ALTARE SEMICIRCULARE LA BISERICI DE LEMN SALAJENE*

(Consideraţii asupra sursei de inspioraţie a meşterilor lemnari şi particularităţilor arhitecturale ale absidelor).

Judeţul Sălaj în configuraţia sa actuală păstrează un număr de şap­tezeci şi una1 de biserici de lemn situîndu-se printre zonele ţării noastre bogate în edificii de cult de acest fel 2 • Majoritatea biseridlor sălăjene din punct de vedere tipologic se încadrează în categoria construcţiilor de lemn axiale, compartimentate în pronaos, naos şi altar poligonal, ex­cepţie făcînd de la acest mod de construcţie bisericile din Bulgari (pl. 1) şi Chieşd (pl. 2), unde întîlnim abside cu contur semicircular decroşat (Fig. 5, 10).

Dată fiind raritatea acestui tip de altar 1a bisericile de lemn3, ne-am propus în materialul de faţă să analizăm realizarea arhi.tecturală a celor două abside şi, în funcţie de aceasta să urmărim sursa de inspiraţie a meşterilor ce şi-au încercat măiestria şi talentul, edificînd două verita­bile opere de artă medievală românească.

Astăzi se pă·strează puţine biserici de lemn cu absida altarului se­micirculară; deşi se pare că în feudalismul timpuriu acest tip de lăcaş de cul.t era mai des întîlnit, dat fiind faptul că multe biserici aveau pe-

'' Cu anul 1983 am început valorificarea monumentelor de arhitectură, res­pectiv a bisericilor de lemn din Sălaj. Intr-un studiu precedent, apărut în Acta MP, 7, 1983, p. 743-749, am prezentat biserica monument din Domnin, studiu în care s-au strecurat unele greşeli, pentru care ne cerem scuzele de rigoare şi prin această cale aducem corecturile necesare. La p. 773, rîndul 31 în loc de „în anul 1219 satul Domnin avea 80 de locuitori" se va citi „în anul 1543 Domninul avea 80 de locuitori"; la p. 744, rîndul 43 în loc de „Florian Ciocean" se va citi, „Flo­rian Codan", la p, 744 rîndul 46 în loc de „preotul V. Ghiurco" se va citi „preotuf Grigore Ghiurco", iar la p. 747 rîndul 42 in loc de „tîmpa altarului" se va citi „tîmpla altarului".

1 La aceste biserici monument le putem adăuga şi pe cele ridicate în Sălaj,. care au fost strămutate în alte părţi ale ţării, cum sînt bisericile de lemn din: Bu­zaşi, Cizer, Gălpîia, Gîlgău pe Someş, Petrindu, Tămaşa.

2 Un număr de peste 170 de biserici de lemn săUljene au dispărut 1n decursul timpului lăsînd în locul lor un gol imens pentru arhitectura judeţului. Vezi harta judeţului Sălaj întocmită de Nicolae Zaha şi Ioana Hristache-Panait ln I. Hrls­tache-Panai t şi colab„ Monumente Istorice Bisericeşti din Eparhia Oradei, Oradea„ 1978, p. 137

a G. lonc>scu, Arhitectura pe teritoriul României de-a lungul veacurilor, Buc .. 1982, p. 87.

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro

776 C. ZEBACINSCHI - I. CIOCIAN

reţii din „nuiele şi lemn". Alături de bisericile de lemn din Bulgari şi Chieşd aşezăminte de cult de acest fel mai pot fi întîlnite în satul Io­neşti4 pe valea Crişului Alb, Schitişorul din Ceahlău, Dolheşti şi Bălă­neşti5 în Moldova, Hodoş şi Dragomireşti în Banato.

Construirea de biserici de lemn cu planul semicircular la absidă poate avea cu siguranţă mai ,multe cauze. Fără a absolutiza mei una dintre ele, cercetătorii enumeră între acestea: influenţa sistemului nor­dic în care grinzile sînt dispuse în pereţi pe verticală, conturarea pere­ţilor după modelul bisericilor de zid, analogia cu anexele din gospodă­riile ţărăneşti de formă circulară (coşare, ţarcuri, pătule, etc.), iar mai nou se apelează chiar la sanctuarele romane pentru a căuta sorgintea acestor rare altare de lemn7 •

Probabil că un răspuns cit mai aproape de adevăr în privinţa cau­zelor care au generat astfel de construcţii pe pămîntul românesc, îl va da o sinteză, ce va cuprinde într-un studiu unitar mai multe monumente de acest gen din întreaga ţară.

