ANALGEZICE, ANTIPIRETICE I ANTIINFLAMATOARE

Medicamentele antiinflamatoare, analgezice i antipiretice cuprind un grup heterogen de compui custructurchimicdiferit, darcuefectefarmacologice i reaciiadverse asemntoare. Cercetrile au stabilit c aceste substane interfer cu cile biochimice implicate n biosinteza prostaglandinelor i a altorsubstane asemntoare. Unii derivai ai acizilorgrai, n special acidul arahidonic, sunt larg rspndii n esuturii au funcii multiple. Astfelse formeaz fosfolipoza A caredesface acidul arahidonic prin dou ci metabolice:- nprezenaciclooxigenazeiseformeazderivaicicliciaiaciduluiarahidonic: prostaciclina A i B.- Lipooxigenazatransform acidul arahidonic n derivai hidroperoxi care apoi formeaz leucotrienele. Acetia sunt factori de reglare i modulare ai unei multitudini de funcii celulare: relaxarea sau contracia musculaturii netede n funcie de substan, doz, vasodilataie prin modularea funciilor plachetari, inhibarea funcieiciclooxigenazeirespectivesintezaprostaglandineloriatenuareaproceselorinflamatorii,linitescdurerea,scadtemperatura crescut, inhib mucoasa gastric i au proprieti citoprotectoare. Efectul antiinflamatoreste datorat inhibrii fosfolipozei A.Medicamenteledinacestgrupaasociaznproporievariataciunianalgezi-ce, antipireticeiantiinflamatorii,fiindfolosite, fiecamedicamentesimptomatice n diferite algii i stri febrile, fie pentru aciunea inflamatorie n bolile reumatice. Aciunea analgezic este de intensitate moderat, dar n condiii patologice efectul este superior, fa de durerea provocat experimental. Mecanismul analgeziei este periferic prinprevenireasintezeii eliberrii prostaglandinelor ninflamaii (se stimuleaz terminaiile senzitive i este favorizatefectul algogen). Unde nu existasinteza local de prostaglandine (adic n esuturi neinflamate) aceste medicamente sunt inactive caanalgezice. Analgezicele(de la grecescul an = fr i algesis = durere) reprezint o grup de medicamente care calmeaz temporar durerea. Durerea poate fi definit ca o sensaie subiectiv, complex, care reflect activitatea tisular, real sau posibil i rspunsul efectiv la aceasta. Combaterea durerii este realizat prin mecanisme diferite de a reduce capacitatea senzorial nervoas, care poate fi fcut la nivel central sau periferic. Substanele analgetice pot fi difereniate astfel nnarcoticeianestezice locale; aceast difereniere nu se poate face clar la unele din ele. Tipuri de durere:Durerea acut: definit ca o durere de scurt durat sau cu surs care poate fi identificat. Durerea acut este mecanismul prin care organismul atenioneaz asupra afectrii esuturilor sau a unei boli. Este rapid, tioas urmat de o durere acut.Este localizat la nceput ntr-o arie bine delimitat, dupa care difuzeaz. Acest tip de durere rspunde de obicei foarte bine la medicaie.

Durerea croniceste acel tip de durere cu durat mai mare de 6 luni, asociat de obicei cu un anumit tip de rnire sau de boal.Aceast durere este fie constant fie intermitent i nu ajut organimsul pentru prevenirea afeciunii. Medicaia trebuie administrat de un personal de specialitate.

Durerea fiziologicpoate fi grupat n funcie de surs i de nociceptori (neuroni care detecteaz durerea) n:Durerea cutanat, cauzat de rnirea esuturilor superficiale ale pielii. Termi-naiile nervoase ale nociceptorilor se termin aproape sub derm i, datorit relativei concentrri de terminaii nervoase, produc o durere bine localizat, bine definit i de scurt durat. Astfel de dureri se ntlnesc la tieri accidentale, la arsuri de grad 1 sau ulceraii.Durerea somatici are originea n ligamnte, tendoane, oase, vase sanguine. Este detectat prin intermediul nociceptorilor somatici. Datorit numrului mic de receptori din aceast zon, durerea produs este surd, puin localizat i de durat mai mare dect durerea cutanat; se ntlnete de obicei la luxaii sau fracturi osoase.Durerea visceral, durerea datorat organelor interne. Nociceptorii viscerali sunt localizai n interiorul organelor interne sau a cavitilor. Lipsa mai pronunat a nociceptorilor din aceast zon determin ca durerea resimit s fie mai intens i cu o durat mai mare comparativ cu durerea somatic. Durerea visceral este extrem de greu de localizat, iar eventualele rni ale diferitelor organe determin radierea durerii, adic localizarea n cu totul alt parte fa de surs. Ischemia cardiac este un astfel de exemplu de durere visceral. Senzaia de durere este de obicei localizat la nivelul prii superioare a pieptului, cu localizare limitat, sau ca durere la nivelul umrului stng, a braului stng, sau chiar a degetelor minii stngi. Acest lucru se poate explica prin aceea c receptorii viscerali excit neuronii mduvei spinrii, care primesc semnale i de la esuturile cutanate. Creierul asociaz aceste excitri ale neuronilor respectivi, ca datorndu-se semnalelor transmise de piele sau de muchi; transmiterea semnalelor de ctre receptorii viscerali este interpretat de creier ca provenind din piele. Durerea membrului fantomapare la persoanele care au suferit operaia de amputare a unui membru, sau la persoanele care nu sesizeaz stimulii fizici. Se ntlnete la amputai sau paraplegici."Neuropathic pain" sau neuralgia este durerea rezultat ca urmare a distrugerii neuronului sau afectrii acestuia. Acest tip de durere duce la ntreruperea abilitii senzorilor nervoi de a trasnmite corect informaia ctre talamus, iar de aici creierul este cel care interpreteaz stimulii dureroi; este evident c nu se ca cunoate cauza durerii.Baze anatomofiziologiceDurerea apare datorit stimulrii unor receptori specializai (nociceptori), i/sau fibrelor nervoase aferente. Nociceptorii pot fi clasificai astfel:mecanoreceptori - rspund la stimuli fizici;

chemoreceptori pentru mediatorii chimici periferici ai durerii (histamina, serotonina, bradikinina, PGE1). Doua tipuri de nociceptori A i fibrele C mediaz durerea "rapid" i "lent". Fibrele A sunt puin mielinizate i transmit semnale cu o vitez ntre 6-30m/sec, ei fiind mediatorii pentru "durerea rapid". Acest tip de durere este resimit la 1/10 sec dup stimulare, este descris ca fiind o durere neptoare, acut.

