Ag-SnAg-CuHg

*

Indicaiile obturaiilor din amalgam sunt:carii primare fisurale cavitare medii i mari;carii recurente adiacente unor obturaii din amalgam;existena multiplelor contacte ocluzale pe suprafaa viitoarei obturaii sau la marginea acesteia;cnd nu poate fi meninut o izolare perfect, necesar restaurrilor cu materiale adezive;la pacieni cu risc cariogen crescut.

*

*

Contraindicaiile sunt:la pacienii care au multiple obturaii din amalgam, care prin corodare ar putea produce intoxicaii cu mercur;la pacieni cu aparate gnato-protetice conjuncte metalice la care poate apare fenomenul de galvanism oral;la pacienii cu teren alergic care au prezentat n trecut reacii adverse la amalgam;n leziuni fisurale mici unde se pot aplica restaurri adezive.

Compozitia pulberii care se adauga mercurului:Argintul (40-74%)creste expansiunea, rezistenta si reduce fluajul.Staniul (25-30)scade expansiunea, rezistenta, duritatea si creste timpul de priza. Are mai multa afinitate pt. mercur decat argintul.Cuprul (2-30)creste expansiunea, rezistenta si duritatea si reduce fluajul.Zincul (0-2) usureaza condensarea, iar in cursul proceselor de fabricatie evita formarea oxizilor. (Contaminarea cu umiditate a amalgamelor cu continut de zinc det. o expansiune intarziata a materialului).Mercurul (Hg) poate intra in compozitia in proportie de 2-3%.Indiul, introdus in mercurul unor produse comerciale (in proportie de 10-15%), scade cantitatea de mercur necesar titrurarii, creste umectabilitatea amalgamului si scade cantitatea de mercur evaporata atat in timpul prizei cat si dupa aceasta.Aliajele pt. amalgam - pulberea (care se adauga mercurului) se prezinta sub forma de:- pilitura (sunt particule de forma neregulatacu lungimea de 60-120m,latimea de 10-70m si grosimea de 10-35m)- particule sferice (cu diametre cuprinse intre 2-43m)- amestec de pilitura si particule sferice(rezistenta lor e mai crescuta).

Clasificarea aliajelor pt. amalgam: - aliaje cu continut redus de cupru (< 6% Cu, se numesc aliaje conventionale),- aliaje cu coninut crescut de cupru (> 6% Cu);- aliaje ternare (sunt cele care contin argint, staniu si cupru)- cuaternare (sunt cele care mai conin n plus i zincul);aliaje cu particule sferice, pilitura sau cu particule amestecate.

PROPRIETATI FIZICE1. conductibilitate termica = mare2. conductibilitate electrica =mare3. Coeficient de expansiune termica =25 ppm/C4. Radioopacitate =[>2 mm Aluminum]5. Culoare =[ lucioasa, stralucitoare]

PROPRIETATI:

PROPRIETI FIZICE: Variaii dimensionale datorate prizei- n primele 20 min. amalgamul sufera o contractie, dat. absorbtiei de mercur de catre faza . - apoi urmeaz o dilatare prin formarea fazelor 1 si 2. la sfrit apare o contracie lejer, ca. 1m/cm - dimensiunile se stabilizeaza dupa 6-8 ore. Dilatarea termic. -coeficientul de dilatare termic a amalgamului e de 2 ori mai mare dect cel al esuturilor dentare.

Integritatea marginal. In zona marginal a obturaiei, amalgamul nu are voie s rmn neprotejat de smal, depind suprafaa acestuia, deoarece acest lucru determin fractura marginal a amalgamului.Porozitatea. Bulele apar dat. coninutului ridicat de mercur i dat. umiditii ncorporate n timpul malaxrii. Porii la suprafaa obturaiei apar dat. eliminrii mercurului, ca urmare a supranclzirii n timpul lustruirii obturaiei. Microporii din masa obturaiei apar ca urmare a expansiunii, dat. excesului de mercur sau dat. insuficientei presiuni de condensare a amalgamului.

Plasticitatea. - n momentul inseriei, pasta de amalgam trebuie s aib o plasticitate suficient pt. a permite adaptarea n cavitate.- pe urma valoarea plasticitii trebuie sa scad in scopul unei condensri eficiente a amalgamului.Deformarea permanent. -e lent, progresiv i ireversibil.cele mai mari valori ale deformarii permanente (6,3%) au amalgamele cu pilitura si cu continut redus de cupru. cele mai mici valori (0,05-0,09%) le au amalgamele cu compozitie unica si cele cu continut crescut de cupru.Conductivitatea termic. Amalgamele sunt bune conducatoare de caldur. -reconstituirile profunde trebuie asociate cu obturatii de baza care sa asigure protectia pulpei.

