Analiza Financiara Si a Rentabilitatii BRD-1-1

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

MASTER “ FINANŢE CORPORATIVE ŞI BĂNCI”

ANALIZA FINANCIARĂ ȘI RENTABILITATEA BĂNCII BRD

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:CONF. UNIV. DR. GEORGESCU CRISTINA

MASTERANZI :

RUMBEŢ NICOLETA RAMONA

STOICA DIANA-IULIA

MOISE GEORGE-IULIAN

STEFAN EUGEN LUCIAN

CONSTANŢA 2015

CUPRINS

Introducere…………………….………………………………………………….……..2

1. Aspecte generale privind BRD…………………….............…….………….3

2. Poziţia pe piaţă a bănci...................................................................................4

3. Structura activelor bilanţiere...........................................................................6

4. Evoluţia activelor bilanţiere...................................................................,........7

5. Structura pasivelor bilanţiere....................................................................,....12

6. Analiza contului de profit și pierdere.......................................................................15

7. Indicatori de profitabilitate.......................................................................................19

Concluzii..........................................................................................................................22

Bibliografie......................................................................................................................23

1

INTRODUCERE

Sistemul bancar este ansamblul instituţiilor, relațiilor financiar-bancare, normelor,

infrastructurilor, tehnicilor ce interacționează în mod complex, cu scopul de a mobiliza sub

formă de depozite și de a distribui, sub formă de credite, fonduri financiare, precum și de a oferi

facilități, inclusiv sisteme de plăți, pentru diverși agenți economici, financiari sau nefinanciari,

inclusiv persoane fizice. Sistemul bancar este o componentă a sistemului financiar al unei țări.

Sistemele bancare stabile sunt capabile să ofere informaţii credibile tuturor participanţilor

pe piaţa financiară, fiind preocupate şi de optimizarea performanţelor bancare.Instituţiile bancare

deţin un rol important în cadrul sectorului financiar, în bună funcţionare a unităţilor economice şi

a economiei în ansamblu, astfel că de-a lungul timpului aconstituit o preocupare permanentă

crearea unui sistem bancar funcţional, capabil să ofere o gamă largă de produse şi servicii, care

să satisfacă exigenţele tuturor potenţialilor clienţi, de la apariţia primelor manifestări bancare

până în prezent.

Băncile comerciale desfăşoară operaţiuni specifice instituţiilor de credit, concentrându-şi

activitatea pe atragerea de resurse sub forma depozitelor şi acordarea de credite.Managementul

activelor şi al datoriilor cuprinde planificarea strategicǎ şi procese de implementare şi control

care afectează volumul, diversitatea, scadenţa ratelor dobânzii, calitatea şi lichiditatea activelor şi

exigibilitatea datoriilor unei bănci. Obiectivul de maximizare a valorii unei bănci este atins prin

obţinerea combinaţiei şi a unui nivel optim între active, pasive şi risc ceea ce determină volumul

operaţiunilor bancare. Deciziile de management bancar se bazeazǎ pe analiza structurii

bilanţului.

2

1. ASPECTE GENERALE PRIVIND BRD

Societatea Natională de Credit Industrial, strămoşul BRD-Groupe Société Générale, a fost

creată în 1923 ca institutie publică, statul deţinând 20% din capitalul social, Banca Natională a

României 30%, restul fiind deţinut de particulari, printre care şi un grup de foşti directori ai

Marmorosch, Blank & Co., prima bancă modernă din România. Misiunea acestei noi instituţii

era finanţarea primelor etape ale dezvoltării sectorului industrial din România.

După Al Doilea Razboi Mondial, conform Legii Naţionalizării din iunie 1948, Societatea

Natională de Credit Industrial a fost naţionalizată, devenind Banca de Credit pentru Investiţii. În

1958, după reorganizarea sistemului financiar, Banca de Credit pentru Investiţii a obţinut

monopolul în România pentru finanţarea pe termen mediu si lung a tuturor sectoarelor

industriale, cu excepţia agriculturii şi industriei alimentare. Ea a primit un nou nume, devenind

Banca de Investiţii. În această perioadă, cea mai mare parte a finanţărilor acordate de Banca

Mondială au fost derulate prin Banca de Investiţii.