Durerea lent, mediat de fibrele C (nemielinizate) transmit semnale nervoase cu o rat de 0,5-2 metri/sec, fiind o durere arztoare i pulsatorie. Este cazul durerii provocate de substanele chimice.Transmisia durerii ctre sistemul nervos centralPercepia durerii are loc atunci cnd nociceptorii sunt stimulai i transmit semnale ctre neuronii senzitivi din mduva spinrii. Aceti neuroni elibereaz glutamat, un excitant major al neutrasmiterii de la un neuron la altul. Semnalul este transmis ctre talamus, acolo unde are loc percepia durerii. De aici, semnalul nervos ajunge la cortexul senzitiv, moment n care fiecare individ devine contient de durere. Sunt 2 ci de trasmitere a durerii ctre SNC: calea neospinotalamic (durere rapid) i calea paleospinotalamic (durere lent).Durerea rapid via fibrele A se termin n lamina I (lamina marginalis) din coarnele dorsale a mduvei. A doua trasmitere are loc prin intermediul tractului neospinotalamic, se amplific la nivelul fibrrelor nervoase care traverseaz linia median prin comisura anterioar i se ndreapt ascendent ctre partea anterolateral. De aici o a treia transmisie are loc prin neuroni ctre cortexul somatosenzitiv. Durerea rapid poate fi localizat uor dac fibrele A sunt stimulate mpreun cu receptorii tactili.Durerea lent via fibrele C este transmis ctre lamina II i III (substana gelatinoas), de aici neuronii transmind-o ctre lamina V, situat n cornul dorsal al mduvei spinrii. Aici se intersecteaz cu fibrele durerii rapide, traverseaz n partea opus, via comisura anterioar, apoi traverseaz ascendent pn n calea anterolateral. Aceti neuroni se termin n creier, aproximativ o zecime de fibre oprindu-se n talamus, iar restul n mduv i mezencefal.Centrii de integrare i percepere a durerii:centrii talamici (percepere incontient, nelocalizat, nsoit de alerta generala);

sistemul limbic care coordoneaz componenta afectiv;

centrii corticali aflai n lobii parietali.

Din punct de vedere biochimic, n farmacologia durerii sunt implicate foarte multe substane: serotonina, histamina, bradikinina (ntlnii la nivelul nociceptorilor mediatori algogeni), endorfine, enkefaline, endomorfine (neuromediatori peptid-ergici).FARMACODINAMIEPentru combaterea durerii se poate interveni prin:mpiedicarea formrii influxului nervos, n terminaiile senzitive: anestezice locale, miorelaxante, vasodilatatoare, antiinflamatoare.

mpiedicarea transmiterii influxului nervos, prin fibrele senzitive - cazul anestezicelor locale

mpiedicarea perceperii durerii, la nivelul centrilor de integrare: anestezice generale, analgezice antipiretice, analgezice morfinomimetice.

CRITERII DE CLASIFICARE ANALGEZICEIn functie de structura chimicaDerivati de acid salicilicacid acetilsalicilicacetilsalicilat de lizinasalicilamidadiflunisalbenorilat (esterul ac. acetilsalicilic cu paracetamol)Derivati de pirazolonafenazonaaminofenazonanoraminofenazona (metamizol)propifenazonaDerivati de p-aminofenolfenacetinaparacetamol (acetaminofen)Derivati de chinolina glafeninaNatura lor:Naturale: Morfina, Codeina

Semisintetice: Oximorfona, Hidromorfona, Oxicodona, Hidrocodona, Codetilina

Sintetice: Sufentanil, Fentanil, Piritramid, Levorfanol, Metadona, Dextro-moramida, Dextropropoxifen, Petidina, Tilidina, Pentazocina, Tramadol

FarmacoterapieAnalgezicele-antipiretice au cateva tipuri de indicatii terapeutice bazate pe actiunile: analgezica, antipiretica, antiinflamatoare, antispastica:Medicamente de prima alegere: acid acetilsalicilic si paracetamol (cu care pot fi tratate cel putin 80% din cazurile cu tulburari ce intra in sfera indicatiilor lor); restul cazurilor (inclusiv cele care prezinta contraindicatiile pentru aceste doua substante) pot fi tratate cu:Medicamente de alternativa: propifenazona, fenazona, aminofenazona pentru tipurile de indicatii folosite, medicamentele pot fi utilizate fie singure (suferinte in general usoare), fie asociate (tulburari mai accentuate).Utilizare sub forma de asocieri:Analgezice neopioide din diferite grupe chimice, pentru sinergism de aditie, dar cu reducerea dozelor si deci a RA specificeAnalgezice neopioide + codeina (potentarea analgeziei) fenobarbital (efect sedativ) cafeina (vasoconstrictor in circulatia cerebrala, util in cefalee vasculara)Indicatiia. Indicatii pentru actiunea analgezica (potentata de actiunea anti-inflamatoare): nevralgii (dentara, intercostala, sciatica, etc), artralgii (artrite, artroze. etc), mialgii, afectiuni ortopedice (entorse, luxatii, fracturi) dureri postoperatorii moderate, cefaleeb. Indicatii pentru actiunile analgezica antipiretica antiinflamatoare - infectii virale acute ale cailor aeriene superioare cu febra (medicatie simptomatic-patogenica in formele usoare si medii, necomplicate), - in febrele infectioase se vor asocia medicatiei specifice (antibiotice si chimioterapice de sinteza), doar in caz de febra mare cu repercursiuni asupra aparatului cardio-vascular si SNC.c. Indicatii pentru actiunile analgezica si antispastica n colici (renale, biliare) dismenoree

Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS)Antiinflamatoare nesteroidiene(AINS) sunt substane care fac parte din grupa mare numit analgezice - antipiretice - antiinflamtoare, la care predomin efectul antiinflamator. nlatur sau diminueaz unele simptome i semne ale inflamaiei n boli reumatice.Inflamaia este un proces lung i complex, reprezentat de fenomene de reacie ale organismului fa de agresiunile fizice, chimice, infectioase, sau fa de reaciile interne (alergie, autoimunitate). Ea poate fi mprit n trei faze:- inflamatia acuta: rspunsul iniial la agresiune iniial. Este mediat de autacoide: histamin, serotonin, bradikinin, prostaglandine, leucotriene, raspunsul imun este declanat de antigeni, i poate fi folositor organismului;- inflamaia cronic: se elibereaz mediatori care nu intervin n rspunsul acut. Una dintre cele mai importante boli de acest gen este poliartrita reumatoid,n care, inflamaia cronic are drept rezultat durerea i distrugerea osului i cartilajului articular.Lezarea esuturilor duce la eliberarea enzimelor lizozomale, acidul arahidonic este eliberat i astfel sunt sintetizate eicosanoidele. Acidul arahidonic este transformat pe 2 ci:- calea ciclooxigenazei care produce prostaglandine (PG), ce sunt responsabile de efecte asupra vaselor sanguine, terminaiilor nervoase. Ciclooxigenaza are 2 izoforme:COX1 (aciune homeostatic) iCOX2(enzim ce apare n timpul inflamaiei i se pare c faciliteaz raspunsul inflamator.- calea lipooxigenazei care duce la leucotriene (LT), cu un puternic efect chemotactic asupra neutrofilelor, eozinofilelor, producnd bronhoconstricie.La locul leziunii tisulare por fi eliberate urmtoarele substane:- amine: histamina, serotonina- polipeptide: kinine ca bradikinina, kalidina- radicali liberi ai oxigenului: anionul superoxid se formeaz prin reducerea oxigenului molecular, ceea ce duce n final la formarea peroxidului de hidrogen sau radicalului hidroxil; aceti compui ai oxigenului interacioneaz cu acidul arahidonic dnd natere la substane care perpetueaz procesul inflamator.

Clasificarea antiinflamatoarelorSe mpart n urmtoarele categorii:Antiinflamatoare nesteroidiene clasice(generaia I)Derivai de acid salicilic:acid acetilsalicilic,diflunisal,benorilatDerivai de acid acetic: derivati de acid fenilacetic:diclofenac,alclofenac derivai de acizi carbociclici i heterociclici acetici: indometacin, sulindac, lonazolac,ketorolacDerivai de acid propionic: ibuprofen, flurbiprofen, naproxen,ketoprofen, dexketoprofenDerivai de acid fenamic:acidul flufenamic,acid mefenamic,acid niflumicPirazolone:fenilbutazonaOxicami:piroxicam, tenoxicam,lornoxicamAntiinflamatoare nesteroidiene inhibitoare selective sau specifice de COX2 (generaia a II-a)Blocante selective: meloxicam,nimesulidBlocante specifice (coxibi): rofecoxib (retras de pe pia),celecoxib, parecoxib,etoricoxib,valdecoxib,lumiracoxibAntireumatice specifice: au aciune lent fr efect antiinflamator, ele modific evoluia procesului reumaticAntimalarice de sintez:hidroxiclorochina(Plaquenil)Derivai tiolici:penicilaminaImunodepresive:metothrexat,ciclosporinaSulfasalazinaO alt clasificare a antiinflamatoarelor mparte antiinflamatoarele astfel:ClasaTip antiinflamatoareExemple

1Inhibitori ai COX1 i COX2, dar cu selectivitate redusAspirina, diclofenac, fenoprofen, flurbiprofen, indometacin, ibuprofen, ketoprofen, acid mefenamic, naproxen, piroxicam, sulindac

2AINS inhibitori ai COX2 cu selectivitate de ordin 5-50Celecoxib, meloxicam

3AINS inhibitori ai COX2 cu selectivitate >50Rofecoxib

4AINS inhibitori slabi ai ambelor izoformeAcid 5-aminosalicilic, diflunisal, salicilat de sodiu, nabumetona, sulfasalazina

FarmacocineticaDatorit diversitii chimice, AINS au o gam larg de caracteristici farmacocinetice. Poseda in principal urmtoarele proprieti comune:- majoritatea sunt acizi organici slabi,- sunt bine absorbite de organism, iar alimentelele influeneaz putin biodisponibilitatea,- majoritatea sunt metabolizate n proporie ridicat,- se elimin n principal pe cale renal, ns majoritatea intr i in circuitul enterohepatic,- majoritatea sunt iritante gastrice, procentul de iritare gastrica fiind proporional cu cantitatea consumat.Farmacodinamie AINS prezinta urmatoarele actiuni:- actiune antiinflamatoare relativ mai redusa fata de antiinflamatoarele steroidiene, care variaza in intensitate intre diferitele substante- actiunea analgezica comparabila cu cea a AAS sau a paracetamolului- actiunea antipiretica nu este utila terapeutic- actiunea antiagreganta plachetara - la AAS, indometacina, fenilbutazona- inhibarea contractiilor uterine (actiune tocolitica) AAS, indometacina, fenilbutazonaFarmacotoxicologie Reactii adverse-digestive -disconfort gastric -greturi, voma, diaree-ulcer gastro- duodenal-hemoragie digestiva-din acest p.d.v. AINS se pot clasifica:-cu cel mai mare risc: azapropazona, fenilbutazona-cu risc intermediar: piroxicam, ketoprofen, naproxen, diclofenac-cu cel mai mic risc: ibuprofen-alergice: rinite, urticarie, eruptii, edem angioneurotic, astm bronsic-respiratorii: tuse, (febra), eozinofilie (cu infiltrate pulmonare, la alergici)-nervoase: cefalee, ameteli, stari confuzionale, halucinatii, tulburari auditive (tinitus)-hematologice: anemie, trombocitopenie, anemie hemolitica (in caz de deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza), exceptional, aplazie medulara, agranulocitoza, risc trombotic pentru coxibe-hepatotoxice (rare)-retentie hidrosalina, insuficienta renala acuta reversibila (rar)-accidente severe (rareori).

