Tema: 4 Analiza aprovizionării şi asigurării întreprinderii cu resurse materiale şi a eficienţei utilizării acestora.

4.1 Însemnătatea, sarcinile analizei şi sursele principale de informaţie4.2 Analiza aprovizionării şi asigurării întreprinderii cu resurse materiale4.3 Analiza stocurilor de materiale4.4 Analiza eficienţei utilizării resurselor materiale în baza indicatorilor generalizatori sintetici4.5 Calculul Influenţei factorilor privind aprovizionarea şi asigurarea cu resurse materiale şi utilizarea acestora la devierea volumului producţiei fabricate şi produsului concret

4.1 Însemnătatea, sarcinile analizei şi sursele principale de informaţie

Desfăşurarea procesului de producţie în contextul cerinţelor economiei de piaţă prevede necesitatea formării şi utilizării unui sistem mobil de aprovizionare şi asigurare cu materii prime şi resurse materiale la fiecare întreprindere în parte.Este cunoscut că Republica Moldova nu dispune de resurse minerale industrializabile, iar unităţile de producţie funcţionează în baza resurselor materiale, majoritatea cărora sunt de import şi foarte costisitoare.în ce priveşte situaţia în cauză există o viziune nouă privind verigile de funcţionare şi dezvoltare a sistemului de aprovizionare şi asigurare a fiecărei întreprinderi cu materii prime şi resurse materiale în parte.Principiul fundamental al acestui sistem este cumpărarea avantajoasă de la furnizori a resurselor materiale necesare pentru activităţile desfăşurate, precum şi folosirea lor cu un grad de eficienţă mult mai înalt.în condiţiile unei activităţi durabile fiecare unitate de producţie trebuie să elaboreze de sine stătător un program bine chibzuit de aprovizionare şi asigura-ie cu resurse materiale.De regulă, în cazul când agentul economic este cointeresat să satisfacă necesităţile curente ale întreprinderii în resurse materiale, trebuie să fie excluse problemele privind asigurarea integrală şi oportună cu aceste resurse.în realitate, însă, sunt foarte frecvente cazurile când disponibilităţile băneşti reduse, lipsa resurselor materiale necesare, precum şi costul lor exagerat pe piaţa de desfacere creează unele probleme obiective şi subiective privind apro-vizionarea şi asigurarea întreprinderii cu resurse materiale.în astfel de condiţii devine evidentă necesitatea gestionării eficiente a tuturor resurselor materiale de care dispune întreprinderea la un moment dat. Acest lucru poate fi efectuat în baza normării justificate a stocurilor de materii prime şi materiale la depozitele întreprinderii, precum şi a elaborării unor norme rezonabile de consum pe unitate de produse (lucrări executate şi servicii prestate).

1

Un rol deosebit revine analizei şi controlului permanent al normelor elabora -te şi utilizate de subdiviziunile întreprinderii pe parcursul perioadei de gestiune.Sarcinile principale ale analizei:1) aprecierea gradului de aprovizionare şi asigurare a întreprinderii cu resurse materiale;2) aprecierea componenţei şi mişcării stocurilor de materiale pe parcursulperioadei de gestiune;3) aprecierea eficienţei utilizării resurselor materiale în baza indicatorilor generalizatori sintetici;4)calculul şi aprecierea influenţei factorilor privind aprovizionarea , asigurarea şi util izarea resurselor materiale la devierea volumului producţiei fabricate 5) evidenţierea rezervelor interne de majorare a volumului producţiei fabricate în urma utilizării mai eficiente a resurselor materiale pe viitor;6) elaborarea măsurilor concrete pentru mobilizarea acestor rezerve în practică.Sursele principale de informaţie:1) Programul social-economic de dezvoltare a întreprinderii (capitolul„Resursele materiale şi utilizarea lor") sau Programul de aprovizionare a întreprinderii cu resurse materiale.2) Raportul statistic nr. 1-p (anual) „Producţie".3) Raportul statistic nr.5-c „Consumurile şi cheltuielile întreprinderii".4) Situaţia privind mişcarea valorilor materiale.5) Fişa de evidenţă a materialelor.6) Calculaţia planificată a materialelor.7) Alte surse de informaţie.Note. 1. Situaţia privind mişcarea valorilor materiale se întocmeşte lunar în cadrul întreprinderii, în care sunt reflectate soldurile iniţiale, intrările, ieşirile şi soldurile finale ale tuturor valorilor materiale, în baza următoarelor documente contabile: -factura de expediţie privind procurarea valorilor materiale; .-factura de expediţie privind livrarea valorilor materiale; .-bonul de consum; .-fişa de consum.2. Calculaţia planificată a materialelor reprezintă un document de uz intern în care se indică norma de consum a fiecărui material pe unitate de produs. În baza normei de consum a fiecărui material pe unitate de produs se calculează necesarul total de materiale pentru realizarea programului de producţie în perioada de gestiune.