Pornind de la vechimea bisericilor monument ale căror altar vor forma subiectul acestui material (Bulgari, 15478 şi Chieşd, a doua ju­:nătate a veacului al XVIII-lea9), vom încerca să notăm cîteva dintre constatările făcute cu ocazia deplasărilor în teren .şi a materialelor do­cumentare cc ne-au stat la dispoziţie, în privinţa sursei de inspiraţie a meşterilor lemnari, care au construit cele două biserici unice sub aspec­tul planimetriei in judeţul Sălaj.

4 Ioana Hristache-Panait a intreprins cercetări serioase pentru atestarea do­cumentară a bisericilor de lemn din judeţul Sălaj.

5 V. Vătăşeanu, Pentru originea arhitecturii moldoveneşti, în Junimea lite-rară, XVI, 1937, Nr. 1-2, Cernăuţi 185; I. C. Panait, op. cit., p. 16.

G I. Hristache-Panait, arh. I. Scheletti în BMJ, 1971, p. 36. 7 I. Hristache-Panait şi colab., op. cit., p. 273. s D. Stoica, C. Lazăr, Schiţa monografică a Sălajului, Şimleu, 1908, p. 32 "Bi­

sericuţa clădită din lemn în anul 1547". L. Ghergariu, Construcţii monumentale din lemn din Sălaj, Cluj, 1966, manuscris, Filiala Arhivelor Statului Sălaj, Fond. „Colecţia personală Leontin Ghergariu", Pachet 8, p. 25. „La sinodul reformaţilor ţinut la Cehu Silvaniei, la 21 aprilie 1643, s-a discutat şi problema că locuitorii din Bulgari nu vreau să ajute celor din Noiman să-şi construiască biserică refor­mc:tă pontru motivul că ei au biserica lor", (Credem că locuitorii Bulgarului se referă la biserica lor de lemn construită în sec. al XVl-lea. Ioana Hristache-Panait datează biserica de lemn din Bulgari „cel mai tirziu în sec. al XVll-lea" vezi Ioana Hristache-Panait, Ioan Scheletti; op. cit., pag. 36. Aceiaşi cercetătoare arată după 7 ani că „Tehnica constructivă, ca şi tradiţia locului sprijină această datare" (1547) pentru biserica din Bulgari. (Considerăm ca fiind exactă datarea bisericii în anul 1547 pornind de la elementele mai sus amintite.).

9 Petri Szilagy, III, 1902, p. 696, consideră că această biserică de lemn a fost ridicată în anul 1792, lucru imposibil intrucit inscripţia de deasupra uşii de in­trare în naos arată că „ ... zugrăvitu-s-au această sfîntă biserică în zilele înălţatu­lui împăratului nostru, ••.. şi stăpinirii sale Bob Ioan prin miinile noastre cele de prea păcătoşilor robi lui Dumnezeu. Eu Ţiple Popa Ioan zugravul din cinstita urbe Deda 1792". Inscripţia este descifrată diferit de cercetătorii care au analizat monumentul. Astfel Ioana Hristache-Panait citeşte „ ... Ţiple Pop Ioan zugravul din cinstita. . . de Dăbiclna numită... în 1796", iar Leontin Ghergariu „zugravii 'fiple şi Popa Ioan din cinstita ormedia Dăbicii". Considerăm că este vorba de lo-

