncile etc.&.

!e precizat că un asemenea circuit are un caracter continuu, astfel că în permanenţăcapitalul se regăseşte în toate stadiile. 0eprezentarea sc"ematică a fluxurilor financiare dinîntreprindere este realizată în figura nr. l.

Analiza financiară abordează studiul acestor mişcări într-un mod restrictiv. Astfel, dintrefluxurile economice ale unui agent economic, doar fluxurile financiare, exprimate în unităţimonetare sunt luate în considerare. luxurile de informaţii sau fluxurile de bunuri nu vor fi

analizate dec't dacă au o implicare monetară directă sau indirectă. !e asemenea, analizafinanciară studiază doar fluxurile care tranzitează întreprinderea şi mediul său, nu şi mişcărileinterne dintre subunităţile acesteia.

4

$u!s"l" %" inanţa!"

1urse proprii 1urse împrumutate

R"su!s" &'n"şti Ac"iziţiide activecirculante

(lăţiimpozite şi

taxe

Ac"iziţii deimobilizări

2mobilizări

Salarii

abricaţie3consum de

forţă demuncă

1tocuri de producţie

neterminată

(lăţifurnizori

4aterii

prime

(roduse

finite

lienţi

Î n n u m e r a r

( e c r e d i t

Încasări

* m i s i u n i

d e a c ţ i u n i

(lăţidivi-

dende

Î m p r u m u -

t u r i !

ob'nzi5

0ambur-sări

( e c r e d i t

Î n n u m e r a r

A m o r t i -

z a r e

(lăţi salarii (lăţi

Fi(. 1) Flu#u!il" inancia!" *nt!+o i!,'



!ată fiind marea diversitate a fluxurilor dintr-o întreprindere, analiza acestora impuneclasificarea lor după mai multe criterii, dintre care amintim3

După conţinutul lor, fluxurile pot fi:

a& !luxuri reale "de fonduri# care se concretizează în intrări şi ieşiri de bunuri şi serviciiîn cadrul tranzacţiilor economice6 b& !luxuri financiare care includ mişcările cu influenţe asupra trezoreriei fie imediat, fie

la un anumit termen. !e cele mai multe ori acestea sunt ec"ivalentul fluxurilor reale, însă potreprezenta şi mişcări independente de acestea %plata salariilor, a impozitelor şi taxelor, sau adob'nzilor etc.&.

După momentul incidenţei asupra trezoreriei, fluxurile financiare pot fi:a& !luxuri de trezorerie, care reprezintă suma fluxurilor de lic"idităţi dega$ate într-o

anumită perioadă, calcul'ndu-se ca diferenţă între încasările şi plăţile perioadei6 b& !luxuri decalate îmbracă iniţial forma creanţelor şi datoriilor, ulterior urm'nd să

influenţeze trezorerie. Acestea au un caracter potenţial deoarece pe termen scurt sau lung potconduce la un flux de trezorerie efectiv.

După destinaţia lor, avem:a& !luxuri financiare de utilizări, care se identifică cu lic"idităţile utilizate pentru

ac"iziţii de imobilizări, de stocuri, sau creşterea creanţelor faţă de clienţi6 b& !luxuri financiare de resurse, care se concretizează în creşterea lic"idităţilor pe

diverse căi cum ar fi3 scăderea creanţelor faţă de clienţi, contractarea unor credite, aporturi aleacţionarilor etc.

După activităţile care le generează, pot fi:

a& !luxuri de exploatare, ocazionate de desfăşurarea activităţii curente a întreprinderii3aprovizionări de materii prime, plăţi de salarii, plăţi de impozite şi taxe, v'nzări de produsefinite etc. Acestea exprimă, sub aspect monetar, efectul tranzacţiilor legate de activitatea deexploatare a firmei. În cadrul acestora se includ3

- încasările obţinute din v'nzarea bunurilor, executarea lucrărilor sau prestareaserviciilor6

- încasările provenite din c"irii, redevenţe, onorarii, comisioane etc6- plăţile de obligaţii faţă de furnizori6- plata salariilor personalului6- plăţi de impozite şi taxe, cu excepţia celor care se referă la activitatea de investiţii

sau de finanţare.

#ompar'nd încasările cu plăţile obţinem fluxul net de trezorerie al activităţii deexploatare. b& !luxuri de investiţii, care sunt generate de ac"iziţionarea sau v'nzarea unor active

imobilizate. #'nd firma ac"iziţionează imobilizări asemenea fluxuri sunt de ieşire, semnific'ndo utilizare de trezorerie, iar atunci c'nd firma vinde o parte din imobilizări fluxurile sunt deintrare, semnific'nd o resursă suplimentară de trezorerie.

luxurile de intrare cuprind încasările din v'nzarea imobilizărilor corporale, a titlurilor de participare şi a titlurilor de creanţă, precum şi încasările din rambursări de împrumuturi sauavansuri acordate, în timp ce fluxurile de ieşire cuprind plăţile pentru ac"iziţionarea deimobilizări corporale, titluri de participare sau alte titluri de creanţă şi împrumuturile sauavansurile de trezorerie acordate.

!iferenţa dintre acestea reprezintă fluxul net de trezorerie privind activitatea deinvestiţii.

5



c& !luxuri de finanţare, care privesc operaţiile dintre firmă şi proprietarii de capitaluri%acţionarii şi băncile&. Acestea antrenează modificări în volumul şi structura capitalurilor propriişi a capitalurilor împrumutate ale întreprinderii. (rin intermediul lor sunt procurate resurselefinanciare necesare desfăşurării activităţii. luxurile de finanţare pot fi3

- de intrare c'nd se referă la încasările provenind din operaţiunile de capital

%emisiunea de acţiuni&, sau la încasări rezultate din credite, împrumuturi,anga$amente şi alte datorii pe termen mediu şi lung6- de ieşire care cuprind rambursările de împrumuturi, plăţi pentru ac"iziţionarea sau

răscumpărarea acţiunilor întreprinderii, plăţi pentru comisioane legate deoperaţiunile de creditare ale firmei etc.

#ompar'nd fluxurile de intrare cu cele de ieşire obţinem fluxul net de trezorerie alactivităţii de finanţare.

1.-. No!," %" !"(l","nta!" a lu#u!ilo! inancia!"

1.-.1. R"(l","nt'!i al" lu#u!ilo! %" t!"o!"!i" /" /lan int"!naţional

În condiţiile mondializării economiilor, a globalizării pieţelor de capital şi a concurenţeitot mai acerbe, se constată că fiecare ţară dispune de propria practică şi propriul sistemcontabil, ceea ce-l pune pe utilizatorul de situaţii financiare în faţa unor informaţiicontradictorii, greu de controlat şi mai ales de comparat.

0n' acu, un s"!t %" s"col2 contabilii din diferite ţări utilizau limba$e diferite şidădeau interpretări diferite aceloraşi evenimente şi tranzacţii, ceea ce îngreuna foarte multînţelegerea reciprocă a acestora şi utilizarea externă a informaţiilor financiare. 3nt!" ti,/2 s-aurealizat progrese evidente pe linia armonizării şi normalizării sistemelor contabile, ca urmare acreării unei instituţii intemaţionale cu sarcini precise şi obiective clare referitoare la sistemulcontabil. Au existat iniţiative naţionale şi regionale de armonizare şi normalizare a contabilităţiiîn ma$oritatea ţărilor dezvoltate, dintre care cele din 4area ritanie, 1tatele 7nite, ranţa,#omunitatea %7niunea& *uropeană sunt cele mai edificatoare. În l89:, pe baza unui acordînc"eiat între organismele profesionale ale contabililor din Australia, #anada, ranţa, ;ermania,<aponia, 4exic, =landa, 0egatul 7nit al 4arii ritanii şi al 2rlandei şi 1tatele 7nite a luat fiinţă#omitetul pentru 1tandardele 2nternaţionale de #ontabilitate %2A1#&.