4.2 Analiza aprovizionării şi asigurării întreprinderii cu resurse materialeAprovizionarea şi asigurarea integrală şi oportună a întreprinderii cu

materii prime şi resurse materiale necesare influenţează direct atât activităţile desfăşurate, cât şi rezultatele acestor activităţi.Desfăşurarea normală a procesului de aprovizionare a întreprinderii cu resurse materiale nu se poate realiza fără un program (plan) de aprovizionare care să prevadă asigurarea necesarului respectiv în mod ritmic şi operativ cel puţin pentru un an. De modul în care se derulează procesul de aprovizionare depinde constituirea rezervelor pentru materii prime şi materiale, precum şi ritmicitatea producţiei.

2

Analiza procesului de aprovizionare poate fi structurată pe mai multe segmente, cum ar fi:- acoperirea necesarului de aprovizionat cu contracte corespunzătoare încheiate între întreprindere şi furnizori;- realizarea programului de aprovizionare a întreprinderii în total şi pe princi-palele resurse materiale;- asigurarea necesarului de materii prime şi resurse materiale pentru producţie din punct de vedere cantitativ, calitativ şi la termen.

De regulă, în orice unitate economică de producţie mecanismul aprovizionării şi asigurării cu resurse materiale trebuie să funcţioneze ireproşabil. Orice abatere afectează desfăşurarea normală a procesului de producţie şi declanşează dereglări intersistemice în lanţ.Analiza aprovizionării şi asigurării întreprinderii cu resurse materiale se începe cu aprecierea generală a planului de aprovizionare a întreprinderii cu diferite feluri de materiale pe parcursul perioadei de gestiune . Pentru aceasta se utilizează următorul tabel.

Tabelul 4.1

Aprecierea generală a îndeplinirii planului de aprovizionarea întreprinderii cu resurse materiale (date convenţionale)

Feluri de materiale, unitatea de măsură

Programat (necesarul)

Efectiv Abaterea absolută (+,-)

% îndeplinirii planului de aprovizionare

A 1 2 3 = 2 - 1 4 = ( 2 : 1)x100

1. Materialul "A", m2 13500 14300 +800 105,93

2. Materialul "B", kg 21600 18962 -2638 87,79

3. Materialul "C", t 1520 1520 - 100,0

4. Materialul "D", bucăţi 33400 32815 -585 98,25

Notă. Pentru aprecierea generală a îndeplinirii planului de aprovizionare a întreprinderii cu resurse materiale se foloseşte coeficientul completării minime care reprezintă nivelul cel mai mic al procentului îndeplinirii planului respectiv în baza datelor din col.4 (pe diferite perioade de timp: decadă, lună, trimestru etc),

Din tabelul 4.1 rezultă că la întreprinderea analizată la materialul „A" planul de aprovizionare a fost depăşit cu 800 m2 sau cu 5,93% faţă de nivelul programat.La materialul „B" planul respectiv a fost îndeplinit numai cu 87,79 %, ceea ce poate influenţa negativ asupra asigurării procesului de producţie cu acest material, iar în cele din urmă şi asupra volumului producţiei fabricate în perioada de gestiune examinată.

Şi totuşi, pentru o analiză mai aprofundată a procesului de aprovizionare a întreprinderii cu resurse materiale este necesar să se aprecieze corespunderea furnizării efective a resurselor materiale cu datele din contractele încheiate cu furnizorii întreprinderii.

3

Această etapă a analizei dă posibilitate să evidenţiem, cum se respectă condiţiile contractelor pe fiecare tip de material, inclusiv cantitatea, calitatea şi termenele stabilite.Toate datele corespunzătoare necesare pentru această analiză se află în secţia de aprovizionare a întreprinderii. La examinarea lor se utilizează tabelul analitic 4.2.

