Biserici de Lemn Valea Trotusului

43
Stadiul cercetarilor asupra bisericilor de lemn din Moldova În pofida unei bibliografii aparent bogate, cu unele lucrari de specialitate intrate în tradiţie, spre exemplu acele publicate de, putinţa evaluarii corecte, a interpretarii nuanţate a fenomenului este sever cenzurată de parţialitate, atât în sensul cantităţii de informaţie, cât şi în sensul criteriilor analitice. Iata de ce eforturile cercetatorilor din ultima perioada de timp – sfarsitul secolului XX – din dorinta acestora de a depasi aceasta stare de lucruri merita salutata, chiar daca suntem inca departe de a avea posibilitatea intocmirii, la scara nationala, a unui repertoriu al bisericilor de lemn, cu implicarea tuturor elementelor aferente de ordin arhitectonic, istoric, cultural, misionar – pastoral si artistic. Cercetarea bisericilor de lemn este anevoioasa deoarece fiecare monument de acest gen constituie un document de extrema complexitate la cunoasterea caruia participa mai multe categorii de specialisti.

Transcript of Biserici de Lemn Valea Trotusului

Page 1: Biserici de Lemn Valea Trotusului

Stadiul cercetarilor asupra bisericilor de lemndin Moldova

În pofida unei bibliografii aparent bogate, cu unele lucrari de specialitate intrate

în tradiţie, spre exemplu acele publicate de, putinţa evaluarii corecte, a interpretarii

nuanţate a fenomenului este sever cenzurată de parţialitate, atât în sensul cantităţii de

informaţie, cât şi în sensul criteriilor analitice.

Iata de ce eforturile cercetatorilor din ultima perioada de timp – sfarsitul

secolului XX – din dorinta acestora de a depasi aceasta stare de lucruri merita salutata,

chiar daca suntem inca departe de a avea posibilitatea intocmirii, la scara nationala, a

unui repertoriu al bisericilor de lemn, cu implicarea tuturor elementelor aferente de

ordin arhitectonic, istoric, cultural, misionar – pastoral si artistic.

Cercetarea bisericilor de lemn este anevoioasa deoarece fiecare monument de

acest gen constituie un document de extrema complexitate la cunoasterea caruia

participa mai multe categorii de specialisti.

“De la analiza tehnicii de constructie, cu tot ceea ce rezulta pentru evaluarea

dibaciei si specificitatii, pana la consideratiile tipologice, esentiale pentru delimitarile

nationale (vizualizabile inclusiv in plan cartografic); de la “citirea” formelor

arhitectonice, cu recunoasterea virtutilor specifice de compozitie, armonie si

ornamentica, pana la descifrarea valentelor de limbaj si de simbolistica; de la

deslusirea minutioasa a picturilor murale cu programele si cu subtilitatile lor

iconografice, pana la interpretarea calitatilor artistice si incadrarea stilistica ; de la

identificarea mesterilor, pana la recunoasterea mesajului lor de frumusete si

spiritualitate ; de la talmacirea, cuvant cu cuvant a resturilor istorice, pana la

intelegerea configurarilor sociologice – toate aceste aspecte (si totusi lipsa reperelor

problematice nu a fost epuizata) fac parte din sistemul informational si semnificant

implicat in arborescenta existenta a unui monument istoric.”

Page 2: Biserici de Lemn Valea Trotusului

In cazul poporului nostru, care, datorita multelor vitregii ce s-au abatut asupra

sa, inca dintru inceputurile sale, fapt ce a determinat un ierarh contemporan sa afirme

ca “poporul roman este purtator de Cruce si iubitor de Inviere” (adica a fost

“rastignit” de mai multe ori, dar prin credinta si virtutile sale tot de atatea ori “a

Inviat”) – nu si-a putut conserva documentele scrise, de aceea bisericile de lemn

constituie o adevarata arhiva din care aflam stiri valoroase despre oameni si locuri,

despre ctitori si ctitoriile lor.

Marele istoric N. IORGA, are marele merit de a fi postulat importanta vechilor

zidiri pentru sondarea si explorarea adevarurilor istorice.

Subliniind ca aceste monumente sunt “averea tarii”, “averea neamului

romanesc”, ilustrul savant arata ca “ceea ce s-a pastrat impotriva rautatii vremurilor si

a lipsei de intelegere a oamenilor este de asa mare pret incat rostul nostru in istoria

civilizatiei se fixeaza mai mult de jumatate prin aceasta. Restul, vitejia, istetimea

diplomatica, cultura, literatura, alcatuieste cealalta jumatate. Dar nu oricine citeste o

carte literara, istorica, pe cand lucrurile acestea se infatiseaza imperativ in fata oricui

are putin simt…”

“Caci momentul istoric cuprinde in sine mai multe lucruri: un mestesug de a

cladi care nu se mai obisnuieste, o frumusete care nu se mai poate indeplini, si, pe

langa acestea, o suma mai mare sau mai mica de amintiri, ceva din viata oamenilor

care s-au strecurat rugandu-se, luptand, traind intre acele ziduri sau intre peretii

aceia.” 

Despre adevarurile de metoda si de fond, cuprinse in cuvintele lui N. Iorga,

cercetarea bisericilor de lemn din Moldova si prin extensie din toate regiunile ţării,

poate aduce temeinice confirmări.

Din aproape în aproape, fişele de monument întocmite cu migală de specialişti,

am introdus în ultima vreme în circuitul ştiinţific un bogat material documentar puţin

sau chiar deloc cunoscut.

Page 3: Biserici de Lemn Valea Trotusului

Acest popas mai răbdător în lumea de frumuseţi şi tristeţi a uitatelor monumente

însoţit de lectura atentă a mesajului conţinut în fiecare crestătură a timpului, face

posibilă retrăirea evurilor trecute în adevăratul lor chip : acela pe care l-am scris cu

sudoarea, cu disperarea, şi uneori cu jertfa supremă – meşterii şi ctitorii, pentru care

bisericile modeste de lemn s-au înălţat ca însemne ale speranţei.

Din nefericire, în condiţiile unei lipse prelungite a studiilor sistematice, cu

publicarea corespunzătoare a monumentelor în profil istoric şi teritorial, a continuat să

dăinuie o imagine falsă privind răspândirea pe zone, numărul, valoarea şi semnificaţia

bisericilor de lemn, locul acestora în sistemul reperelor spirituale autohtone, fiind

departe de acela cuvenit.

Departe de a fi un fenomen izolat, specific doar unei regiuni, monumentele de

arhitectură populară - bisericile de lemn – reprezintă o realitate definitorie pentru

geografia spirituală a poporului român.

Spre exemplificare, în urma cercetărilor de teren efectuate de cercetători la

finele secolului trecut, tabelul cu repartiţia pe regiuni a bisericilor de lemn este acesta :

Maramureş – 29

Transilvania – 238

Crişana – 109

Banat – 21

Oltenia – 142

Muntenia – 60

Moldova – 163

În cele ce urmează vom prezenta sintetic demersurile făcute de cercetători şi

specialişti ai artei populare romşti, pentru cunoaşterea şi valorificarea bisericilor de

lemn din Moldova.