În ma$oritatea ţărilor, după l88>, s-a inclus ca document contabil de sinteză +Tabloulfluxurilor de trezorerie?, ca o necesitate practică de informare a utilizatorului de situaţiifinanciare. Astfel, fiecare ţară a avut, mai mult sau mai puţin, propria sa experienţă în ceea ce

priveşte cadrul normativ prin care să se solicite acest raport, iar multe dintre aceste ţări auîmprumutat experienţa altora şi au implementat modele de$a practicate. *ste cazul Tai@anului,Australiei, oii Beelande şi #anadei.

)a nivel regional, tabloul fluxurilor de trezorerie nu a fost abordat ca problemă de sinestătătoare, ci s-a mers mai mult pe preluarea unor practici ale altor state şi adaptarea acestoraîn cazul unei ţări date. = astfel de situaţie a apărut la nivel european, unde !irectivele a 2/-a şia /22-a nu au abordat problema tablourilor de finanţare nici la nivel de conturi individuale, nicila nivelul grupului de societăţi.

La ni4"l int"!naţional2 fluxurile de trezorerie au fost avute în vedere în activitatea destandardizare %normalizare& a contabilităţii tocmai din dorinţa de a pune la dispoziţiautilizatorilor de situaţii financiare informaţii despre capacitatea întreprinderii de a face faţă

plăţilor pe termen scurt şi mediu din fluxurile de disponibilităţi generate din desfaşurareaactivităţilor sale.

Astfel, în prezent, s-a a$uns ca din cele :C de standarde contabile internaţionale%1tandardele 2nternaţionale de #ontabilitate sunt codificate de la l la :8, dar, între timp, cinci

6



dintre acestea au fost înlocuite cu alte standarde& emise de 2A1#, doar două dintre ele să facătrimitere directă la fluxurile de trezorerie, şi anume3 IA$ l 50!""nta!"a situaţiilo!inancia!"67 IA$ 8 5$ituaţiil" lu#u!iIo! %" t!"o!"!i"6.

Actualul 2A1 l, intitulat +(rezentarea situaţiilor financiare?, a fost revizuit ultima dată îniulie l889 şi a înlocuit fostele 2A1 D, +(rezentarea politicilor contabile?, 2A1 E, ,,2nformaţiile ce

trebuie prezentate în situaţiile financiare?, şi 2A1 l:, +(rezentarea activelor curente şi adatoriilor curente?. =biectivul principal al 2A1 l este acela de a stabili baza pentru prezentareasituaţiilor financiare cu scop general, pentru a se asigura comparabilitatea acestora în timp şispaţiu. 1tandardul se aplică tuturor tipurilor de întreprinderi individuale şi de grup, inclusiv

băncilor şi societăţilor de asigurări, cu unele adaptări specifice. Astfel, se îndeplineşte obiectivulsituaţiilor financiare de a oferi informaţii despre poziţia financiară, performanţa şi fluxurile denumerar ale unei întreprinderi, utile unei game largi de utilizatori pentru luarea unor deciziieconomice.

#onform cerinţelor 2A1 l, componentele situaţiilor financiare sunt3a& ilanţul6

b& #ontul de profit şi pierderi6

c& = situaţie care să reflecte fie3%i& toate modificările capitalului propriu6%ii& modificările capitalului propriu, altele dec't acelea provenind din tranzacţii de capital

cu proprietarii şi distribuiri către proprietari6d& situaţia fluxurilor de numerar6e& politicile contabile şi notele explicative.

Not') În toate situaţiile financiare ale întreprinderii se solicită utilizarea contabilităţii deanga$amente, cu excepţia +informaţiilor privind fluxurile de numerar? %2A1 l.FE&.

Acolo unde tratează problema structurii şi conţinutului situaţiei fluxurilor de numerar,2A1 l face trimitere la 2A1 9, care detaliază toate aspectele cu privire la $ablou% fluxurilor denumerar.

IA$ 9, intitulat +1ituaţiile fluxurilor de trezorerie?, a fost revizuit în l88F şi a înlocuit 2A19 din l899, intitulat +1ituaţia modificărilor în poziţia financiară?. !in punctul de vedere alcercetării noastre, prezintă interes deosebit de mare următoarele aspecte3

a. O&i"cti4ul IA$ 8 constă în a impune furnizarea unei informări asupra istoriculuievoluţiei trezoreriei şi ec"ivalentelor de trezorerie ale întreprinderii prin intermediuG Tablouluifluxurilor de trezorerie. #erinţa expresă a 2A1 l cu privire la componentele şi conţinutulsituaţiilor financiare este subliniată de 2A1 9.l, care specifică faptul că întreprinderea trebuie săîntocmească situaţia fluxurilor de numerar în conformitate cu cerinţele standardului şi să o

prezinte ca parte integrantă a situaţiilor sale financiare pentru fiecare perioadă pentru care sunt prezentate aceste situaţii financiare6

b. Utiliato!ii situaţiilo! inancia!" ale unei întreprinderi sunt interesaţi de modul în

care întreprinderea generează şi foloseşte numerar şi ec"ivalentul de numerar6c. A/lica&ilitat"a acestor reglementări este obligatorie pentru toate întreprinderile,indiferent de natura activităţilor, c"iar dacă numerarul constituie un produs al acesteia %ca încazul societăţilor financiare&6

d. Ino!,aţiil" %"s/!" lu#u!il" %" nu,"!a! permit utilizatorilor de situaţiifinanciare să stabilească capacitatea unei întreprinderi de a genera numerar şi ec"ivalent înnumerar, precum şi de a evalua şi compara valoarea prezentă a viitoarelor fluxuri de numerar

pentru diferite întreprinderi6e. În ceea ce priveşte /!""nta!"a situaţi"i lu#u!ilo! %" nu,"!a!2 întreprinderea

trebuie să o realizeze pentru perioada de raportare în mod separat pe activităţi de exploatare,de investiţii şi de finanţare, într-o manieră care să corespundă cel mai bine activităţii sale6

f. Flu#u!il" %" nu,"!a! consi%"!at" ca a/a!ţinn% acti4it'ţii %" "#/loata!" suntcele derivate din principalele activităţi producătoare de venit ale întreprinderii, în timp celu#u!il" %" nu,"!a! inclus" *n acti4itat"a de in4"stiţii se referă la măsura în care

7



c"eltuielile au fost facute pentru operaţiuni menite să genereze venituri şi fluxuri de numerar înviitor. În mod similar, în acti4itat"a %" inanţa!" sunt incluse fluxurile de numerar ce provinsau care vor fi rambursate finanţatorilor întreprinderii.Astfel, constituie lu#u!i %" t!"o!"!i" al" "#/loat'!ii)H încasările ce provin din v'nzarea de bunuri şi prestarea de servicii6

H încasările ce provin din redevenţe, onorarii, comisioane şi alte venituri6H plăţile privind furnizorii şi salariaţii6H plăţile de impozite, except'nd activităţile de investiţii sau de finanţare.

(rezentarea fluxurilor de trezorerie ale exploatării %2A1 9, pct. lI& se poate face fiedupă ,"to%a %i!"ct' %în care se utilizează categorii de încasări şi plăţi brute în numerar&, fiedupă ,"to%a in%i!"ct' %în care rezultatul net este corectat pentru a ţine cont de influenţaoperaţiunilor care nu au caracter monetar, de orice reportare sau regularizare a încasărilor sau

plăţilor trecute sau viitoare, presupuse de expGoatare şi de elementele de venituri şi c"eltuieliasociate cu fluxurile de numerar din investiţii sau finanţări&. În tabelul l prezentăm structura-cadru pentru determinarea fluxurilor de exploatare, după una dintre cele două metode.

$abelul &.&. Structura-cadru de determinare a fluxuri%or de trezorerie din exploatareM"to%a %i!"ct' M"to%a in%i!"ct'

2ncasări de la clienţi- (lăţi către furnizori şi anga$aţi- !ob'nzi plătite- 2mpozit pe profit plătit5J- *lemente extraordinareK Flu#u!i %" nu,"!a!/!o4"nit %in acti4it'ţi%" "#/loata!"