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro

Biserici de lemn din Sălaj cu altare semicirculare 777

La Bulgari sintem tentaţi sA .credem că meşterii au luat drept model bise­rll'iJe de zid - probabil la dorinţa ctitorului - bazindu-ne pe clteva elemente de d1•l11liu dintre care amintim: sistemul de realizare al bolţii altarului, cu firida spre I•: (l'l. 5), apellndu-se pentru racordarea acestuia cu pereţii la soluţia arcelor fiumnate pe care s-au aplicat blănile de scîndură de formă trapezoidală. Grinda -tnlpă a altarului este ieşitA in afară cu circa 10 ,cm. (Fig. 1) urmlnd forma semi­rirC'ulară a peretelui, îndeplinind pe lingă rolul de element de consolidare a pere­\i lor şi pe cel de soclu intilnit la bisericile de zid, Este imposibil astAzi de preci­zat dacă meşterii au folosit modelele din aproplere10 sau din zone mai lndepăr­tHte, pentru că perioada secolelor al XVl-lea şi al XVII-lea ,este un interval de timp zbuciumat din istoria Transilvaniei. Deplasările populaţiei dintr-o zonă in­lr-alta a Sălajului sint destul de frecvente, ca urmare a exploatării nobiliare, a .iafurilor şi molimelor ce secerau vieţile oamenilorll.

Biserica de lemn din Chieşd, construită in a doua jumătate a secolului al XVIII-lea a fost inspirată după modelul din Bulgari sau poate după o biserică de zid; acest valoros monument, beneficiind Ia data construirii, de un spor calitativ în .perfecţionarea tehnicii de prelucrare a lemnului şi diversificarea procedeelor de construcţie a bisericilor, faţă de edificiul din satul vecin, Bulgari. Puterea eco­nomică a comunităţii care a construit-o şi rangul parohiei12 pe care o va deservi au stat cu siguranţă la baza alegerii unui model de biserică capabil să rivalizeze sub aspectul monumentalităţii şi al realizării artistice cu edificiile de cult din zonă. La această biserică absida altarului este atit de perfect lucrată incit aspectul pe­reţilor ce se înscriu cu exactitate intr-un semicerc, (Fig. 9) imită în cele mai mici detalii pereţii de zid. (Pl. 4).

In privinţa tehnicii de construcţie, cele două altare au multe elemente co­mune, dar totodată şi deosebiri apreciabile, datA fiind depărtarea in timp, intre construirea lor, ce a atras după sine importante schimbări politice, social-econo­mice, cultural-artistice şi religioase pe care le-au înregistrat şi bisericile sAlă­jenel3.

Biserica din Bulgari, de dimensiuni reduse generate de epoca în care a fost înălţată şi puterea economică a sătenilor ce au contribuit materialiceşte la reali­zan·a monumentului, are un altar destul de mic 3,40/3 m. Grinzile altarului cio-

calitatea Deda întrucit aici există un vechi centru mănăstiresc, vezi Şt. Meteş, Mănăstirile româneşti din Transilvania şi Ungaria, Sibiu 1936, p. 134. Pornind de la faptul că în urma demersurilor intreprinse de episcopul Inochentie Micu Claln, împărăteasa Maria Tereza a făcut o concesie la 9 septembrie 1743 prin care pre­vedea dreptul românilor de a-şi construi biserici de lemn pe intravilane, consi­derăm că biserica din Chieşd a fost edificată in a doua jumătate a sec. XVIII-lea. Vezi E. V. Păcăţeanu, Cartea de aur sau luptele naţionale ale românilor de sub coroana ungară, I, Sibiu 1902, p. 65-66.

10 De regulă ctitorii arătau meşterilor ce ridicau lăcaşuri de cult un alt lă­caş de cult, drept model.

11 E. Wagner, în Mihai Viteazul şi Sălajul, Guruslău 375, Zalău 1976, p. 3~-372: D. Prodan, Iobăgia în Transilvania în sec. al XVI-Zea, Bucureşti, 1968, II, p. 176-208, N. Mladin, Biserica ortodoxă română una şi aceeaşi fn toate timpurile, Sibiu 1968, p. 29-42. A. Pop Bratu, Pictura murală maramureşeană, Ed. Meridia­ne, Bucureşti, 1982, p. 10.

12 In şematismul din 1835 Chieşdul figurează ca „Parohia antiqua" cu un număr de 688 de locuitori. După expediţia lui Gheorghe Răkoczi al Ii-lea în Po­lonia în anul 1657 la care participă şi căpitanul Ioan Khemeny, ce şi-a înarmat iobagii de pe moşia sa, Chieşdul a rămas fără de oameni, majoritatea participan­ţilor la expediţie au murit, aşa că în sat au fost aduşi oameni din părţile Mese­şului şi Mureşului, de unde se păstrează numele de Mureşan şi Meseşan, iar in satele vecine, Zalnoc de exemplu, chiar şi Bulgărean. Vezi Petri Szilagy, III, p. l 20. Probabil că odată cu venirea acestora prin legătura cu locurile de baştină s-a împrumutat un model de biserică cu plan atît de rar întîlnit în zonă.

