Шки™. iflsfliirtnţim i TiposriStpiaţa mar» Kf. 80.

S'JElBOitf ES Sdî^imese. — МмишижДО* на -m v«teleneft

ШаеЯАТЕ se pnaieao la Adml- *S«tpsţ!une în Braşov fi la ot* mâtdrele Birouri de aiwneliirî:

tu Yiena: M. Duktt, Etinrieh. Sehalek, ăudolf Meu*, Â. OţiptUu Sfoohfolger; Anton Opţxiik, J. Dannebcr, In Budapefta: Л. T. ihldbtrgtrg, MtktUin Bemat; In Buouxesoi: Ăgence Havat, 8co» eu ia it de Вэшааше; In Ham* bozi,: Karoiyt & LUbmann.

Prsţul ln«erţlun!lnr: o sexiă jarmond pe 9 ooldnă в er> şi 80or. timbra pentru o publi­care. Publicări mai deee daţ>& tarifă şi învoială.

Seoiame pe pagina a B-a o xeriâ 10 ох. вёи 90 bani.

-A - T J Xd 3L|2£L

„ M a “ iese ta Il-care ii.Abonamte pentru Anstro-Uusaria:Pe un an 12 fl., pe şâse ioni

6 fl., pe trei luni 3 fl. N-rii de Dumlnsoâ 2 fl. pe an.

Psm România si străinătate:Pe im an 40 franol, pe ş6se lnnl 20 fr., pe trei ioni (0 fr. N*rii de Duminecă 8 franc!.

Se prenumără la tóté oficiere portaié din Intru şi din atară

si la dd. colectori.iNuMul wtn BrasoT

administraţiunea, piaţa mare, târgul Inului №. 30 etagiu I . : pe un an 10 fl., pe şese luni 6 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusul In casă: Pe un an 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni S fl. Un esemplar 5 cr. y. a. séu 15 bani. At&t abonamen­tele cât şi inserţiunile sunt

a se plăti înainte.

Nr. 235. Braşov, Joi 23 Octomvre (4 Noemvre) 1897.

Un interview caracteristic.Publicăm mai jos în traducere

románésca un interview, ce Га avut corespondentul din Pesta (al фаги- lui vienes semi-oficios „BeicJiswehr* , cum фее, wc’un înalt bărbat de stat (contele Gvky.)tt privitor la noua mişcare naţională din România şi la afacerea decorării lui Jeszenszky, cu privire la care, se фее, se vor face interpelări atât în camera din Bu- curescí, cât şi în Camera din Bu­dapesta.

Unii sunt de părere, ca sub marca „G.*ky.a este a se înţelege chiar ministrul nostru de esterne contele Goluchowsky. Acésta n’ar fi cu neputinţă, avend în vedere, că Goluchowsky ţine în mână unele fire în aşa фва cestiune naţională încă de pe timpul, când era amba­sador în Bucurescî, şi ca în genere, întreg tenorul informaţiunilor date de „înaltul bărbat de stat" este în concordanţă cu acea înaltă diplo- maţiă, care stărue şi pretinde, ca guvernele amice, al monarchiei nós- tre şi al statului român vecin, se nu lase a fi stinghirite, în lucrarea lor de consolidare a raporturilor reci* proce, prin nebuniile unor agitator! neastâmperaţl şi a unor „irredentiştitt temerari.

Acordurile acestui limbagiu s’au mai au^it odată, când contele Kal- noky Ie atinse în delegaţiuni faţă cu cestiunearomână. Numai că atunci împrejurările erau mult dilerite de cele de acjî, după visita Regelui Carol la Budapesta.

Or! cine ar fi înse „bărbatul de statu, cu care a convorbit cores- pondentul фаги1ш „Reichswehr“ e învederat din textul reprodus mai jos al acelei convorbiri, că el a grăit din inima lui Jeszenszky şi a stăpânilor sei. După tóté câte s’au petrecut, numai atâta mai lipsea, ca se se constate de un „înalt bărbat de stattf, că Jeszenszky, pe care

Banffy punendu-l în fruntea aşa c[i* sei secţiuni a naţionalităţilor, l’a făcut şeful acelei poliţii secrete, ce a înaugurat’o dela venirea sa la pu­tere faţă cu naţionalităţile nema­ghiare, ar avé merite pentru „inte­resele generale ale românismuluiu.

Este mai mult decât o ironia a sorţii, că într’un cjiar serios ca „Reichswehr44, care mai are şi pre­tenţia de a sprijini causa egalei în­dreptăţiri naţionale, se pdte publica acjî, ca autentică, o astfel de infor- maţiune.

Este ca o bătaie de joc, când se susţine în acea informaţiă, că Jeszenszky trebuia neaperat deco­rat, fiind-că el îşi dedică îngrijirile şi lucrarea s’a afacerilor Românilor din statul ungar.

Noi am cunoscut, şi au cunos­cut de-odată cu noi şi Maghiarii aici alţi birocraţi de alt calibru, cărora un Jeszenszky nu le ajunge nici la degetul cel mic. Am cunos­cut pe eroul absolutismului nemţesc Bach a cărui acţiune birocratică se estindea în prima liniă asupra aia- cerilor Maghiarilor din Ungaria. De ce nu s'a aflat măcar un singur Ma­ghiar, care se fi propus a se adresa acestui birocrat neamţ mulţămirea naţiunei pentru influenţa, îngrijirile sale netăgăduite şi acţiunea sa de­dicată afacerilor maghiare?

Decă e un pasagiu în întreg ra­portul din „Reichswehrft, care se ne facă sé bănuim, că totuşi un bărbat de stat de talia lui Goluchowsky n’a putut se susţină o astfel de absur­ditate ori perfidiă, atunci acesta este pasagiul despre care vorbim.

De altmintrelea trebue se măr­turisim, că celelalte espuneri stau în legătură strînsă logică cu eveni­mentele petrecute, începând dela de­claraţia din Iaşi a ministrului-preşe- dinte român pănă la decorarea lui Jeszenszky.

E trist, că situaţia se presentă aşa, dór trebue sé o luăm cum ea

este în realitate şi nu cum şi-o în- chipuesce fantasia optimistă a celor cu judecată uşora şi superficială.

„Bărbatul de stattf din cestiune trage simplu conclusiunea din pre­misele date şi dâcă acésta ne ustură pe noi, cei ce simţim acum de 14 ani efectele „strînsei împrietinirîw dintre diriguitorii politicei dela Bu­dapesta şi Bucuresci, atunci acésta n’avem decât sé o punem 0răşi pe revaşul vitregimei vremilor, ce ne apasă şi ne vor apésa tot mai tare, pănă ce nu se va deştepta odată în noi consciinţa deplină a valórei nóstre.

Clisa în Austria.Foile vienese de Marţi spun, oă au­

dienţa, oe a avat’o Badeni la împăratul n’a adus nio! o deoisiune. O i să, ministerială na esistă. Totul se învertesoe împrejurul cestiuuii, cum să fiă scâsă la liman legea prlvitâre la provisoriul paotului.

Ministrul-preşedinte br. Banffy, oare a petreout Luni la Viana, n’a oerut au­dienţă la monarohul. Ei a oonferit înainte de ame4î ou oontele Badeni şi ou şeful de secţiune în ministeriul de esterne oontele Seohen.

Se asigură însă, oă în ooosfătnirile amintite s’a stabilit, la ce termin să se în- trunesoă delegaţiunile. Aoeste se vor întruni între 14 şi 16 Noemvre în Viena. Auto­grafele împărătesol privitore la conohema­rea delegaţianilor se vor publica peste câteva cjile.