(rofit net înainte de impozitare şi demente extraordinareA$ustări5 Amortizări5 (ierderi din diferenţe de curs- /enituri din investiţii5 #"eltuieli cu dob'nzileK R"ultat %in "#/loata!" *naint" %" ,o%iic'!il"ca/italului ci!culant- #reşteri ale creanţelor comerciale şi de altă natură

5 1căderea stocurilor - 1căderea datoriilor către furnizoriK Nu,"!a! %in "#/loata!"- !ob'nzi plătite- 2mpozit pe profit vărsatK Flu#u!i %" nu,"!a! /!o4"nit %in acti4it'ţi %" "#/loata!"

În mod similar, în tabelul D.F, prezentăm structura-cadru de determinare a fluxurilor denumerar pentru activitatea de investiţii şi a celor pentru activitatea de finanţare.

$abelul &.'( Structura-cadru de determinare a fluxurilor de trezorerie din investiţii şi din finanţare

Flu#u!i %" t!"o!"!i" /"nt!u acti4itat"a %"in4"stiţii Flu#u!i %" t!"o!"!i" /"nt!uacti4itat"a %" inanta!"

- Ac"iziţia filialei L, mai puţin numerarul dob'ndit5 #esiunea filialei M- Ac"iziţia de terenuri şi mi$loace fixe5 Încasări din v'nzarea de ec"iparaente5 !ob'nzi încasate5 !ividende încasateK lux net din activităti de investitie

/enituri din emisiunea de acţiuni, înnumerar5 Încasări din împrumuturi pe termenlung- (lăţi pentru operaţiuni de leasingfinanciar- !ividende plătite

8



g. 1tandardul precizează că fluxurile de numerar provenite din t!anacţiil" ""ctuat" *n 4alut' trebuie înregistrate în moneda de raportare a întreprinderii, prin aplicarea asupravalorii în valută a cursului de sc"imb dintre moneda de raportare şi valută, la data fluxului denumerar, iar lu#u!il" %" nu,"!a! al" un"i sucu!sal" %in st!'in'tat" trebuie convertite lacursurile de sc"imb dintre moneda de raportare şi valută, la data fluxului de numerar %2A1 9,

pct. FE şi pct. FI&6". În ceea ce priveşte /a!ticula!it'ţil" /!"('ti!ii situaţiiIo! inancia!" *n caulin4"stiţiiIo! *n ilial"2 *nt!"/!in%"!i asociat" şi asoci"!i *n /a!tici/aţi"2 2A1 9 are în vedere,conform pct. :9 şi :I3

H )a contabilizarea unei participaţii într-o societate sau filială înregistrată utiliz'ndmetoda punerii în ec"ivalenţă sau a costurilor, investitorul restr'nge raportarea sa în situaţiafluxurilor de numerar dintre el şi societatea în care s-a investit la dividende şi avansuri.

H *ntreprinderea care îşi reportează participaţia într-o entitate controlată în comunfolosind consolidarea proporţională include în situaţia consolidată a fluxurilor de numerar,

partea sa proporţională din fluxurile de numerar ale entităţii controlate, iar în cazul utilizăriimetodei punerii în ec"ivalenţă, va include at't fluxurile de numerar legate de participaţia sa în

întreprinderea controlată, c't şi repartizările şi alte vărsăminte sau încasări dintre aceasta şientitatea controlată în comun.i. O/"!aţiunil" %" ac9iiţiona!" şi c"%a!" %" ilial" şi %" alt" unit'ţi %" aac"!i vor

fi avute în vedere astfel înc't fluxurile de plăţi şi încasări să fie prezentate separat şi încadrate laactivitatea de investiţii, concomitent cu precizarea3 4alo!ii cont!a/!"staţi"i plătiteJprimite însc"imbul ac"iziţieiJv'nzării6 /on%"!ii cont!a/!"staţi"i sub forma numerarului sauec"ivalentelor acestuia6 4alo!ii nu,"!a!ului sau "c9i4al"nt"lo! acestuia din filiala sauunitatea ac"iziţionată sau înstrăinată6 4alo!ii acti4"lo! şi o&li(aţiilo!2 altele dec't numerarul şiec"ivalentele acestuia din filiala sau unitatea care a fost ac"iziţionată sau înstrăinată,centralizată pe fiecare categorie importantă6

:. O/"!aţiunil" %" in4"stiţi" şi %" inanţa!" ;IA$ 82 /ct. <<= ca!" nu n"c"sit'

*nt!"&uinţa!"a nu,"!a!ului sau "c9i4al"ntului %" nu,"!a! trebuie excluse din situaţiafluxului de numerar, ele fiind raportate altundeva în cadrul situaţiilor financiare într-un modcare să furnizeze toate informaţiile relevante despre aceste activităţi de investiţie şi finanţare.*xemple pentru aceste operaţiuni sunt date3

- ac"iziţia de active, fie prin asumarea directă a obligaţiilor asociate, fie prinintermediul leasing-ului financiar6- ac"iziţionarea unei întreprinderi prin intermediul emiterii de acţiuni6- convertirea datoriilor în acţiuni.În cele două anexe la 2A1 9 se prezintă situaţia fluxurilor de numerar pentru o întreprindere,alta dec't o instituţie financiară %Anexa l&, respectiv pentru instituţiile financiare %Anexa F&.(entru instituţiile financiare, în tabelul D.:. arătăm modul de determinare a fluxurilor de

trezorerie prin aplicarea metodei directe.$abelul &.+( odul de calcul al fluxurilor de trezorerie pentru o instituţie financiară

2ncasări din dob'nzi şi comisioane- (lăţi de dob'nzi5 0ecuperări la împrumuturi scoase din evidenţă anterior - (lăţi în numerar către salariaţi şi furnizori

K 0!oitul %in "#/loata!" *naint"a ,o%iic'!ii acti4"lo! %" "#/loata!"

9



- onduri pe termen scurt5 !epozite ţinute în scopuri de reglementare şi control monetar - onduri avansate către clienţi- #reşterea netă a creanţelor din cărţi de credit- Alte titluri negociabile pe termen scurt

5 !epozite de la clienţi- #ertificate de depozit negociabile

K Nu,"!a!ul n"t %in acti4it'ţi %" "#/loata!" *naint"a i,/oitului /" /!oit-2mpozite pe profit plătiteK Nu,"!a! n"t %in acti4it'ţi %" "#/loata!"2nstrăinarea filialei M5 !ividende încasate5 !ob'nzi încasate5 Încasări din v'nzări de titluri netranzacţionabile- Ac"iziţionarea de titluri netranzacţionabile

- Ac"iziţionarea de terenuri şi mi$loace fixeK Nu,"!a! n"t %in acti4it'ţil" %" in4"stiţii

*misiune de capital împrumutat5 *misiune de acţiuni preferenţiale de către o filială- 0ambursarea împrumuturilor pe termen lung- !escreşterea netă a altor împrumuturi- !ividende plătite

K Flu#ul n"t %in acti4it'ti %" inanta!"

1.-.-. Ca%!ul %" o!(ania!" a lu#u!ilo! %" t!"o!"!i" *n Ro,nia(e parcursul celor peste DE ani de tranziţie, în 0om'nia s-a tot discutat de fluxuri de

trezorerie, de cele mai multe ori, sub forma aşa-zisului +cas"-flo@? utilizat ca un criteriu deevaluare a unei afaceri, a unui proiect sau a unei întreprinderi.