Tabelul 4.2 Aprecierea planului de aprovizionare a întreprinderii

cu resurse materiale conform contractului(date convenţionale)

Feluri de materiale, unitatea de măsură

Programat (necesa-rul)

Efectiv Abaterea absolută (+,-)

Nerespectarea condiţiilor contractuale privind

termenul furnizării

sortimentul cantitatea

calitatea

A 1 2 3 4 5 6 7

1. Materialul „A", m2 13500 14300 +800 - - - -

2. Materialul „B", kg 21600 18962 -2638 - 1250 - - 1388 -

3. Materialul „C", t 1520 1520 - - - -

4.Materialul,D", bucăţi 33400 32815 585 585

Din tabelul 4.2 rezulta ca neîndeplinirea planului de aprovizionare la materialul „B" a fost condiţionată de încălcarea unor condiţii contractuale cum ar fi termenul furnizării acestui material şi cantitatea expediată respectiv cu 1250 kg şi 1388 kg.Concomitent, la materialul „D" a fost expediată o cantitate mai mică decât cantitatea programată cu 585 bucăţi.În urma acestei etape a analizei este necesar să se elaboreze măsuri con -crete pentru a elimina încălcările evidenţiate pe viitor în procesul de aprovizionare a întreprinderii cu resurse materiale.

4.3 Analiza stocurilor de materialeContinuitatea procesului de producţie impune existenţa justificată a stocurilor de materiale atât la începutul, cât şi la finele perioadei de gestiune. Orice unitate economică de producţie trebuie să fundamenteze de sine stătător necesarul în aceste stocuri şi reconstituirea lor pe o perioadă durabilă, ţinând cont de tendinţa modificării activităţilor desfăşurate.De regulă, analiza stocurilor do materiale vizează mai multe aspecte:> primul aspect se referă la evoluţia stocurilor de materiale faţă de volumul producţiei fabricate sau venitul din vânzări. În acest context ritmul de majorare a indicatorilor de volum (VPF, VV) trebuie să depăşească ritmul de majorare astocurilor respective în unităţi valorice.Deci, sau, dacă ne referim la venitul din vânzări:

4

Respectarea acestei tendinţe dovedeşte că valoarea stocurilor de materiale la fiecare leu producţie fabricată sau venit din vânzări se reduce şi, deci, situaţia dată poate influenţa pozitiv asupra consumului total de materiale în costul producţiei fabricate şi, respectiv, în costul vânzărilor;> al doilea aspect se referă la evoluţia stocurilor de materiale faţă de nivelul considerabil al acestora (la nivelul programat, mediu sau maxim) . Este de menţionat că procesul real de formare a stocurilor de materiale şi mişcarea lor pe parcursul perioadei de gestiune contribuie la apariţia unor abateri obiective şi subiective. Problema-cheie priveşte, însă, frecvenţa şi limitele acestor abateri. Astfel, frecvenţa mare a abaterilor în zonacontribuie la formarea unor stocuri de materiale ne justificate şi, viceversa, frecvenţa mare a abaterilor în zona - la consumarea stocurilor de siguranţă şi, implicit, la formarea unui deficit de materiale respective.În practica analitică există diverse metode de calcul al stocului mediu de materiale. Însă în cele mai dese cazuri apelăm la:• media cronologică cu intervale egale de timp:

unde SM1, SM2, SM3... SMn - stocuri de materiale pe intervale egale de timp examinate în perioada de gestiune;n - numărul termenilor seriei;• media cronologică cu intervale neegale de timp:

Ambele metode de calcul pot fi utilizate pe diferite perioade de timp în cursul anului de gestiune, ţinând cont de necesităţile analizei;

al treilea aspect al analizei stocurilor de materiale se referă la examinarea gradului de imobilizare al acestora (în zile). În prealabil se recomandă gruparea tuturor stocurilor de materiale ale întreprinderii analizate în:

- stocuri normale;- stocuri cu mişcare lentă;- stocuri fără mişcare;- stocuri disponibile.

Încadrarea stocurilor materiale într-o grupa sau alta se face în funcţie de frecvenţa consumului, calculându-se durata de imobilizare a stocului respective în zile prin următoarea relaţie:

unde D1 - durata imobilizării stocului în zile;SM - stocul de materiale din grupa respectivă;360 - numărul total de zile din perioada de gestiune (pe an - 360, trimestru – 90 ,lună - 30 zile);

5

le - ieşirea materialului respectiv pe parcursul perioadei de gestiune;> al patrulea aspect important al analizei stocurilor de materiale se referă la determinarea şi examinarea rezervei în zile pe fiecare fel de materiale concrete sau pe grupe de materiale necesare pentru desfăşurarea tuturor activităţilor la întreprinderea analizată.