Ministrul de esterne contele Golu- chovraki, oare petreoe acum la moşia sa în Galiţia, va sosi în 8 1. o. în Viena şi va pleoa în 5 1. o. la Monza. In 10 Noemvre oontele Goluohowski se va înt6roe la Viena.

*Vorbind de şansele luptei, oe s’a în­

cins în jurai proiectului de lege pentru provisoriul pactului, „ Volitiku din Praga scrie:

„Ceea oe va aduce cjiua de Joi, 4 Noemvre, este nesigur. Atâta este însă si­gur, că e o absolută imposibilitate să se

voteze provisoriul pactulai în acâstă si- tuaţiune şi décá se va termin» prima oetire a proieotului de lege, şi acesta se va preda oomisiunei, putem să vedem într’asta, dâoă stânga germană şi-ar părăsi obstruoţiunea la prima oetire, numai o păoălâlă din par­tea aoesteia, oăol pentru a doua cetire sunt deja pregătite oa la vre-o sută de propu­neri de schimbare, oe vor fi făoute de că- tră vorbitorii obstruoţioniştl germani din stânga, şi afară de acésta presidiul va avó de furcă ou oposiţia, luptând pentru tre­cerea la ordinea cailei. Prospectele pentru viitor sunt fórte posomorite şi ouvântul1)crittc'1 e prea slab spre a oaracterisa sta­rea lucrului*.

*

„Hlas Naroda*, vorbind de cele oe au să urmeze în viitórele şedinţe, publică ur­mătorul raport telegrafic din Viena :

„Aiol se aştâptă, oa în şedinţa de Joi séra să se termine prima oetire a proieotu- tului privitor la pact. Este însă neapărat de lipsă, ca toţi deputaţii cehi să ia parte la şedinţă. Contra obstrucţioniştilor se pre- gâtesoe o schimbare a regulamentului oamerei, şi înainte de tóté e vorba să se facă sfîr- şit soenelor turbulente, ce sunt provocate prin baterea pulpitrelor» Şi alte disposîţiunî se vor lua. Se vorbesce în t0tă seriositatea, oă pentru casai, când deputatul W olf va turbura din nou şedinţa, lovind în puipitre şi făcând scandal, vor fi chiemaţl prin te­lefon păzitorii dela oasa de nebuni din Viena în cameră, (ft să-l duoă. Oa oandidat pentru postul de preşedinte al camerei fi- gurózá din nou deputatul Dr. Ebenhoch“ .

Ungurii şi crisa din Austria.Tóté clarele ungurescî, ce ni-au

sosit ac(í, se ocupă în primii lor ar- ticuli cu crisa din Austria. Stă, cum apreţieză situaţiunea unele din aceste foi :

„Budapesti H irlapu, după-oe vorbesoe de agitaţiunile pornite în Germania în fa­vorul Nemţilor austriac! şi de apelul lui Mommsen, prin care prov0că pe Germanii din Austria şi mai ales pe oetăţenii Vienei

FO ILETO NUL „GAZ. TRAN S/

Un virtuos.Schiţă din viaţa criminalilor moderni de

A . O. Klaussmann.

— F in e . —

Intr’o diminâţă, în Oofcomvre, virtuosul a părăsit loouinţa sa tare de diminâţă. Abia începuse a se urepa de cjiuă şi ploua fcare. încă în sera premergătore Barkley spusese dâmnei Lehmann, oă trebue să plece aşa de diminâţă; trece un amic al lui, un oompatriot, cu trenul accelerat de diminâţă prin Berlin şi pe amic trebue să-l întâmpine la gară, ca să pâtă conversa cu el oel puţin o jumătate de ceas, p&nă oe va pleoa mai departe.

Când a părăsit Barkley casa, unde lo- ouia, avea la sine un mic paohst. El porni spre marele paro al Berlinului, spre gră­dina zoologică. Lămpile de petroleu ale parcului — căol spre a nu învenina pomii la rădăcină, nu s’a aşe4at în grădina bo- tanioă conduct de gaz aerian — ardeau posomorît şi, în oeasurile aşa de matinale

şi pe o vreme rea, suflet de om nu se vedea în paro.

Dér cărările udate de pioiă încă nu ’i-se păreau destul de solitare lui Barkley; el părăsi drumul şi întrâ pe câteva minute într’un tufiş des. Din aoest tufiş, lucru cu­rios, nu mai eşi apoi ei, oi un şchiop c’un oohiü paralisat, cu părul roşu şi c’an semn mare urit pe obrazul stâng.

Aoest om merse prin paro pănă la pórta Brandenburg, după aceea percurse strada „Unter den Lindenu, pănă ce ajunse la una din marile cafenele, cari sunt des­chise 4iu* Şi nóprea. El ocupa aiol loc la o masă şi beü în tionă cafeaua sa.

Atât pardesiul acestui om, cât şi îm­brăcămintea sa era de-o colóre oaraotens- tioö, oe nu se póie indica. Nu era cu pu­tinţă a spune, deoâ îmbrăcămintea este în­tunecată ori pestriţă, ea era in adevăr fără de nici un semn particular.

După ce îşi bau cefeaua, omul nostru se cufunda în cetirea foilor de dimineţă.

*

înaintea olădirei Beuniunei oasselor îmbulzeala de servitori, trimişi ai oasselor,

impiegaţi de bancă şi de persdne private era аф diminâţă ou deosebire măre. Era ultima ф & lunei, când tâte afacerile finan­ciare se regulâză. In asemeni ф1е Reuniu­nea oasselor învârte miliarde de mărci, şi mapele ou bancnote sunt de tot umflate c’un cuprins preţios.

„Ve4l numai oâtă nenorooire pe aoâstă fiinţă !tf фзв unul din trimişii băncilor oătră un ooleg, ou oare s’afla în viuă converaaţiă, aşteptând înaintea olădirei. Cuvintele „ne- norocireu se refereau ia un sohiop, oare trecu pe lângă ei şi oare părea a fi ou totul pa- raliset în partea stângă a corpului şi a oăruia faţă mai era înoă desfigurată şi de un semn urît.

„Nenorooitulu însă se îmbulzea în lo­calul oassei şi ajunse pănă la teşghea. A id era mare activitate. Ultima lunei este o 4i de munoă grea şi fiă-oare oeas e preţios. Deşi o duzină de funcţionari ai Reuniunei oasselor erau ocupaţi a lua în primire pa- ohetele trimişilor băncilor, acestora tot înoă li-se părea, că merge prea înoet. Ei despaohetaasră ouprinsul mapelor lor, pu- nându-l înaintea lor pe teşghea şi pache­tele învăluite în hărtiă şi provă4ute ou

adrese ie puseră în rând aşa, oa funcţio­narul, ajungând la ei, ou-o singură privire să p6tă vedé paohetele şi să potă asemăna numărul şi adresele ou lista, pe oare tri­mişii o căpătaseră dela băncile lor.

Şchiopului se părea, că ’i-s’a urît de a mai aştepta. El eşi curând din clădire şi merse sohiopătând în strada de alăturea. Aoolo se mai află oase clădite după siste­mul vechiű, ou ooridóre şi scări întune- cóse.