Page 4: Biserici de Lemn Valea Trotusului

Pământul Moldovei a fost presărat cu locaşuri de închinaciune

construite piatră şi din lemn înca de la inceputurile evului mediu. Acestea

aveau menirea să răspundă necesităţii practicării cultului creştin ortodox de rit

greco-bizantin pentru schimnici şi sihaştri, dar şi pentru comunităţile rurale şi

cele urbane din cadrul târgurilor şi oraşelor de mai tarziu.

Cert este faptul că biserica a fost prima instituţie prezentă în cadrul

fiecarui sat moldovenesc şi nu întârzia să apară atunci când se contura vatra

satului şi un numar de cel puţin 15-20 de gospodării. Dacă documentele

medievale moldoveneşti nu le menţioneaza expres în cele mai multe cazuri

decat în evul mediu dezvoltat, prezenţa acestor lăcaşuri de cult se face simţită

prin consemnarea a numeroşi preoţi, diaconi şi dascăli. Este lesne de inţeles că

aceştia slujeau la un sf. locas de cult, iar acesta era, în cele mai multe cazuri,

biserica din lemn.

Desigur că vor fi fost şi destule locaşuri de piatra şi de cărămidă - tehnică

bine stăpânită de constructorii moldoveni de cetăţi medievale de apărare şi de

curţi domneşti. Cel mai la îndemână pentru satul de răzeşi şi târgul şi chiar

mănastirea sau schitul moldav a fost la inceput lemnul codrilor seculari despre

care se spunea că acesta cădea peste sat. Şi pentru că locaşurile de cult din

piatra şi din caramidă reprezentau genul de arhitectură pentru domnitori, boieri

de divan, boieri de ţară şi mănăstiri, bisericuţele de lemn, modeste şi mai putin

triumfale erau, de cele mai multe ori, rezultatul unor ctitorii colective la care

lua parte tot satul.

Ne-am putut da seama de toate acestea în urma cercetarii unei lucrari

capitale pentru satele Moldovei din a doua jumatate a secolului al

optsprezecelea intitulată: “Recesămintele populaţiei Moldovei din anii 1772-

1773 si 1774”.1

1 Recesămintele populaţiei Moldovei din anii 1772-1773 şi 1774 , în Moldova în epoca feudalismului, vol. VII, partea I, II, Editura Ştiinţa, Chişinău – 1975.

4

Page 5: Biserici de Lemn Valea Trotusului

Cu toate ca nu sunt menţionate în mod expres locaşurile de lemn, in

satele recenzate figurau ca fiind scutiţi de bir preoţii, diaconii şi dascălii de la

biserici.

Primele consemnări despre bisericile de lemn din Moldova le întalnim

în “Catagrafia din anul 1809”2. Deocamdată acesta este primul recesămant al

tuturor parohiilor ortodoxe din Moldova, în care sunt consemnaţi şi slujitorii

bisericilor respective.

Despre vechimea, ctitoria şi starea de conservare a bisericilor de lemn

aflăm intr-un studiu publicat in ” B.O.R.” (14, 1890) de către Th. Atanasiu,

intitulat “Memoriu de starea bisericilor şi parohiilor ortodoxe din judeţul

Bacău”.

O serie de dicţionare geografice şi monografii ale judeţelor cuprind date

importante cu privire la bisericile de lemn, printre care consemnăm cele 4

volume din “Marele dictionar geografic al Romaniei “ de la sfarşitul sec. al

19-lea şi inceputul sec.20.

În cel de al 4-lea deceniu al sec. XX, de o importanţă deosebită cu privire

la situaţia bisericilor în general şi a celor de lemn in special au fost “Anuarele”

publicate de eparhiile Roman, Iaşi, Huşi ş.a., precum şi studiile apărute în

perioada urmatoare publicate în “Mitropolia Moldovei si Sucevei”, “Buletinul

Monumentelor Istorice” (Bucureşti) ş.a.

La depistarea bisericilor de lemn, cercetătorii au pornit de la premisa că

multe dintre locaşurile din piatră sau de cărămidă din sec. XVIII-XIX au fost

construite pe locul celor de bârne. Comentând aceste realităţi, cunoscutul

istoric de arta Virgil Vatasianu arata: ”Importanta bisericii de lemn pentru

arhitectura de piatra din epoca de glorie a Moldovei, e covărşitoare. Aproape

2 Constantin N. Tomescu: Ştiri catagrafice din biserica Moldovei în 1809 în Arhivele Basarabiei, Chişinău, 1931.

5

Page 6: Biserici de Lemn Valea Trotusului

toate bisericile de piatră ridicate în sec. XV-XVI în Moldova, au fost zidite pe

locul modestelor bisericuţe de lemn.”3

Melchisedec Ştefănescu, vorbind despre înlocuirea bisericii de lemn

Precista de Sus din Roman cu o biserică nouă, din piatră, arata: ”La anul 1791

parohienii au început a zidi, împrejurul bisericii din lemn, pe actuala biserică de

piatra, dupa ce au ridicat pereţii până deasupra ferestrelor , au desfiinţat pe cea

veche”.4

Fenomenul acesta a fost surprins şi în judeţul Bacău, la biserica parohială

din Brusturoasa, despre care Grigore Tăbăcaru scria in anul 1932: ”Biserica

actuală din cărămidă şi piatră a fost construită în anul 1871 şi s-a zidit

cuprinzand-o inauntru pe cea veche de lemn , care data din anul 1837”.5

Cele consemnate de Virgil Vatasianu , cunoscutul istoric de artă din Cluj,

aveau sa fie surprinse pe teren la biserica din Balusesti –Icuşeşti din

protopopiatul Roman, Eparhia Romanului: “Zidita pe dinafara cu boltari din

beton , pe vechea temelie , biserica de lemn din Balusesti isi traieşte ultimele

clipe ale existentei sale. Lemnul macinat de carii si putrezit din cauza stratului

gros de tencuiala nu a putut fi oprit de la degradarea lui totala. Din aceasta

cauza localnicii, sub conducerea preotului paroh , au trecut la zidirea

exteriorului , tot asa cum romascanii facusera cu biserica lor de lemn Precista

Mica “ - dupa cum se arata intr-o carte recent apărută.6

Bisericile de lemn din Moldova care au stat in atentia cercetatorilor fac

parte din categoria celor construite in cununi orizontale de barne , tehnica

cunoscuta in literatura de specialitate sub numele de “Blockbau “. Ceea ce

intereseaza mai intai la aceste constructii durate din lemn – multe dintre ele,

declarate monumente de arhitectură înca de la jumătatea sec. XIX şi chiar mai

3 Virgil Vatasianu: Contribuţii la cunoaşterea bisericilor din lemn din Moldova extras din Închinare lui N. Iorga – Cluj, 1931, pag. 10.4 Melchisedec Ştefănescu: Cronica Romanului, vol. I, Bucureşti, 1874.5 Grigore Tăbăcaru: Bisericile Bacăului, în Ateneul cultural, Bacău, 2006, pag. 25.6 Prof. dr. Dorinel Ichim: Biserici de lemn din Protopopiatul Roman, Eparhia Romanului, Ed. Diagonal, Bacău, 2006, pag. 27.

6

Page 7: Biserici de Lemn Valea Trotusului

demult – este aparitia lor in cadrul unei anumite proprietati asupra pamantului

pe care erau inaltate: razeseasca, boiereasca, domneasca, manastireasca sau a

breazlelor.