ANTIPIRETICEAntipiretice(din gr. Anti=contra, pyretos=febr) grup de substane medica-mentoase care scad temperatura crescut a corpului n caz de febr. Cele mai cunoscute sunt amidopirina, antipirina, analgina, acidul acetilsalicilic etc. Pe lng efectul antipiretic, antipireticele exercit i o aciune analgezic i antiinflamatoare. Acionnd asupra centrilor de termoreglare, antipireticele intensific procesul de termoliz prin dilatarea vaselor cutanate i prin intensificarea respiraiei i transpiraiei, mresc cantitatea de cldur eliminat fr a modifica termogeneza.Ridicarea temperaturii corpului (febra) este o reacie de aprare a organismului la aciunea substanelor de natur pirogen, eliminate de microorganisme (bacterii, virusuri . a.). Meninerea temperaturii pn la o anumit limit i un interval de timp nu prea ndelungat are o influen pozitiv asupra organismului (intensific activitatea fagocitar a leucocitelor, accelereaz formarea anticorpilor), de aceea antipireticele se prescriu i se administreaz numai n caz de stri febrile grave, care prezint pericol pentru sntate. Fiind folosite un timp ndelungat, antipireticele exercit o aciune toxic asupra organismului, care se manifest prin tulburri ale activitii nervoase sau prin exantem (erupii pe piele); pot provoca agranulocitoz (micorarea brusc a numrului de leucocite granulate ale sngelui). Administrarea neraional a antipireticelor denatureaz tabloul clinic al bolii, mpedic diagnosticarea ei, precum i tratarea la timp a bolnavului. n cazul cnd antipireticele sunt prescrise de ctre medic, se va respecta strict schema recomandat. Un efect antipiretic au mierea de albine i zmeura, care-s mai eficiente n cazul cnd snt consumate cu cantiti mari de lichid.Cand avem febra ?Spunem ca avem febra atunci cnd temperature corpului depeste 37 grade Celsius (masurata n gura) sau 37,7 grade Celsius (masurata n rect).Cauze febra:- infectie: febra este provocata de proteinele zisepirogeneeliberate n organism atunci cand globulele albe lupt mpotriva microbilor responsabili de o infectie. Aceasta crestere a temperaturii actioneaza impotriva multiplicarii anumitor microbi;infarct de miocard;- tumor a sistemului limfatic.Simptome febra:- senzatie de frig;- senzatie de sete intense;- frisoane;- convulsii sau delir (la copii).La adult, o febra moderata poate sa nu fie observata sau poate antrena doar o senzatie de indispozitie ori impresie de frig.La batran, o febra ridicata poate antrena tulburari de comportament, simulnd o meningita, de exemplu.Homeostazia termicaEste rezultanta echilibrului dintre procesele de:termogeneza (producere de caldura) 3000 cal/24 h la adult

termoliza (pierdere de caldura) 3000 cal/24 h la adult

Reglarea temperaturii corpului are la baza un act reflex ce implica:receptorii termici cutanati (Ruffini pentru cald, Krause petru rece)

cai nervoase aferente

centrii termoreglatori

cai nervoase eferente

mecanisme efectoare (metabolism energetic tisular, transpiratie, tahipnee; reglarea diametrului vascular cutanat, radiatie, convectie, conductie)

Centrii termoreglatori controleaza:termogeneza (centrul parasimpatic din hipotalamusul posterior)

termoliza (centrul simpatic din hipotalamusul anterior)

Tulburarile termoreglariihipotermia (prin racire excesiva, intoxicatii);

hipertermia (prin incalzire excesiva); forme: soc caloric, soc solar.

ANALGEZICE OPIOIDE

BAZE FIZIOPATOLOGICE

n transmiterea i perceperea impulsurilor nociceptive, n algezie i analgezie sunt implicate dou mari categorii de sisteme:Sistemul opioid endogen (analgezic) n corelaie cu sistemul substanei P (algezic) i peptidele antiopioide.Sistemul monoaminergic spinal (adrenergic i serotoninergic)SISTEMUL OPIOID ENDOGENFuncii fiziologice:Antinocicepie analgezie (fizic i psihic), ridic pragul percepiei durerii i pragul reaciei la durere.Euforie (senzaie de bine).Modularea eliberrii neuromediatorilor activatori (P-ergici, adrenergici, seroto-ninergici, dopaminergici).Comportamentul de stres (alturi de sistemul adrenergic i cel corticosteroid).Ingestie de alimente.La nivel spinal inhib eliberarea n fanta sinaptic a substanei P, algic, prin mecanism denumit control de poart (gate control).In periferie neuromediatorii opioizi sunt secretai de celulele imune i inflamatorii i acioneaz la nivelul terminaiilor nervoase aferente, modulnd nocicepia prin inhibarea eliberrii locale de neuropeptide proinflamatoare excitatorii (substana P) i reducerea excitabilitii terminaiilor nervoase pentru durere.

NEUROMODULATORII (NEUROMEDIATORI CU FUNCII MODULATOARE)RECEPTORII OPIOIZITipuri de receptori:Miu (1-3), kappa (k1-2), delta (1-2) specifici pentru opioideSigma () nespecificiAgoniti selectivi farmacologici:miu (): morfin, metadon, fentanil, sufentanilKappa (k): pentazocinEFECTELE ACTIVRII RECEPTORILOR OPIOIZImiu ():Analgezie supraspinal, creterea eliberrii de prolactin (1), deprimarea centrului respirator (3), scderea motilitii gastrointestinale (2), alimentaie, sedare, mioz, euforie, farmacodependen (fizic) imunodepresie (3), hiperalgezie (1, 2)kappa (k)Analgezie supraspinal i spinal, mioz, sedare, diurez, disforie, efecte psihotomimeticedelta ()Analgezie supraspinal i spinal, comportament de nvare recompens, hipo-tensiune, midriaz, disforie, efecte psihotomimeticeAnalgezicele opioide (sau morfinomimetice) sunt medicamente care au aciune de suprimare a durerii (aciune analgezic intens), nsoit frecvent de calmarea anxietii, sedare i euforie, prezentnd potenial de a dezvolta farmacodependen.ClasificareOpioidele (morfinomimeticele) au structuri chimice aparent diferite, dar pot s se orienteze spaial pentru a forma cicluri de tip morfinic, specific steric pentru receptorii opioizi.CLASIFICARE N FUNCIE DE PROVENIENNaturale (alcaloizi din opiu): morfina, codeinaSemisintetice (derivai ai alcaloizilor din opiu): oximorfona, hidromorfona, oxicodona, hidrocodona, dihidrocodeina, codetilina;Sintetice: sufentanil, remifentanil, alfentanil, fentanil, piritramida, levorfanol, metadona, dextromoramida, dextropropoxifen, petidina, tilidina, pentazocina, tramadolCLASIFICARE N FUNCIE DE EFICACITATE I POTENA ANALGEZIC, DE TIPUL DE ACIUNE AGONIST-ANATAGONIST I DE RECEPTORAgoniti totali puternici ( i k): sufentanil, fentanil, piritramid, levorfanol, metadona, dextromoramida, hidromorfona, oximorfona, morfina;Agoniti totali medii i slabi ( i k): hidrocodona, oxicodona, petidina, tilidina, dextropropoxifen, dihidrocodeina, codeinaAgoniti parial () antagoniti (k): buprenorfinaAgoniti parial (k) antagoniti (): pentazocina, nalbufina, butorfanol, nalorfinaAntagoniti ( i k) (antidoi): naloxon, naltrexon, nalmefenMecanism complex (opioid i monoaminergic): tramadolFARMACOCINETICAbsorbia:Pe ci parenterale (injectabile) este nalt (s.c., i.m.) i foarte nalt spinal (epidural, intratecal)Pe ci naturale (p.o. sublingual, transnazal i transcutanat) este n funcie de gradul de lipofilie al analgezicelor.De ex. morfina, fiind n categoria analgezicelor opioide cu lipofilia cea mai mic se absoarbe p.o. lent i neregulat astfel c raportul dozelor eficace p.o./s.c este de 60/10 mg (potena relativ este subunitar, cca 20%).n consecin, pentru morfin calea p.o. este rezervat preparatelor retard, adresate durerii croniceCalea sublingual, datorit suprafeei foarte reduse de absorbie, impune dou condiii: lipofilie nalt i poten nalt (doze active mici). Aceste condiii sunt realizate de fentanil, metadon, buprenorfinEfectul primului pasaj hepatic este relativ puternic pentru majoritatea analge-zicelor opioide. De aceea dozele sunt mult mai ridicate n administrarea p.o. compa-rativ cu calea parenteralEfectul primului pasaj hepatic este mai slab la unele analgezice opioide: codein, oxicodon, metadon, levorfanol i n consecin potena relativ a cii p.o. Fa de calea parenteral este mai ridicat (cca 60%).Biodisponibilitatea per os este redus datorit efectului intens al primului pasaj hepatic care este dependent de starea funciei enzimatice hepatice.