În 1990, monopolul de care beneficiau băncile specializate în domeniul lor de activitate a

luat sfârşit. Banca Romană pentru Dezvoltare s-a constituit ca bancă comercială şi a preluat

activele şi pasivele Băncii de Investiţii. Băncii i s-a acordat o autorizaţie de funcţionare generală.

În decembrie 1998 s-a semnat un acord între Société Générale şi Fondul Proprietăţii de

Stat (autoritatea care gestiona participaţiile statului), prin care Société Générale a subscris o

majorare de capital de 20% şi a cumpărat un pachet de acţiuni care i-a permis sa devină

proprietară a 51% din capitalul majorat al BRD.

În 2001, BRD a fost listată la Bursa de Valori Bucureşti, în prima categorie, devenind

rapid una dintre cele mai tranzacţionate societăţi. În anul 2003, Banca Romană pentru Dezvoltare

a devenit BRD – Groupe Société Générale în urma unei campanii de rebranding. În 2004,

Société Générale a cumpărat pachetul rezidual de acţiuni deţinut de statul roman în capitalul

BRD.

La 31 decembrie 2013, Grupul avea 883 agenţii, care asigură distribuţia produselor sale

pe întreg teritoriul tării.

În 2013, BRD a continuat sa detina o baza solidă de clienţi, în ciuda unei tendinţe de

scădere a numărului de clienţi activi. Banca s-a concentrat pe îmbunataţirea ofertei sale digitale,

având ambiţia de a o transforma în referinţa a pieţei.

3

Lansarea noii aplicatii de mobile banking a fost un succes, produsul fiind subscris de

peste 30 000 de clienţi în mai puţin de două luni, generând o creştere de 15% a numărului

utilizatorilor de mobile banking la nivel naţional.

Gradul de echipare (numar de produse/client) s-a îmbunătăţit comparativ cu 2012, atât

pentru clienţii persoane fizice, cât şi pentru companii, în primul rând datorită soluţiilor de banca

la distanţă, dar şi conturilor de economii şi creditelor imobiliare.

2. POZIŢIA PE PIAŢĂ A BĂNCII

Cele mai mari zece bănci cumulau la sfârşitul lunii decembrie a anului trecut 78% din

activele sistemului bancar, în creştere cu două puncte procentuale faţă de 2012, în condiţiile în

care numai trei jucători mari au reuşit să câştige cotă de piaţă.

Tabel 1. Cota de piaţă a principalelor bănci (%)

Sursa:Prelucrare proprie după datele disponibile la http://www.zf.ro/zf-24/topul-celor-mai-mari-20-de-

banci-dupa-active-castigatorii-si-perdantii-celor-cinci-ani-de-criza-12136008

Liga băncilor mari, cu cote de piaţă de peste 5%, controlează aproape 67% dintr-o piaţă

cu active nete de 362 mld. lei (circa 81 mld. euro), criza din ultimii ani accentuând gradul de

concentrare al sistemului bancar.

4

În anul 2013, schimbările erau relativ mici printre primii zece jucători din piaţă, luând în

calcul activele totale nete: BCR şi BRD rămân cei mai mari jucători în funcţie de cota de piaţă cu

o scădere mică pentru ambele bănci faţă de cota de piaţă din 2012.



În clasamentul realizat după volumul activelor de la finele anului 2013, BRD a ocupat

poziţia a doua, cu o cotă de piaţă de 13,0%.

Banca Transilvania, s-a menţinut pentru al treilea an la rând pe poziţia a treia în

clasamentul activelor bilanţiere din sistem, înaintea băncii UniCredit; CEC Bank a reusit sa

prindă top 5 devastând Raiffeisen Bank, iar ING Bank şi Alpha Bank au urcat până pe locul 7,

respectiv 8 în timp ce Volksbank şi Bancpost au continuat să alunece.