“Pentru a studia cat mai bine istoria unui monument feudal - sublinia

Nicolae Stoicescu – trebuie cunoscuta istoria proprietatii pe care se afla

acestea, deoarece, de regula, proprietarul sau proprietarii respectivi sunt si

ctitori, iar monumentul nu poate fi studiat rupt de localitatea unde se gaseste.”7

Autorul mai sus citat a inserat in al sau repertoriu toate bisericile de

lemn pe care le-a scos din catagrafii si din documentele moldovenesti

medievale şi din epoca moderna, ceea ce a fost de un real folos cercetatorilor

care au aprofundat cunoasterea acestora aducand noi si importante contributii

prin aprofundarea studierii lor.

Pana la aparitia acestui repertoriu , cercetarile bisericilor de lemn din

Moldova au fost putin valorificate. Pentru a cunoaste care era situatia

bisericilor de lemn din Romania, prof. Virgil Vatasianu insista prin anul 1960

asupra necesitatii unui repertoriu al bisericilor de lemn pe baza caruia sa se faca

studii privind evolutia, precum si zonele de raspandire a diferitelor variante pe

care Biserica le-a luat pe parcursul istoriei sale.8

Autorul facea remerca existentei unui numar mic de biserici de lemn

conservate Moldova si Tara Romaneasca . Este adevarat , si numarul bisericilor

de lemn cu valoare de monument din diferitele zone, este graitor.

Întreaga Moldova are aproape atatea monumente-biserici de lemn , cate

se pastreaza in perimetrul fostei regiuni Cluj. Motivul se gaseste cu usurinta in

conditiile istorice ale bisericilor romanesti din Transilvania in epoca feudala.

Moldova pastreaza, insa, suficiente monumente de lemn din a caror cercetare sa

obtinem intelegerea clara a evolutiei lor, in care traditia strabuna a daltuirii in

7 Nicolae Stoicescu: Repertoriul bibliografic al localităţilor şi monumentelor medievale din Moldova, Bucureşti, 1974, pag. 7, nota 2.8 Virgil Vatasianu: Contribuţii la studiul tipologiei bisericilor de lemn din Ţările Române, Cluj, 1931

7

Page 8: Biserici de Lemn Valea Trotusului

lemn a lacasului de cult este interferata , atat in tipologie cat si in decoratie de

inraurirea pe care biserica de zid moldoveneasca nu putea sa nu o reverse

asupra sa. Este parca un raspuns la o influentă pe care ea insasi, biserica de zid,

o primire in zorile infiriparii sale de la modestul edificiu de lemn”.9

O prima etapa in privinta cercetarilor de lemn din Moldova a fost

parcursa de cercetatorii Ioana Cristache – Panait si Titu Elian. Rezultatele

investigatiilor facute de cei doi autori s-au concretizat intr-un prim studiu de

istoria artelor si de arhitectura intitulat: ”Bisericile de lemn din Moldova “

publicat in “Mitropolia Moldovei si Sucevei”(anul XLVnr. 7-9 , 1969) , si in

“Buletinul Monumentelor Istorice”(anul XLI nr. 2, 1972), in care apare

imbunatatit atat ca ilustratie, cât şi prin conţinut.

Lista preliminara alcatuita de cei doi autori cuprindea la acea vreme

(1972)

un numar de 148 de biserici de lemn din Moldova. Dintre cele opt judete ale

Moldovei, Neamt si Suceava , se remarcau prin numarul mare al bisericilor de

lemn cu valoare artistica : 31 şi respectiv 29 locaşuri, semn al intensei lor

raspandiri in epocile trecute.10

Deoarece pâna in anul 1955 aceste admirabile constructii de lemn nu au

fost protejate de legile statului, ele au avut de suportat modificari in planimetrie

si elevatie, fiind acoperite cu tabla de “tinichea” in locul sindrilei , iar peretii

capitonati cu scandura sub care se ascund valoroase elemente scluptate : brauri,

ancadramente, console etc.

Prin grija fostei Directii a Monumentelor Istorice a Mitropoliei

Moldovei, a episcopiilor, si a parohiilor au fost restaurate si puse in adevarata

valoare frumoasele biserici de lemn din Branesti (Botosani), Ruginesti

9 Virgil Vataş ianu: ibidem, pag. 33-34; Contribuţii la cunoşterea bisericilor de lemn din Moldova, Cluj, 193110 Ioana Cristache-Panait, Titu Elian: Bisericile de lemn din Moldova în Buletinul monumentelor istorice, anul XLI, nr. 1972, pag. 39.

8

Page 9: Biserici de Lemn Valea Trotusului

(Vrancea), Brosteni si Adancata (Suceava), Vorniceni (Botosani), Rachitoasa,

Poglet si Juncani(Bacau) si multe altele.

Autorii prezentului studiu ne-au propus o prima tipologie a bisericilor din

Moldova cu doua tipuri: biserica sub forma de nava cu variantele Altarului

nedecrosat si decrosat; biserica avand abside laterale si 3 si 5 laturi si pronaos

absidat, in mai multe variante locale.

Sunt tratate in prezentul studiu probleme legate de datarea istorica,

pridvorul, acoperisul si invelitorile, boltile, decoratia interioara si cea

exterioara. Lucrarea a starnit mare interes in randul specialistilor din muzee si

nu numai, astfel ca urmatoarea etapa in studierea bisericilor de lemn a fost

maracata de studii monografice asupra unui monument impreuna cu satul

caruia ii apartine, sau cu un grup de monumente dintr-o anumita unitate

geogrfica sau zona etnografica.

Specialistii din muzeele Moldovei au publicat asemenea studii de arta si

de arhitectura in anuarele acestor institutii, facand astfel cunoscute valoroasele

monumente

pentru personalul de specialitate si pentru cei interesati de aceste minunate

bijuterii de arta. Merita sa mentionam aici pe istoricul de arta Ileana Marina

Sabados de la Complexul Muzeal Suceava,11 Dorinel Ichim,12 de la Muzeul de

Arta si Etnografie Bacau, Cherciu Ioan13 si Rodica Manoliu14 de la Complexul

11 Ileana Marina Sabados: Schiţă de studiu asupra iconostaselor din sec. al XVIII-lea (jud. Suceava) în Anuarul Muzeului Judeţean Suceava, vol. VI-VII, 1979-1980.12 Dorinel Ichim: Monumentul de arhitectură populară din Darmăneşti – Bacău în Carpica, anuarul Muzeului Judeţean Bacău, 1980; Monumentul de arhitectură populară din Răchitoasa - Bacău în Carpica, Bacău, 1982; Monumentul de arhitectură populară din Fichiteşti - Bacău în Carpica, Bacău, 1983;Monumentul de arhitectură populară din Lărgăşeni – Vrancea în Studii şi comunicăr, vol. III, Focşani, 1980; ; Monumente de arhitectură populară din judeţul Bacău în Revista muzeelor şi monumentelor nr. 2, 1981; Trei monumente medievale de lemn din judeţul Bacău Bacău în Revista muzeelor şi monumentelor nr. 2, 1985; Decoraţia interioară a bisericilor de lemn din Moldova în sec. XVIII şi XIX în Cronica Episcopiei Huşilor, vol. I, Huşi, 1985; Imagini ale arhitecturii de lemn din epoca lui Ştefan cel Mare în Ştefan cel Mare şi Sfânt – 500 – Evocări băcăuane, Bacău, 2004 ş.a.13 Ion Cherciu: Arhitectura tradiţională din Ţara Vrancei în Revista monumentelor, nr. 1, 1983.14 Rodica Manoliu, Lelia Pavel: Monumente de artă în lemn din patrimoniul judeţului Vrancea în Studii şi comunicări, Focşani, 1978.