Cinol minute, după oe şchiopul a in­trat într’una din aoeste oase, spre a-şl face oeva de lucru în un colţ al întunecosei in­trări, eşi Mister Barkley din casă, merse prin Wallstrasse şi fâoù apoi drumul său obiolnuit la banca de Dresda şi aici făoiî să i-se deschidă camera sa de oţăl.

Când se afla singur în celula sa şi asigurat de-a nu fi conturbat de privirea ni­mănui, el pachetâ în cutia de fier o peruoă roşiă şi un pachet învăluit în hărtiă albă, pe oare îl deschisese mai înainte. „O sută de mii de mărci !“ 4’80 @1 îQ ®ine ou bu- curiă. Apoi înohise outia ou cheia sa, ohiă- mâ pe servitor, înouia împreună ou funo> ţionarul camera sa de oţăl şi lua, după oe

Paííiaa 2. GAZETA. TRANSILVANIEI Nr. 285—1897.

la luptă în oontra slavismului, continuă 4ioénd:

„Déoö Viena şi Berlinul se vor pune odată în mişcare, esemplul lor va fi urmat şi de cetăţenii nemţi ai Austriei şi Germa­niei. Suntem la începutul unei mişcări, oare póte avé în viitor urmări, ce аф niol na se pot prevedó. Unitatea naţională ger­mană se amesteoă în trebile Austriei şi-şl pretinde îndărăt provinoiile de odinioră ale imperiului german. Alianţa împăraţilor şi pasivitatea guvernelor lor nu pot face sé

înceteze pericolul pătimaşei agitaţiuni a mişoărei p&ngermane. Până aoum ideia li' bertăţii a apărat independenţa Austriei în oontra stăpânirei ideei de naţionalitate. Co­munitatea de rassă, de limbă şi de cultură n’a putut sdruncina patriotismul Germani­lor din Elveţia, deóre-oe mai mare fericire au găsit acasă la ei, decât ca ső lăcomâscă la disciplina prusiaoă. Mulţămirea Germani* lor ausfriad ar puté face ca şi Austria sé ré- mânâ fidelă patriei §i ímpératului séu. .. Nu este consult a strivi la părete pe Germanii auetriacl ou politioă slavă, deóre-oe păretele nu este atât de înalt, ca să nu potă trece peste el, nici nu este atât de puternic, ca trupele Germanilor sé nu p0tă străbate prin el, déo& vor fi chiămate её facă aoésta. Cea mai mare eróre a lui Badeni este, că a creat în Austria Germania irredentău. ..

„Pesti Naplóи, organ guvernamental, фее, că mergerea lui Banffy la Viena stă în legătură cu convocarea delegaţiunilor, oare are să urmeze îndată oe se va reîn- tórce Goluchovsky din Itelia. Despre con­tele Badeni фее, că coróna nu e aplicată а-l delătura din presidenţia cabinetului şi că tóté soirile privitóre la dimisionarea lui sunt de*ooamdată neîntemeiate, dér adauge, că „dâoă Badeni n’a dimisionat încă, uşor se póte întâmpla să demisioneze peste 8— 10 ф1е; rămânerea lui la putere este simpla- mente o imposibilitate politică şi aşa retra­gerea lui Badeni e numai o Gestiune de timp şi de ocasiuneu.

„ Alkotmány* , organul partidei popo­rale catolice, фее, că Ungurii pot să ob­serve o neutralitate faţă ou desvoltarea lu­crurilor din Austria, dór nu pot să fiă ne­simţitori faţă cu cele oe se petrec acolo, deóre-oe formaţiunea raporturilor din Aus­tria nu rămâne fără efect nici asupra Un­gariei. Din oausa asta nu-i ia lui Banffy în nume de rău, că face declaraţiunl asu­pra afacerilor din Austria, cum a făcut deună4l în cameră. Vorba e însă, oă prin aoeste declaraţiunl el nu face alt-ceva, de­cât oă varsă oleu pe foc, dând oposiţiei ocaeiunea, ca să-şi îndrepte înjurăturile sale nu numai în contra ordinaţiunilor de limbă şi a guvernului austriac, ci în contra Un- gariei. Se teme fóia unguréscá, că şi mer­gerea de-acum a lui Banffy la Budapesta va avé ca urmare potenţarea înverşunărei Germanilor.

părăsi banca, o birjă, ca să şl aducă d© aoasă vi6ra, să mârgă la 6rele de musică, unde ajunse tocmai la timp.

Când, patru 6re mai târejiu, el părăsi oonservatoriul, oa să se ducă la masă, vân­zătorii de 4isre anunţau pe stradă ediţiunl separate. Şi Berkley îşi cumpăra un esem plar şi aflâ dintr’ensul, oă în dim»n6ţa aces­tei 4ile în clădirea Reuniunei oasselor i-s’a furat unui trimis de bancă într’un singur moment nesupraveghiat un pachet cu o sută de mii de mărol în bancnote. Era pus un premiu de trei mii de mărol pentru desooperirea hoţului. Suspiţiunea căzuse pe un om bătător la ochi, oare şchiopa, avea un semn urît în obraz şi avea numai un ochiţi deschis. Aoest om, (jicea raportul, se îmbulzise în mod bătător la oohl între tri­mişii oasselor, oarl erau ooupaţl ou preda­rea pachetelor şi deodată dispăruse.

Barkley surîae, când ceti acostă soire.

** *

Trei luni mai târziu — de furt na mai vorbea nimeni şi banca, oăreia i*se furaseră banii, îi pusese de mult la loc — spre marea părere de rău a domnei Leh- mann chiriaşul ei solid a părăsit Berlinul,

Un interview în afacerea leszenszky.Reichswéhr“ din Viena, cunoscut

ca organ semi-oficios, publica în Nrul seu dela 29 Octomvre în afacerea leszenszky un interview, ce l’a avut corespondentul seu din Budapesta c’un bărbat de stat, în care °ăare încredere.

Éta informaţiunile, ce le a pri­mit din acea convorbire corespon­dentul c|iarului vienes şi pe care el le crede a fi autentice:

„Im! pare oă presa vienesă şi oea din Budapesta esagerézá importanţa, oe se atri- bue meetingurilor anti-maghiare din Bu- ouresol. După informaţiile mele, aoésta este şi părerea cercurilor guvernamentale din Buouresol; mai.ales primul ministru Sturdza este ou totul rece în faţa agitaţiilor în­scenate de oposiţiă.

„E vorba, se фов» şi de o interpelare în Camera din Buouresol, în oestiunea deoo rărei lui leszenszky, deoorare oăreia ’i s’au dat proporţii nemărginite. Conferirea aces­tui ordin a fost primită în oerourile daco­române ou adevărate urlete de furie şi de- ooratul cousilier ministerial este atacat ф1- nio ou cele mai nemăsurate insulte din oausa aoésta.

„După credinţa celor din Budapesta, leszenszky a fost decorat pentru faptul, oă este şefut departamentului afacerilor na­ţionalităţilor. Tocmai din 'punctul de ve­dere al consciinţei naţionale este justi­ficată decorarea acestui bărbat.

„Oposiţia română atacă aoâstă deco­rare mai ales pentru faptul, că aoest con- silier ministerial a jucat un rol în ooo- damnarea dela Cluşiu a agitatorilor daoo- românl. Aoâstă împrejurare póte să fiă un motiv bine venit pentru pornirile unei opo- siţii fără scrupul. Dér nu-şî póte nimeni măoar înohipui, oa un guvern al unui Stat strîns împrietenit şi aliat cu noi, să se identifioe ou iredentiştii, cari pentru tră­dare de patriă au fost osândiţi pe oale legală şi să accepte vederile lor oa o di­rectivă pentru propria sa acţiune.

