Alo, Europa! Dicþionar de „bruxellezã“ · [email protected] ºi vei primi rãspuns în...

1 Cyan Magenta Yellow Black Cyan Magenta Yellow Black 1


euROpeanulAnul 3 � Nr. 5

12 pagini

22 octombrie -

11 noiembrie 2008

Tiraj:

50.000

de exemplare

Fondurile europene pe înþelesul tãu

Alo, Europa! Dicþionar de „bruxellezã“Dacã ai întrebãri legate de accesarea fondurilor structurale, sunã-ne la telefon 021-410.21.10 sau trimite-ne un e-mail la [email protected] ºi vei primi rãspuns în paginile ziarului.

În cazul în care nu eºti lãmurit în privinþa tuturor termenilor birocraþieieuropene, euROpeanulte ajutã sã-i desluºeºti în pagina 9.

Publicaþie bilunarã

editatã de

Se distribuie gratuit

� SS--aa llaannssaatt pprrooiieeccttuull „„DDuunnããrreeaaffããrrãã ffrroonnttiieerree””.. Asociaþia Pro-Mehedinþi din DrobetaTurnu Severin, în parteneriat cuTuristicka Organizacija OpstineMajdanpek (Serbia) ºi ConsiliulJudeþean Mehedinþi, imple-menteazã în perioada01.10.2008 - 30.09.2009 proiec-tul „Dunãrea fãrã frontiere”.Acest program este finanþat dinfondurile Programului deVecinãtate România - Serbia2004-2006, ComponentaPHARE CBC 2006. Proiectul esteîn valoare de 154.044 euro, dincare 138.544 euro reprezintãcontribuþia Uniunii Europene.Obiectivul programului estestimularea dezvoltãrii turismuluirural ºi promovarea reperelorturistice din regiunea trans-frontalierã riveranã Dunãrii dinMehedinþi - Borski. Acest lucrus-ar putea realiza prin consoli-darea legãturilor dintre comu-nitãþile românã ºi sârbã, în ve-derea dezvoltãrii turismului ºifacilitãrii comunicãrii inter-culturale transfrontaliere.Grupurile þintã ale proiectuluisunt constituite din localnici, operatori turistici, turiºti dinregiunea transfrontalierã, precum ºi autoritãþi locale.

� „„DDaannuubbiiuuss//IIsstteerr””-- uunn PPrrooggrraammOOppeerraaþþiioonnaall ddee CCooooppeerraarreeTTeerriittoorriiaallãã EEuurrooppeeaannãã pprrooppuuss ddee mmiinniissttrruull LLáásszzllóó BBoorrbbééllyy.. Cu ocazia Zilelor PorþilorDeschise pentru DezvoltareRegionalã, Laszlo Borbely, ministrul Dezvoltãrii, LucrãrilorPublice ºi Locuinþelor, a propuscrearea unui Program Opera-þional de Cooperare TeritorialãEuropeanã, „Danubius/Ister”.Programul ar urma sã com-pleteze programele de cooper-are teritorialã europeanã dejaexistente, adaptate cerinþelorteritoriale, concepute pentru alt-fel de arii de eligibilitate ºi careau o finanþare micã. Propunereaa venit în contextul în care comi-sarul european pentru PoliticãRegionalã, Danuta Hübner, acerut implementarea unei strate-gii specifice privind bazinulDunãrii. „Avem nevoie de unprogram focalizat pe bazinulDunãrii, cu un buget semnifica-tiv, care sã includã domenii deintervenþie referitoare la trans-port, mediu ºi dezvoltare urbanãîn reþeaua de localitãþi dunã-rene. Un astfel de program vadetermina dezvoltarea de-a lun-gul Dunãrii”, a declarat ministrulLászló Borbély. MinisterulDezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºiLocuinþelor deþine experienþaelaborãrii unor strategii de dez-voltare, fiind autoritate de man-agement pentru patru pro-grame operaþionale de coope-rare teritorialã europeanã ºiautoritate naþionalã pentru alteºase programe operaþionale.