13 N. Mladin, op. cit., p. 28--29.

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro

778 C: ZEBACINSCHI - I. CIOCIAN

plite in formi de „obadă", aşezate pe o temelie de piatră, (azi aproape îngropată în pămint) (Fig. 2), slnt dispuse una peste alta insilmlnd in total 6 birne a căror înălţime pe verticală variazA intre 40 şi 50 cm. Grosimea este de 26 cm. la talpă şi 16 cm la restul grinzilor ce stnt încheiate în cheotori (Fig. 4), re$pectîndu-se. <> linie pe verticală in privinţa locului de „îmbucare" (Pl. 5) a părţilor terminale ale acestora. Cununa cu grosimea de 23/36 cm, vine să consolideze pereţii şi facilitează o îmbinare cit mai bună intre .perete, bolta altarului şi acoperiş. Constructorii se pare că stăpîneau meşteşugul înălţării bisericilor de lemn cu altare rectangulare, la modă în secolele al XVl-lea şi al XVII-lea, motiv pentru care la realizarea ·con­turului absidei au folosit numai cite patru segmenţi de bîrnă în perimetrul perP­ţilor. Primele perechi de grinzi ce fac racordul cu nava, (Pl 3) sint orientate• în axul bisericii nefiind „cioplite rotund" decît în partea lor terminală unde se îm­bină cu următoarele perechi de birne prin care se realizează rotunjirea spre Eu.

Cioplirea rudimentară cu barda a grinzilor şi briul median masiv (12/16 cm) „răsucit" numai în partea sudică şi sud-estică a altarului, constituie dovezi incon­testabile ale vechimii şi valorii artistice a monumentului (Fig. 5).

La Chieşd prin clădirea celor 5 grinzi în formă de obadă cu grosimi ce va­riază înt1·e 40 şi 53 cm, meşterii au obţinut un perete înalt de 2,77 m şi o grosime de 16 cm, (Pl 6). Peretele semicircular de bîrne încheiate în cheotoare cu „cîrlig··. este lucrat într-o manieră de înaltă ţinută artistică (Fig. 8), ceea ce ne face să cre­dem că grinzile cioplite în două feţe pe întreaga lungime a trunchiului de gorun, au fost segmentate şi recioplite rotund după ce în prealabil - cu o precizie demnă de invidiat - au fost trasate arcurile de cerc pentru conturarea liniei peretelui. ln această privinţă opinăm pentru folosirea de către constructori a şablonului din scîndură. Analizînd realizarea decroşului la acest altar am ajuns la concluzia că meşterii duraseră altare din lemn pentagonale, folosind şi aici 5 segmenţi de bîrnă cioplită rotund (Pl. 4). Iar faptul că în perete cheotorile nu se succed după o linie pe verticală, ne face să bănuim că aceştia erau la prima construcţie de acest fel (Fig. 5). Ieşirea in exterior a tălpii cu 10 cm ca şi .Ia Bulgari nu face altceva <lecit să întărească ipoteza că la durarea altarului a fost luat drept model o absidă se­micirculară sau un altar de zid (Fig. ,12).

Brîul median (7/8 cm) ce înconjoară întreg edificiu pe la înălţimea de 1,5 m este mult mai bine proporţionat decît la Bulgari şi lucrat cu mare atenţie în striuri înclinate la 45 de grade, iar din loc în loc schimbarea sensului de înclinare al cres­tăturilor este delimitată de lobi în formă de disc turtit. (Fig. 12).

Altarul din Bulgari prezintă trei ferestre de dimensiuni diferite: (25/28 cm spre S, 24/24 cm spre E şi 33 /34 cm spre N). Ele au fost deschise pe locul unor ferestre mai mici, după cum arată bătrînii satului. prin trasarea conturului cu găuri de burghiu (Pl 3).