5



În anul 2013 BRD a atins pragul de 13%, în cei patru ani de criză pierzând circa un punct

procentual la nivelul cotei de piaţă după cum reiese din graficul 2. În anul 2010, BRD controla

13,9% din activele sistemului bancar, fiind depăşită doar de BCR, cu 19,8%. Iniţial 2013 ar fi

trebuit să fie anul stopării procesului de erodare din 2010 – 2011 şi al adoptării unei atitudini mai

ofensive pe piaţă, însă situaţia s-a complicat în mod neaşteptat, banca încheind anul precedent

cu pierderi de 362 milioane lei după ce în primii ani de criză fusese cea mai profitabilă.

3. STRUCTURA ACTIVELOR BILANŢIERE ALE BRD

Activul bilanţier este alcătuit din: creanţe asupra clientelei; casa, disponibilităţi la Banca

Centrală; titluri şi imobilizări financiare; imobilizări corporale şi necorporale; creanţe asupra

instituţiilor de credit şi alte active.

6

Tabel 2. Activul bilanţier (mil.lei)

Active 2010 2011 2012 2013

Creanţe asupra clienţilor 31.893 31.555 31.478 27.764

Casa, disponibilităţi la Banca Centrală 10.040 9.040 9.383 9.779

Titluri şi imobilizări financiare 4.125 5.194 5.085 7.412

Imobilizări corporale şi necorporale 1.290 1.286 1.193 1.090

Creanţe asupra instituţiilor de credit 622 995 368 687

Alte active 318 317 417 347

Active totale 48.288 48.751 47.924 47.079

Sursa:Prelucrare proprie pe baza datelor existente in rapoartele financiare ale BRD, disponibile la

www.brd.ro

În perioada 2010-2013 activele totale au scăzut. Astfel, analizând tabelul 2, se poate

observa o scădere a activelor totale de la valoarea de 48288 milioane lei cât reprezenta în anul

2010 la 47079 milioane lei în anul 2013.

4. EVOLUŢIA ACTIVELOR BILANŢIERE

Structura activelor unei bănci este o reflecţie a orientării de afaceri, a mediului de piaţă şi

a politicii adoptate.

Creanţele asupra clientelei reprezintă ansamblul creanţelor, inclusiv cele aferente

operaţiunilor de factoring deţinute asupra clienţilor, indiferent de destinaţiile lor actuale

Creanţele asupra clientelei reprezintă cea mai importantă parte a activului bilanţier.

În perioada 2010-2013 creditele şi avansurile acordate clientelei au scăzut. Astfel,

urmărind graficul 3., se poate observa o diminuare a creanţelor asupra clientelei de la valoarea de

31893 milioane lei cât reprezenta în anul 2010 la 27764 milioane lei în anul 2013. La sfârşitul

anului 2013, creanţele asupra clientelei au scăzut faţă de anul 2012 cu 3174 milioane lei şi cu

3791 milioane lei faţă de anul 2011.

7

http://www.brd.ro/


www.brd.ro

Soldul creditelor nete în anul 2013 şi-a continuat declinul, atât din cauza activităţii de

creditare în scădere, cât şi datorită întăriri semnificative a acoperirii cu provizioane a creditelor

neperformante.

Casa şi disponibilităţile la Banca Centrală este o poziţie de activ cu lichiditate foarte

mare. Componenta cea mai importantă a acestui element o reprezintă rezervele minime

obligatorii păstrate la Banca Naţională a României.

Banca Naţională a României impune băncilor menţinerea unor rezerve calculate în

conformitate cu reglementări specifice („rezerva minimă obligatorie”), ca un procent din total

depozite, alte fonduri împrumutate şi sume în tranzit.

Casa include numerarul aflat în casieria BRD (bancnote şi monede româneşti şi străine

care au curs legal, inclusiv cele din bancomate).

Din graficul de mai jos se poate observa o scădere în 2010 faţă de 2011 cu 636 milioane

lei respectiv o creştere cu 396 milioane lei în 2012 faţă de 2013. Disponibilităţile la Banca

Centrală se situau la nivelul de 9779 milioane lei la 31 decembrie 2013.