Rezerva în zile se determină prin următoarea relaţie:

Stocul materialului concret la data curentăRezerva în zile =_______________________________________

Consumul zilnic

Consumul total al materialului concret în perioada de gestiune

Numărul total de zile în perioada de gestiune

Această etapă a analizei poate fi efectuată atât în unităţi naturale, cât şi în unităţi valorice. Dacă apelăm la informaţia care reflectă componenţa şi mişcarea stocurilor de materiale pe parcursul perioadei de gestiune în unităţi valorice, în cele mai dese cazuri se propune spre utilizare următorul tabel analitic.

Tabelul 4.5 Componenţa şi mişcarea stocurilor de materiale pe parcursul perioadei de gestiune (date convenţionale)

Resurse materiale aflate în stocuri

Sold la începutul perioadei de gestiune

Mişcarea Sold la finele perioadei de gestiune

Sold final în zile de consum

Intrări Ieşiri

A 1 2 3 4 = 1+2-3 5 = 4/3x3601. Materii prime 1212,5 10510,4 9517,9 2205,0 83 12. Materiale de bază 1900,5 8163,0 7713,0 2350,5 1103.Semifabricate 3110,6 6390,5 6227,5 3273,6 1894. Combustibil 1410,8 2100,0 2170,4 1340,4 2225. Ambalaje 1980,2 5625,4 5535,6 2070,0 " 1356. Piese de schimb 810,0 2100,5 1960,0 950,5 1757. Obiecte de mică valoare şi scurtă durată

1380,4 4580,2 4680,6 1280,0 98 1

8. Materiale de construcţie

- - - -

9. Alte materiale 320,0 - 220,0 100,0 16410. Total materiale 12125,0 39470,0 38025,0 13570,0 X

Notă. Aprecierea se efectuează în baza datelor din col. 5, ţinând cont de cel mai mic rezultat în zile obţinut pe fiecare material examinat în parte.

Din tabelul 4.5 rezulta ca întreprinderea analizata poate asigura procesul de producţie cu toate materialele necesare încă cu 83 de zile.

Deci, la elaborarea programului (planului) de aprovizionare şi asigurare a întreprinderii menţionate cu resurse materiale pe viitor acest interval de timp trebuie să fie luat ca bază.

4.4Analiza eficienţei utilizării resurselor materiale în baza indicatorilor generalizatori sintetici

În practica analitică eficienţa utilizării resurselor materiale poate fi examinată în baza următorilor doi indicatori generalizatori sintetici:

Unde Consumul zilnic =

6

1. Randamentul resurselor materiale consumate (Rrm) care se determină ca raportul dintre volumul producţiei fabricate şi consumul total de materiale prin relaţia:

unde VPF - volumul producţiei fabricate;

CM - consumul total de materiale.2. Consumul specific de materiale (Csm) care se determină ca raportul dintre

consumul total de materiale şi volumul producţiei fabricate prin relaţia:

sau

Din punct de vedere al conţinutului economic, cu cât consumul specific de materiale este mai mic, cu atât eficienţa utilizării resurselor materiale este mai mare şi viceversa.

La prima etapă a analizei în baza datelor din tabelul 4.6 se calculează şi se apreciază ambii indicatori.

Tabelul 4.6Analiza eficienţei utilizării resurselor materiale

Semne Anul gestiune Abaterea

Indicatoriconvenţionale programat efectiv (+,-)

A B 1 2 3 = 2 - 11. Consumul total de materiale, mii lei CM 23840,0 23227,4 -612,6

2. Volumul producţiei fabricate, mii lei VPF 35160,0 36467,0 +1307,0

3. Consumul specific de materiale, bani [(rd.1 : rd.2)x100]

67,80 63,69 -4,11

4. Randamentul resurselor materiale consumate, lei (rd.2 : rd.1)

1,475 1,570 +0,095

În baza datelor din tabelul 4.6 se poate constata că întreprinderea analizată a redus consumul specific de materiale faţă de nivelul programat cu 4,11 bani (63,69 67,80), ceea ce a contribuit la sporirea randamentului resurselor materiale consumate cu 0,095 lei (1,570 1,475).