ATENIE! CI la copiii sub 2 ani, datorit sistemelor enzimatice microzomiale hepatice (SOMH i glucuronoconjugaze) aflate n cursul procesului de maturareTransportul n snge sub forma legat de proteinele plasmatice se face n procente mici i medii (morfin, petidin, pentazocin) i n procent mare pentru metadona (90%).Difuziunea i distribuirea sunt n funcie de gradul de lipofilie. Difuziunea prin placent este semnificativ, cu RA la ft, nou-nscut i sindrom de abstinen (sevraj) la nou-nscuii mamelor toxicomane.Epurarea este majoritar hepatic. Eliminarea metaboliilor glucuronoconjugai are loc urinar i biliar. T1/2 este mediu (2-6 ore), cu durat de aciune analgezic medie (2-7 ore) (excepie metadona T1/2 lung 10-40 ore; cu durat de aciune lung (6-48 ore) (i risc de acumulare).

FARMACODINAMIEMecanismul aciunii analgezice de tip opioid (morfinomimetic).Analgezicele opioide sunt agoniti ai receptorilor opioizi:Totali ( i k) cu eficacitate maxim (grupa agoniti puternici, tip morfin) i submaximal (grupa de agoniti medii i slabi, tip petidin i codein);Pariali n general cu eficicacitate submaximal: (grupa de agoniti k - antagoniti tip pentazocin i grupa de agoniti - antagoniti k, tip buprenorfin)Aciune analgezicSNC:Inhibiie cu sedare i somnolen, poteneaz aciunea analgezic; diminu capacitatea de concentrare, munca intelectual i fizic;Deprimarea centrului respirator bulbar (scderea sensibilitii centrului la CO2), semnificativ pentru agonitii miu (2)Deprimarea centrului tusei, efect antitusiv utilStimularea centrului vomei (din aria postrema)Aparat respiratorDeprimare respiratorie (prin deprimarea centrului respirator); la doze mici, frecvena; la doze mari frecvena i amplitudinea (agoniti 2)Bronhoconstricie prin eliberare de histamin Aciune antitusiv (prin deprimarea centrului tusei)OchiMioz prin constricia muchilor circulari ai irAparat digestivGreuri vrsturi (prin stimularea centrului vomei)Creterea tonusului muchilor netezi ai tubului digestiv i scderea peristaltismuluiScderea secreiilor digestiveContracia sfincterelor (piloric, anal)Consecina este scderea tranzitului intestinal i constipaieEfect antidiareic, util n terapia sindroamelor diareiceContracia sfincterului Oddi, creterea tensiunii n arborele biliarAparat excretor renalCreterea tonusului sfincterului vezicii urinare, detrusorului i ureterelor cu tendin de retenie urinarAparat genitalCreterea tonusului uterului gravid, cu ntrzierea relaxrii i reducerii frecvenei contraciilorAparat cardiovascularEfecte reduse: tendin de hipoTA (agoniti delta tip morfin)

FARMACOTOXICOLOGIEPotenial de farmacodependen (toxicomanogen) ridicat la agonitii 1Cile implicate n toxicomanieCile opoid-ergice (1)Cile dopaminergice ale plcerii: opioiziiDependena psihic este consecina activrii cilor dopaminergice mezolimbiceTolerana dobndit (mecanism de reglare down), instalat pentru unele dintre efecte (analgezie, deprimare respiratorie, emez, vagotonie), dar nu i pentru altele (constipaie, mioz).Dependena psihic i fizic cu sindrom de abstinen este produs de agoniti .Dependen fizic limitat produc agonitii kappa (tip pentazocin)Sindromul de abstinen (de sevraj)Mecanism: consecin a unei heteroreglri up, cu sensibilizarea i externa-lizarea unui numr ridicat de receptori adrenergici i P-ergici, n sinapsele activatoare modulate de heterosinapsele opioid-adrenergice i opiod P-ergice, unde acioneaz opiodulEfectele majoritare sunt de tip adrenergic (midriaz, tahicardie, HTA, transpiraie masiv, frisoane cu piloerecie, agitaie) i P-ergic (mialgii puternice, crampe abdominale)Sdr. de abstinen poate s apar la nou-nscut i sugar, n cazul mamelor toxicomaneTratamentul intoxicaiei cronice (farmacodependenei, toxicomaniei) se efectueaz n spitale de psihiatrie, prin reducerea treptat a dozei i nlocuirea cu opioide cu potenial toxicomanogen mai redus (metadon, petidin, propoxifen), apoi prin reducerea treptat a substituentului. Mai pot fi utilizate analgezice agoniti 2 presinaptici (clonidina).

Efecte secundareDeprimarea respiraiei (deprimarea centrului respirator bulbar, prin agoniti miu-2), mai intens la administrarea pe cale injectabil; la gravide, nainte de expulzie, ntrzie, apariia respiraiei la nou-nscut;Greuri, vrsturi (stimularea centrului vomei);Constipaie, retenie urinar, oliguriehipoTA, bradicardieEfecte de psihostimulare, pn la delir i convulsiiImunodepresie (3)Reacii alergice (prurit urticarie)Sunt consecina eliberrii de histamin (morfin i analogi) structurali, precum codeina, buprenorfina, butorfanol.