„Din punctul de vedere al intereselor generale ale Românismului, tocmai le ­szenszky trebuia decorat, şi anume în pri­mul rând, fiind-oă influenţa, îngrijirile sale, acţiunea sa biurooratică — tóté acestea sunt consacrate mai ales afacerilor Româ­nilor din Ungaria.

„Fără îndoălă, că leszenszky, mai cu sâmă de când ou procesul din Cluşiu, este forte nepopular în oerourile daoo-române.

„Dér primul-ministru Sturdza a de* olarat, precum se afirmă la Budapesta, oă nu trebue să se résooléscá mereu trecutul, deórece nu este admisibil oa acţiunea ofi­cială a unui proouror să fiă oonsiderată oa un act personal.

„De alt-fel acum domnesoe o pace su-

ca să-şî continue studiile la oonservatoriul din Paris. Firesce, că înoă înainte de ple­care el făcu o visită băncei de Dresda şi predete şi cheia oamerei sale de oţăl. Cu­prinsul ei l’a paohetat la plecare într’o mică geantă, oe-o adusese cu sine.

A b ia câţî-va ani mai târejiu s’a afl*,t. prin trădarea unui hoţ, oare fu prins în Muenohen, despre prestaţiunea lui Barkley, oare era unul dintre cei mai rafinaţi hoţi de bancă moderni. Să-i fi suoces asemeni hoţii şi în Paris şi Bruxela, şi se crede, oă acum petreoe unde-va în America şi tră- esoe din rentela sale. Comorile furate îi permit cel puţin aoâsta.

Barkley e prototipul farilor moderni în stil mare: Ceea oe distinge pe aceşti virtuoşi ai furtului instantaneu, cari îşi caută victimele lor numai la bănci în timpul de plată, este îngrijirea, ou care pregătesc o astfel de bravară hoţâscă şi tot-odată iau preoauţiunl, ca să nu oadă asupră-le niol oea mai mică suspiţiune. Ei se supun ohiar la o pregătire şi la un eseroiţiu de ani de 4ile, deoă sciu numai, oă într’o singură clipită favorabilă ostenăla lor este răs­plătită.

Sub pretexte nevinovate ei petreo luni

portabilă între irendentiştt. Agitaţia este în plină deoădere; membrii ootisatorl ai Ligei scad mereu; „Tribuna* se găsesoe în mare strîmt6re finanoiară, din oausa lipsei de abonamente. Nu mai esistă motive pentru intervenţiuni judeoătoresol; prooese pentru trădare de patrie, preoum se făceau anii trecut!, acum nu se mai fao. Aşa oă de astă-dată niol nu mai sunt martiri ire- dentişti.

Deoă se va face deol în Camera din Buouresol o interpelare, Sturdza va av6 o positiune uş6ră. Răspunsul său va fi luat ou singuranţă în considerare.tf

Ma n i f e s t u l L ige i .Comitetul central esecutiv al Ligei culturale

a adresat cătră ţdra întrégà următorul maniîest:

Fraţilor !

Chemaţi, prin înorederea colegilor din tôtâ téra, a conduce interesele Ligei, nu ne vom da înlătur! dela nici o jertfă în­tru îndeplinirea datoriilor nôstre.

Misiunea Ligei e mare şi sfântă: ea resumă aspiraţiunile unui popor leal şi ho- tărît, popor de ordine şi de civilisaţiă, oa­re, în trecut, şi-a împlinit ou eroism me­nirea şi în viitor şi-o va desăvârşi fără şovăire.

Dreptul nostru de a fi se întemeiază pe tăria şi idealitatea rassei nôstre, pe băr­băţia ou oare am stat <̂ id de apărare a două oivilisaţii : romană şi oreştină.

Nu întâmplarea ne-a aruncat pe cli­nele Carpaţilor, ci voinţa oonscientă a im­periului, oare întregia în sine o întinsă şi adâncă civilisaţiune. Am făcut parte din hotarul puternic, tras pe faţa pământului spre a despărţi omenirea cu lege şi ou ideal de haosul barbarilor răsculaţi din negürï şi pustietăţi.

Puşi în oel mai greu punct al apără- rei, în noi s’au isbit, fără a ne clinti, pu- hôiele sălbatice oarî risipiseră atâtea po* poră. Şi ne-am înfipt de veol în Carpaţii noştri pentru ca noi apoi să aducem creş- tinătăţei acelaşi serviciu pe care-1 aduse­serăm şi lumei antice.

istoria Românilor de pretutindeni stă mărturie de vrednicia în care ne-am înde­plinit rolul de oea mai depărtată sentinelă a Europei civilisate.

De aceea, acolo unde suntem, avem dreptul de a fi, ou fisionomia n6stră de popor romantic, pe locul stăpânit de noi neîntrerupt şi mai înainte de ivirea Ma­ghiarilor, car! pănă acum n’au contribut cu nimic la binele şi armonia generală a omenirei.

Nu, noi nu suntem turburătorii rela- ţiunilor statului nostru, nici nu pornim din „iredentismul daoo-roman14 ; oi numai atât să se soie, că fiinţa poporului român, as- tă4l, ca şi în vîrtejele de odini6ră, este una şi aceeaşi, condusă de acelaşi ideal,

întregi într’un oraş şi duo o viaţă regulată şi nesaspiţionabilă. Pe oând alţi criminali caută a f&ce să nu fiă cunoscuţi după co­miterea faptei, pentru oa aşa să-şi uşureze fuga, aoeştl ómen! sunt mai ouminte. Ei fao să nu fiă ounosouţl pe când comit fapta, îşi pun o masoă, oare bate la ochi, aşa oă suspiţiunea se îndréptâ asupra unei per- sóne, pe oare fiă-oine orede a-o puté uşor reounósoe, dér oare totuşi în realitate nu esistă de loo, fiind-că pungaşul nu între- buinţâză nicî-odată de două • or! aoeeaşl masoă.

Pe când alţi criminali sunt aşa de neghiobi a ascunde lucrul furat în oasa lor séu la cunoscuţi, unde la o perchisiţiă do­miciliară totuşi se găsesc, aceşti virtuoşi folo8eso, spre a ascunde furtul lor, trésorul bănoilor, unde sunt siguri de orî-oe perohi- siţiă. Numai EoglesI şi AmerioanI se în­deletnicesc pănă acuma ou aoâstă speciali­tate a furtului instantaneu în bănci. Ger­manilor, Francesilor şi Ruşilor pare oă le lipsesoe tenacitatea şi perseveranţa, oe este de lipsă pentru practicarea acestui soiù de furturi. („Chronik der Zeitu).

care a licărit în umbrele istoriei şi strălu- oeşte în luminele viitorului.

Nu cu trufia Maghiarilor, oi ou li­niştea ómenilor nestrămutaţi în hotărîrile lor, mărturisim lumei, oă avetn o datoriă mai presus de orl-oare alta: să ne împărtă­şim cu durerea fraţilor noştri de peşte Car- paţl, pănă oe va sosi oésul când fy! vor dobândi drepturile în t0tă întregimea lor.

Ne supunem neînvinsei legi, oare oâr- mueşt* consciinţa naţională oând ne impu­nem tote jertfele pentru desrobirea Ro­mânilor de dincolo.

Ei vor o patrie şi astâ4l Ungaria este „temniţa naţionalităţilor®.