9

Page 10: Biserici de Lemn Valea Trotusului

Muzeal Vrancea, Angela Olaru- Paveliuc15 de la Complexul Muzeal Botosani,

Elena Rotaru de la Muzeul Stefan cel Mare din Vaslui si altii.

Preocupari pentru cunoasterea sfintelor locasuri din lemn au avut si multi

dintre slujitorii Sf. Altar. Remarcam din randul acestora cateva nume, printre

care Scarlat Porcescu16, Epifanie Cozarascu17, Horia Constantinescu18 (cu

referire la cele din zona Vrancei), si altii.

Cercetatorii etnografi din Moldova sin u numai, au fost obligati pana in

anul 1989 sa-si formuleze titlurile articolelor, studiilor si cartilor publicate fara

sa apara numele de biserica, acesta fiind inlocuit cu monumente comunitare,

monumente de arhitectura populara etc.

Recunoscuti cercetatori in domeniul artei populare si arhitecturii

populare au intreprins studii asupra bisericilor de lemn, popularizandu-le in

colectia de zone etnografice editate de Editura Sport- Turism pe parcursul

deceniilor 8 si 9 ale sec. XX, continuand sa apara dupa 1989 si la alte edituri.

Maria Cioara19 facea cunoscute monumentele de arhitectura din zona Radauti in

care erau prezentate si bisericile de

lemn din extremitatea nordica a Moldovei, in locurile lor inaltandu-se

manastirile Putna, Volovat si altele. Bună cunoscatoare a bisericilor din lemn

din zona Botosani,

Angela Paveliuc-Olaru20 le-a datat, descris si prezentat pe cele mai importante:

Drohoi, Cervicesti, Schit-Oraseni, Saveni, Vladeni, Talpa, Broscauti, Popeni

s.a.

Cercetatorul bacauan Dorinel Ichim a acordat o deosebita atentie

bisericilor de lemn, mai intai celor din Moldova centrala, fiind un impatimit al 15 Angela Paveliuc-Olaru : Biserici de lemn din ţinutul Botoşanilor în Mitropolia Moldovei şi Sucevei, nr. 4-6, Iaşi, 1981.16 Scarlat Porcescu: Un sat vechi: Porceşti (Moldoveni), judeţul Neamţ (schiţă monologică) în Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie A.D. Xenopol, Universitatea Al. I. Cuza, Iaşi, 1980.17 Epifanie Cozărăscu: Bisericile de lemn din protopopiatul Roman în Îndrumător bisericesc, nr. 2, Roman, 1986.18 Preot Horia Constantinescu: Biserici de lemn din Eparhia Buzăului, Editura Episcopia Buzăului, 1987.19 Maria Cioară: Zona etnografică Rădăuţi, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1979.20 Angela Paveliuc-Olaru: Zona etnografică Botoşani, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1983.

10

Page 11: Biserici de Lemn Valea Trotusului

cunoasterii acestora. Mai intai le-a prezentat pe cele din zona etnografica

Trotus21 in numar de 20, dintre care 7 erau in 1980 declarate monumente de

arhitectura: Boistea- Darmanesti, Casin, Gura Vaii, Merisor-Scorteni, Sesuri-

Magiresti, Rusaiesti- Poduri si Beresti- Tazlau.

A urmat prezentarea bisericilor de lemn din zona etnografica Bacau22 de

la valea mijlocie a Siretului, dintre care 17 erau declarate monumente de

arhitectura populara: Tisa Silvestri, Zlatari, Orbeni, Juncani, Dragesti, Poglet-

Corbasca si altele.

In partea de E a judetului Bacau se afla Colinele Tutovei, cel mai vechi si

mai intins tinut razasesc al Moldovei care cuprinde si partea vestica a judetului

Vaslui. La poalele codrilor seculari de stejar razesii au ctitorit biserici de lemn

care au ajuns pana in zilele noastre.

Un capitol din zona etnografica a Colinelor Tutovei23 a fost dedicat

monumentelor si bisericilor de lemn, ultimele ajungand la impresionanta cifra

de 40, dintre acestea multe au fost declarate monumente de arhitectura:

Parvesti, Cetatuia, Puiesti, Gologofta si altele.

Pe langa monumentele de zid si de piatra de o mare valoare artistica si

arhitectonica , zona etnografica Suceava24 dispune de o bogata zestre a

arhitecturii populare de lemn. Construite de adevarati maistrii in prelucrarea

lemnului, echipele de dulgheri, tamplari, cioplitori in lemn si mesteri fierari

s-au intrecut pe ei insisi imbogatind peisajul bucovinean cu o serie de locasuri

de cult artistic mestesugite ce pot fi intalnite la:Banesti, Moara, Calinesti,

Mitocasi etc.

21 Dorinel Ichim: Zona etnografică Trotuş, , Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1983.22 Dorinel Ichim: Zona etnografică Bacău, , Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1987.23 Prof. Florica Ichim, prof. dr.Dorinel Ichim: Zona etnograficăa Colinelor Tutovei, , Editura Diagonal, Bacău, 2002.24 Mihai Spânu, Gheorghe Bratiloveanu: Zona etnografică Suceava, , Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1987.

11

Page 12: Biserici de Lemn Valea Trotusului

Monumentele de lemn din zona Vrancea25, asemanatoare celor din

intreaga Moldova, au legatura directa cu casa taraneasca din punct de vedere

constructiv,

cu materiale traditionale folosite(lemn, piatra, sindrila), tehnici de constructie

si nu numai. Majoritatea dintre locasurile de lemn care s-au pastrat apartin sec.

al XVIII-lea, exemplarele cele mai reprezentative fiind intalnite la: Nistoresti,

Vetresti-Herastrau, Valea Sarii, Naruja, Vrancioaia.

Printre monografiile zonale etnografice aparure dupa 1989 se inscrie si

Campulung Moldovenesc.26 Cele 3 locasuri ridicate in intregime din lemn care,

prin solutiile constructive, prin tehnica de constructie si armonia proportiilor

indreptatesc opinia cercetatorilorce le considera reprezentantele unei

indepartate culturi a lemnului, fapt observat atat in Maramures cat si in

Bucovina:Colacu, Vama de Sus si Vama de Jos.

Urmatoarea etapa in derularea cercetarilor in domeniul arhitecturii

bisericilor din lemn si valorificarea lor publicistica o constituie aparitia unor

ample monografii ce depasesc intinderea unei zone etnografice.

Ne referim la capacitatea autorilor acestor carti care au incercat si

credem ca au reusit sa faca sinteze si judecati de valoare asupra acestui gen al

arhitecturii populare. Regimul comunist a impus restrictii cu privire la

publicarea unor lucrari care sa trateze exhaustiv bisericile din lemn, de aceea,

dupa cum vom vedea, autorii unor asemenea lucrari au gasit solutii pentru a

“pacali”vigilenta celor de la cenzura.