FARMACOTERAPIE I FARMACOGRAFIEIndicatiidurere acuta foarte intensa (postoperator, traumatisme, infarct miocardic) (cai injectabile)durere cronica intensa (neoplasm) (per os, inj. intrarahidian)in obstetrica, (i.v.)in chirurgie (epidural)cai de administrare: per os, sublingual, intrarectal, i.m., s.c., i.v., spinal (epidural, intratecal), epidermic, intranazalcalea spinala (riscuri mari): durere neuropata severa (in asociere cu un anestezic local) durere canceroasa intensa, ce necesita doze mari.

AUTACOIZI SI ANTAGONISTI AI ACESTORA

I. HISTAMINA I ANTIHISTAMINICELE

HISTAMINA este unul dintre cei mai importanti mediatori ai alergiei si inflamatiei, avand si functie de neuromediator.Amina biogena prezenta intr-o varietate de tesuturi animale si vegetale (histos=tesut).Molecula hidrofila larg raspandita in regnul animal, virusuri, bacterii, plante (urzica).Sinteza, depozitare, metabolizareHistamina se sintetizeaza prin decarboxilarea aminoacidului histidina, sub influenta enzimei histidindecarboxilaza (enzima dependenta de piridoxal fosfat). Cea mai mare cantitate de histamina se afla sub forma legata, biologic inactiva, preformata si depozitata in granulele citoplasmatice ale mastocitelor in tesuturi si ale bazofilelor in sange.Eliberarea continutului granulelor din mastocit poate fi indusa de o varietate mare de stimuli, prin cresterea Ca2+ intracelular.Histamina intervine si in raspunsul inflamator acut, unde in tesutul inflamat produce vasodilatatie locala si extravazarea de plasma ce contine mediatori ai inflamatiei acute (complementul, proteina C-reactiva), anticorpi si celule inflamatorii (neutrofile, eozinofile, bazofile, monocite si limfocite)Efectele complexe ale histaminei sunt mediate de receptori histaminici cu trei subtipuri: H1, H2, H3:H1-localizareH2-localizareH3-localizare

Endoteliu vascular
Creier
Retina
Ficat
Limfocite
Muschi netezi
mastociteMucoasa gastrica
Miocard
Creier
Adipocite
Bazofile
Musculatura neteda vascularaSNC
Tract gastrointestinal
Aparat respirator
Aparat cardiovascular

H1
(activitati mediate)H2
(activitati mediate)H3
(activitati mediate)

contractia musculaturii netede
cresterea permeabilitatii vasculare
prurit
generarea de PGcresterea secretiei gastrice acide
cresterea secretiei de mucus in caile aeriene
inhibarea eliberarii de histamina din bazofileinhibarea sintezei de histamina
inhibarea neurotransmisiei sinaptice (modularea NA, DA)

Socul histaminic apare la administrarea de doze mari de histamina:scaderea presiunii arteriale (progresiva si profunda), tahicardie,bronhoconstrictie, tulburari gastro-intestinale (cobaiul este foarte sensibil)

ANTIHISTAMINICELE

Sunt antagonisti competitivi ai histaminei care blocheaza receptorii histami-nergici (datorita asemanarii structurale cu histamina) impiedicand fixarea acesteia pe receptori.Corespunzator primelor doua tipuri de receptori histaminergici, exista doua grupe de antihistaminice H1 si H2.Antihistaminicele H1Antihistaminicele H1 (antihistaminicele clasice) sunt compusi de sinteza care blocheaza receptorii histaminergici de tip H1, mpiedicand aparitia efectelor caracteristice ale histaminei.Structura chimica a antihistaminicelor blocante H1 cuprinde si gruparea etilamino (libera sau incadrata intr-un ciclu) prezenta si in molecula histaminei.FarmacodinamieAntihistaminicele H1 au doua tipuri de efecte:Efecte corelate cu blocarea receptorilor H1Efecte necorelate cu blocarea receptorilor H1 (efecte proprii)a. Efecte corelate cu blocarea receptorilor H1Apar numai in conditiile existentei in organism a unei cantitati de histamina libera care produce efectele ei evidenteAntihistaminicele H1 inhiba intens actiunea histaminei asupra muschilor netezi viscerali impiedicand spasmul bronsic, intestinal, uterinEfectul antihistaminic are drept consecinta protectia partiala sau totala fata de unele simptome ale reactiilor alergige de tip anafilactic de tip I, care implica eliberarea de histaminab. Efecte necorelate cu blocarea receptorilor H1Actiuni anticolinergice: -efecte secundare anticolinergice ce constau in:-uscaciunea gurii si mucoaselor nasului si gatului un beneficiu in rinoreea nealergica, -pot cauza retentie urinara si tulburari de vedere. Aceste efecte anticolinergice ar explica eficacitatea unor antagonisti H1 in suprimarea simptomelor parkinsoniene, datorate unor medicamente antipsihoticeAnestezie locala: unii antagonisti H1 au efect anestezic local, stabilizand membranele excitabile neuronale prin blocarea canalelor de sodiu ca si procaina si lidocaina. Sunt si analgezice, sugerand astfel implicarea cailor centrale histaminergice in nociceptieSedarea: majoritatea antihistaminicelor din prima generatie au efect sedativ, ceea ce face ca unele dintre acestea (difenhidramina, prometazina) sa fie utilizate pentru favorizarea aparitiei somnului, fiind numite si antihistaminice de noapte. Acestea potenteaza efectul deprimant central al bauturilor alcoolice, tranchilizantelor. Nu se recomanda in tratament ambulator in timpul zilei, la soferi sau la cei care care manipuleaza masini. Actiunea antivomitiva: Unii antagonisti H1 (difenhidramina, prometazina) previn raul de miscare (sunt putin eficace curativ intr-o situatie deja prezenta). Au si actiune antivomitiva deoarece receptorii H1 sunt implicati in patogenia raului de miscare si a vomei. Farmacoterapie IndicatiiPrevenirea sau tratamentul simptomelor reactiilor alergice din rinitele si conjunctivitele alergice din cadrul febrei de fan, polinozei, situatii cand rinoreea, lacrimarea, pruritul ocular dispar si se atenueaza tusea si stranutul.Dermatozele alergice, indeosebi in urticaria acuta controleaza pruritul, fiind eficace in dermatita atopica si de contact (desi glucocorticoizii topici sunt mai valorosi)Intepaturi de insecte, atingerea unor plante, fenomenele histaminice provocate de medicamentele histamino-eliberatoarePrevenirea raului de miscare, trebuie administrate cu o ora inainte de a se produce