Fraţilor, să ne îndeplinim ou toţii da­toria, şi fiţi încredinţaţi, oă iubirea şi ener­gia nóstrá vor în4eoi puterile lor de re- sistenţă şi de biruinţă.

Comitetul central al „L igeitt :

M. Vlădescu, B. St. Delavranoea, S. Perieţeanu-Buzău, Al. Lupaşou, I. C. Gră- dişteanu, D. S. Neniţescu, B. Păltineanu, A. D. Fioresou, V. Al. Miculesoa, Zefir Herăsou, Anton Vaniou, G. Rădulesou- Motru.

Convorbiri cu bărbaţi de stat bulgari.

(Fine).

Karavelov, ultimul ministru-preşedinte de pe timpul domniei lui Battenberg, a4t preşedinte al partidei democrate şi redac­tor al 4î&î,ului „Zoameu, fiind şi el inter- viewat de corespondentul fóiei budapes- tane „Budapesti Hirlapu,4^e : In tractatul dela San-Stefano se cuprinde minimul ta­bloului, la oare are să se desvólte odată Bulgaria. Timpul de «4l însă nu e potrivit pentru o politioă expansivă şi noi nu do­rim altoeva, deoât susţinerea statului quo în Macedonia. Trebue să fim precauţi, căci nu e eschisă posibilitatea, ca ou ooasiunea visitelor din urmă dela Petersburg să se fi adus hotărîrl, oarl vor avé influinţă asupra viitorului statelor baloanioe. Faţă cu mi- nisteriul serbeso e bătător la oohl, 4is0 “ si departe Karavelov, oă Vladan Gheorghevicî nu este sérb, ci Ţintar ( Macedo-Român). Dâoă el ar continua propaganda serbésoá în Macedonia, noi nu ne temem de asta, deóreoe suntem siguri, oă îndată oe se va deştepta consoiinţa de sine în creştinii din Macedonia, aceştia se vor declara oa Bul­gari şi nu oa Sârbi.

Radoslavov, conduoătorul partidei li­berale şi redaotorul 4i&rului „Narodni Prava“ oare în Bulgaria trece ca om al viitorului, 4ise, că el este necondiţionat aderent al unei confederaţiunl a României, Serbiei, Muntenegrului şi Greciei contra Taroiei. O astfel de oonfederaţiune nu trebue să se considere oa imposibilă. Trebue numai să statorim principiul, oă Peninsula-balcanică este o moştenire comuuă a popórelor bal- canioe şi n’are dreptul de-a dispune asu­pra ei nici o putere europenă. Apoi să ne ferim de Rusia, ale căreia tradiţiunl isto­rice se contra4io ou desăvârşire ou intere­sele şi ou dorinţele oele mai scumpe ale nóstre.

Vazov Ivan, ministrul instruoţiunei pu­blice din. oabinetul aotual Stoilov, vorbi în numele guvernului, 4*°öü(1 între altele : In oestiunea Macedoniei idealul nostm po­litic e tractatul dela San-Stefano. Nu pre­tindem teritoriile, la oarl avem drept după tradiţiunile nóstre istorice, oi ne mulţămim ou aoele teritorii, oarl în privinţa naţio­nală şi etnografioă oa dreptul se cuvin să fiă ale nóstre. Décá vom ajunge să ne vedem reálisát aoest ideal, atunol vom fi în stare de-a juca rol preponderant §i de a eser- ci a o adevératá supremaţiă în întregi Balcanii. Solia, tinera nostră oapitală, va fi un cen­tru strălucitor, ale oăruia ra4e vor lumina dela Dunăre pănă în Grecia, dela Marea négrá pănă la Adria. Dér e clar, oă înoă nu suntem destul de tari pentru de-a urma o politică expansivă, însă trebue să ne pregătim pentru o asemenea politioă. Bul­garia s’a desvoltat mult în timpul din urmă mai vârtos pe terenul şcolar. In Belgia, de esemplu, tot o miiă de locuitori se v ;n 110 şcolari, în 'igaria la o miiă de lo­

Nr. 235 —1897. GAZETA t r a n s il v a n ie i : Pa#in* 3

cuitor! se vin 100 şcolar!, va să 4ică ma* bine stă în privinţa aoésta deoât Greoia, Serbia, România. Portugalia şi Rusia. Şi în Macedonia faoe mari progrese instruc­ţiunea publioă naţională, deşi aoolo avem de-a lupta ou propaganda rivalilor noştri greoi, sârb! şi români. Faimele despre o alianţă turoo-bulgară sunt false. Stăm bine ou Turoia, dér seim, oă o alianţă ou ea o’ar fi vgcjută cu ochi ban! din partea Ţa­rului, ér noi nu vrem să riscăm simpatia Ţarului, pe oare on atâta greutate am re- câştigat’o.

S O I R I L E O I L E ! .— 22 Octomvre v.

In amintirea fericitului Gozsdu tineri­mea română universitară din Budapesta a fâout şi anul aoesta la 1 Noemvre n. un pelerinagiu la mormântul lui. Vorbiri au ţinut d-nii Ootavian Vassu jurist şi Ilarie Chendi stud, în filcsofiă. Raport vom pu­blica mâne.

Pulszky pus sub acusaţiune. Faimosul Carol Pulszky% omul de încredere al guver­nului, oare pentru galeria de tablouri din Budapesta proourase tablouri false, păgu­bind statui ou peste o sută de mii de fl , este pus sub aousaţiune. Uneltirile oelor ■oe voiau sô-1 deolare pe Pulszky de nebun pentru a-1 scăpa de responsabilitate, n’au ajutat nimio. S’au aflat şi medio!, oari au deolarat, că el sufere de paralisiă progre­sivă; chiar şi comisia medicilor trimişi din oficiu a deolarat oficios, că Pulszky nu e oonsoiu de faptele sale şi oă astfel nu póte fi pedepsit. Dér tóté aoestea n’au ajutat nimio, oăoi între medicii din comisiă s’au aflat şi omeni independenţi, oari vëcjênd oum merg luorurile s’au retras din comisiă, dér au probat pe altă oale adevărata stare a lucrului, aşa că, la propunerea prooura- turei, tribunalul s’a vëcjut silit să pună sub aousaţiune pe Pulszky pentru defraudare oo- misă în ofioiu. Astfel înoercarea lui Pulszky de-a se face nebun nu i-a succes.

Jubileul unei preparandii jidovesc!.Dumineca treoută s’a serbat In Budapesta jubileul de 40 de an! dela înfiinţarea in­stitutului preparandial jidovesc din Buda­pesta. La acéstá serbare, oare dovedesoe, că „naţiuneaw jidovéscà are un trecut „oul- tural“ în Ungaria, guvernul a fost repré­sentât prin mai mulţi secretari ministeriali, inspectori superiori de scóle eto., apoi multe

: dama şi alţi fruntaşi de-ai societăţii jidano- maghiare. In vorbirea de desohidere, inspec­torul de scóle Verédy s’a silit să arate mai ales „marele merit, oe Jidovimea şi l’a oăş« tigat pentru maghiarisare*. — Ce naivi, oe găgăuţe mai sunt „patrioţii !* Se serbézâ esistenţa de 40 ani a unui institut jido­vesc şi ei totuşi mai vorbeso de maghia­ri sare !