Prima dintre lucrarile de amploare care si-a propus valorificarea

bisericilor de lemn la un stadium care sa depaseasca nivelul unui articol sau a

unei zone etnografice, a fost cartea prof. Dorinel Ichim intitulata:

25 Tancred Bănăţeanu, Gheorghe Stoica: Zona etnograficăVrancea, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1988.26 Dumitru Rusan, Marcel Zahaniciuc: Zona etnograficăCampulung Moldovenesc, editată de Muzeul Arta Lemnului, Campulung Moldovenesc, 1996.

12

Page 13: Biserici de Lemn Valea Trotusului

”Monumente de arhitectura populara din judetul Bacau-bisericile de lemn”,

editata de Episcopia Romanului si Huşilor in anul 1984.

Din discutiile avute cu autorul rezulta ca a obtinut cu greu aprobarile

pentru tiparirea unei asemenea carti, aceasta fiind citita cu mare atentie de catre

cei “in drept” aflati la Ministerul Culturii, Departamentul Cultelor si Comitetul

Judetean pentru Cultura Bacau. Demersurile au fost usurate de interventiile

repetate ale lui Iulian Antonescu, pe atunci director la Directia Muzeelor din

cadrul Ministerului Culturii. Cu toate acestea, cu mare greutate s-a reusit sa se

strecoare in titlu completarea “bisericile de lemn”, dar sa fie scris cu caractere

mici.

Lucrarea a fost tiparita cu binecuvantarea P.S. Eftimie Luca, Episcopul

Romanului si Husilor, care a dispus si de fondurile necesare, s-a dorit sa fie

exhaustiva. Dupa un cuvant inainte din partea P.S. Eftimie, si un capitol

introductiv despre aceste minunate locasuri de cult, autorul face prezentarea a

47 biserici din lemn care constituie zestrea edilitara mostenita din strabuni cele

3 protopopiate de atunci:Bacau, Tg. Ocna si Moinesti.

Fiecare dintre aceste monumente au o tratare unitara in sensul ca se

incepe cu o scurta istorie a satului de la infiintare si pana azi, bazata pe

documente, catagrafii, statistici, arhive, scrieri anterioare, edite si inedited.

Dupa prezentarea evolutiei proprietatii satului in care se afla

monumentul, se stabileste aparitia primei biserici, se urmareste evolutia lui cu

reparatii, reconstruiri,

mutarea dintr-un loc in altul in cadrul satului, precum si dintr-un sat in altul, in

cadrul existentei unor asemenea locasuri “calatoare”.

Fiecare biserica a fost tratata din punct de vedere architectonic (tehnici si

materiale de constructie), decorativ(exterior si interior), a existentei genurilor

artistice, culte si populare:pictura, sculptura arhitectura, broderii etc.

13

Page 14: Biserici de Lemn Valea Trotusului

S-a stabilit apoi carui tip de plan ii apartine, corelatia dintre planimetrie

si sistemul de boltire, dupa care s-a trecut la prezentarea succinta a spatiilor

exterioare (pridvor,turle, clopotnita), si a celor interioare: pronaos, naos(cu sau

fara abside), altar,sistemul de boltire.

Fiecare locas este reprezentat printr-o bogata ilustratie care cuprinde

planul de situatie, planul si elevatia(sectiune), fotografii de exterior(incadrare in

peisaj,detalii ale elementelor de de constructie, detalii de décor, ancadramente

de usi si ferestre), precum si din interior: pictura, mobilier traditional,

iconostasul, usile imparatesti si diaconesti, iconostasul Maicii

Domnului,proschirnitar (suportul Icoanei hramului), icoanele imparatesti,

strana arhiereasca, stranele pentru enoriasi, cafasul, in general tot ce este

interesant sub aspect artistic(obiecte de cult, pomelnice, insemnari pe icoane,

carte bisericeasca) etc.

Cele 47 de locasuri de cult din lemn sunt reprezentate pe o harta care

apare pe fiecare din cele doua coperti interioare ale cartii.27 .La numai un an de

la aparitia acestei carti , o alta lucrare avea sa vada lumina tiparului la

prestigioasa editura Meridiane, intitulata: ”Monumente de arhitectura in

lemn din tinutul Sucevei”, autori fiind Gheorghe Bratiloveanu si Mihai Spanu.

Structurata fiind pe 4 capitole , doua dintre acestea se refera la monumentele

religioase. In capitolul I, intitulat “Arhitectura de lemn din tinutul Sucevei”

sunt prezentate evolutia, tipologia, tehnica de executie si elementele decorative.

Autorii prezentei carti ne propun urmatoarea tipologie a bisericilor de lemn din

tinutul Suceava: tipul I-A de plan dreptunghiular cu absida dreptunghiulara sau

poligonala decrosata; tipul I-B cu pronaos absidat si altar poligonal; tipul I-C

cu pronaos decrosat adaugat; tipul II-A trilobat sau triconic ; II-B trilobat si

27 Dorinel Ichim: Monumente de arhitectură populară din judeţul Bacău-bisericile de lemn, editată de Episcopia Romanului şi Huşilor, 1984.

14

Page 15: Biserici de Lemn Valea Trotusului

pronaos dreptunghiular ; II-C plan triconic cu pronaos dreptunghiular si II-C

triconic cu pronaos poligonal.28

Capitolul al IV-lea din prezenta lucrare intitulata “Biserici de lemn” este

dedicat in totalitate celor 32 de monumente. Fiecare dintre acestea urmeaza

descrierea lor actuala, istoricul cercetarilor , transcrierea pisaniilor, plan si

sectiune longitudinala, cu desene reprezentand elementele de decor si

modalitati de imbinare la console, ancadramente, stalpii pridvorului etc.

Preotul Horia Constantinescu a facut in cartea sa “Biserici de lemn din

Eparhia Buzaului” (Editura Episcopiei Buzaului, Buzau-1987) o interesanta

prezentare a acestor monumente. Un numar de 27 de monumente prezentate

apartin judetului Vrancea, deci acestea pot fi socotite ca apartinand, daca nu in

totalitatea lor, aproape in intregime de Moldova istorica.29

Perioada care a urmat evenimentelor din Decembrie 1989 a fost fertile

in privinta cercetarii si publicarii bisericilor de lemn cu valoare de monument.

Cu toate acestea, datorita aparitiei mai multor publicatii si a noi edituri care

tiparesc mult mai multe lucrari ca pana atunci , este mai dificil de urmarit noile

aparitii editoriale si studii de specialitate despre bisericile de lemn.

Cu toate acestea, autorii ale caror nume le-am intalnit pana acum

continua sa publice lucrari de specialitate despre biserici de lemn, altii insa si-

au indreptat activitatea spre alte domenii.

Desi in Eparhia Husilor exista un numar mare de monumente religioase

de arhitectura populara, acestea, nu fusesera cercetate decat sporadic, atentia

specialistilor fiind indreptata mai ales asupra celor de mana intai.

In anul 2001 avea sa vada lumina tiparului o lucrare monografica despre

aceste locasuri de cult intitulata : ”Biserici de lemn din Eparhia Husilor”,

28 Gheorghe Bratiloveanu, Mihai Spânu: Monumente de arhitectură în lemn din ţinutul Suceava, Editura Meridiane, Bucureşti, 1985, pag. 14,15.29 Pr. Horia Constantinescu: Bisericile de lemn din Eparhia Buzăului, I, Ed. Episcopiei Buzăului, 1987

15

Page 16: Biserici de Lemn Valea Trotusului

tiparita cu binecuvantarea P.S. Ioachim Vasluianul, Episcopul Husilor, caruia ii

datoram si un cuvant inainte.