Pentr-u o analiză mai aprofundata se calculează şi se apreciază factorii care au contribuit la modificarea consumului specific de materiale, cum ai fi:1)modificarea structurii şi sortimentului producţiei fabricate;1)modificarea nivelului de consum al materiilor prime şi materialelor pe uni-

tate de produs;2)modificarea preţurilor la materiile prime şi materialele consumate;

7

2)modificarea preţurilor la produsele finite (lucrările executate şi serviciile prestate).

Analiza factorială a consumului specific de materiale se efectuează prin metoda substituţiei în lanţ.

4.5Calculul Influenţei factorilor privind aprovizionarea şi asigurarea cu resurse materiale şi utilizarea acestora la devierea volumului producţiei fabricate şi produsului concret

În practica analitică calculul şi aprecierea influenţei factorilor privind aprovizionarea, asigurarea şi utilizarea resurselor materiale asupra modificării volumului producţiei fabricate pot fi efectuate atât în unităţi naturale, cât şi în unităţi valorice.

Analiza în unităţi valorice prevede calculul şi aprecierea a doi factori generalizatori sintetici, ţinând cont de formula: VPF=CM*R rm

Deci, din formulă rezultă că devierea volumului producţiei fabricate poate fi cauzată de influenţa următorilor doi factori generali:1)modificarea consumului total de materiale în perioada de gestiune ;2)modificarea randamentului resurselor materiale consumate

Primul factor este cantitativ, cel de-al doilea factor - calitativ. Calculul şi aprecierea acestor factori se efectuează prin metoda diferenţelor absolute, folosind următorul tabel analitic (tab. 4.10).

Tabelul 4.10Calculul influenţei factorilor generali privind asigurarea şi utilizarea

resurselor materiale la devierea volumului producţiei fabricateIndicatori Anul de gestiune Abaterea

absolută (+,-)

Inclusiv sub programat efectiv ACM ARrm

A 1 2 „ 3 4 51. Volumul producţiei fabricate,

35160,0 36467,0 +1307,0 - 904,0 +2 211,0

2. Consumul total de materiale, mii lei

23840,0 23227,4 -612,6 x x

3. Randamentul resurselor materiale consumate, lei (rd.1 :rd.2)

1,4748 1,5700 +0,0952 x x

În baza datelor din tabel se poate constata că la întreprinderea analizată volumul producţiei fabricate s-a majorat faţă de nivelul programat cu 1307,0 mii lei. Această abatere a fost determinată de influenţa următorilor doi factori:1)modificarea consumului total de materiale care a cauzat reducerea

indicatorului rezultativ cu 904,0 mii lei [(-612,6) x 1,4748];2)modificarea randamentului resurselor materiale consumate care a

contribuit la sporirea indicatorului rezultativ cu 2211,0 mii lei [(+0,0952) x 23227,4)

Balanţa influenţei factorilor: (-904,0) + 2211,0 = +1307 mii lei.Deci, rezultatele analizei factoriale dau posibilitatea să deducem că întreprinderi în cauză dispune de rezerve interne de majorare a indicatorului rezultativ pe viitor. Astfel, dacă consumul total de materiale va atinge

8

nivelul programat, volumul producţiei fabricate se va majora suplimentar cu 904,0 mii lei (2211,0 - 1307,0)

Verificarea cunoştinţelor1. Precizaţi succint însemnătatea, sarcinile analizei şi sursele principale

informaţie.2. Explicaţi diferenţa dintre noţiunile „aprovizionare" şi „asigurare" cu

resurse materiale în analiza economică.3. Explicaţi succint analiza aprovizionării şi asigurării întreprinderii cu

resurse materiale sub aspect cantitativ şi la termen.4.Explicaţi succint analiza stocurilor resurselor materiale în unităţi

naturale şi valorice.5. Verificaţi conţinutul şi metoda de analiză a indicatorilor sintetici de

eficient ai utilizării resurselor materiale.6. Cuantificaţi influenţa factorilor respectivi asupra modificării

consumul specific de materiale.7. Exemplificaţi calculul influenţei modificării consumului specific de

materiale la devierea volumului producţiei fabricate.8. Cuantificaţi influenţa factorilor privind asigurarea şi utilizarea unui

material concret la fabricarea unui produs concret.9.Cuantificaţi influenţa factorilor generali privind asigurarea şi

utilizarea resurselor materiale la devierea volumului producţiei fabricate.10.Verificaţi direcţiile principale de depistare şi mobilizare a rezervelor

interne de majorare a volumului producţiei fabricate (lucrărilor executate şi serviciilor prestate) în urma sporirii eficacităţii utilizării resurselor materiale pe viitor.

9