O /!i,' *nc"!ca!" de utilizare a unor asemenea informaţii s-a realizat prin intermediulO!%onanţ"i >u4"!nului n!. 1?@1 privind unele măsuri de accelerare a procesului derestructurare a regiilor autonome şi a societăţilor comerciale cu capital ma$oritar de stat, deîntărire a disciplinei financiare şi de îmbunătăţire a decontărilor în economie. (rin acest actnormativ se stabilea întocmirea unui tablou al fluxului de numerar ca document integrat

programelor de restructurare şi redresare financiară ce trebuiau întocmite de agenţii economici

aflaţi în regim de supraveg"ere economico-financiară. Tabloul se întocmea pe baza datelor dinanul l88C şi cuprindea prognoze la nivelul anului l88E %vezi tabelul D.C&.$abelul &.

N!.c!t.

In%icato!i

Co!"laţii cuo!,ula!" %"

!a/o!ta!"t!i,"st!ial" l<

l<

l

T!. l T!. - T!. ? T!. <

l %5& !isponibilul la începutul perioadei

F %5J-& (rofitul netJ(ierderi

: %5& Amortizări şi provizioane

C %5& 0ezerve şi provizioane

E %5& #reşteri de capital

10



!in care,- din reevaluare

N %5& 2mprumuturi pe termenmediu şi lung

9 %O& #reşteri de active fixe

I %O& #reşteri de active financiare8 %5J-& /ariaţia capitalului de lucru

- /ariaţia stocurilor - /ariatia creantelor - Alte active %conturi deregularizare&

- =bligaţii- #redite pe termen scurt%curente&

- (asive de regularizare

D> !isponibil la sf'rşitul perioadei

#u toate acestea, în practica bancară se utiliza în mod curent o situaţi" a lu#u!ilo! %"%is/oni&ilit'ţi întocmită de întreprinderile care solicitau un credit şi care reflecta at't întreagaactivitate a întreprinderii, c't şi pentru proiectul de investiţii avut în vedere. (erioada de

previziune a fluxurilor de disponibilităţi era de obicei luna calendaristică. În felul acesta seanaliza capacitatea întreprinderii de a face faţă derulării activităţii propuse, concomitent curambursarea ratelor la credit şi a dob'nzii corespunzătoare.

3n /lan conc"/tual2 acest document a fost definit şi discutat pe larg în literatura despecialitate, dar prima includere a tabloului fluxurilor de trezorerie alături de bilanţ, cont derezultat şi notele explicative a fost facută prin =rdinul 4inistrului inanţelor nr. C>:Jl888

pentru aprobarea 0eglementărilor contabile armonizate cu !irectiva a 2/-a a #omunităţilor

*conomice *uropene şi cu 1tandardele de #ontabilitate 2ntemaţionale, publicat în +4onitorul=ficial al 0om'niei?, (artea 2, nr. CI> din C octombrie l888. 7lterior, în ianuarie F>>l, acestordin cu reglementările corespunzătoare a fost abrogat prin =rdinul 4inistrului inanţelor nr.8C din ' ianuarie '//& pentru aprobarea 0eglementărilor contabile armonizate cu !irectiva a2/-a a #omunităţilor *conomice *uropene şi cu 1tandardele 2nternaţionale de #ontabilitate,

publicat în +4onitorul =ficial al 0om'niei? nr. IE din F> februarie F>>D.0eglementările contabile de armonizare cu !irectiva a 2/-a a #omunităţilor *uropene

şi cu 1tandardele 2nternaţionale de #ontabilitate aprobate prin =rdinul nr. 8C al 4inistruluiinanţelor sunt structurate pe cinci capitole, şi anume3

2. 0eglementări privind contabilitatea şi situaţiile financiare aleîntreprmderii6

22. (lanul de conturi general6222. ormatul bilanţului, contului de profit şi pierdere, situaţiei fluxurilor detrezorerie, situaţiei modificărilor capitalului propriu şi exemple de prezentare a notelorexplicative6

2/. *xemplu de corespondenţă a planului de conturi general cu formatul bilanţului şicontul de profit şi pierdere6

/. *xplicarea unor termeni utilizaţi şi colaterali acestora.=rdinul 8C din F8 ianuarie F>>D al 4inistrului inanţelor stabileşte o serie de condiţii

referitoare la aplicarea +0eglementărilor contabile armonizate...?, şi anume3a. Ap2icarea împreună cu )egea contabilităţii nr. IFJD88D %r& şi cu 1tandardele

2ntemaţionale de #ontabilitate %prin art. D al. F& încep'nd cu situaţiile financiare ale anului

F>>>6

11



b. Aria de aplicabi2itate o consiituie societăţile comerciale cotate la ursa de /aloriucureşti, unele regii autonome, companii şi societăţi naţionale, alte întreprinderi de interesnaţional, precum şi de unele categorii specifice de societăţi ce operează pe piaţa de capital6

c. (rogramul de implementare este prevăzut a se desfaşura pe perioada F>>D-F>>E,în funcţie de nivelul cifrei de afaceri, de totalului activelor şi de numărului de salariaţi6

d. Agenţii economici care nu se încadrează în criteriile de mărime prevăzute potsolicita aprobarea aplicării acestor reglementări din partea 4inisterului inanţelor (ublice.0eglementările de armonizare %par. :.F.& includ situaţia lu#u!ilo! %" t!"o!"!i" în

categoria situaţiilor financiare anuale, alături de bilanţ, cont de profit şi pierdere, situaţiamodificărilor capitalului propriu, politicile contabile şi note explicative, iar conform

paragrafului :.:, situaţiil" inancia!" anual" t!"&ui" s' ofere o i,a(in" i%"l' a poziţieifinanciare, a performanţei, a modificărilor capitalului propriu şi a fluxurilor de trezorerie aleîntreprinderii pentru respectivul exerciţiu financiar.

Fo!,a şi conţinutul situaţi"i lu#u!ilo! %" t!"o!"!i" trebuie să prezinte elementeleenumerate într-unul dintre formatele situaţiei fluxurilor de trezorerie, prevăzute de 2A1 9 în

paragraful C.l. )a r'ndul lor, not"l" "#/licati4"2 ca parte componentă a situaţiilor financiare,

trebuie să prezinte politicile contabile adoptate de întreprindere pentru a determina valorileelementelor din bilanţ, ale profitului sau pierderii aferente fiecărui exerciţiu, al" lu#u!ilo! %"t!"o!"!i" şi modificărilor capitalului propriu.

În ceea ce priveşte au%ita!"a situaţiilo! inancia!" %conform secţiunii a I-a&, inclusiv asituaţiei fluxurilor de trezorerie, în conformitate cu 1tandardul 2ntemaţional de Audit nr. 9F>,constituie o obligativitate pentru toate societăţile ce fac obiectul aplicării reglementărilor dearmonizare, iar n"a/lica!"a $tan%a!%"+lo! Int"!naţional" %" Conta&ilitat" şi a No!,"lo!%" consoli%a!" a contu!ilo! va atrage obţinerea unei o/inii %" au%it cu !""!4".

$ituaţiil" inancia!" al" *nt!"/!in%"!ii2 aprobate de consiliul de administraţie, însoţitede raportul administratorilor pentru exerciţiul financiar respectiv, precum şi raportul auditorilor vor fi supuse spre aprobare adunării generale a asociaţilor sau acţionarilor. = copie a acestor

documente periodice va fi trimisă în termenul legal la !irecţia Teritorială a 4inisteruluiinanţelor (ublice la care întreprinderea este înregistrată, iar o altă copie se va depune la0egistrul #omerţului %secţiunea 8&.

În capitoGul al 222-lea al ,,0eglementărilor...? se prezintă structura $ituaţi"i lu#u!ilo! %"t!"o!"!i" după metoda directă şi cea indirectă.