Deschiderile actuale ale ferestrelor la Chieşd, de 63/73 cm, au fost obţinute printr-un procedeu similar cu cel de la Bulgari tot pe locul vechilor ferestre. (Pl 4). Cu ocazia vizionării monumentului am găsit aici o ferestruică de dimensiuni ex­trem de mici (12,5-12 cm) cu rame de lemn de fag ingenios îmbinate şi decorate cu crestături de briceag. N-ar fi exclus ca aceasta să fie una dintre minusculele ferestre cu care era înzestrat altarul în faza sa iniţială sau într-o fazA imediat ur­mătoare edificării monumentului.

In ce priveşte sistemul de acoperire al celor două altare ele diferă mult unul de altul atit sub aspectul structiv cit şi sub cel al reallzArii artistice.

La Bulgari peste cununi partea estică a altarului, porneşte radial „sticuri" ( Pl. 7) prinse în mucuri, la capAtul cărora au fost „lnc4lciiaţi"18 cApriorii (fixaţi cu cuie de lemn) cu o lungime de 4,80 m, pe scheletul cilrora se profilează un aco­periş cu baza hexagonalA ln pante repezi (Pl. 5). Acest acoperiş de peste 4 m

u Ist. Rom., III, 1964, p. 137, „Geometrismul este o trăsături fundamentali a artei noastre populare".

15 G. Ionescu, Arhitectura populară romdnească, Bucureşti, 1957, p. 125-129. 16 I. Toşa, in Studii de btorte a artei, Cluj-Napoca, 1982, p. 84-86.

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro

Biserici de lemn din Sălaj cu altare semicirculare 779

inălţime este mai scund decit cel al navei cu care se racordează după un unghi de 45 de grade, armonizînd aspectul de ansamblu al edificiului (Pl. 10). Frecven­tele reparaţii au schimbat cu .siguranţă aspectul iniţial al acoperişului, aşa că unele elemente cum sînt contrafişele de consolidare a sticurilor de dată recenta., dau aspectul „de cirpeală' şi nu se incadrează în linia sobră arhaizantă a edifi­ciului. (Fig. 2). Grinda de consolidare a pereţilor altarului înspre navă, aşezată în spatele iconostasului este menită să oprească împingerile laterale ale pereţilor, dată fiind grosimea acesteia 65 /20 cm. In interior ea joacă rolul de grindă - pros­comidiar, constituind o altă mărturie de netăgăduit a vechimii bisericii.

La Chieşd sîntem in posesia unui sistem de acoperire cu totul original. Ca 'ii la Bulgari, meşterii au asigurat pereţii de împingerile tangenţiale cu o grindă transversală, ce trece prin spatele timplei iconostasului, dar de data aceasta pe deasupra grinzilor longitudinale aşternute cu rol bine stabilit peste pereţii alta­rului, în număr de şase lăsînd la mijloc un spaţiu de 1,35 m, pentru cilindrul bolţii (Pl. 8). Pornind din interior grinzile au următoarea destinaţie: cea interi­oară prevăzută cu ,,parcan" constituie baza bolţii altarului, grinda mediană, aşe­zată pe perete, măreşte rezistenţa acestuia şi sprijină fişia de tavan drept din altar, iar a treia grindă cu rol de cosoroabă pentru fixarea căpriorilor laterali se sprijină cu un capăt pe peretele navei şi cu celălalt pe grinda transversală de la baza estică a bolţii, din care porneşte „sticul" din axul altarului (Fig. 9).

Un lucru rar intîlnit pe care-l considerăm o soluţie de moment, găsită prir. ingeniozitate meşterilor este grinda cioplită rotund, aşezată in partea estică a .altarului pe deasupra grinzilor longitudinale de pe pereţi (Fig. 1). Urmărind fibra .acestuia se observă că meşterul a folosit lemnul cu destinaţie precisă, tăindu-l di­rect „de pe picioare"17• Cu toate că această „grinzea" de 21/17 cm grosime nu .susţine decit doi căpriori, ea are un rol deosebit în fixarea părţii estice a bazei .acoperişului (prin cuie de lemn şi cuie „ţigăneşti") şi in acelaşi timp îndeplineşte o misiune estetică în trecerea de la absida semicirculară a altarului la streaşina poligonală a acoperişului.