Un turist Ciudat. Vineri a sosit, spune „Timpulu, în Bucuresci turistul franees Ro­bin din Paris, oare a pus rămăşag pe 20.000 lei, oă va visita pe jos tóté ţările europene, plecând din Paris fără nioi un ban. Robin, oare portă uniforma unui vânător alpin, are ou el numai o raniţă şi o puşcă, ér oa to­varăş de drum un câne de rasă. Sosit în Bucuresci, Robin a nemerit la Cosman pe Boulevard, unde a băut trei oafele negre una după alta. Cu aoéstá ocasiă s’a arătat şi Cosman galant, neprimind nioi un ban pentru t0tă oonsumaţia ouriosului turist, întrebat de rostul său, Robin a presentat mai multor persóne aote în regulă, prin cari se probézâ identitatea sa şi se amin­tesc© scopul întreprinderei sale, care după oum am aflat, i-a dat oam mult de furcă prin Rusia, unde cu tótá alianţa franoo- rusă, a fost pus la răoore, luat fiind drept an spion.

Espediţiune spre a căuta pe Andrée.Se anunţă din Christiania: Funcţionarul maritim dela Tromeő a fost împuternicit prin telegraf de ministeriul de interne, de a închiria pe cheltuia statului vaporul „ Vic­toria“ pentru espediţiune la Spitzbergen ou scop de a salva pe Andrée şi pe soţii săi. Vaporul pléoà astăcji ou j*rovisiuni pen­tru şâse luni la Trcmső. _

Gununiă. Duminecă, în 14 Novembre n. o., d-1 lsidor A . ButnaHü, absolvent de teologiă, se va oununa ou d-ra Sarloita Eu- femia Ba*bu în biserica română gr. oat. din Roşia-montană. — Urăm ferioire tinerei părechi!

Un tinër român, calfă de prăvăliă, care a făout cinci ani de praxă şi este din ta* miliă bună, având etatea de 19 ani, doresoe a afla aplioaţiă într’o prăvăliă de fierăriâ, oare este specialitatea sa. Pentru inforina- ţiunl a se adresa la administraţia 4*aralui nostru.

Concert. După cum am anunţat, Du- mineoă în 7 1. o. la 772 óre séra musioa orăşen0soă sub conduoerea dirigentului său, a d-lui A. Brandner, va da un concert în beneficiul d-lui G. Hedwtg ou un program ales, oonstătător din 10 puncte. Cele mai multe punote ale programului sunt nouă şi aoum se dau pentru prima-dată. Bilete à 50 or. se pot căpăta la librăria Hiemesch şi séra la oassă.

Scene obstrucţioniste.(D in Camera austriacă)

Şedinţa, ce a durat 25 de óre, înce­pând din séra de Joia trecută pănă V i­neri séra, în care şedinţă, preoum seim, deputatul Lecher a ţinut discursul său ob- struoţionist de 12 óre, a fost bogată de scene pe oât de turbulente de oparte, pe atât de comioe de altă parte.

Étá aiol dóué din aceste soene, oarl oaraoterisâză purtarea obstrucţtoniştilor ger­mani în aoea neobioinuită şedinţă :

Joi sóra, la órele 8 jum., vioe-pre- şedinţele Abrahamovicz (polon) desohide şedinţa.

D r. W olf'. Protestez! E un scandal ceea oe se face. Să trecem la darea în ju ­decată a ministerului.

D. Abrahamovicz: La ordinea 4M©i © provisoratul ou Ungaria, D. Lecher are cuvântul.

D. Lecher începe să vorbéseá.Dr. Wolf: E lovitură de stat!Abrahamovicz: N ’ai ouvântul, d-le Wolf.Dr. W olf soóte tabla dela pupitru şi

începe să oânte, bătând tactul cu tabla un vals, apoi o poloă şi pe urmă imnul german. In timpul acesta e un sgomot in­descriptibil. Stenografii se îngrămădeso îm­prejurul d-lui Leoher ca să-l p6tă au4*. Şi Leoher e silit să vorbéseá, deşi nimio nu se aude, deóreoe alt-fel ’i s’ar lua ouvântul.

Dr, W olf ínoetézá ou musioa infernală şi strigă:

— Dâoă preşedintele e nerutincios şi nu póte să-mi dea cuvântul, atunci mă pro­clam eu preşedinte şi 4>°: — Ai ouvântul, domnule Wolf,

Şi d-1 Wolf, în mijlooul ilarităţii sgo- motóse şi a aplauselor Germanilor, înoepe să vorbéseá ; dér abia spune oâteva vorbe şi tot densul înoepe pă bată ou tabla şi strigă lui însuşi: — Domnule preşedinte, d-1 W olf faoe soandal şi nu pot vorb i!

— D-le Wolf, — strigă tot acelaşi W olf: — lasă pe orator să vorbésoá!

Aoestă soeoă durézá pănă la órele 11 séra, când Wolf, adresându-se lui însuşi, strigă:

— Domnule preşedinte, suspendaţi şe­dinţa, oă mi-e fóm e!

— S« suspendă şedinţa până la íntór- oerea d-lui Wolf, — îşi răspunde W olf în mijlooul sgomotului celui mai mare. Şi apoi luând un pahar cu apă, strigă cu o vooe stentorică spre preşedinte şi spre banoa ministerială:

— In sănătatea vóstrá, Poleoilor!D-1 W olf plécá şi se trânteşte pe o

canapea dintr’o secţie a camerei.Er d-1 Lecher continuă discursul său.

*

La órele patru diminâţa:D r. Verhauf: Cerem suspendarea şe­

dinţei oa să se odihnésoá stenografii; bieţii ómenl nu mai pot; aoésta e ourată tortură.

DaşinsJcy : Repaus stenografilor!Kramarcz vioe-preşedinte: Daşinsky

nu póte vorbi.D r. VerJcauf: Stenografii luorâză deja

neîntrerupt de şâpte óre. Nu martirisaţi pe bieţii ómenl (sgomot şi vociferări).

DaşinsJcy: Un preşedinte ar puté pri­cepe atâta politică socială.

Kramarcz vice-preşedinte: Rog pe d-1 Daşinsky să nu vorbéseá oăoi íngreunézá munca stenografilor.

Dr. Verhauf: Şe4l d-ta în looul ste­nografilor.

Dr. Milessi: îmbolnăviţi pe bieţii ómenl.

Dr. Mittermayer: Ca medio protestez eu contra ac“stor torturi neomenesc!.

— Unde sunt miniştrii? — strigă unii.Dr. Milessi: Aoésta nu e şedinţă, e

un curat scandal!Sgomotul era atât de mare, încât de­

putaţii din majoritate, oari dormiau prin secţii, intră mahmuri în sală.

— Bună diminâţa! V ’aţi sculat dom­nilor? — strigă oposiţia.

W olf apare din nou şi prov0oă un soandal enorm.

— Unde sunt miniştrii ? Ridioaţi şe­dinţa !

Resel: Nu torturaţi omenii! Voiţi oa oratorul să cadă din pioióre?

Mayreder: In Galiţia jupoiaţl pe ţă­rani, ér aiol torturaţi pe uşieri şi pe ste­nografi.

Hoffmann: Unde e Badeni? Să pof- tésoá aici !

Lecher vorbesoe mereu, dér fórteînoet.

Novak: Camera e murdară, trebue să ne spălăm. Ridicaţi şedinţa.