Rezistena la compresiune. -depinde de: -compoziia aliajului,-dimensiunea i forma particulelor (particulele mici si sferice dau rezistenta crescut),-timpul de triturare, -cantitatea de mercur (mai mult de 55% mercur face s scad rezistenta), -condensarea,-porozitatea.Cele mai mari valori ale rezistentei la compresiune, la o ora, le au materialele cu continut crescut de cupru si compozitie unica (iar cele mai mici valori le au cele cu pilitura si continut scazut de cupru).Rezistenta la tractiune. -E mult mai redus dect cea la compresiune

PROPRIETATI CHIMICE: Alterarea chimic a amalgamelor se produce prin coroziune chimic i electrochimic. Coroziunea chimic: are loc la nivelul suprafeelor obturaiilor. se prezint prin modificri de culoare (nnegrire), sulfurri. Coroziunea electrochimic: poate avea loc att la suprafaa amalgamului, ct i n masa acestuia. amalgamele cu coninut crescut de cupru sufer mai greu procese de coroziune, dat. absenei fazei 2, care e cea mai activa d.p.d.v.electrochimic.

TRITURAREA1.Manual : - cu mojar i pistil este contraindicat:- dozarea se face subiectiv, vizual, raportul dintre pulbere i lichid fcndu-se volumetric- necesit o anumit for i rbdare, fiind consumatoare de energie i timp- amalgamul astfel preparat va conine exces de mercur

2. Mecanic:- cu ajutorul aparatelor tip Silamat- capsule metalice sau din material plasticconin raportul ideal de pulbere i mercur

OBIECTIVE triturare:

-dizolvarea unei pri ct mai mari a particulelor din pulbere n mercur- ndeprtarea oxizilor de pe suprafaa particulelor din pulbere facilitnd contactul direct dintre acestea i mercur- obinerea unei mase de amalgam cu consisten optim ntr-un timp scurt- meninerea cantitii fazei 1-2 ct mai mic posibil n matricea cristalin

MALAXAREA- mbuntete omogenitatea masei- asigur o consisten optim amalgamului- se poate realiza prin nvelirea amalgamului ntr-o band de cauciuc uscat i rularea lui viguroas ntre police i index sau cu indexul unei mini pe podul minii opuse- timp de 2-5 secunde

INSERAREA I CONDENSAREA AMALGAMULUI N CAVITATE

Mijloace:-partea striat a fuloarelor de amalgam- portamalgam cu 2 capete- spatule de argint- portamalgam special sub form de sering din plastic sau metal cu piston i arc

OBIECTIVE CONDENSARE

-Adaptarea amalgamului la pereii cavitii restaurare omogen, fr goluri- obinerea n masa restauraiei a unui coninut ct mai mic de mercur pentru a-i crete rezistena i a-i scade coroziunea

TEHNICI DE CONDENSARE1. condensare normal- manual- cu ajutorul fuloarelor2. condensare pneumatic 3. condensare cu ajutorul vibraiilor provocate de dispozitive ultrasonice

ETAPA DE NETEZIRE Obiective:- Reduce mrimea i numrul golurilor de la margini i de la suprafa- Adapteaz mai intim amalgamul la configuraia marginilorExterneAduce i elimin excesul de mercur de la marginile cavitii

Se realizeaz cu instrumente ce au partea activ n form de ou, sferic, rombic

MODELAREAreprezint redarea anatomiei funcionale a restauraieiOBIECTIVE - obinerea unei restauraii cu un design ct mai fiziologic, fr a mpiedica ocluzia sau micrile funcionale de lateralitate i protruzie- punct de contact de mrime, form i localizare corect- stabilirea unor creste marginale i ambrazuri fiziologice- obturaia s nu interfere cu integritatea parodoniului marginal- marginile obturaiei nu vor fi modelate n exces

Modelarea anatomic

Se face cu instrumente ascuite- cuite pentru amalgam- instrumente discoid- cleoid- instrumente Hollenback

Ele vor fi acionate cu micri care se fac ntotdeauna- de pe suprafaa dintelui spre obturaie- sau marginea lamei instrumentului perpendicular pe zona de legtur dinte-obturaie

Modelarea funcional- urmeaz dup cea anatomic- pacientul nchide gura n ocluzie centric, oprindu-se cnd va simi primul contact- vom cuta s obinem contacte centrice stabile, perpendiculare pe forele ocluzale- zonele de interferen din timpul micrilor mandibulare se pun n eviden cu hrtia de articulaie

NETEZIREA FINAL- Se ndeprteaz asperitile i neregularitile de pe suprafaa amalgamului cu un fuloar ocluzal- pt. Cavitile aproximale se trece un fir interdentar prin punctul de contact