O ingenioasă soluţie a fost găsită la conceperea în partea terminală a aco­perişului, atit la altar cit şi la navă, a unei „scleme" in semicerc (Pl. 6) cu loca­~uri pentru îmbinarea celor trei căpriori din extremitatea estică, obţinlndu-se ast­fel la coama acoperişului un mic pavilion decorativ, (Fig . .13) ce sporeşte eleganţa .acestui acoperiş de altar, unic in felul său in Sălaj. Evazarea acoperişului la altar ca şi la întregul edificiu s-a ,făcut prin aruncătoarele de apă fixate pe căpriori cu ajutorul cuielor de lemnie decorate cu crestături (Pl. 9). Ca şi la majoritatea bisericilor de lemn „conul acoperişului' .în partea sa inferioară se conturează poli­gonal in funcţie de posibilităţile de modelare ale lemnului, obţinlndu-se o strea­şină largă (peste un metru) capabilă să protejeze pereţii de intemperii in orice anotimp. Racordul cu acoperişul navei se face după un unghi ce aduce a acope­riş specific construcţiilor de zid. (Pl. 11} (Fig. 13).

Datorită structurii sale lemnul, ca element de alcătuire al bolţii - avind posibilităţi plastice destul de mari - a dat ln evoluţia construcţiilor de lemn forme de acoperire a spaţiilor extrem de interesante, ln care lntllnim o fericită îmbinare a utilului cu frumosul şi durabilul19.

Traseul bolţii altarului la biserica din Bulgari conceput pornind de la planul semicircular al absidei, încearcă să reproducă in spaţiu un volum care aminteşte de altarele de zid (Pl. S}. Cele 16 scinduri longitudinale susţinute de două arce-du­blou pornesc de pe pereţi continulndu-se spre est cu patru flşii curbe sprijinite pe trei arcuri de cerc, aşezate cu un capăt pe peretele estic al altarului şi cu ce­lălalt pe arcul-dublou.

11 După tradiţie biserica a fost construit& din stejari care se glseau din .abundenţi pe dealul de llngA biserică.

18 I. Toşa, op. dt., p. 87. 19 Arh. A. PAnoiu, ln BMI, 1970, p. 62-63.

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro

780 C. ZEBACINSCHI - I. CIOCIAN

In plin secol al XVIII-lea, cind la modă pentru altarele bisericilor de lemn erau bolţile semicilindrice terminate prin timpane drepte, realizarea acoperirii al­tarului, pornind de la canoanele bisericeşti şi tehnica de construcţie a timpului. a îmbrăcat forme adecvate. Astfel bolta altarului la biserica din. Chieşd cu des­chidere de 1,35 m şi înălţime de 1 m nu are ca bază de sprijin pereţii. Meşterii au pornit la acoperirea spaţiului interior al altarului de la două porţiuni de tavan drept de 1,05 m ce se racordează cu pereţii laterali şi baza bolţii, iar spre răsărit timpanul cilindrului se sprijină pe o porţiune plană cu lăţimea de 93 cm in sec­torul cel mai lat din axul altarului. Dimensiunile altarului (4·,45 /3,90 m) au impus. o soluţie prin care să se individualizeze bolta acestuia - durată din scinduri prinse in extrados cu două arcuri-dublou - de cea a navei, prin supleţe şi di­mensiuni20.

In funcţie de lăţimea celor două altare şi evitarea unor efecte negative asu­pra structurii de rezistenţă a pereţilor, au fost realizate uşile împărăteşti şi diaco­neşti de intrare în cele două altare. Astfel la Bulgari găsim numai două deschi­deri (uşa împărătească 1,85 /0,76 m şi uşa diaconească de 1,62 m/0,72 rn) cu o dis­tanţă intre ele de 70 cm. Ancadramentele celor două uşi cuprind cite doi stîlpi laterali de susţinere peste care este aşezată o grindă cioplită în arcadă. Faptul că la cele două uşi înălţimea diferă ne face să credem că grinda de la baza aces­tora a suferit modificări prin cioplirea scobiturilor pentru mărirea înălţimii anca­dramentului. Uşile împărăteşti din scindură traforată numai în partea lor supc­l'ioară sînt lucrate într-o manieră rudimentară ca dovadă că sînt foarte vechi.

La Chieşd intrarea in altar se face prin trei uşi prevăzute în partea supe­rioară a ancadramentului cu arcade proeminente. Aici meşterii au respectat ace­leaşi dimensiuni pentru cele trei intrări (1,74/0,75 m) (Pl. 9). Uşile împărăteşti traforate din lemn de tei cuprind cite două registre fiecare în care sînt pictaţi în medalioane evangheliştii (Pl. 9).