8

http://www.brd.ro/


www.brd.ro

Cele mai lichide active ale băncii,- disponibilităţile, conturile curente la Banca Centrală şi

creditele şi avansurile către instituţii de credit, au crescut în cursul anului 2013 cu aproximativ

4%, şi au continuat să reprezinte aproximativ 21% din totalul activelor. Componenta cea mai

importantă aacestui element o reprezintă rezervele minime obligatorii păstrate la Banca

Naţională a României(6,924 milioane lei la 31 decembrie 2013, respectiv 6,300 milioane lei la

31 decembrie 2012).

Titlurile şi imobilizările financiare reprezintă, în special titluri de stat emise de Guvernul

României şi care sunt contabilizate ca disponibile pentru vânzare şi instrumente de

tranzacţionare. Acestea reprezintă în jur de 15% din total active şi, în comparaţie cu 2012 au

înregistrat o creştere cu 47%.

9

http://www.brd.ro/


www.brd.ro

Creşterea semnificativă a acestor elemente de activ este determinată de majorarea

portofoliului titlurilor de stat, având valoarea de 7412 milioane lei la data de 31 decembrie 2013,

faţă de 4125 milioane lei la finele anului 2010. În anul 2011, titlurile şi imobilizările financiare

au înregistrat o creştere de 1069 milioane lei fată de anul 2010.

Imobilizările corporale şi necorporale reprezintă 1290 milioane lei în anul 2010, partea

cea mai importantă fiind terenurile şi clădirile (mai mult de 70%). Majoritatea clădirilor sunt

construite sau modernizate recent şi sunt situate pe întreg teritoriul ţării, în majoritatea oraşelor.

10

http://www.brd.ro/


www.brd.ro

La sfârşitul anului 2013, imobilizările corporale şi necorporale erau în sumă de 1090

milioane lei, în scădere cu 103 milioane lei faţă de anul 2012 şi cu 200 milioane lei faţă de finele

anului 2010.

Imobilizările corporale si necorporale reprezintă circa 2,5% din total active, atât la nivelul

Băncii, cat si la nivelul Grupului, partea cea mai importanta fiind terenurile şi clădirile (în jur de

70%). Majoritatea clădirilor sunt construite recent sau modernizate şi sunt situate pe întreg

teritoriul tării.

Investiţiile de capital realizate în 2013 au reprezentat aproximativ 65,7 milioane RON

pentru Bancă, respectiv 66,8 milioane RON pentru Grup, principala componentă fiind investitiile

în zona IT. Nu s-a capitalizat nicio cheltuială de cercetare-dezvoltare.

Creanţele asupra instituţiilor de credit reprezintă plasamente ale BRD în conturi curente

şi depozite la alte bănci precum si credite acordate instituţiilor de credit .

11

http://www.brd.ro/


www.brd.ro

La sfârşitul anului 2011, creditele şi avansurile acordate instituţiilor de credit erau în

sumă de 995 milioane lei, în creştere cu 373 milioane lei faţă de anul 2010 şi în scădere cu 627

milioane lei faţă de finele anului 2012. În anul 2013, creanţele asupra instituţiilor de credit au

înregistrat o creştere de 319 milioane lei faţă de anul 2012.

5. STRUCTURA PASIVELOR BILANŢIERE

Analiza datoriilor unei instituţii financiar – bancare este un element important în analiza

riscului.

Activitatea unei băncii începe întotdeauna cu atragerea de resurse, regăsite în partea de

pasiv a bilanţului.Tipurile de datorii existente în bilanţul unei bănci sunt aproape universale.

Structura de finanţare a unei bănci are un impact direct asupra costului operaţiunii, prin urmare,

determină potenţialul de profit al băncii şi nivelul de risc al acestuia. Structura datoriilor reflectă,

de asemenea, politicile specifice de management al activelor, datoriilor şi riscului.

Pasivul bilanţier este alcătuit din: datorii privind clientela, datorii privind instituţiile de

credit, capitaluri proprii şi alte pasive.

12

http://www.brd.ro/

Tabel 3. Pasivul bilanţier (mil.lei)

Pasive 2010 2011 2012 2013

Datorii privind clientela 30101 30303 31892 36146

Datorii privind instituţiile de credit 11310 11936 9899 5187

Capitaluri proprii 5577 5890 5524 5161

Alte pasive 1300 622 609 586

Total pasive 48288 48751 47924 47079


www.brd.ro

În perioada 2010 – 2013 pasivul bilanţier a scăzut de la valoarea de 48288 milioane lei

cât reprezenta în anul 2010 la 47079 milioane lei în anul 2012.