Cartea este rodul unei activitati laborioase depuse de cercetatorul

bacauan prof. dr. Dorinel Ichim care, pe parcursul mai multor campanii de

cercetare efectuate in satele vasluiene, a unei munci asidue de documentare la

biblioteci si arhive, a asternut pe hartie istoria celor 69 de biserici din lemn din

subordinea Eparhiei Husilor, reusind sa le faca cunoscute in cele 600 de pagini

ale cartii.

Mai intai autorul face in capitolul I “Consideratii asupra bisericilor din

lemn din Eparhia Husilor”, prezentand succind cadrul geografic si istoric al

Episcopiei Husilor. Apoi face precizari cu privire la sursele si izvoarele

documentare edite si inedite pe care le-a consultat.

Autorul aduce o serie de informatii inedite cu privire la alegerea locului

pentru a dura din barne biserica, pregatirea materialului lemnos si anotimpul in

care se exploateaza, alegerea mesterilor populari pentru executia lucrarii, a

pictorilor pentru iconostas, a mobilierului interior si a clopotelor ce urmau sa

fie imediat turnate din bronz la unul din atelierele specializate.

Din punct de vedere planimetric, cele 69 de biserici de lemn se grupeaza

astfel: 34 au planul dreptunghiular in forma de nava, iar celelalte 35 au planul

triconic, fiind prevazute cu abside laterale in naos, pe langa absida altarului

prezenta la toate constructiile de acest gen.30

De asemenea se consemneaza faptul foarte important ca 22 de biserici

mai pastreaza forma originala a pridvorului deschis, cu stalpi sculptati, uniti cu

arcade bogat decorate, asa cum sunt cele de la Bogesti, Pogana, Puiesti Sat,

Obarseni – Vinderei s.a.

Autorul subliniaza faptul ca cele 11 biserici care au apartinut altadata

schiturilor se detaseaza prin aspectul lor exterior, fiind bogat decorate, iar in

30 Prof. Dr. Dorinel Ichim: Bisericile de lemn din Eparhia Huşilor,2001, p. 20,21.

16

Page 17: Biserici de Lemn Valea Trotusului

interior avand iconostase deosebit de interesante ca maniera in care au fost

pictate si ca decor sculptural.

Acestea exceleaza printr-un bogat mobilier lucrat cu mare arta, prin

zestrea de carte veche romaneasca, pomelnice, pisanii, insemnari pe icoane s.a.

Dintre locasurile care au apartinut schiturilor de altadata, dupa care au devenit

ca biserici de mir, mentionam pe cele de la Capusneni, Armasoaia, Golgofta,

Grumezoaia, Rafaila, Muntenesti s.a. Desigur ca multe s-ar putea spune despre

aceste monumente daca ne-am apleca cu atentie asupra celor scrise in aceasta

carte.

Modalitatea de prezentare a celor 69 de biserici din lemn este in cadrul

celor 4 protopopiate. Fiecare dintre locasuri incepe cu prezentarea unui scurt

istoric al satului, datele despre istoria monumentului(vechime, mutari,

restaurari, reconstructii), tehnici si materiale de constructie, plan si elevatie,

decor exterior, pisanie, mesteri, decor interior, pictura, sculptura, arhitectura,

mobilier, zestrea de carte veche romaneasca, slujitorii Sf. Altar, feronerie,

orfevrarie etc.

O bogata ilustratie ce consta in fotografii alb-negru si desene, vine sa

personalizeze fiecare monument in parte, asa cum arata el la data cercetarilor

efectuate in secolul trecut, mai precis intre anii 1986-1990.

Dintre toate bisericile de lemn ale celor doua Eparhii ale Romanului si

Husilor, ramasesera nepublicate cele 20 de biserici de lemn din protopopiatul

Roman. Dupa o discutie avuta cu domnul prof. au ajuns la intelegerea ca vom

contribui la desfacerea ei, daca domnia sa o publica.

In anul 2006 a fost tiparita cartea “Biserici de lemn din Protopopiatul

Roman, Eparhia Romanului”, Editura Diagonal Bacau. Lucrarea are un

cuvant inainte intitulat “Arhitectura populara de lemn- unitate si diversitate”,

scris de subsemnatul, urmat de capitolul intitulat “Caracteristici ale bisericilor

de lemn din Protopopiatul Roman, judetul Neamt, Episcopia Romanului”.

17

Page 18: Biserici de Lemn Valea Trotusului

Lansarea cartii a avut loc la sediul protopopiatului Roman, in prezenta

Vicarului Episcopiei Romanului, P.S. Ioachim Bacauanul, la care au luat parte

preoti parohi, intelectuali, istorici si public romascan.

Modul in care au fost prezentate cele 20 de locasuride lemn este cel

cunoscut si din alte lucrari prezentate in acest referat. Fiecare biserica incepe cu

un scurt istoric bazat pe documente, monografii, catagrafii; urmeaza apoi

istoria monumentului de la prima atestare documentare cu reparatii,

reconstructii, mutari in vatra satului, iar la cele “calatoare” cu descrierea

demontarii, transportul, recadirea si sfintirea. O bogata ilustratie alb-negru si

desene vin sa personalizeze fiecare locas in parte, cu ceea ce are mai

characteristic, original si interesant din punct de vedere al istoriei artei.

S-a insistat la fiecare biserica in parte asupra valorilor artistice ale

picturii iconostaselor si icoanelor, sculpturii culte si populare, decoratia

interioara si de la exterior, caracteristicile constructive, plan, elevatie, turnuri,

clopotnita, vechimea si inscriptiile de pe clopote. O harta cu amplasarea in

teren a bisericilor din lemn in raport cu cele de zid vine sa completeze aceasta

lucrare31 si sa-l puna in tema pe cititor cu pozitia satelor in zona.

Dupa toate cele prezentate pana acum, nu ne ramane decat sa facem o

apreciere asupra stadiului actual in care se afla cercetarile asupra bisericilor de

lemn din Moldova.

Am lasat pentru final lucrarea de sinteza publicata de prof. Dr. Dorinel

Ichim, intitulata “ Biserici de lemn din Moldova istorica”32 avand co-autor pe

sotia domniei sale, doamna prof. Florica Ichim.

Din discutiile purtate cu Dorinel Ichim am aflat ca pentru definitivarea

acestei lucrari a efectuat mai multe stagii de cercetare in Republica

Moldova(1995,1996) si in Republica Ucraina, regiunea Cernauti. Cercetarile

31 Prof. Dr. Dorinel Ichim, prof. Florica Ichim: Biserici de lemn din Protopopiatul Roman, Eparhia Romanului, Ed. Diagonal, Bacău, 2006;32 Prof. Dr. Dorinel Ichim, prof. Florica Ichim: Biserici de lemn dinMoldova istorică, Ed. Diagonal, Bacău, 2005;

18

Page 19: Biserici de Lemn Valea Trotusului

efectuate asupra bisericilor de lemn din aceste doua provincii istorice romanesti

au fost valorificate intr-o carte intitulata “Biserici de lemn din Basarabia si

Bucovina de Nord”.33

Revenind la lucrarea de sinteza pomenita mai sus, domnul profesor ne-a

relatat ca aceasta are la baza teza de doctorat cu titlul “ Biserici moldovenesti

de lemn”, sustinuta in anul 1998 la Institutul de Etnografie si Folclor “C.