La ambele monumente timpla iconstasului ridicată din grinzi, prinse cu cuie de lemn la Bulgari şi „cuie ţigăneşti" la Chiejd este consolidată la bază de cit;' o grindă aşezată la baza acesteia (Grinda - proscomidiar la Bulgari şi Grinda cu locaşuri de peste grinzile longitudinale ale altarului la Chiejd).

Pictura altarului din Bulgari lucrată în tempera de către pictorul sălăjan Ioan Pop din Românaşi, se distinge prin realizarea scenei „Punerea în mormînt" în care artistul reuşeşte sA sugereze fizionomia spirituală a personajelor şi chi puf „Sfîntului Spiridon" redat cu o tuşii sigură ce individualizează personajul.

Decorul altarului bisericii din Chieşd opera priceputului zugrav Ţiple Popa Ioan din Deda, in 1792 este avariat de fumul luminărilor şi zgîrieturile sătenilor care şi-au scris numele pe pereţi tn decursul timpului. Mai pot fi distinse astăzi urme de motive florale predominînd culorile albastru şi roşu. Dintre sfinţii pă­rinţi ai bisericii RăsAritului pot fi recunoscuţi doar Vasile şi Ioan pe peretele su­dic al absidei21.

Conştienţi de faptul că altarele trebuiesc analizate în ansamblul edificiilor de cult, ne-am abătut de la regula generală incercind o descriere separat! a aces­tora cu scopul de, a prezenta cercetătorilor raritatea tipului de altar cu absida semicirculară la bisericile de lemn, imprejurArile care au determinat acest mod de concepere şi realizare a altarelor.

Incercind o concluzie, putem afirma că cele două altare cu toate că reprezintă rarităţi pentru tipologia biseridlor de lemn de la noi, se in­tegrează perfect în cadrul edificiilor a căror parte integrantă sint. Ele dovedesc măiestria meşterilor români ce au transmis din generaţie ir. generaţie arta prelucrării lemnului. Făcînd excepţie de ·la regula gene-

20 G. Ionescu, op. ctt., p. 48. . . 21 I. Hristache-Panait şi colab., op. cit., p. 279--294,

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro

1 2

4 3 fig, 1-4. Biserică de lemn din Bulg·ari. 1-3. peretele altarului; 4. vedere general4

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro

Fig. 5. Biserica de ~emn din Bulgari. Detaliu de

absidă

Fig, 6. Biserica de lemn din Bulgari. Detaliu de

absidă

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro

Fig. 7. Biserica de lemn din Chiejd. Detaliu de acoperiş.

fig. 8. Biserica de lemn din Chiejd. Chetori în cîrlig.

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro

Fig. 9. Bi~erica de Lemn din Chiejd. Detaliu de absidă

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro

Fi.g. 10. Biserica de lemn din Chiejd. Vedere a altarului dinspre SE.

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro

Fig. 11. Biserica de lemn din Chiejd. Fereastră.

Fiig. 12. Biserica de lemn din Chiejd.

Detaliu: racordul dintre altar şi navă

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro

Fi,g. 13. Biserica de lemn din ~hlejd. Detaliu de acoperiş.

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro

Biserici de lemn din Sălaj cu altare semicirculare 781

rală de construcţie, meşterii lemnari ce au înălţat bisericile-monument de la Bulgari şi Chiejd au dat dovadă de curaj şi iscusinţă22 scriind cu barda lemnarului o pagină de simţire şi gîndire românească.

CORNELIU ZEBACINSCHI - IOAN CIOCIAN

SEMICIRCULAR ALTARS IN THE WOODEN CHURCHF.S FROM SALAJ

(Considerations on the local carpenters' source of inspiration and the architectural peculiarities of apsides.)

(Su mm ary)

The Sălaj district bas a number of 71 wooden churches. Typologically these t'difices are divided into: pronaos, naos and an altar with a poligonal apsis. Ex­C<>ptions are the wooden churches from Bulgari (built in the 16th century) and Chiejd (built in the second half of the lBth century) where we meet an unhooked se:nicircular apsis.