FarmacotoxicologieSedarea: efectul cu cea mai mare incidenta la antagonistii H1 de prima generatie, dar care nu mai este prezent la cei din generatia a 2-a. Uneori acest efect este dorit alteori poate interfera nedorit activitatile zilnice ale pacientului.Mai putin comune sunt excitatia si convulsiile la copii, hipotensiunea posturala si reactii alergice in special dupa aplicarea topica. Alte efecte adverse asupra sistemului nervos: activarea focarului epileptogen, euforie, iritabilitate, tremor.Aritmii cardiace : supradozare cu blocantii H1mai noi, in special astemizol, terfenadina care pot fi cauzate si de interactiunea cu inhibitorii enzimatici. Rar pot provoca o aritmie grava, tahicardia ventriculara polimorfa (torsada varfurilor).Intoxicatia acuta cu antihistaminice H1: efecte excitante centrale, halu-cinatii, incoordonare motorie, convulsii, midriaza, tahicardie sinusala, retentie urinara, uscaciunea gurii, febra simptome asemanatoare cu cele din intoxicatia cu atropina. Se poate termina cu coma profunda, colaps cardio-respirator si exitus in 2-18 ore. Tratamentul este simptomatic si de sustinere.

a. Antihistaminice H1 de prima generatie (clasice)Clorfeniramina efect sedativ moderat ce persista a doua zi, dupa administrarea in seara precedenta.Clorfenoxamina efecte sedative marcate, miorelaxant central, antiparkinso-nian. Contraindicat in glaucom, adenom de prostata, conducatori auto. Se vor evita bautu-rile alcoolice si asocierea cu alte deprimante centrale.Cloropiramina actiune sedativa relativ redusa (antihistaminic de zi).

b. Antihistaminice H1 de a doua generatieAstemizol se leaga puternic de proteinele plasmatice; trece greu prin bariera hematoencefalica. Este supus metabolizarii hepatice (izoforma CYP3A4) astfel incat inhibitori semnificativi ai acestuia (ketoconazol, eritromicina sau sucul de grapefruit) pot creste concentratia plasmatica de astemizol sau metaboliti care pot avea semnifi-catie clinica; ocazional s-au observant efecte secundare cardiac ca torsada varfurilor;Terfenadina se absoarbe rapid dupa administrare orala (nefiind afectata de alimente). Cand se asociaza cu un inhibitor enzimatic se acumuleaza in ser si tesutul cardiac ceea ce poate contribui la aparitia unor aritmii ventriculare caracteristice- torsada varfurilor. Se recomanda in rinite alergice, urticarie, dermite alergice cand suprima prompt simptomele induse de histamine. Este lipsita de efecte sedative si anticolinergice la dozele terapeutice uzualeCetirizina se absoarbe rapid din tractul gastrointestinal, se metabolizeaza putin; se administreaza o doza pe zi in rinita alergica, urticarie cronica idiopatica, intepaturi de insecteLoratadina este bine absorbita oral; eliminarea nu este semnificativ scazuta la subiectii cu lezare renala; se administreaza o doza pe zi in rinita sezoniera alergica, dermatozele alergice; nu are efect sedativ, nu s-au raportat efecte adverse cardiace.Alte antihistaminice: azelastina, elastina, levocabastina, acrivastina.

II. SEROTONINA (5-HT)AGONITI SEROTONINICI I ANTISEROTONINICE

Serotonina (5-HT) (enteramina) este o amina biogena care se formeaza in organism din triptofan biosintetizandu-se si depozitandu-se n SNC, celulele mucoa-sei gastrointestinale, mastocite si plachetele sanguine.

PROCESE FIZIOLOGICEPROCESE PATOLOGICE

Dispozitie
Somn
Activitate sexuala
Apetit
Temperatura corpului
Durere
VomaAlergii
Inflamatii
Migrena

a. Agonisti serotoniniciReprezentanti sumatriptan, naratriptan, zilmitriptan, rizatriptan (triptani)

agonisti selectivi ai autoreceptorilor presinaptici 5-HT1 cu restabilirea fluxului sanguin intracranian normal si diminuarea fenomenelor inflamatorii de care este responsabila 5-HTreprezinta medicatia majora in crizele rebele de migrena. Avantajul terapeutic este reprezentat de combaterea fenomenelor de greata si vomaCI- Cardiopatie ischemica si antecedente de infarct miocardic acut (IMA), datorita potentialului de a produce spasm coronarian

Interactiuni NU se asociaza cu antimigrenoase din ergot din cauza potentarii vasoconstrictiei si aparitiei accidentelor ischemiceb. Antagonisti serotoninici (antiserotoninice)Antagonizeaza specific actiunile serotoninei la nivel de receptori. Tratamentul profilactic al migrenei, pentru blocarea efectelor periferice ale serotoninei in boli alergice si ca antiemetice (antivomitive).

Reprezentanti: metisergida, ciproheptadina, oxetoron, ondansetron, s.a.

Kininele

substante cu structura polipeptidica care se formeaza in sange si tesuturi din precursori inactivi (kininogene) sub influenta unor enzime endogene (activatori). Rol fiziopatologic: durere, inflamatie.