Brailoiu “, avand ca indrumator de doctorat pe cercetatorul prof. Dr. Radu O.

Maier.

Desigur ca teza de doctorat a fost inbunatatita si completata cu lucrari

noi aparute, fiindu-i schimbat titlul in ” Biserici de lemn din Moldova

istorica”, exprimand astfel faptul de a ne referi la intreaga provincie istorica a

Moldovei, asa cum arata ea inainte de rapirea Bucovinei de Nord si a

Basarabiei si alipirea lor Rusiei Tariste.

Cartea s-a bucurat de la bun inceput de aprecieri competente asupra

materialului expus din partea doamnei prof. Sabina Ispas, directorul Institutului

de Etnografie si Folclor “ C. Brailoiu” Bucuresti, care a avut amabilitatea de a

scrie si “ Cuvant inainte”.

Structurata pe 4 capitole, lucrarea si-a propus sa dezvolte in continutul

acestora cele mai esentiale probleme care definesc acest gen al arhitecturii

populare religioase din lemn.

In capitolul I, intitulat “ Materiale si tehnici de constructie”, autorul a

dezbatut problema materialelor de constructie, tehnici traditionale de

constructie, restaurari, renovari, reparatii etc.

Al II-lea capitol al cartii trateaza “ Tipologia planimetrica a bisericilor

de lemn din Moldova”, definind urmatoarele tipuri : planul de nava cu absida

altarului nedecrosata; planul de nava cu absida altarului decrosata simetric si

33 Prof. Dr. Dorinel Ichim: Biserici de lemn din Basarabia şi Bucovina de Nord, Editura Fundaţiei CulturaleRomâne, Bucureşti, 2000.

19

Page 20: Biserici de Lemn Valea Trotusului

pronaos dreptunghiular, planul de naos supralargit; planul treflat si triconic in

care, pe langa absida altarului, apar si cele doua abside laterale ale naosului.

Un loc aparte il ocupa sistemul de boltire si corelarea lui cu tipul de plan.

Astfel, bolta semicilindrica este specifica bisericii de tip nava, adica

dreptunghiular, ce acopera spatiul din pronaos pana la altarul la care se

racordeaza.

Boltile cu baza poligonala acopera fiecare dintre cele 3 spatii interioare:

pronaosul, naosul si altarul. Sistemul de boltire in cruce se intalneste la

bisericile cu plan treflat, unde si absidele laterale sunt boltite.

Axa longitudinala a boltilor pronaosului, naosului si altarului este

intersectata de axa perpendicular ce uneste boltile absidelor laterale cu cea a

naosului. Din cate mi-am putut da seama, aceasta boltire in cruce ii apartine ca

apreciere si lansare in literatura de specialitate cercetatorului Dorinel Ichim.

Credem ca nimic nu este mai placut si mai fascinant atunci cand ne

referim la decorul bisericilor de lemn. Aici mesterii moldoveni s-au intrecut pe

ei insisi inaltand constructii pe care le-a infrumusetat cu dalta, toporul si

fierastraul. Unii dintre mesteri, dupa ce au terminat lucrarea inchinata

Domnului si-au incrustat numele undeva mai ascuns, cu modestie si cu

oarecare retinere, dar cei mai multi au ramas anonimi.

Decoratia exterioara este amplasata cu precadere la ancadramentele usii

de la intrare, la ferestre, la pridvor si la stalpii acestuia, la braul sub forma de

franghie sau colac, la console, la ocnitele daltuite sub streasina si nu numai.

Decoratia interioara este bogat reprezentata in fiecare dintre cele trei

incaperi. In pronaos, pe peretele despartitor ce il separa de naos, mesterii au

impodobit stalpii cu motive ornamentale ingenios compuse si executate in fibra

densa a lemnului de stejar. Aici, in pronaos, numit si “biserica femeilor”, se

afla cele patru icoane imparatesti, candelele, sfesnicele si icoana hramului.

20

Page 21: Biserici de Lemn Valea Trotusului

Altadata femeile nu intrau in naos, acesta fiind rezervat pentru barbati si

numit ca atare “ biserica barbatilor”. Acoperita cu motive ornamentale stelare,

bolta naosului aduce cerul din imaginea populara mult mai aproape de trairea

lor spirituala.

Decoratia de aici este fastuoasa si variata de la o biserica la alta. Strana

Arhiereasca, iconostasul Maicii Domnului, proschinitarul pentru icoana

hramului, console sub forma capetelor de cai, bolti cu torsade si chei de bolta,

stranele sculptate in lemn, “ curpanul” din fier forjat cu cele 12 luminând

sfesnicele acestuia, impreuna cu iconostasul dau naosului valente estetice cu

totul aparte.

Usile imparatesti de la bisericile de lemn sunt adevarate capodopere de

arta culta. Atelierele specializate in a sculpta aceste usi aveau contact cu

curentele artistice ale vremii. Elemente ale Renasterii, Barocului si Rococoului

se intalnesc la tot pasul, iar iconitele de aici cu Ingerul Gavriil, Fecioara Maria

si Elisabeta alterneaza cu portretele celor patru evanghelisti.

Altarul, cu Sf. Masa cioplita in trunchiul gros al unui stejar crescut pe

loc, este amenajat pentru a raspunde necesitatii practicarii ritualului crestin de

rit bizantin. Aici se afla vasele de cult, cartile de cult, icoane si cruci de mana si

de piedestal, toate fiind indispensabile. Bisericile de lemn de la tara sunt

impodobite cu laicere, paretare, scoarte si stergare la icoane, amintind de odaia

de curat a casei taranesti. Doua elemente de veche traditie se adauga

mobilierului traditional: fantanita de spalare rituala si vatra sau cotlonul pentru

carbunii de ritual.

Un capitol nou in cercetarea locasurilor de cult se refera la “ Biserica si

comunitatea sateasca”. Aici autorii aduc in discutie Patronii spirituali sub

protectia carora au fost puse locasurile de cult. Cel mai adesea ei sunt din

randurile sfintilor Gheorghe, Nicolae, Mihail si Gavriil, alaturi de cele

inchinate Maicii Domnului si Mantuitorului.

21

Page 22: Biserici de Lemn Valea Trotusului

O data pe an are loc marea sarbatoare a satului cunoscuta in Moldova

sub numele de “hram”, cand se cinsteste Patronul spiritual al bisericii, prilej de

un ceremonial religios aparte de bucurie si de voie buna.

Numele unor mari personalitati ale culturii romanesti, scriitori, poeti,

dascali si istorici este legat de biserica de unde au luat Sfanta Taina a

Botezului.

In cadrul comunitatilor satesti si nu numai, biserica a ocupat un loc

central, contribuind la educarea moral-crestina a enoriasilor.

Prin zestrea lor spirituala, prin valorile artistice si de cultura scrisa,

bisericile de lemn fac parte din sufletului neamului romanesc, purtand peste

veacuri spiritualitatea evului mediu moldav.