1.?. $tu%iu /!i4in% lu#u!il" %" t!"o!"!i" *n /!inci/al"l" ţ'!i al" lu,ii

*xistă o pluralitate de grupări ale sistemelor contabile practicate în lume, bazate pe criterii

mai mult sau mai puţin omogene. 7na dintre cele mai vec"i clasificări a fost facută în D8DD deati"l%2 care sugerează trei modele contabile bază3 cel al 1tatelor 7nite, cel al 0egatului7nit al 4arii ritanii şi 2rlandei de ord şi cel al *uropei continentale. Această grupare pare afi avută în vedere în D89E şi de Nai! şi F!an care, lu'nd drept criteriu practicile contabile demăsurareJevaluare, stabileau cinci modele de bază3

D. Mo%"lul &!itanic Co,,on"alt9 aplicat în3 Australia, a"amas, i$i, 2ran, 2rlanda,<amaica, 4alaiezia, oua Beelandă, icaragua, =landa, 0odezia, 0egatul 7nit, 0epublica1ud-Africană, 1ingapore, Trinidad6

F. Mo%"lul latino+a,"!ican şi su%+"u!o/"an aplicat în3 Argentina, olivia, razilia,#olumbia, *tiopia, ;recia, 2ndia, 2talia, (aPistan, (anama, (araguaQ, (eru, 1pania, 7ruguaQ6

:. Mo%"lul no!% şi c"nt!al+"u!o/"an aplicat în3 elgia, !anemarca, ranţa, ;ermania,

orvegia, 1uedia, *lveţia, Bair6C. Mo%"lul $tat"lo! Unit"2 specific ţărilor3 ermude, #anada, ilipine, <aponia, 4exic,1tatele 7nite, /enezuela6

12



. Mo%"lul C9il".O alt' clasiica!" a modelelor de sisteme contabile practicate a fost realizată în l899

de către Asociaţia profesorilor universitari de contabilitate din 7nite %American AccountingAssociation&, care a grupat ţările lumii în următoarele cinci zone de contabilitateinternaţională3 britanică, americană, franco-latină, germano-olandeză şi comunistă.

e vom opri, în cele ce urmează, la modalitatea de organizare a fluxurilor de trezorerieîn c'teva dintre ţările lumii3 1tatele 7nite ale Americii, 4area ritanie, #anada, Australia, oua Beelandă, <aponia şi #"ina.

1.?.1. Ta&loul lu#u!ilo! %" t!"o!"!i" *n conta&ilitat"a a,"!ican'

In $tat"l" Unit"2 primul organism al profesiei contabile a fost creat în DII9 şi s-anumit Institutul a,"!ican al "#/"!ţilo! conta&ili auto!iaţi %A2#(A -American 2nstitute of #ertified (ublic Accountants&, pentru ca în D8:C, după patru ani de criză, #ongresul să creezeCo,isia %" 4alo!i ,o&ilia!" %1*# - 1ecurities and *xc"ange #ommission&, comisie care se

va ocupa de forma şi conţinutul situaţiilor financiare destinate publicului investitor, av'nd şiîmputernicirea de a elabora norme contabile. !upă crearea 1*#, a urmat creareaurmătoarelor organisme3

a. În D8:N, A2#(A creează Co,it"tul /!oc"%u!ilo! conta&il" %#A( -#ommittee on Accounting (rocedures&6

b. În D8E8, #A( este înlocuit de Consiliul /!inci/iilo! conta&il" %A( - Accounting(rinciples oard&6

c. În D89:, A2#(A şi 1*# creează Consiliul no!,"lo! %" conta&ilitat" inancia!'%A1 - inancial Accounting 1tandards oard&. În activitatea sa de normalizare, A1 emitedouă tipuri de norme3 Enunţu!i al" conc"/t"lo! %" conta&ilitat" inancia!' %1A# -1tatements of inancial Accounting #oncepts& şi Enunţu!i al" stan%a!%"lo! %"

conta&ilitat" inancia!' %1tatements of inancial Accounting 1tandards, denumite 1A1sau A1s&. !intre cele două tipuri de norme, doar 1A1 are caracter de (rincipii contabilegeneral acceptate %71 ;AA(&.

În 1tatele 7nite a existat o perioadă de aproximativ 9> de ani %între D8F> şi D88>& c'nds-a insistat în toate publicaţiile financiare pe conceptul de +raportări ale fondurilor?, şi nu pe+raportări ale lic"idităţilor?. #u alte cuvinte, conta&ilitat"a on%u!ilo! s-a cristalizat înraportările periodice de fonduri. (rimele raportări ale fluxurilor de fonduri au fost realizate decompania 2ron 4ountain and 1out"ern 0ail@aQ din 1t. )ouis în lI8:, care a fost urmată de71 1teel în D8>F. Încep'nd cu D8>:, se puteau vedea în mod curent în situaţiile marilor companii informaţii despre3 disponibilităţi, active curente la valoare brută, fondul de rulment şitoate resursele financiare. (rimele trei elemente dădeau o imagine despre lic"iditatea firmei, în

timp ce a patra contribuia la formarea unei imagini asupra viitorului cont de profit şi pierderi.!e la începutul secolului LL şi p'nă în l8N:, c'nd s-a formulat prima opinie contabilăoficială referitoare la prezentarea +situaţiei fondurilor?, companiile americane au putut folosi înmod liber forma de prezentare şi componenţa informaţională a acestor situaţii. Astfel, p'nă lasf'rşitul #elui de-al 22-lea 0ăzboi 4ondial, ma$oritatea companiilor prezentau în rapoartelefinanciare anuale +1ituaţia surselor şi necesarul de fonduri?, c"iar şi sub forma notelor laconturile anuale. În ceea ce priveşte fondul de rulment, acesta a fost utilizat pe scară largă în

perioada anilor R:> - RE>.În perioada l8F>-l8N:, au fost formulate diverse păreri legate de ceea ce trebuia să

cuprindă situaţia fondurilor şi ce trebuia să se înţeleagă prin fonduri. Astfel, pentru perioadal8>I-l8Fl, exista ideea conform căreia fondurile se referă la toate !"su!s"l" inancia!". În

l8FE, fondurile erau considerate ca fiind formate din sumele necesare pentru cumpărarea deactive, pentru plăţile de dividende şi pentru creşterile de fond de rulment pe seama diferitelor

13



c"eltuieli. În acest mod, s-a a$uns la ideea exagerată conform căreia +termenul de fond săcuprindă mai mult dec't cel de disponibiSR.

#onform A( :, +1ituaţia surselor şi necesarului de fonduri? a fost declarată ca fiind oinformare suplimentară asupra conturilor, dar neobligatorie. #u alte cuvinte, A( : recomanda+situaţia surselor şi necesarului de fonduri?, dar nu o solicita. Acest lucru avea să dureze p'nă

în l89>, c'nd 1*# a început să solicite această situaţie, ceea ce a determinat A( să emită înacest sens =pinia D8JD89:. Astfel, prin paragraful lE, A( l8 restricţiona utilizarea termenuluide disponibil de fonduri la acele situaţii în care +toate elementele ne-monetare vor fi a$ustatecorespunzător?, ceea ce determină ca fiecare element al fondului de rulment să fie încadrat lasu!s" sau utili'!i %" on%u!i. (rin A( l8 se urmărea ca 1ituaţia sc9i,&'!ilo! *n /oiţiainancia!' să regrupeze activităţile de investiţii şi cele de finanţare ale întreprinderii, referindu-se şi la măsura în care acestea generează fonduri din exploatare pe parcursul unei perioade.

#a urmare a orientării utilizatorilor de situaţii financiare, în D8I>, organismul denormalizare contabilă, A1, sesiza trei motive importante de înlocuire a +Tablouluimodificărilor în poziţia financiară? cu ,,Tabloul fluxurilor de trezorerie?, şi anume3

D. diferenţa dintre venituri şi fluxul de fonduri6

F. creşterea necesităţii de informare, bazată pe lic"iditate şi pe flexibilitate financiară6:. dezvoltările viitoare ale cadrului conceptual pentru contabilitatea financiară şiraportările acesteia.

A1, prin E#/osu!" D!at+ul %in 112 alcătuia g"idul conceptual de prezentare aveniturilor, a fluxurilor de trezorerie şi a poziţiei financiare. În, legătură cu fluxurile detrezorerie, se preconiza o mai mare utilizare a acestora comparativ cu situaţia modificărilor înfondul de rulment. În acelaşi timp, 2nstitutul inanciar *xecutiv din cadrul A1 încura$afirmele să realizeze raportări ale fluxurilor de trezorerie pentru exerciţiul financiar l8IF, iar A1 anunţa că nu se considera o încălcare a principiului permanenţei metodelor dacă firmelevor face această trecere.