Pommer: Unde sunt miniştrii?Mayreder: Ei dorm!Milessi: Miniştrii se tolăneso în pat şi

noi trebue să stăm aiol.W olf: Stingeţi lămpile eleotrioe oa

să se culce măoar fochistul şi maşiniştii.Prade: Daţi-ne răgaz să ne spălăm!Steiner: Nu e îq modă la Poloni să

se spele.Lecher, după oe a vorbit despre că’ le

de comunicaţie, a început să vorbăsoă des­pre comerciul maritim al Ungariei şi a 4is: De altfel despre aoésta voiu mai vorbi după trei séu patru óre. (Ilaritate).

W olf: D-le preşedinte, suspendă şe­dinţa, ca oratorul să pótá gusta oeva. D-ta ai luat deja oaféua cu lapte. Acésta e cu­rată neomenie, curată ticăloşie.

La órele 7 diminâţ,a se stîng lămpile.W olf: Bună diminâţa, d-lor.Şi în mijlooul rîsetelor homerice, de­

putaţii dm oposiţie îşi strîng mânile stri­gând :

— Bună dimineţa!Daşinkiy întornându-sa spre Lecher:

Cere suspendarea şedinţei pe o jumătate de oră, oa să te speli şi să-ţi iei oaféua ou iapte.

Suspendarea sa refusă.Se aduce oafea ou lapte d-lui Leoher

şi atunci oposiţia faoe un soandal enorm timp de 4eoe minute, oa oratorul să şl bea oaféua.

Mulţămită publica.Blaşiu, 18 Oot* n. 1897.

Subsorişii în numele membrilor So- oietăţii da lectură „Ioocenţiu M. Clainu din Blaşiu, pătrunşi de iubirea şi viul in­teres manifestat faţă de Societ. nostră din partea St. D n George Petrovicî, căpitan în regim. 9 de artileriă în Craiova, îi aducem şi pe aoéstá cale oele mai cálduróse mulţă- mite pentru frumósa donaţiune de oărţî valoróae oe a tăcut Societăţii nóstre.

Pentru Societatea de lectură „Irio- cenţiu M. Clam“ :

Victor Yarga, Ioan Oltean,preş. societăţii [secret, societ.

L i t e r a t u r ă .In editura v Tipografiei*, societate pe

acţiuni în Sibiiu, a apărut: „Castelul din Carpaţlu, roman din viâţa poporului româ­nesc din Ardeal. Traducere autorisată de Victor Onişor. Cu o prefaţă despre Jules Verne — scriitor şi scrieri, — de Dr. E. Dăianuu. = Romanul, pe care-1 anunţăm aci, este unul dintre cele mai interesante şi de valóre tot odată. D-1 V. Onişor a fă­cut un bun serviciu literaturei nóstre prin traducerea acestui roman a celebrului scrii­tor franees Jules Verne, oare roman pen­tru noi mai ales este cu atât mai intere­sant, fiind-că se petrece în Ardeal, între Români, şi pe lângă părţile lui instructive, mai este şi moral. Opul e tipărit frumos, cuprin4end, pe lângă portretul lui Verne, şi vre-o alte 26 de ilustraţiuni în text. Preţul unui esemplar, în ediţiă poporală 80 cr., în ediţiă de lux 1 fl. 20 cr. Pentru România şi străinătate 2 lei 50 ban!.

U L T IM E s c m i .Budapesta, 2 Novembre, piarul

„Magyarország", într’uo articul, ce-1 publică în cestiunea congresului au­tonomie al catolicilor, vorbesce deun memorand, ce фее că a fost înaintat din partea Românilor uniţi congresului prin Primatele, protestaud în contra fusionărei bisericei lor în autono­mia generală catolică. Fóia ma­ghiară avertisézá cercurile conduce- tóre catolice se procédá cu mare băgare de séma, nu cumva din acest incident se se pericliteze integritatea bisericei catolice şi direcţiunea naţională maghiară a ei, căcî, ф °е> ° parte a inteligenţei române a ameninţat, ca îşî va schimba religiunea, décá epis­copii sei vor întră în autonomia ge­nerală catolică.

Viena, 2 Noemvre. In unele cer­curi se asigură, că împăratul ar fi dat cu totul mână liberă lui Ba­deni, ca se restabiléscá ordinea. Décá nu va succede a scóte la li­man votarea provisoriului, atunci se crede, că va urma un regim escep- ţional de vre-o şâse luni sub zodia §-lui 14. „Národni Lisly“ din Praga înse, desminte tóté scirile despre suspendarea constituţiei.

Berlin, 2 Noemvre. Deputaţii austriac! de partida radicală ger­mană vor lua parte la adunarea de simpatiă, ce o va aranja „Alldeut- scher-Verein". Se crede, că vor pute şi vorbi, căci poliţia nu i-a oprit păna acuma, dér că ver evita orî-ce li-s’ar puté lua în nume de reu la Viena ori chiar la Berlin.

BucurescT, 2 Noemvre. „Epocatt publică o convorbire a coresponden­tului seu cu d«l de Giers, consul al Rusiei în Iaşi, asupra venirei la laş! a guvernatorului Basarabiei. D-1 de Giers a spus, că guvernatorul Constantinovicí a fost special însăr­cinat de a saluta pe regele Carol de bună sosire, adăugând, că acéstá vi- sită are de scop confirmarea bunelor raporturi de vecinătate dintre Ro­mânia şi Rusia. Giers declară tot­odată, că visita prinţului de Bour* bon şi a prinţului Al. Moruzi, n’are nicî un caracter oficial. Importanţa visitei e viu comentată. Nici-odată, pănă acum, un trimis al Ţarului nu a venit se salute pe Regele Carol, deşi acesta a visitat în mai multe rân­duri Iaşii.

DIVERSE.Aplicarea electricităţii la tragerea clo­

potelor. In Berlin la oele mai multe bise­rici a început a se aplioa electricitatea la tragerea olopotelor. La biserioa S-lui Ge­orge s’a aplicat în aoest scop un motor electric cu putere de 4ece oai. Aoéstâ mare putere e necesitată prin împrejurarea, oă la aoea biserică se află nisoe olopote lu­crate din oţel nevărsat, oari între clopotele de aoest fel sunt oele mai mari, din câte esistă pănă aoum. Tot-odată s’a aplicat pu­terea electrioă şi la punerea în lucrare a organelor, preoum şi la luminarea biserioei. De-altmintrelea în Berlin se află înoă douô biserioi, oar! de mai mulţi ani se ilumi- nézâ ou electricitate. Astfel biserioa Hed- wig e9te luminată de-o lampă electrioă în chipul unui oandelabru cu 3000 de lumini, afară de aceea mai sunt aplicate pe păreţi 150 de lampe eleotrioe. La biserioa Fride- rio este aplicat un stabiliment electrio deo­sebit, oare are putere de 12 oai. Acest sta­biliment provede ou lumină electrică 300 de lampe, punând tot-odată în mişcare şi organele. Chiar şi într’o sinagogă din Ber­lin e introdusă lumina eleotrioă. In Prusia sunt ou totul vre-o 15 biserioi luminate ou lumină electrioă.

proprietar : D r . A u r e l ü K u r e s f a n u .Redactor responsabil: G r e g o r i u M a i o r .

Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 234— 1897.

L I C I T A Ţ I U N E .FIL IALA ALBINEI din Braşov, face cunoscut, că vinde în licitaţie publică benevolă realităţile sale proprii din Zerneşti.