La sfârşitul anului 2011, totalul datoriilor şi a capitalurilor proprii era în sumă de 48751

milioane lei, în creştere cu 463 milioane lei faţă de anul 2010 şi cu 827 milioane lei faţă de finele

anului 2012.


www.brd.ro

13

http://www.brd.ro/

http://www.brd.ro/

Ponderea în total obligaţii a depozitelor clienţilor a crescut de la 86,2% la finalul anului

2013 de la 73,5% în 2012, conducând astfel la un grad sporit de autonomie financiară.

Grafic 9. Datorii privind instituţiile de credit (mil.Lei)


www.brd.ro

Sumele datorate institutiilor de credit cuprind, în principal,împrumuturi primite de la

societatea mamă (inclusiv împrumuturi subordonate) şi de la Instituţiile Financiare Internaţionale

şi reprezintă 12,4% din totalul pasivelor Băncii, respectiv 13,8% din cele ale Grupului, ponderea

acestora diminuându-se în favoarea depozitelor clientelei.

Capitalurile proprii reprezintă pentru o bancă riscul maxim pe care aceasta şi-l poate

asuma în angajarea resurselor sale, aceste resurse constituie garanţia solvabilităţii băncii. Deşi

pentru aceste resurse proprii nu se plăteşte dobândă, utilizarea acestora nu se face fără a suporta

costuri. Aceste costuri sunt reprezentate de dividendele plătite acţionarilor băncii.

Capitalurile proprii ale BRD cuprind: capitalul social subscris, primele de capital,

rezervele, rezervele din reevaluare, rezultatul reportat, rezultatul exerciţiului.

14

http://www.brd.ro/


www.brd.ro

Din cauza rezultatului negativ al anului 2013, capitalurile proprii au scăzut cu 6,3% . Cu

toate astea, rata de adecvare a capitalului a rămas la un nivel confortabil (14,3% în 2013

respectiv 14,0% în 2012)

Capitalurile proprii s-au majorat în anul 2011 cu 313 milioane lei faţă de sfârşitul anului

2010. În anul 2013, capitalurile proprii au înregistrat o scădere de 127 milioane lei faţă de anul

2012.

6. ANALIZA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE

Tabel nr.4 Contul de Profit si Pierdere in perioada 2010 - 2013

Indicatori (mil lei)Anii

2010 2011 2012 2013Venituri din dobanzi 3.535 3.314 3.062 2.574 Cheltuieli cu dobanzi 1.327 1.239 1.206 925 Venituri nete din dobanzi 2.208 2.075 1.856 1.649 Venituri nete din comisioane 778 753 773 738 Venituri operationale 3.412 3.100 2.913 2.712 Cheltuieli operationale 1.376 1.383 1.354 1.278 Profitul brut 1.205 517 -378 -649 Profitul net 996 469 -331 -386Sursa:Prelucrare proprie pe baza datelor existente in rapoartele financiare ale BRD, disponibile la

www.brd.ro

15

http://www.brd.ro/

http://www.brd.ro/

După cum se poate observa în tabelul nr.4, structura contului de profit și pierdere a

cunoscut în decursul anilor modificări semnificative, înregistrând astfel un curs descendent în

ceea ce privește înregistrarea profitului, lucru datorat scăderilor de venituri din dobânzi în

aceasta perioadă.