2n 1G se conturase de$a o cerere de mari proporţii din partea practicienilor,

din partea #(A şi din partea profesorilor de contabilitate de a se înlocui ?Tabloul modificărilor în poziţia financiară? cu ?Tabloul fluxurilor de trezorerie?, din cauze cum sunt3H subestimarea utilizării interne şi exteme a tabloului de fonduri6H orientarea practicienilor spre utilizarea tabloului de fluxuri de trezorerie6

*xposure !raft-ul din l8IN completat şi modificat avea să fie publicat de A1 subnumele 1A1 8E, care tratează problematica tabloului fluxurilor de trezorerie şi care a fostaplicat încep'nd cu l88l.

În urma celor de$a prezentate, se poate constata cu uşurinţă că drumul p'nă la situaţiafluxurilor de trezorerie a fost sinuos şi dominat de confuzia ce se făcea între conceptul defonduri şi cel de lic"idităţi şi ec"ivalente de lic"idităţi şi că această stare de fapt s-a menţinutc"iar şi în perioada l8N: - l88>.

#orespunzător standardelor intemaţionale 2A1 D şi 2A1 9, 1tatele 7nite au pentru IA$ 1,A( FF +(ublicarea metodelor contabile? %!isclosure of Accounting (olicies& şi A1 D:>+0ezultatul globaSR %0eporting #ompre"ensive income&, în timp ce pentru IA$ 9 existăcorespondenţa în A( :, A( l8 şi A1 8E +TablouG fluxurilor de trezorerie? %1tatement of #as" lo@&, modificat succesiv de A1 D>F şi A1 D>C.

Ta&loul lu#u!ilo! %" t!"o!"!i" este inclus în lista raportărilor financiare ale uneiîntreprinderi alături de bilanţ, contul de profit şi pierderi, tabloul capitalurilor proprii, situaţiarezultatului global şi anexe relative la situaţiile financiare. Astfel, În A1 8E, Tabloul fluxurilor de trezorerie !"/!"int'2 *n principiu, o situaţie a variaţiilor de lic"idităţi intervenite în cursulunei perioade. #erinţa de bază formulată de A1 8E constă în faptul că valorile totale alelic"idităţilor sau cvasilic"idităţilor ce apar în tabloul fluxurilor trebuie să corespundă valorilor

din bilanţ pentru aceeaşi perioadă.FA$ (!u/"a' lu#u!il" %" t!"o!"!i" în cele trei activităţi cunoscute %exploatare,investiţii şi finanţare&, dar, în plus, pe fiecare activitate, aceste fluxuri sunt structurate în fluxuri

14



pozitive de lic"idităţi şi fluxuri negative de lic"idităţi. (rin intermediul paragrafului l> al acesteinorme se prevede că este dificil să se traseze o graniţă între cele trei tipuri de activităţi, ceea ce

poate duce la rezultate parţiale diferite, dar în final rezultatul nu este afectat. În ceea ce priveşte prezentarea inal' a lu#u!ilo! %" t!"o!"!i"2 A1 8E nu impune o metodă anume pentru fluxurile din activitatea de exploatare, astfel înc't întreprinderile pot utiliza una dintre

cele două metode, directă sau indirectă. În cazul aplicării metodei indirecte, este necesar să se parcurgă următoarele etape3a. eliminarea efectelor oricărei operaţiuni ce a decalat în timp încasările şi plăţile

operaţiunilor de exploatare %variaţiile stocurilor, rezultatul am'nat etc&, precum şi a$ustareaîncasărilor şi plăţilor viitoare corespunzătoare acestor operaţiuni %variaţiile în cursul exerciţiilor a creanţelor şi a datoriilor&6

b. eliminarea efectelor presupuse de fluxurile de lic"idităţi aferente operaţiunilor deinvestire şi de finanţare %amortizările, plusurile sau minusurile de valoare constatate la v'nzareaimobilizărilor corporale, cesiuni de activităţi, c'ştiguri sau pierderi legate de stingereadatoriilor.

În cazul operaţiunilor de investire şi de finanţare care au efect asupra activului sau

pasivului, dar ca!" nu a"ct"a' t!"o!"!ia prin încasăriJplăţi, A1 8E solicită o informaredistinctă nestandardizată %descriptiv sau într-un tabel&. Int!' în această categorie conversiaunor împrumuturi în acţiuni, sc"imbul de active sau pasive, fară contrapartidă monetară.

(entru t!anacţiil" c" ("n"!"a' lu#u!i %" t!"o!"!i" *n ,on"%' străină, A1 8Esolicită utilizarea unui curs de sc"imb valabil la data apariţiei fluxului. În cazurile în care nu seconstată diferenţe sensibile de valoare, se poate utiliza un curs mediu al perioadei. În toatecazurile, tabloul trebuie să prezinte o rubrică specială cu efectul acestor modificri de cursuri.

(entru soci"t'ţil" ca!" au ilial" este necesară prezentarea unui ta&lou al lu#u!ilo! %"t!"o!"!i" consoli%at2 care nu diferă de cel al unei întreprinderi fară filiale, cu excepţiavalorilor înscrise în funcţie de metoda de consolidare şi cu utilizarea metodei directe pentrufluxurile activităţii de exploatare.

În conformitate cu reglementările A1 8E, scopurile declarate pentru tabloul fluxurilor de trezorerie constau în faptul că trebuie3a. să a$ute investitorii, creditorii şi alţi utilizatori de situaţii financiare6

b. să evalueze abilitatea de acoperire a obligaţiilor sale6c. să evalueze abilitatea firmei să-şi plătescă dividendele6d. să evalueze necesarul firmei pentru finanţare externă6e. să motiveze diferenţele dintre venituG net şi încasările şi pGăţile asociate6f. să evalueze efectele în bilanţ %poziţia financiară& at't ale investiţiilor lic"ide şi nelic"ide, c't şi ale tranzacţiilor de finanţare.

1.?.-. Ta&loul lu#u!ilo! %" t!"o!"!i" *n conta&ilitat"a &!itanic'3n Ma!"a B!itani"2 organismele de reglementare a practicilor specifice profesiei

contabile au cunoscut modificări structurale de-a lungul timpului, astfel3a. În l8CF a fost creat Co,it"tul /!inci/iilo! conta&il" %#ommittee on Accounting

(rinciples&, care a emis lF recomandări în FE de ani. b. 2n D89D a fost creat Co,it"tul no!,"lo! conta&il"2 %Accounting

1tandards #ommitte - A1#&, care a emis FE de recomandări, denumite Enunţu!i al" /!acticiiconta&il" no!,aliat" %1tatement of 1tandard Accounting (ractice - 11A(&6

c. 2n urma concluziior #omitetului !earing, în l8I8, ;uvemul a creat ConsiliulCo,unic'!ii Financia!" %inancial 0eporting #ouncil - 0#&. Acest consiliu a înlocuit A1#-

ul şi a fost organizat în două comitete importante3 Consiliul no!,ali'!ii conta&il"%Accounting 1tandards oard - A1& şi Co,it"tul %" !"4iui!" a ino!,aţiiIo! inancia!"%inancial 0eporting 0evie@ (anel&. ormele emise de 0# prin A1 poartă numele de

15



No!," %" co,unica!" inancia!' %inancial 0eporting 1tandards - 01& şi înlocuiesc treptatnormele 11A(.!in ianuarie D89N, prin 11A( D>, aprobat în DE iulie l89E, se solicita societăţilor cu venitul brutmai mare de FE.>>> de lire să prezinte o situaţie a fondurilor. (este DC ani, în D8I8, 0aportul4c4onnies pentru 1cottis" 2nstitute recomanda două modaGităţi de prezentare a situaţiei

fondurilor, şi anume3l. (rima se numea 5Ra/o!ta!"a si,/l' a 4a!iaţi"i cşti(ului financiar? %A1imple 1tatement of #"anges in inancial Uealt"&, care se asemăna cu structura recomandatăîn 17A prin A( D8 şi care cuprindea3