Nu putem incheia aceasta prezentare a stadiului la care au ajuns

cercetarile bisericilor de lemn ale Moldovei, fara a reproduce un citat ce-i

apartine cercetatorului bacauan, Dl. Prof. Dr. Dorinel Ichim: ”Biserica de lemn

este locul de interferenta a artei culte cu arta populara si reprezinta din acest

punct de vedere o sinteza a spiritualitatii medievale romanesti. Aici sunt

adapostite minunatele icoane pictate pe lemn si pe panza, mobilierul cu

splendida decoratie incrustata, cartea veche romaneasca si un bogat inventar

de cult. Ambiantul acestuia este completat de decorul interiorului, asemanator

cu cel al casei taranesti. Mobilierul traditional din lemn, textilele de interior,

pictura si sculptua se intalnesc aici ca intr-o adevarata expozitie”.34

Acestea fiind lucrarile de specialitate edite, putem aprecia ca stadiul

cercetarilor acestor biserici este destul de bine reprezentat in Moldova,

ramanand insa multe teme de cercetat mai cu seama asupra picturii bisericesti

si a autorilor acesteia si sculptura culta.

34 Prof. Dr. Dorinel Ichim: Monumente de arhitectură populară de lemn din Judeţul Bacău – Bisericile de lemn”,Editura Episcopiei Romanului şi Huşilor, 1984, p. 19, şi pe manşeta supracopertei.

22

Page 23: Biserici de Lemn Valea Trotusului

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Bănăţeanu Tancred: Arta populară bucovineană, Bucureşti, 1975;

2. Bănăţeanu Tancred: Arta populară din Moldova de Nord, Bucureşti, 1975;

3. Bratiloveanu Gh., Spânu Mihai: Monumente de arhitectură în lemn din

Ţinutul Sucevei, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1985;

4. Butura Valer: Etnografia poporului român, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1975;

5. Chelcea Ion: Meşterii anonimi din Moldova în arta prelucrării lemnului,

Revista Magazin, nr. 118, pag. 2, 1960;

6. Creţeanu Radu: Bisericile de lemn din Muntenia, Ed. Meridiane, Bucureşti,

1968;

7. Cristache Panait - Ioana, Titu Elian: Bisericile de lemn din Moldova,

Revista Mitropoliei Moldovei şi Sucevei, anul XLV (1969) nr: 7-9, pag. 479-

498;

8. Cristache Panait – Ioana: Biserica de lemn – document al unităţii

româneşti, Revista Biserica Ortodoxă Română, nr. 3-4, pag. 315-325, 1982;

9. Goberman D. N.: Monumentele arhitecturii româneşti de lemn în Bucovina,

în Etnografia şi arta Moldovei, Ed. Ştiinţa, Chişinău, 1972;

10. Godea Ioan: Biserici de lemn din România (Nord Vestul Transilvaniei),

Ed. Meridiane, Bucureşti, 1996;

11. Ichim Dorinel: Monumente de arhitectură populară din judeţul Bacău –

Biserici de lemn, Editura Episcopiei Romanului şi Huşilor, 1985;

12. Ichim Dorinel: Biserici de lemn din Eparhia Huşilor, Episcopia Huşi,

2001;

23

Page 24: Biserici de Lemn Valea Trotusului

13. Ichim Dorinel: Biserici de lemn din Basarabia şi Bucovina de Nord,

Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 2000;

14. Ichim Dorinel: Biserici de lemn din Moldova istorică, Editura Diagonal,

Bacău, 2005;

15. Ichim Dorinel: Biserici de lemn din Protopopiatul Roman,Eparhia

Romanului, Editura Diagonal, Bacău, 2006;

16. Ionescu Grigore: Arhitectura populară românească, Editura Tehnică,

Bucureşti, 1977;

17. Ionescu Grigore: Contribuţia meşterilor populari la arhitectura

românească, în revista “Arhitectura R.P.R.”, nr. 5, 1955;

18. Iordan Iorgu: Toponimia românească, Editura Academiei, Bucureşti,

1963;

19. Iorga Nicolae: Istoria românilor şi a civilizaţiilor, Bucureşti, 1929;

20. Iorga Nicolae: Meşteşugurile la români, Craiova, 1921;

21. Florescu I. Alex: Civilizaţia lemnului, Bucureşti, 1976;

22. Florescu Elena: Arhitectura populară în zona Neamţ, Piatra-Neamţ, 1983;

23. Horsia Olga, Petrescu Paul: Meşteşuguri artistice în România, Bucureşti,

1973;

24. Oprescu George: Arta ţărănească la români, Bucureşti, 1022;

25. Pănoiu Andrei: Din arhitectura lemnului în România, Editura Tehnică,

Bucureşti, 1977;

26. Petrescu Paul: Arhitectura ţărănească de lemn din România, Editura

Meridiane, Bucureşti, 1974;

27. Petrescu Paul: Unitatea de concepţie constructivă şi decorativă a

bisericilor de lemn româneşti, în revista “Studii şi cercetări de istoria artei”,

seria “Arta plastică”, nr. 1, pag. 23-40, 1967;

24

Page 25: Biserici de Lemn Valea Trotusului

28. Petrescu Paul: Motive decorative celebre, Editura Meridiane, Bucureşti,

1971;

29. Porumb Marius: Bisericile de lemn din Ţara Maramureşului, în

“Monumente istorice şi de artă religioasă din Arhiescopia Vadului

Feleacului şi Clujului”, Cluj, 1982;

30. Porcescu Scarlat: Episcopia Romanului, Roman, 1984;

31. Stoicescu Nicolae: Repertoriul bibliografic al localităţilor şi

monumentelor medievale din Moldova, Bucureşti, 1974;

32. Ştefănescu Melchisedec: Cronica Romanului şi a Episcopiei de Roman,

vol. I, II, Bucureşti;

32. Ţuscanu Aurel-Florin: Repere istorice şi dimensiuni estetice – Biserica de

lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril – Oşeşti, judeţul Vaslui, în revista

“Teologie şi viaţă”, nr. 7-12/2000, pag. 265-275;

33. Ţuscanu Aurel-Florin: Contribuţii la cunoaşterea bisericilor de lemn de

pe Valea Stemnicului – Biserica de lemn “Adormire Maicii Domnului” din

saul Băleşti, comna Deleşti, judeţul Vaslui, în “Acta Moldaviae

Meridionalis” – Anuarul Muzeului Judeţean Ştefan cel Mare Vaslui, XXI –

XXIV, vol. II, 2001-2003, pag. 715-721;

34. Vătăşeanu Virgil: Istoria artei feudale în Ţările Române, Editura

Academiei, Bucureşti, 1959;

35. Vătăşeanu Virgil: Contribuţie la stadiul tipologiei bisericilor de lemn din

Ţările Române, în “Anuarul Institutului de Istorie”, Cluj, t. III, 1960,

pag. 27-35;

36. Vlăduţiu Ion: Etnografia românească, Bucureşti, 1973;

37. XXX - Anuarul Eparhiei Romanului, Roman, 1936;

38. XXX – Documente privitoare la Istoria României, seria A, veacurile XVI,

şi VII, Editura Academiei, Bucureşti, 1951-1957;

25

Page 26: Biserici de Lemn Valea Trotusului

39. XXX – Îndrumător Bisericesc, nr. 2, Ediţia Episcopiei Romanului şi

Huşilor, Roman, 1986;

40. XXX – Moldova în Epoca Feudalismului, Ed. Ştiinţa, Chişinău, VII, 1975,

partea I-a şi a II-a;

41. XXX – Tezaur Toponimic al României. Moldova, vol. I, partea a II-a, Ed.

Academiei Române, Bucureşti, 1992.

26