Licitaţia se va începe Duminecă in 26 Octomvre st. v. (7 Noemvro st. n.) a. c. în cancelaria comunală din Zerneşti şi se va continua în Duminecile următtire, începcndu-se l ic i ta ţ iunea tot-deauna la 10*1* ore a. m. Bealităţile de vândare, libere de orî-ce sarcină, sunt următorele:

Nriitopo­ F e l i u l

Numirea ridului seu locului

e c i n i i

Preţulstrigărei

Nriitopo­ F e l i u l

Numirea ridului s6u locului

-\7" o c i n i i

Preţulstrigărei

grafici fl. cr. grafici fl. cr.

1245 fânaţ Crighina Stan Coleş, Bucur N6ghia 22 7917 fenaţ Părăul Pleşi Stan Coleşiu, Vlad Blodan 552073 agru Pleşia mare loan Căldărea, Nicolae Baiu 110 —

9820 Bârsa lui Bucur Aldea Hodorogea Stanca Bratulescu 34 102107 я 11 n Nec. Miuţă şi Stana Comşia 110 я Valea Corbului

2859/3 fenaţ Prund Radu Pişcu jun. 1109961 я Lunca lui Drăguş Neculae Baiu, Ion Tipeiu 56 10

loan Sperchez12160 Gaura Lupului

TohăniţaŞtefan Meţian Stoica Drăgos 34 104996 agru Măcluţă Stan Rujoiu, Iuon N. Dobre 110 я

5374/3 я Lazuri Oprea Corca 29711534 я Zăpodie Bucur Stroe şi com. Zern. 18 70

5375/1 fenaţ Stana Comşia12389 Calea Branului Ioan Crăciun Baiu 20

5535 agru Dosul Grinului Petru Sperchez110

я Tohăniţa loan Corâiu 2

Nicolae Gridan12515 Faţa prăvălioru*

lui TohăniţaNeculae Roman 14 306574 fânaţ Yadu cu tina loan Dan, Iuon Baiu 221 10 я Radu Micudă

6767 agru Obraţ Calea şu- vini

Bucura I. Clinciu Busioc Busioc 275 12279/2 я

Padina hotaru - lui Tohăniţa

Vlad Dan Bucur Călăican 88 —

7230 Я Peste câmp Vlad Călăican şi Biserica 12279/1 я dtto dtto 71 50

7234 я 11 3)Stan Cotinghiu Radu Hodorogea

440 — 11032 11 Sub Bortilă I. Meţian Zmedu, Bucur Muşină şi Andrei Seuchia 77 —

1796 я Zsidovina loan Sperchez, Todor Căţoiu 166 10 11931 Podu Ghichi Stana Sperchez, I. B. Te72 60

3182 Morminte Dima Bran, Nicolae I. 77я lean şi com. Zernescî

M Dan şi 1. Bancilă 11969 я Cojocarul Nec. Guguian, I. Mureşan 15 40

1867 fenaţ Prundul Necşa Bude, Copony, Nic. Pană şi Iuon Dan 165 — 8416 11 Poiana cu târşa Vartolomeiu Bude şi co­

muna Zernescî 110 —

1896)1897 \1898 j

Pleşiucă Todor Oltean 10065/1 я La firestreu Ştefan Meţian, Dimă Bran 55 —agru Bratu Zsinga 308 10161 я Bârsa groşetului Bucur Muntean, Radu Piscu 16 50

10274 Valea Vlădustei 82 501961 fânaţu Iuon Sona, Dobre Iuon 137 50я .ttaau meţian, iviarin Jtsucea

5»10385 Podul lui Călineţ 5523141

2315 | Pleşia mare Iuon VI. Strevoiu Mihaii Br. Dan

У îoaniMecov, ioan voicuieţiu —

» 110 13005/1 я Lazuri Stan Garoiu, Stana Comşia 55 —

2521 agru loan D. Comşia 126 5010220 Bârsa Tămaşului Iarca Sona, Bratu Rădănea 53 —

V n Andreiu Hodorogea IST t j l m i r e a,

Prund Radu loan Niscov Aldulea Meţian2951 я 33 1102

1103 7151 10loan I. N6ghea jun. Stan Hodorogea3380 » După grădini 71 50 808

8091 casa Nr. 164.............................................................. 1

3301 104144 1 4240 [ Fântâna Sîrbului btan Strevoiu

loan Raţuя 154 — 725 casa Nr. 212.............................................................. 89 10

4547 я Gaura Rîului loan Dobre, loan Jaja 198 — 11041105

1 loc de94 60

Poteca şusterului Vlad Strevoiu, Aldulea Meţian

. . . (5787 я 88 1(j50 22 —

5796 я » ii loan Vega, Todor Staicu 297 — P ă r ţ iséu

6626 fenaţ Yadu Buţi Vlad Clipea, Aldea Dan 55 ocale

6686 agruNenciu Perşoiu,

220 11837/b păşune în muntele „Padina Baiului“ . 3/180 30H 11 Dobra Orban 8909/b

8909/ci 70/200 3007169 я Peste câmp [oan Moroe

1171 60 1 •я „ „i\emaia" . . . . —

7366 я n 11 loan Nenciu 480 1 casă de lemn „Dêrsta din sus“. . . 1 28/150 1507571 я Drumu Braşovului Radu Meţian, loan Gligore 165 — 4758 1 ienaţiu

7610 я n 11 Stanciu Garoiu, Aldea Siona 165 -— 482 piuă „Dêrsta din sat“ . 5/180 60 —

6088 fenaţ Valea Mânesi Stan Coleşiu, Bratu Tipeiu 88 — 9554/b9554/c > păşune în muntele „Găozea“ ................... 155/300 500 __

loan Clinciu Nicolae Chiorniţă8239 я Obârşia Văi Pali 176 9556/b

9556/c9556/d

1 пяяппа în muntele -Conăcisiu4* . . . 1 2/110 108672/1 я Vadu Gocan Bucur Comşia, loan Chiţu 165 —

77 JTJ

10241 я Runcu Petru Guguian, Maria Baiu 165 9950/b10178/a , „ „Maican“ . . . 1 3/209 30

10678/2 г» Padina Bădoie loan Turcu, loan Meţian 221 10

10739/1 яSub Bortilă va­

dul de mijlocAndreiu Hodorogea Chirca Bulmez 110 — 11832/b

11832/c •„ , „Zan6ga“ . . . . 1 53/600 500 — :

1107011077 я Sub Bortilă

Neculae Săcuiu loan Dan 330 — 11835/b

11856 ■„ я „VJăduşca“ . . . 1 180/450 1500 —

C o n d i ţ i u n i l e de l i c i t a ţ i e sunt u r m ă t o r e l e :a) Licitanţii au a depune un vadiu de 33% la mâna Comisarului de licitaţie, din preţul strigărei sus aretate;b) Acela care rămâne plusoferent e obligat a întregi vadiul depus pană la suma de 50%, P© când restul de 50% pote se remâna în mâ­

na lui ca împrumut, întabulendu-se asupra realităţei cumperate în licitaţie, cu 6% interese;c) Filiala ’şî reservă dreptul de-a primi ori respinge resultatul licitaţiunei în total ori în parte, avend a-se pronunţa pană în 15 Deeem-

yre a. C., despre primirea seu respingerea ofertului;d) Primindu'se ofertul are a se tace contractul de întabulare, şi seu a se plăti întreg preţul, seu a se întabula cu restul neplătit pe rea­

litatea cumperată. Neprimindu-se ofertul ’i va restitui banii depuşi cu 4% din 4iua depunerei.

B r a ş o v , 29 (17) Octomvre 1897.FILIALA „ A L B I N A “.

Tipografia A. Mureşianu, Brasov.