Kalidinogenaza enzima proteolitica ce produce formarea unei kinine kalidina (din precursorul kalidinogen), cu efect vasodilatatorIndicatii: vasodilatator periferic in tulburari circulatorii si periferice (stadii initiale). Adm. exclusiv i.m.IV. Angiotensina si angiotensineleAngiotensinaPolipeptid care se formeaza dintr-o globulina plasmatica angiotensinogen sub influenta reninei si a enzimei de conversie:Renina: enzima proteolitica biosintetizata si eliberata de aparatul juxtaglomerular renalcatalizeaza transformarea angiotensinogenului in angiotensina I inactivaECAEnzima de conversie a angiotensinei I (=kinaza II, prezinta pe suprafata endoteliului vascular) catalizeaza transformarea rapida a angiotensinei I in angiotensinei II.Angiotensina II:cel mai puternic vasoconstrictor endogenActiveaza receptorii specifici AT-1 si provoaca:vasoconstrictie stimularea eliberarii de catecolamine,stimularea sintezei de aldosteron, modularea secretiei de renina prin feed-back negativ,antreneaza cresterea celulara in peretii arteriali si ai ventriculului stang, cu tendinta la hipertrofie (remodelare)Angiotensinamida: - vasoconstrictor mai puternic ca NA;- antihipotensiv indicat in colaps, soc cardiogenAntiangiotensinele sunt : fie inhibitori ai formarii angiotensinei (captopril)fie antagonisti competitivi ai acesteia la nivel de receptoriutilizate ca antihipertensiveI. Inhibitoare ale ECA (IECA)Substante active (ca atare): tip captopril (captopril, lisinopril)Prodroguri (bioactivate in organism): tip enalapril. Au efect prelungit -> adm 1 data/ziMecanism de actiuneIECA inhiba specific enzima de conversie a angiotensinei (ECA), impiedicand astfel transformarea angiotensinei I (decapeptid) in angiotensina II (octapeptid activ vasoconstrictor). II. Antagonisti ai angiotensinei II (antagonisti AT-1)Reprezentanti: saralazina, sartani: candesartan, eprosartan, irbesartan, losartan, telmisartan, valsartanIndicatii HTA esentiala (indicatiile IECA), in caz de tuse dupa IECAAvantaj durata lunga de actiune, cu administrare 1 doza/ziMEDICAMENTE CU ACTIUNE IN BOLI METABOLICEI. MEDICAMENTE HIPOLIPEMINTETipuri de lipide: trigliceridele, fosfolipidele si colesterolul5 clase de lipoproteine: chilomicroni, lipoproteine cu densitate foarte scazuta(VLDL)lipoproteine cu densitate scazuta (LDL) lipoproteine cu densitate intermediara (IDL)lipoproteine cu densitate crescuta (HDL).Chilomicronii si VLDL transporta trigliceride, IDL si LDL transporta colesterol reesterificat iar HDL transporta colesterol esterificat.Trigliceridele, LDL - aterogenici, se depun in peretii vaselor, contribuind la dezvoltarea aterosclerozei si aparitia bolii coronariene.HDL - antiaterogen, ca urmare a mobilizarii depozitelor de colesterol de la nivelul vaselor.Dislipidemiile (hiperlipoproteinemiile) - tulburari de transport a lipidelor, caracterizate prin cresterea concentratiei plasmatice a unuia sau mai multor fractii lipoproteice, datorita alterarii sintezei sau/si degradarii lor.Definitie:Medicamentele hipolipemiante (normolipemiante) sunt substante care scad nivelul plasmatic al diferitelor fractiui lipoproteice, combat ateroscleroza si reduc mortalitatea prin boala coronariana.A. Rasini fixatoare de acizi biliari1. Colestiraminarasina schimbatoare de ioni cu greutate moleculara mare neabsorbabila digestiv care fixeaza acizii biliari din intestin sub forma unui complex insolubil, inhiband circuitul lor enterohepatic si multiplicand (de 3-10ori) eliminarea acestora prin materii fecale.este responsabila de aparitia multor interactiuni medicamentoase, de aceea alte medicamente trebuie administrate cu cel putin o ora inainte sau la 4 ore dupa ingerarea colestiramineiB. Acidul nicotiniccompus cu activitate hipolipidemianta semnificativa dar cu utilizarea limitata ca urmare a tolerabilitatii clinice scazute la majoritatea pacientilor.vitamina hidrosolubila, care, adm. in doze mari, inhiba puternic lipoliza in tesutul adipos, producand reducerea sintezei hepatice de VLDL si LDL, scazand apoi atat concentratia plasmatica a trigliceridelor, cat si cea a colesterolului. ene.efecte edverse: fenomene vasomotorii, iritatie gastro-intestinala, hepatotoxicitate, cresterea glicemiei si acid uric etcC. FibratiiReprezentanti: clofibrat, fenofibrat, benzafibrat, ciprofibrat, gemfibrozilscad in principal nivelul plasmatic al trigliceridelor prin stimularea activitatii lipoprotein lipazei (enzima responsabila de hidroliza trigliceridelor din chilomicroni si VLDL, grabind astfel indepartarea acestor lipoproteine din plasma.efectul hipocolesterolemiant modest.se administreaza p.o. cu 30 min inaintea meseiInteract: prin deplasarea de pe locurile de legare pe proteinele plasmatice fibratii potenteaza efectul farmacologic al anticoagulantelor cumarinice, sulfamidelor antidiabetice si fenitoinei.D. Inhibitorii HMG-CoA reductazei (statine)substante de origine naturala a caror actiune principala consta in reducerea sintezei de colesterol ca urmare a inhibarii enzimei 3-hidroxi-3-metilglutaril-coenzimei A reductazei (HMG-CoA reductaza).Reprezentanti: atorvastatina, fluvastatina, lovastatina, pravastatina, simvastatina, rosuvastatina.statinele inhiba competitiv HMG-CoA reductaza ce catalizeaza conversia HMG-CoA in acid mevalonic, etapa limitativa in sinteza de colesterol.au un efect benefic asupra proceselor aterosclerotice coronariene ce implica functia endoteliala stabilizarea placii de aterom si trombogeneza. MEDICAMENTE ANTIGUTOASEGuta: boala metabolica datorita tulburarii metabolismului nucleoproteinelor, fie cu formare exagerata de acid uric, fie cu eliminare insuficienta a acestuia.caracterizata prin crize de artrita acuta cu un exces de acid uric in sange si depunerea cristalelor de acid uric in articulatii, cu declansarea reactiei inflamatorii.

Clinic : Criza de guta (accesul acut);Guta cronicaA. Medicamente active in criza de gutamedicamente cu actiune antiiinflamatoare, eficiente in criza de guta care au ca efect stoparea cat mai activa a atacului de guta si prevenirea aparitiei sale

Colchicina blocheaza activitatea polimorfonuclearele neutrofile, inhiband polimerizarea tubulinei, o proteina ce intra in componenta microtubulilor celulari implicati in multe functii ale polimorfonuclearelor (diapedeza si fagocitoza). Astfel impiedica acumularea acestor celule in jurul cristalelor de urati si inhiband procesul inflamator.

b. Unele AINS (indometacin, ibuprofen, diclofenac, piroxicam) reprezinta o alternativa terapeutica a colchicinei in criza de guta.B. Medicamente hipouricemiante

a. Agenti uricoinhibitori: inhiba formarea acidului uric in organism: alopurinol si acid orotic;1. Alopurinolcompus de sinteza analog al hipoxantinei (precursor al acidului uric) al carui efect hipouricemiant se datoreaza inhibarii xantinoxidazei

b. Compusi uricozurici (uricoeliminatori): cresc eliminarea urinara a acidului uric prin inhibarea reabsorbtiei sale in tubul proximal renalReprezentanti: probenecid, sulfinpiazona, benzbromazona

c. Uricolitice: 1. Uratoxidazapreparata din Aspergillus flavus, enzima proteolitica care reduce in mod rapid si prelungit uricemia, prin transformarea acidului uric in alantoina solubila, usor de eliminat urinar.se utilizeaza in tratamentul de urgenta al hiperuricemiei severe din hemopatii maligne tratate cu citostatice, guta severa.