Dacă în anul 2010 s-au înregistrat cele mai mari venituri din dobânzi, în anul 2011

acestea au fost cu 133 mil Lei mai puține, respectiv un declin de 6%. Continuând același ritm

descrescător, în anul 2012, veniturile din dobânzi au fost mai mici cu 219 mil Lei, cu 10,56%

mai puțin față de 2011, urmând ca în anul 2013 veniturile din dobânzi să scadă cu 207 mil Lei

comparativ cu 2012, respectiv cu 11,6%.


www.brd.ro

16

http://www.brd.ro/

În ceea ce privește veniturile din comisioane, în anul 2011 acestea s-au diminuat 25 mil

Lei, adică cu 3,2% față de anul 2010. În anul 2012 acestea au crescut cu 20 mil Lei, adică 2,7%

raportat la 2011, ca apoi, în 2013 acestea să scadă din nou, cu 35 mil Lei comparativ cu 2012,

adică 5,7%.


www.brd.ro

Din punct de vedere a Veniturilor operaționale acestea s-au micșorat cu 312 mil Lei,

respectiv 9% în anul 2011, comparativ cu 2010, urmând ca în anul următor să continue același

ritm descrescător, veniturile scăzând cu 187 mil Lei, adică 6%, față de anul 2011, ca apoi în anul

2013, să atingă cea mai mică valoare din perioada analizată, diminuându-se cu 201 mil Lei, adică

7%.

În ceea ce privește Cheltuielile operaționale, evoluția acestora a fost fluctuantă, în sensul

în care în anul 2011, acestea au crescut cu 7 mil Lei, adică 0,5% față de 2010, scăzând apoi în

anul 2012 cu 29 mil Lei, adică 2,1%, iar in anul 2013, să înregistreze iar o diminuare de 76 mil

Lei, respectiv 5,6%.

17

http://www.brd.ro/

Grafic 12. Venituri și cheltuieli operaționale


www.brd.ro

Evoluția profitului în perioada 2010 – 2013 a fost una descrescătoare, banca astfel

ajungând în pierdere în ultimii doi ani analizați. Cu toate că în anul 2010 s-a înregistrat cel mai

mare profit, în 2011 acesta s-a diminuat cu mai mult de jumătate, respectiv 53%, adică cu

526.960 mii Lei. Anul 2012 a marcat o pierdere masivă a băncii, înregistrându-se un declin de

800.553 mii Lei față de anul 2011, ducând astfel banca în pierdere, iar in anul 2013, a urmat

acelasi ritm descendent, banca înregistrând pierderi cu 54.600 mii Lei mai mari.


www.brd.ro

18

http://www.brd.ro/

http://www.brd.ro/

7. INDICATORI DE PROFITABILITATE

Rata de utilizare a activelor:

Indicatorul reflectă capacitatea bancilor de a genera venit, capacitate strâns legată de

structura activelor bancare şi de randamentele obţinute în urma plasamentelor efectuate.

Grafic 14. Rata de utilizare a activelor


www.brd.ro

În ceea ce privește rata de utilizare a activelor, după cum se poate observa în graficul nr.

acestea au urmat un trend descendent în perioada analizată. În anul 2011, aceasta a scăzut cu 0,7

puncte procentuale față de anul 2010, iar în anul 2012, cu 0,28 puncte procentuale, apoi în anul

2013 cu 0,32 puncte procentuale.

Rentabilitatea economică:

Exprimă profitul net adus de o unitate monetară de activ, oferind informaţii cu privire la

eficienţa cu care sunt administrate activele bancare. Altfel spus, ROA reflectă capacitatea

19

http://www.brd.ro/

conducerii băncii de a utiliza resursele financiare proprii şi împrumutate în scopul obţinerii de

profit. O valoare superioară a indicatorului poate sugera obţinerea unor rezultate financiare

satisfacatoare, dar totodată, poate fi rezultatul asumării unor riscuri excesive.

Din punct de vedere a rentabilității economice, aceasta a scăzut cu un punct procentual în

2011, comparativ cu 2010, iar apoi, în anul 2012 diferența a fost de 0,37 puncte procentuale,

urmând apoi în anul 2013 să scadă cu 0,13 puncte procentuale.

Grafic 15. Rentabilitatea economică și financiară


www.brd.ro

Rentabilitatea financiară:

Acest indicator reflectă profitul net generat de o unitate monetară de capital, fiind cea mai

semnificativă expresie a profitului bancar din perspectiva acţionarilor (fiind denunmit şi

„rentabilitatea acţionarilor”).

Indicatorul rentabilității financiare s-a diminuat cu 9,9 puncte procentuale în 2011, față de 2010,

în timp ce în anul 2012 cu diferența a fost de 13,96 puncte procentuale, ajungând ca în anul

2013, să scadă cu 1,15 puncte procentuale.