H 5 #'ştigul din exploatareH 5 #reşterea valorii investiţiilor financiare cotate6H 5 0educeri în cadrul datoriilor am'nate6H - 1căderi în valoare ale activelor tangibile6H 5 1c"imbări în c'ştigul financiar ce poate fi repartizat în anul curent6H - 0epartizări6H 5 *misiunea de noi acţiuni %participări noi la capital&6

H 5 1c"imbări în c'ştigul financiar al anului6K Mişc'!i *n 4aloa!"a %" /iaţ' ca/italiat'F. A doua situaţie se intitula 5Ta&loul lu#u!ilo! %" t!"o!"!i"6 %A #as" lo@1tatement& şi era structurată astfelV.H 1old iniţialH 5 )ic"idităţi generate de exploatare6H - 2nvestiţii în active imobilizate şi acţiuni cotate6H 5 oi obligaţiuni6H 5 oi participări la capital6K $ol% inalTrebuie remarcat faptul că nici una dintre cele două prezentări nu corespundea cu norma

A1 8E, aşa că, în timpul discuţiilor din 17A legate de A1 8E, 4area ritanie avea să devinăcentrul cercetărilor de bază ale fluxurilor de trezorerie prin T. A. )ee şi ;.T. )a@son. Astfel, înl88>, 0# emite *! EC %*xposure !raft&, prin care se propunea înlocuirea tabloului fondurilor cu tabloul fluxurilor de trezorerie. #ele mai semnificative aspecte abordate prin *! EC sunt3

H În secţiunea D.9 se subliniază faptul că informaţiile despre lu#u!il" de t!"o!"!i"reprezintă o rezervă nouă de informaţii, ce este plină de avanta$e, care nu se pot pune înevidenţă imediat, fiind necesar un timp în care să se capete experienţa şi instrumentele de lucru

pentru a aprecia în întregime potenţialul utilizării acestui nou tablou6H (rin intermediul secţiunii D.D> se realizează definirea "c9i4al"nt"lo! de lic9i%it'ţi ca

fiind ,,investiţii pe termen scurt cu grad ridicat de lic"iditate, care sunt uşor de convertit înlic"idităţi, la o valoare cunoscută, precum şi suficient de apropiate de maturitate, aşa că nu se

poate evidenţia un risc prin care acestea îşi vor sc"imba valoarea de realizare ca reacţie la ovariaţie a ratei dob'nzii?. 1unt incluse aici împrumuturile bancare ca parte componentă agestiunii trezoreriei6

H Toate fluxurile trebuie să fie raportate la 4aloa!" &!ut' %secţiunea D.DE&, în timpce tranzacţiile nelic"ide, cum sunt stingerea datoriilor pe calea, emisiuni de acţiuni, trebuie săfie raportate în notele la conturi %secţiunea D.DN&6

H THA trebuie să fie împărţită între fluxurile de exploatare şi cele de investiţii,corespunzător tranzacţiilor la care sunt asociate %secţiunea D.D8&6

H *! EC este foarte apropiat de A1 8E, cu excepţia rezervelor legate de T/A, alimitării cerinţelor *! EC pentru ec"ivalenţele de disponibilităţi şi a şovăirilor cu privire Gaclasificarea dividendelor şi a dob'nzilor.

(rima normă emisă de 0#, în calitate de succesor al A1#, a fost 01 DJD88D,denumit Ta&loul lu#u!ilo! %" t!"o!"!i" %#as" lo@ 1tatements&, prin care se înlocuiatabloul fondurilor cu începere de la D ianuarie D88F şi prin care se solicita o analiză a variaţiei

16



fluxurilor generate de cele trei tipuri de activităţi3 exploatare, investiţii şi finanţare. În prima saformă, acest tablou al fluxurilor de trezorerie dispunea de cinci rubrici standard, pentru ca înD88N acestea să devină, opt, după cum urmează3

D. activităţi de exploatare6F. venituri din participaţii şi servicii de finanţare6

:. impozitarea6C. c"eltuieli de capital şi investiţii financiare6E. ac"iziţiile şi cesiunile de activităţi6N. dividendele plătite referitoare la capitalul societăţii69. gestiunea lic"idităţilor şiI. activităţile de finanţare.0emarcăm faptul că forma Tabloului fluxurilor de trezorerie este deosebită de forma

recomandată de A1 8E. (rezentăm, în acest sens, trei particularităţi mai importante3H solicitarea expresă a utilizării metodei indirecte de determinare a fluxurilor din

activitatea de exploatare, c"iar dacă a fost utilizată metoda directă6H detalierea activităţilor de investiţii în două rubrici separate şi anume3 +c"eltuielile de

capital şi investiţiile financiare? şi +ac"iziţiile şi cesiunile de activităţi?6H o dată cu apariţia normei 01 :, R"ultatul /" acţiun"2 care elimina din calculelementele extraordinare, publicarea fluxurilor de trezorerie extraordinare nu mai reprezintă ocerinţă expresă.

O&i"cti4ul FR$ 1 constă în a asista sau a$uta utilizatorii de situaţii financiare înevaluările lor referitoare la lic"iditatea, viabilitatea şi adaptabilitatea financiară. Astfel, prin01 l se asigură utilizatorii că forma de prezentare a fluxurilor de trezorerie respectă formatul

pentru componentele sale semnificative şi că facilitează comparaţiile performanţelor bazate pefluxurile de trezorerie între diferite afaceri.

În abordarea britanică, informaţiile procurate prin intermediul tabloului fluxurilor detrezorerie apar ca a4anta:" incont"sta&il" comparativ cu cele o"!it" de fondul de ruGment ca

bază pentru tabloul de finanţare, după cum urmează3H luxurile de trezorerie se pot folosi ca intrări în modele de evaluare a întreprinderii6H luxurile de fonduri bazate pe mişcări %variaţii& ale fondului de rulment ascund

variaţiile relevante cu privire la viabilitatea şi lic"iditatea unei intreprinderi. 1pre exemplu, oscădere considerabilă a lic"idităţilor poate fi mascată de o creştere a stocurilor şiJsau adebitorilor, ceea ce va conduce la funcţionarea întreprinderii fără disponibil at't timp c'tcreşterea raportată de fondul de rulment permite. (e de altă parte, scăderea fondului derulment nu înseamnă neapărat diminuarea lic"idităţilor, ceea ce pune în evidenţă acelaşifenomen de mascare6

H Tabloul de finanţare se bazează pe diferenţa între două bilanţuri succesive, în timp cetabloul fluxurilor de trezorerie cuprinde date diverse6

H = monitorizare a fluxului de trezorerie trebuie să fie o caracteristică normală a vieţiiunei întreprinderi şi oferă o înţelegere uşoară a mişcărilorJvariatiei fondului de rulment.