FINISAREA I LUSTRUIREA- Se ndeprteaz excesul de la margini- Contactele premature se elimin cu pietre albe cu pulbere de aluminiu sau pietre verzi din carborundum la viteze mici- nu se realizeaz n primele 24 de ore- se ncepe cu gume abrazive mai grosiere pn la cele mai fine, periue montate la piesa de mn folosind paste speciale de lustruit- Cupe din cauciuc cu pate pe baz de fluor

TIMPUL DE PRIZ:-reprezint intervalul scurs de la debutul prepararii pana in momentul in care cristalizarea este completa.(Intervalul de timp care separa finalul triturarii de momentul intaririi amalgamului se numete timp de priza.)Timpul de priza e influentat de: faza aliajului Ag-Sn (faza corespunde unor amalgame cu priza lenta, in timp ce faza + da amalgame cu priza rapida care se intaresc in mai putin de 1 min.), raportul pulbere mercur (proportia normala se considera 5/8 in procente de greutate, insemnand 52% Hg; cu cat continutul in mercur e mai mare, cu atat priza e mai lenta), -dimensiunea particulelor (cu cat particulele de aliaj sunt mai mici, cu atat timpul de priza va fi mai redus), - presiunea de condensare (presiunea crescuta de condensare det. eliminarea unei cantitati mai mari de mercur din amalgam, cu reducerea consecutiva a timpului de priza).

TIMP aplicare modelare brunisare finisare si condensareInceputul Inceputul Inceputul sfarsitul 24 oreAmestecului prepararii prizei prizeiSelectare/ proportionare/ amalgamare/ manipulare/ finisare

MANIPULAREA ALIAJULUI

Amalgamatoare ENERGIE = VITEZA x Timp 3000-4000 rpm 8-10sCaulk VariMixamalgamator rotational (ESPE)digital amalgamator (Caulk)fluid, stralucitor, si lucios

*1234

*5678

*****A historical review of mixing dental amalgam is portrayed in the figure above. In early times, the powder particles of dental amalgam alloy and mercury were simply combined at the dentists discretion. However, by the late 1890s there was early scientific evidence that better amalgams resulted from proportioned materials. The small black bakelite balance shown in the upper left hand corner was in use in dentistry in the 1920s. The center of the rocker arm was adjusted to the desired Hg:alloy ratio. The arm contained a small groove allowing Hg to run from one end (left) to the other (right). Hg was proportioned on the left-hand rocker cup. Then alloy was added slowly to the right-hand cup. As soon as the proper ratio was achieved, it tipped the rocker arm and the Hg ran from the left to the right. This combination was then manually mixed in a mortar-and-pestle and carried to the cavity preparation for condensation.

While this process could be consistently accomplished, it was difficult for all operators to manually mix the mass in an equal manner. [CLICK] Therefore, in the late 1940s and early 1950s mixing (trituration) was accomplished using a mixing capsule with an internal steel pestle that was shaken back and forth in a figure-8 pattern to replace the action of the mortar and pestle. This was much more reproducible. To more easily load the capsule, the alloy powder was pressed into a pill under pressure. Then, it could easily be dispensed from a tube of pills. The Hg was proportioned as a spill (or droplet) that was calibrated to a compressed pill of alloy to preserve the Hg:alloy ratio recommended by the manufacturer.

In the late 1960s and early 1970s, [CLICK] pre-proportioned capsules containing alloy powder and Hg appeared. In the precapsulated package, the materials were separated by a thin foil barrier that was broken by twisting or pressing the ends of the capsule to allow them to come into contact just before trituration. The figure at the middle of the bottom of the frame above shows the large variety of designs available. While delivery of the materials in a disposable capsule was more expensive, it saved time, and tended to minimize the opportunity for Hg vapor to escape into the dental operatory.

Newer amalgamators have a cover over the jaws that grab the capsule and that produce the mixing motion. The cover insures that any spillage is prevented from become aerosolized in the region of the dentist and/or dental assistant. However, small amounts of Hg or mixture may still be spilled from the bottom of the mixing equipment.*Now lets consider some of the special features of the steps in amalgam mixing. Shown above are several mechanical amalgamators. On the left is an older amalgamator called the Caulk VariMix. On the right, is a rotational amalgamator from ESPE. Below on the right is a digital amalgamator from Caulk.

[CLICK] Each system includes a small vise to hold the precapsulated product. [CLICK] Each one also has a cover to protect against any leaked materials being aerosolized into the immediate breathing area of people.

Each equipment has options for setting the [CLICK] speed (rpm of the capsule throw, typically 3000-4000 rpm) and [CLICK] time (seconds of mixing time, typically 8-10s). [CLICK] Increasing the speed or amount of time will increase the total mixing energy. Each amalgam product has a special combination of speed and time to produce good mixing without over-mixing. A well-mixed amalgam should be fluid, bright, and shiny. An over- or under-mixed mass will be dry in appearance and should be discarded.

**