The walls of the altars of these wooden churches are built in circular beams in the form of a rim, which are fixed in joinings with „hooks" without using any pcgs.

Thc shingle roof of the two altars sustained by rafters fixed with pegs, is profiled in a semicircular shape to the roof ridge and polygonally flaring to the foot.

At this shingle roof with slopes, the water-throwers fixed on rafters with pegs, play an important part.

The vaulted altars are made with the help of a special arch which sustain the boards out of wich the vault is formed. It corresponds both to the canon of church and to the technique of building in wood, where the suggestive possibi­lities of modelling the wood, play an important part.

The two semicircular wooden altars from Bulgari and Chiejd, although unique of their kind, they perfectly join the edifices whose component parts prove the masters 'skill in building them.

50 - Acta Mvsel Porolisseosi1 - voi. Vlll/111114

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro

,

I .,

/ I I t

J /

I I

î ......

........ ..._ _..,,../ --

' ' \.

/ /

' ' \ \

\ \

' ' ' '

I . f< l-r 1' l

I I I I I I

I l

L----------------~

o o ~

' _J~

::)U z (/) <( _J

(L

-

•

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro

o I o-, ow ~-'-..I

--'~u

::> ~ c z ·-<( -o _J

a.. <( u o:: w lf) -CD •

Biserici de lemn din Sălaj cu altare semicirculare 783"

l oos l ~'L l

~\'

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro

784

<( _J

<( _J

I I

I

// /

I

I I l \ \

I I

I

\ \ \

' \ \ \

'

C. ZEBA.CINSCHI - I. CIOCIAN

/ /

_,,./

//

,,,,.---------__./ /

...... ........

........ ........

........ ........

......... ---------......

I I

I I

I

' ' "

,..-----! ~ I

-·-----

'-----

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro

o N ....... .-u I/)

<{ o _J

~ .., w

z I o (_) N c a::: o "'O

w a::: <{ (_)

z<t: a:: =>S w 1-- <{ V>

frl <{ '° V>_. ••

Biserici de lemn din saia; cu altare semicirculare 785

( I

I I I

I I ( \ \ \ \ \ \

/ /

/

/ /

/

/

\, '\

""\. '\

'\

I l-------, I 1r . -I ' I I :i I i I , I I

/--------------

l?_

'------------\ c-- J \~------

„

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro

786

D

C. ZEBACINSCHI - I. CIOCIAN

SECTIUNE LONGITUDINALA PRIN ALTAR sc.1/50 •BISERICA din BULGARl

*=--~

o

-O,l'l..

~~----~--------· ~ -0'5~

~

o 1 1

Planşa 5

4-M

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro

Btserici de lemn din Sălaj cu altare semicirculare

SECTIUNE LONGITUDINALA LA ALTAR se 1 /20 •BISERICA din CHIEJD

--,-

Planşa 6

787

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro

w o:: w o w >

Biserici de lemn din Sălaj cu altare semicirculare

----~

l_ __

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro

790

i' \ \ \ I

f )! ) '•

! ~' ! ' li ; ,' \ :1

C. ZEBACINSCHI - I. CIOCIAN

(!) :::; ct:: ·u ::::> u ir o I-@ I u

) .~· UJ a:: <( z ., ai

-~

L/') N

~ u

"' a:: I <C

'::::; <(

z 'i5

~ ,z 'w cc Q__ <J)

UJ a:: w o w >

T

o -, UJ I u ,!;;

<( "O a::

-~ I- N <J)

' <C UJ -:- a:: a:: u ;iw LU "' LL I-\[!

~ <( UJaJ ..J <( o •

<C z :::<: l5 <C ir a:: o

r-----if ___ -+ f l ~-!

' . _..., ... t--

---+·':-~-.!.-I ~-I

O'l

o: <r.­c o:

~ p:;-1-..J <( ~ w-..... Q__ ~

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro

SECTIUNE LONGITUDINALA SC 1/ 100

•BISERICA din BULGARI

4- s M· I ..... ·~

Planşa 10

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro

792 C. ZEBACINSCHI - I. CIOCIAN

SECTIUNE LONGITUDINALA SC 1/100

•BISERICA din CHIEJD

o IJ

-· ....... _,0_1....... _'2.__, _:!>.__, --1:.........+? ~ -Planşa 11

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro