Proiectul cultural “Luminile Codrului”, finanțat de Administrația Fondului Cultural Național și implementat de Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, în parteneriat cu Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradițio-nale Maramureș și Asociația de Dezvoltare „Pro Maja” din Bogdand, județul Satu Mare a urmărit cercetarea și punerea în valoare a arealului etno-folcloric Țara Codrului. Unul dintre demersurile proiectului a fost diversificarea ofertei cultural-turistice locale prin organizarea a trei puncte de informare culturală cu caracter muzeal în trei județe, oferind vizitatorilor un circuit reprezentativ pentru Țara Codrului (alături de alte puncte de interes):• Clubul Copiilor, Cehu Silvaniei, Strada Trandafirilor nr. 29, jud. Sălaj• Școala Veche, Corund nr. 201, comuna Bogdand, jud. Satu Mare• Casa Memorială "George Pop de Băsești", Băsești, jud. Maramureș

CONTACTCentrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj

www.culturasalaj.rocaietesilvane@yahoo.com

Tel./fax 0260/612870

COLECȚIA SĂTEASCĂ DE LA OARȚA DE SUSCasa care adăposteşte o expoziţe muzeală permanentă a fost construită în anul 1930 și este o casă tradițională cu 3 camere (casa mare, tinda și camera de zi) și cu prispă. În anul 2012 a fost achiziţionată de către un localnic, cu scopul de a deveni muzeu al satului Oarța de Sus. Expoziția permanentă cuprinde lăzi de zestre, ștergare din cânepă, icoane pe sticlă, un „credenț” plin cu obiecte de uz gospodăresc, „perini” frumos gătite, un pătuc-leagăn, blide, călcătoare vechi din metal, furci cu caier, jucării confecționate de copii și alte obiecte care făceau parte din gospodăria țărănească tradițională. Gospodăria are în componență și anexe: grajd, șură, utilaje, etc., acoperite cu paie de secară. Expoziția a fost inaugurată la 21 aprilie 2012.

MUZEUL ETNOGRAFIC ÎN AER LIBER DIN MĂRIUŞDespre înfiinţarea unui muzeu al Țării Codrului la Măriuș s-a discutat prima oară la 8 septembrie 1987, la școala din Măriuș, în cadrul asociației „Fii satului”. S-a propus atunci înfiinţarea unui muzeu în aer liber, cu specific românesc, maghiar şi şvăbesc, prevăzut şi cu un luciu de apă întins pe o suprafaţă de 3 ha. Proiectul a prins contur după 1989, atunci când câţiva localnici din Măriuş au donat aproape 30 de ha pentru dezvoltarea muzeului etnografic. Pe parcursul proiectului s-a reușit achiziționarea de obiecte și case din zona Codrului. La 15 august 2012 s-a reușit inaugurarea unei case tradiționale.

CASTELUL WESSELÉNYI DIN HODODA fost construit în centrul localităţii. Lângă poartă, pe un postament se află două vaze realizate în stil baroc-târziu. Intrarea în castel se face printr-un portic cu arcade sprijinite pe patru coloane. Deasupra ușii, blazoanele familiilor Wesselényi și Bethlen sunt reunite în mâinile unui înger. De o parte și de alta a ușii găsim inscripții în rame stil rococo. La dreapta sunt clădiri anexe care delimitează o curte interioară. Două aripi opuse ale acestora au arcade și au adăpostit locuințele servitorilor, iar clădirea din spate, herghelia. Construcția castelului a început în anul 1761 și a fost definitivată în anul 1766.

CASTELUL WESSELÉNYI-KENDEFFYLa Hodod exista două castele Wesselényi. Cel cunoscut ca fiind Castelul Dégenfeld este mai nou decât cel construit de bătrânul Wesselényi Ferenc. Acesta a avut 4 fete şi 2 băieţi. Castelul vechi l-a moştenit fiul Farkas, iar lui Jozsef i se construieşte un nou castel când s-a căsătorit cu Rachel Kendeffy. Castelul devenit Dégenfeld este moştenit de urmaşii acestuia şi a fost naţionalizat în anul 1948. De atunci este sediu de şcoală.

„CIMITIRUL DOMNILOR” DIN OARȚA DE JOSÎn localitatea Oarţa de Jos există un cimitir, căruia localnici îi spun „Cimitirul Domnilor”. Aici este înmormântat primul prefect român din județul Sălaj de după 1918, Gheoghe Pop, căruia i se spunea „de Oarța” și nu de Băsești cum se autointitula, pentru a nu fi confundat cu nașul său de cununie Gheorghe Pop de Băsești. Aici se mai găsesc osemintele mai multor membrii ai familiei Pop: protopopul Vasile Pop și soția sa Cornelia Indrea.

CIMITIRUL FAMILIEI POP DE BĂSEȘTIMonumentul de la Băseşti este un obelisc de marmură neagră. Sub semnul sfintei cruci au fost inscripţionate următoarele cuvinte memo-rabile: "Aici îşi doarme somnul de veci George Pop de Băseşti, preşedinte al Partidului Naţional Român şi al istoricei adunări de la Alba Iulia, unde a proclamat unirea tuturor Românilor. Născut la 1 August 1835, trecut la veşnicie în 23 februarie 1919, sub şuerul gloanţelor secueşti, apărat de Armata Română liberatoare. Domnul a chemat pe robul său, căruia i s-a dat să vază desrobirea neamului.” Monumentul şi încă alte 4 (Maria Pop de Băseşti, născută Losonczi, soţia lui George Pop, decedată în anul 1895; Elena Pop (1862-1940), fiica şi Francisc Hossu Longin (1847-1935), placate cu marmură neagră se află în partea centrală a cimitirului, împrejmuite cu gard.

BISERICI DE LEMN DIN ZONA CODRUHOROAT, atestată în anul 1749, cu hramul Sfinții Arhangheli. NADIȘ, atestată în anul 1738, cu hramul Sfinții Arhangheli. ULCIUG, biserica Adormirea Maicii Domnului, atestată în anul 1781.DERŞIDA, atestată în anul 1700, cu hramul Sfinții Arhangheli.CHIEȘD, atestată în sec. al XVIII-lea, cu hramul Sfinții Arhangheli.BOCȘIȚA, atestată în sec. al XVIII-lea, cu hramul Sfinții Arhangheli.BÂRSA, atestată în sec. al XVIII-lea, cu hramul Sfântul Gheorghe.DOMNIN, atestată în anul 1753, cu hramul Sfinții Arhangheli.INĂU, atestată în anul 1832, cu hramul Sfinții Arhangheli.BULGARI, atestată în anul 1547, cu hramul Sfinții Arhangheli.NOȚIG, atestată în anul 1842, cu hramul Sfinții Voievozi.ULMENI, atestată în anul 1700, cu hramul Sfinții Arhangheli.ORȚÎȚA, atestată în sec. al XVII-lea, cu hramul Sfinții Arhangheli.ARDUZEL, atestată în anul 1650, cu hramul Sfinții Arhangheli.BICAZ, atestată în anul 1723, cu hramul Sfinții Arhangheli.CORUND, atestată în anul 1723, cu hramul Sfinții Arhangheli.

TUMULII DE LA OARŢA DE SUSPe cursul superior al unei văi din preajma satului Oarţa de Sus, sunt amplasaţi, în formă de arc solar, 33 de tumuli, care adăpostesc morminte presupuse a fi aparţinut regilor daci din zonă, apropiată de Porolissumul roman. „Piramidele” dacice sunt de mărimi impresion-ante, ținând cont de materialul din care erau construite dar și de miile de ani așternute peste ele (în prezent, unele dintre ele au la bază aproximativ 30 m).

MONUMENTUL EROILOR ROMÂNI CĂZUŢI ÎN LUPTELE DE LA HODODÎn timpul campaniei armatei române de eliberare a Transilvaniei, la Hodod s-au dat lupte grele, pe data de 16 aprilie 1919. Au căzut atunci sub gloanţele inamicului bolşevic, 18 români. Pentru a cinsti memoria acestor eroi, Elena Pop, alături de soţul său au participat, la Hodod, începând cu anul 1920, în fiecare an, la comemorarea lor, de Ziua Eroilor. S-a format un comitet local pentru cultul eroilor, în frunte cu Elena Pop Hossu-Longin, care a luat iniţiativa ridicării unui monu-ment la Hodod.

MEȘTERI POPULARI ÎN ȚARA CODRULUIOARȚA DE SUS - Vasile Covaci, fierărie, potcovărie NADIȘ - Ioan Oros, tâmplărie, dulgherie, dogărie MOTIȘ - Ildiko Zoicaș, împletituri din nuiele

MOARA DIN HODODCu cele 4 mori ale sale, Hododul era cândva un important centru al morăritului. Moara Nouă a fost construită de familia Wesselényi la începutul secolului XX. Naționalizată în anul 1948, a funcționat în continuare până în anii ‘90. La ora actuală în clădire funcționează un restaurant.

TEIUL DIN BĂSEȘTII se spune „Teiul Unirii” și este un copac secular, la umbra căruia se spune că George Pop de Băsești a stat la sfat cu marile personalități ale vremii, care l-au vizitat la Băsești. „Veneam la Băsești ca la Mecca”, avea să spună mai târziu Iuliu Maniu, urmașul politic al lui George Pop de Băsești.

BISERICA ORTODOXĂ DIN LEMN DIN CORUND Este închinată Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril și este unul dintre cele mai frumoase monumente istorice din judeţul Satu Mare (cod SM-II-m-B-05303). Prima mențiune este în anul 1494, într-un act de judecată. Construcția actuală a fost ridicată în 1723 şi se înscrie în rândul ăcaşurilor de cult ridicate în prima jumătate a secolului al XVIII-lea în zona Codru.

Inițial a fost ridicată în partea de răsărit a satului, la Pârâul Fagului, în mijlocul cimitirului, dar în 1868 a fost mutată împreună cu vatra satului. Mutarea, făcută pe lemne (durgalaua) și trasă cu boii a durat 2 ani. Comună bisericilor codrenești este reprezentarea muncilor iadului, dominată de figuri de draci și demoni. Fiecare dintre păcate (minciuna, calomnia, lenevia, lăcomia, beţia, furtul, zgârcenia, gelozia, mândria, mânia, uciderea, necurăţia, adulterul, sodomia, erezia, necredinţa, nemilostivirea) este cântărit de Lucifer. Pictura, săvârșită în 1728, exprimă în egală măsură desprinderea de canoanele iconografice anterioare, dar și capacitatea de surprindere, aproape fotografică, a istoriei din acea vreme.

MĂNĂSTIREA SFÂNTA MAGDALENA DIN OARȚA DE SUSPiatra de temelie a fost pusă pe data de 22 iulie 2012 de către ÎPS Andrei, Arhiepiscopul și Mitropolitul Clujului. Situată în zona Codru, la interferenţa dintre judeţele Sălaj, Maramureş şi Satu Mare, mănăstirea este de călugări şi are deja o obşte de 5 vieţuitori, în frunte cu stareţul Ierom Pimen Vasile, veniţi de la Mănăstirea Sf. Maria Skobtova din Alba Iulia.

MONUMENTUL EROILOR CĂZUŢI LA BĂSEȘTISe află amplasat în centrul localităţii Băseşti şi se pare că a fost dezvelit în anul 1933 de Elena Pop Hossu Longin. Pe monument sunt inscripţionate numele celor căzuţi în război,iar pe parţile laterale sunt postate citate, printre care şi unul aparţinând poetului Octavian Goga, care se referă la eroii din Ţara Codului:„Frați buni ai frunzelor din codruCopii ai mândrei bolți albastreSfințiți cu roua suferințiiȚărâna plaiurilor noastre.”

CLĂDIREA CLUBULUI COPIILOR DIN CEHU SILVANIEIA fost construită în anul 1896 de o familie de evrei, fiind, astăzi, mărturie a importanței și prestigiului de care se bucurau aceștia. Etajul clădirii a fost cumpărat la începutul secolului XX de Banca Albina din Sibiu. Atunci a fost renovată fațada pe care au apărut și stupii de albine vizibili astăzi. La parter erau mai multe magazine de textile și o croitorie aparținând familiei de bancheri evrei Konigstein. În anul 1948, clădirea a fost naționalizată și a devenit sediul Partidului Muncitoresc Român (PMR) până în 1964, iar o parte din imobil a fost dat ca spațiu delocuit la câteva familii. Anul 1975 marchează aici începerea activității Casei Pionierilor, ulterior clădirea fiind doar spațiu de învățământ pentru aceasta. În prezent, clădirea adăpostește Clubul Copiilor, denumire atribuită din 1990. Ea a fost renovată între anii 2006-2008. La parterul clădirii este și un Punct de de Informare Culturală organizat muzeal, înființat în 2014, unde pot fi obținute informații despre alte obiective de interes cultural-turistic și poate fi vizitată o expoziție care găzduiește obiecte specifice ȚăriiCodrului: piese de mobilier, inventar gospodăresc, unelte meșteșugărești.

ȘCOALA VECHE DIN CORUNDConstruită în 1932 din piatră, cu o sală de clasă și două încăperi folosite ca locuință de către director. A fost extinsă în 1945 și 1974. În prezent găzduiește un Punct de Informare Culturală organizat muzeal, înființat în 2014. Aici pot fi văzute obiecte de inventar gospodăresc tradițional specifice Țării Codrului, achiziționate sau donate de către localnici.

CASA MEMORIALĂ „GEORGE POP DE BĂSEŞTI”Este unul dintre monumentele istorice de referință (cod MM-IV-m-A-04823) ale Țării Codrului. Casa memorială este organizată în conacul care a aparţinut marelui om politic, descendent al unei familii nobiliare. Casa a fost construită în anii 1885 - 1890, constituind timp de trei decenii un loc de întâlnire a multor personalităţi transilvănene: dr. Vasile Lucaciu, Vasile Goldiş, Ion Raţiu, Teodor Mihali şi alţii. Până în 1940 casa a fost locuită de fiica sa, Elena Pop Longin (1860 - 1940), cunoscută militantă feministă şi de soţul ei, Francisc Hossu Longin. Naţionalizată în 1948, a servit ca sediu CAP şi magazie de cereale. În perioada 1970 - 1976 s-au executat lucrări de reabilitare, organizarea muzeului făcându-se în etape. Sunt valorificate expoziţional piese originale cu caracter istoric şi memorial aparţinând lui Gheorghe Pop de Băseşti. În prezent, casa memorială, înființată în 1976, funcționează ca secție a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie din Baia Mare. Tot aici a fost înființat în 2014 un Punct de Informare Culturală cu caracter muzeal, în care sunt expuse unelte meșteșugărești, obiecte de mobilier și de inventar gospodăresc. Vizitatorii pot, astfel, să înțeleagă mai bine cu arăta Țara Codrului în urmă cu 80-100 de ani sau mai mult.

“Luminile Codrului” - Proiect cultural finanțat de Administrația Fondului Cultural Național și implementat de către Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj

ZONA ETNOGRAFICĂ ȚARA CODRULUI