20

http://www.brd.ro/

Rata profitului (Net margin):

Arată ce procent din veniturile totale se transformă în profit pentru instituţia de credit. Cu

cat valoarea indicatorului este mai mare, cu atât banca este mai profitabilă.

În 2011, declinul acestui indicator a fost de 14,07 puncte procentuale, comparativ cu anul

2010, urmându-și același ritm descendent și în 2012, când diferenta a fost semnificativă, scăzând

cu 26,49 puncte procentuale, în timp ce, în anul 2013, diferența a fost de doar 2,87 puncte

procentuale în minus.


www.brd.ro

21

http://www.brd.ro/

CONCLUZII

Alcătuirea bilanţului unei bănci este unul din factorii cheie care determină nivelul de risc

cu care se confruntă acea instituţie. Modificarea componentelor esenţiale ale bilanţului îi poate

atenţiona pe specialişti cu privire la tendinţele negative ale relaţiilor dintre creşterea activelor şi

capacitatea de reţinere a capitalului.

Anul 2013 a reprezentat un punct de cotitură pentru revenire, BRD dovedind o structură

financiară solidă, în ciuda unui rezultat contabil afectat de consolidarea acoperirii creditelor

neperformante cu provizioane.

Banca şi-a reafirmat soliditatea sa financiară şi comercială, cu o eficienţă operaţională

crescută, o structură îmbunătăţită a bilanţului şi o adecvare confortabilă a capitalului.

În ceea ce priveşte activitatea bancară BRD, depozitele au înregistrat o creştere dinamică

(+8% anual), gospodîriile populaţiei păstrându-şi un apetit ridicat pentru economisire, într-un

mediu economic nesigur, în timp ce depozitele companiilor au accelarat puternic în ultimul

trimestru din 2013.

Activele totale ale sistemului bancar s-au situat la un nivel de 362 milioane RON la

sfârşitul anului 2013, în scădere cu 1% fată de anul precedent.

Structura bilanţului constituie elementul central al managementului activelor şi datoriilor.

Este important să se monitorizeze creşterea elementelor care generează profit, a celor care nu

generează profit precum şi a celor extrabilanţiere.

Activul bilanţier este alcătuit din: creanţe asupra clientelei; casa, disponibilităţi la Banca

Centrală; titluri şi imobilizări financiare; imobilizări corporale şi necorporale; creanţe asupra

instituţiilor de credit şi alte active. Pasivul bilanţier este alcătuit din: datorii privind clientela,

datorii privind instituţiile de credit, capitaluri proprii şi alte pasive.`

Structura contului de profit și pierdere s-a modificat considerabil în perioada analizată,

ajungând astfel ca în anul 2013, Banca să înregistreze o pierdere de 386 milioane lei. Acest lucru

poate fi datorat faptului că în același an, veniturile din dobânzi, respectiv cele generate din

activitatea de creditare, au suferit și ele o depreciere înregistrând cea mai mică valoare.

Din această cauză, indicatorii principali, precum rentabilitatea economică, rentabilitatea

financiară, dar și rata profitului, au suferit un declin punând banca în pericol de a-și pierde

poziția pe piață, dar și potențialii clienți și/sau investitori.

22

BIBLIOGRAFIE

Cărţi

1. Dedu Vasile – Gestiune şi audit bancar, Editura Economică, Bucureşti, 2003

2. Dobre Elena – Caiet de Studiu Individual pentru Gestiune Bancară

3. Munteanu Irena – Monedă şi operaţiunile instituţiilor de credit, noţiuni teoretice şi studii

de caz, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2008

4. Negrea Al., Munteanu I. – Monedă şi credit, Editura Muntenia, Constanţa, 2004

Pagini WEB

5. https://www.brd.ro/

6. http://www.bancherul.ro/

7. http://www.businesscover.ro/

8. http://www.gandul.info/

9. www.money.ro

10. http://www.zf.ro/

23

Analiza Financiara Si a Rentabilitatii BRD-1-1

Documents

Transcript of Analiza Financiara Si a Rentabilitatii BRD-1-1