Analiza comparativa a politicei externe o unei Republicii si Monarhii Constitutionale.doc

7/30/2019 Analiza comparativa a politicei externe o unei Republicii si Monarhii Constitutionale.doc

1/5


2/5

Nicolaev Cristina, gr204 Relatii Internationale

Un loc important in relatiile externe cu alte state il ocupa Seful Guvernului.

Seful Guvernului: are urmatoarele atributii:

Preprezentantii altor state si guverne;

Duce negocieri cu alte state;

Are dreptul sa incheie sis a semneze acorduri si conventii sis a participle la conferinte

international.

Ministerul si Ministru Afacerilor Externe: Ministrul Afacerilor Externe (Secretarul de Stat,

Secretarul de Stat pentru Afacerile Externe, Ministrul de Stat, Ministrul de Stat i al Afacerilor

Externe, Cancelar de Stat, etc.) este responsabilul din guvern pentru relaiile cu alte state i

organizaii internaionale. Funcia executiv a ministrului este de a promova politica extern a

guvernului su i de a administra relaiile internaionale ale acestuia. Aceast funcie ministrul oindeplinete cu ajutorul personalului permanent din minister i din misiunile diplomatice din

strintate.

Ministrul are ca de obicei un adjunct (Viceministru, Vicesecretar de Stat sau Vicecancelar) i ciiva

adjunci ai viceministrului. Funciile adjuncilor sunt repartizate conform prioritilor politicii externe

ins, de regul, unul din adjunci este responsabil pentru problemele politice i economice, iar alt

adjunct este responsabil pentru problemele de administrare.

Aparatul central al ministerelor afacerilor externe este divizat in departamente, direcii, secii,grupe.Grupul de consilieri i ajutori ai ministrului este, de obicei, grupul principal de dirijare

operativ a ministerului i este subdivizat in subgrupul operativ-teritorial, care dirijeaz cu

departamentele i subdepartamentele respective i subgrupul funcional, care dirijeaz cu

departamentele funcionale.

Departamentele sunt divizate in departamente operativ-teritoriale, departamente funcionale i

departamente administrativ-tehnice.

Departamentul politic, de obicei este divizat in subdepartamente i secii regionale (Europa,

America de Nord, America Latin, Asia, Africa, Rsritul Apropiat, Australia i Oceania, etc.) i


3/5


in subdepartamente i secii funcionale (Analiz i prognoz, Informaie operativ, etc.).

Departamentul O.N.U., de obicei se divizeaz in subdepartamente i secii specializate (Adunarea

General, Consiliul de Securitate, Instituiile Specializate, etc.).

Departamentul organizaii internaionale, de obicei se divizeaz n subdepartamente i secii

specializate (Organizaii interguvernamentale, Organizaii nonguvernamentale, Organizaii

regionale.).

Departamentul tratate internaionale, de obicei este divizat n subdepartamente i secii specializate

(Drept internaional, Tratate bilaterale, Convenii multilaterale, Acorduri interguvernamentale, etc.).

Departamentul juridic, de obicei este divizat in secii specializate (Drept intern, Drept privat,

Asisten legal, etc.).

Departamentul protocol, in unele state este divizat in secii specializate (Protocol i ceremonial,

Ceremonii oficiale, Privilegii i imuniti, etc.).

Departamentul relaii economice i comer, de obicei este divizat n subdepartamente i secii

specializate i operativ-teritoriale (Relaii economice externe, Comer exterior, Uniunea European).

Departamentul de pres i informaii, de obicei este divizat in secii specializate (Acreditare,

Mass-media, etc.).

Departamentul relaii consulare, de obicei este divizat in subdepartamente i secii specializate

(Drept consular, Asisten consular, Paapoarte, Vize i Acte civile, etc.).

Departamentul administraie, comunicaie i securitate.

Departamentul finane i contabilitate.

Activitatea Ministerului Afacerilor Externe este strins legat de funciile care ii sint atribuite

prin legislaia intern. Aceste funcii difer de la ar la ar, ins esena lor rmine neschimbat:

promovarea politicii externe a statului.


4/5


Misiunile diplomatice sint reprezentanele permanente ale statelor infiinate prin consimmnt

mutual. Convenia de la Viena privind relaiile diplomatice din 1961 a definit noiunile de misiune i

de personal diplomatic i a determinat funciile misiunilor diplomatice.

In articolul 3 al Conveniei sunt determinate funciile misiunilor diplomatice, care constau in:

a) a reprezenta statul acreditant in statul acreditar;

b) a ocroti in statul acreditar interesele statului acreditant i ale cetenilor si, in limitele

admise de dreptul internaional;

c) a duce tratative cu guvernul statului acreditar;

d) a se informa prin toate mijloacele licite despre condiiile i evoluia evenimentelor din

statul acreditar i a raporta cu privire la aceasta guvernului statului acreditant;

e) a promova relaii de prietenie i a dezvolta relaiile economice, culturale i stiinifice intre

statul acreditant i statul acreditar.

efii misiunilor diplomatice se impart in trei clase:

a) clasa ambasadorilor sau nunilor, care sint acreditai pe ling efii de stat;

b) clasa trimiilor, minitrilor sau internuniilor, care sint acreditai pe ling efii de stat;

c) clasa insrcinailor cu afaceri, care sint acreditai pe ling ministerele afacerilor externe.

Intr-un stat cu o farma de guvernare a Monarhica Constotutionale activitatea diplomatica a organilor statale

difera de activitatea diplomatic a organilor statale dintr-o Republica Parlamentara. n statele cu regim

monarhic constituional, eful statului este monarhul, care deine de regul puteri limitate de catre parlamentiar cursul politicei externe este stabilit de catre Guvern prin Primul-Ministru. Ca structur, sistemul este

foarte asemntor cu cel al Republicii Parlamentare, diferenele fiind legate de eful statului i modalitatea

de alegere al acestuia. Ca si intr-o Republica Parlamentara Principalele atributii a Seful Statului

Monarhului pe planul relatiilor internationale, constau in: dreptul de a stabili si intretine relatii intre statul in

fruntea caruia se afla si alte state, de a acredita si rechema ambasadorii tarii sale, de a primi scrisori de

acreditare si de rechemare a sefilor misiunilor diplomatice ai statelor straine, de a emite depline puteri pentru

incheierea celor mai importante acorduri si tratate internationale, precum si dreptul de a declara razboi sau

starea de razboi si de a incheia pace. La fel ca si intr-o Republica Parlamentara intr-o Monarhie

Constitutionala, Parlamentul si Guvernul are un rol important in politica externa a statului: rezolvarea

diferitor conflicte; ducerea tratativelor,negocierilor cu alte state; confirmarea ambasadorilor trimisi in tarile

straine. In ambele forme de guvernamint functiilr ministerului de externe este asemanator fiind specificate in


5/5


Convenia de la Viena privind relaiile diplomatice din 1961.Deosebirea cea mai esentiala intre monarhie si

republica consta in aceea ca intr-un stat monarchic, monarhul are un rol esential in luarea decizilor a

politicei externe.

Analiza comparativa a politicei externe o unei Republicii si Monarhii Constitutionale.doc

Documents

Transcript of Analiza comparativa a politicei externe o unei Republicii si Monarhii Constitutionale.doc