1.?.?. Ta&loul lu#u!ilo! %" t!"o!"!i" *n conta&ilitat"a cana%ian'

(entru tabloul fluxurilor de trezorerie, obiectivul declarat prin secţiunea lEC> a #2#AWandbooP constă *n a /!""nta ino!,aţii despre activităţile de exploatare, de finanţare şi deinvestiţii şi efectele acestor activităţi asupra lic"idităţilor, *n a a:uta utiliato!ii de situaţiifinanciare în evaluarea lic"idităţii şi solvabilităţii întreprinderii şi *n a "4alua ca/acitat"a

*nt!"/!in%"!ii de a genera lic"idităţi din surse inteme pentru plata datoriilor scadente, pentru

reinvestiţii şi pentru repartizări de dividende.(ractica utilizării tabloului de finanţare în #anada era, conform datelor #2#A, de lCX înl8E:, de :lX în l8NF şi de 8EX în l8NI. În aceste condiţii, c'nd )egea #anadiană a 1ocietăţilor

17



#omerciale din l89> a solicitat întocmirea unui tablou al fondurilor, 8IX din firme au prezentato asemenea situaţie. Acelaşi tablou era !"co,an%at încă din l8NI prin secţiunea lEC> a2nstitute WandbooP, pentru ca, la revizuirea din l89C a acestei secţiuni, să se recomandeutilizarea cu predilecţie a 1ituaţiei 4odificărilor în (oziţia inanciară %1tatement of #"anges ininancial (osition - 1#(&. 7n an mai t'rziu %l89E&, la revizuirea )egii #anadiene a

1ocietăţilor #omerciale, prin secţiunea CN.l această situaţie a fost c"!ut' *n ,o% "#/!"s.(rin secţiunea lEC> constatăm că se utilizau două definiţii pentru conceptul de fonduri,în sensul că acestea se defineau ca on%ul %" !ul,"nt2 pentru întreprinderile al căror bilanţfacea delimitarea activelor curente finanţate din pasive curente, şi ca su,a %is/oni&ilit'ţilo!şi "c9i4al"nt"lo! de %is/oni&iIit'ţi2 pentru celelalte întreprinderi.

#a urmare a acestor practici, în l8IE, #anada devine prima ţară de limbă engleză dinlume care solicită înlocuirea tabloului de fonduri cu tabloul de fluxuri de trezorerie. Astfel,secţiunea lEC> a #2#AsR WandbooP a fost corectată cu această prevedere şi va solicitaincluderea acestui Ta&lou al Flu#u!ilo! de T!"o!"!i" după data de l iulie l8IN, după formatul

prevăzut de 1A1JA1 8E în 17A.În abordarea canadiană, principalele aspecte conceptuale legate de tabloul fluxurilor de

trezorerie se pot sintetiza astfel3a. Acesta trebuie să pună în evidenţă modificările ce apar în lic"idităţi şi înec"ivalentele de disponibilităţi6

b. luxurile se clasifică pe cele trei activităţi6c. luxurile din exploatare trebuie să fie reconciliante cu contul de profit şi pierderi sau

cu elementele sale cunoscute.d. *c"ivalentele de lic"idităţi se referă la clienţi, stocuri şi avansuri la furnizori6e. Acest tablou include şi operaţiunile de finanţare şi investiţii cu grad mic de

lic"iditate, deoarece, ca activităţi, ele afectează structura capitalului şi a activelor societăţii.

1.?.<. Ta&loul lu#u!ilo! %" t!"o!"!i" *n conta&ilitat"a alto! ţ'!iAust!alia

În ianuarie D89D, 2nstitutul #ontabililor #ertificaţi %Autorizaţi& din Australia, prinuletinul Te"nic nr. D, avea să recomande includerea Ta&loului lu#ului %" on%u!i încategoria raportărilor anuale. În iulie l8I> a fost emis E#/osu!" D!at 1G ;ED 1G=2 denumit1tatement of 1ources and Applications of unds %Tabloul surselor şi necesarului de fonduri&,care, în martie D8I:, va deveni Accounting 1tandard AA1 DF şi care va fi revizuit, la r'ndulsău, doi ani mai t'rziu %martie D8IE&.

!in punct de vedere conceptual, se constată o optică diferită în ceea ce priveşte definireafluxurilor de fonduri de către *! DN şi AA1 DF. Astfel, dacă prin *! DN se defineau fluxurile

de fonduri ca fiind fluxurile de resurse ce intră sau ies din contabilitatea întreprinderii, prinAA1 lF acestea se defineau ca fiind suma disponibilităţilor şi ec"ivalentelor de disponibilităţi.3n lG2 #onsiliul de 0evizuire a 1tandardelor #ontabile %Accounting 1tandards 0evie@

oard& aprobă AA1 lF ca A10 l>>9, prin care 1ituaţia surselor şi necesarul de fonduri erainclus în lista raportărilor financiare primare. În acelaşi an se emite E#/osu!" D!at ?8 ;ED?8= care p'nă în D88D, c'nd se emite AA1 FIJA10 D>FN, a dus la controverse considerabile.Astfel, prin *! :9 se recomanda ca fluxurile de trezorerie din exploatare să se calculezeastfel3

(rofit din exploatare înainte de impozitare5 Amortizări5 #"eltuieli înregistrate în avans pe termen lung

K onduri din exploatare înainte de impozitare5 #reşterea creditulVui furnizor 5 1ume obţinute din deţinerile de active pe termen lung

18



- #reşterea debitorilor - #reşterea stocurilor - (lăţi în contul c"etuielilor realizate în avansK Flu#u!i %" t!"o!"!i" %" "#/loata!"În martie D88D, prin Australian Accounting 1tandard AA1 FIJA10 D>FN se cerea

înlocuirea de către întreprinderi a tabloului de fonduri cu tabloul fluxurilor de trezorerie pentruexerciţiul următor. #onform AA1 FI, o&i"cti4ul ta&loului lu#u!ilo! %" t!"o!"!i" constă în a prezenta utilizatorilor informaţii relevante despre intrările şi ieşirile de fluxuri de trezoreriedintr-o entitate pe perioada de raportare. Astfel, informaţiile prevăzute printr-un tablou alfluxurilor de trezorerie corelate cu alte informaţii din celelalte situaţii financiare pot a$uta înevaluarea capabilităţii unei entităţi cu referire la3

D. a genera fluxuri de trezorerie în viitor6F. acoperirea obligaţiilor financiare, inclusiv serviciul datoriei şi plata dividendelor6:. plasarea fondurilor în scopul şiJsau natura activităţilor sale6C. obţinerea de finanţări exterioare c'nd este necesar.

Noua Z""lan%'1ocietatea #ontabililor din oua Beelandă a recomandat cu insistenţă utilizarea$ituaţi"i %" inanţa!"2 pentru ca din D898, prin 1tatement of 1tandard Accounting (ractice%11A(& D>, aceasta să fie numită $ituaţia Mo%iic'!ilo! *n 0oiţia Financia!' %1tatement of #"anges in inancial (osition - 1#(&. !in D88F, în oua Beelandă se solicită întocmireaTabloului fluxurilor de trezorerie, an în care are loc şi înlocuirea 11A( D> cu inancial0eporting 1tandards %01& D>.

#onform 01 D>, o&i"cti4ul Ta&loului lu#u!ilo! %" t!"o!"!i" constă în a prezentainformaţii despre activităţile de exploatare, de finanţare şi de investiţii şi efectele acestor activităţi asupra lic"idităţilor. Astfel, informaţia din Tabloul fluxurilor de trezorerie utilizată încorelaţie cu alte informaţii din celelalte raportări financiare trebuie să permită utilizatorilor de

informaţii financiare următoarele3a. *stimarea capabilitatea entităţii economice de a genera viitoare fluxuri detrezorerie pozitive6

b. *valuarea capacităţii întreprinderii să-şi onoreze obligaţiile, să plăteascădividendele şi să-şi evalueze necesarul de finanţări externe6

c. (osibilitatea comparării excedentului net reportat pe bază de anga$amentecu fluxurile de trezorerie generate de activitatea de exploatare6

d. #onstruirea de rate semnificative prin care să se compare capabilitatea de a generalic"idităţi, în special pentru activitatea de exploatare. Astfel, cele mai utilizate rate sunt3 rata deacoperire a dobânzii sau dividendelor de către fluxurile de trezorerie din activitatea deexploatare, rata acoperirii datoriilor curente sau a datoriilor pe termen lung de către fluxurile

de trezorerie din activitatea de exploatare, rata clienţilor încasaţi la cifra de afaceri şi rata deacoperire a fluxului de trezorerie din exploatare cu excedentul net.

19

Analiza Fluxurilor Financiare

Documents

Transcript of Analiza Fluxurilor Financiare