Grupaj realizat de Veronica Cormoº

Tot Banatu’-ifruncea!Regiunea Vest este vãzutã ca un spaþiu special, mul-ticultural, multietnic ºi multiconfesional. Alãturi deromâni, aici trãiesc germani, maghiari, croaþi, sârbi,ucraineni. Regiunea are în componenþã patru judeþe:Arad, Caraº-Severin, Hunedoara ºi Timiº, însumândo suprafaþã de 32.034 kmp, reprezentând 13,44% dinsuprafaþa þãrii.

pagina 4

PHARE: O finanþarete þine-n ºa, cãlare!În timpul unui spec-tacol organizat laTeatrul Municipaldin Carei un cãlãreþi-a lãsat pe toþi cugura cãscatã,intrând pe scenãcu cal cu tot. Dupãspectacol, Aniko amers la respectivul cãlãreþ pentru a-i solicita lecþii deechitaþie pentru fiicele sale. Astãzi, Aniko Veres con-duce primul centru de echitaþie deschis în Româniacu ajutorul PHARE.

pagina 7

UE - Turcia, un dialog uitat?3 octombrie 2005.Negocierile de aderarea Turciei la UniuneaEuropeanã sunt în plinãdesfãºurare. De 11 ore.Se apropie dimineaþa.Argumente pro ºi con-tra sunt scoase pemasã, la vedere...

pagina 8

Credibilitatea unuiproiect în evaluareÎn cadrul seriei de dialoguri începute în numerele ante-rioare din „euROpeanul“ au fost abordate criteriile deevaluare ºi elementele care dau credibilitatea unuiproiect în ochii evaluatorului. În cadrul procesului deevaluare, capacitatea, relevanþa ºi bugetul sunt criteri-ile cele mai sensibile care genereazã cele mai multedintre argumentele de respingere ale unor proiecte.

pagina 9

Interviu de Angela Avram

euROpeanul: Care sunt provo-cãrile cãrora trebuie sã le facãfaþã România, ca þarã aflatã lagraniþa UE?László Borbély: În primul rând,

ar trebui fãcutã o distincþie între Eu-ropa ºi Uniunea Europeanã, primafiind definitã prin culturã, istorie ºigeografie, iar cea de-a doua prin tra-tate. În acest context, România re-prezintã puntea dintre cele douã en-titãþi, având o poziþie strategicã dinpunct de vedere geopolitic. Astfel,este normal ca România, aflatã învecinãtatea imediatã a trei regiuni-cheie pentru securitatea europeanã- Europa de Est, Balcanii Occidentaliºi regiunea Mãrii Negre -, sã îºiasume un rol activ de sprijinire a

proceselor de stabilizare ºi dez-voltare din zonã.

euROpeanul: De ce coope-rarea transfrontalierã este atâtde importantã pentru UE?László Borbély: Trebuie preci-

zat cã este vorba despre douã tipuride cooperare transfrontalierã: întrestatele membre ale Uniunii Europe-ne ºi între statele membre ºi statenemembre. În primul caz, coope-rarea transfrontalierã contribuie lareducerea discrepanþelor ºi dez-echilibrelor economice ºi sociale lanivelul UE ºi la construirea uneidezvoltãri omogene în interiorul UE.În cea de a doua situaþie, scopulcooperãrii transfrontaliere esteacela de a dezvolta relaþii de bunãvecinãtate cu statele aflate la

graniþele UE, precum ºi sprijinireadezvoltãrii economico-sociale ºipromovarea valorilor europene înstatele partenere. În acelaºi timp,programele de cooperare transfron-talierã au un caracter specific încomparaþie cu alte programe finan-þate din fonduri comunitare prin fap-tul cã implicã parteneriate între po-tenþiali beneficiari din diferite statepartenere în programe - de la ela-borarea programelor pânã la imple-mentarea proiectelor finanþate încadrul acestora. Astfel, comunitãþilede pe ambele pãrþi ale graniþei auposibilitatea de a pune în comunresurse pentru rezolvarea unorprobleme comune, care depãºescspaþiul naþional.

(continuare în pagina 6)

AGENDÃ

Proiecte fãrã frontierãProiecte fãrã frontierãProiecte fãrã frontierãProiecte fãrã frontierãProiecte fãrã frontierã

Evenimentul era pe sfârºite, colegii de laAgenþiile de Dezvoltare Regionalã începuserã sã-ºi strângã standurile,meºteºugarii se pregãteau ºi ei de plecare,la workshop moderatorul se strãduia sãpunã capãt dezbaterilor, soarele asfinþea,trimiþându-ºi razele ca niºte suliþe în cortulOpen Days, când… ce sã vezi! Dãm nas înnas cu draga de Adri, care ne ºi ia la întrebãri:

Salutare! A cui a fost ideea asta cu Ziuaregiunilor?„Ideea sã organizãm ºi la Bucureºti acest

eveniment a fost a domnului ministru Borbély.Noi am creat conceptul ºi ne-am apucat de trea-bã. Am reuºit sã organizãm ce vezi aici, cu aju-torul colegilor de la Compania Naþionalã de In-vestiþii, Agenþia Naþionalã de Locuinþe, PrimãriaMunicipiului Bucureºti, Muzeul Þãranului

Român, Departamentul de Relaþii Interetnice,Primãria Sectorului 1, cele 8 Agenþii de Dezvol-tare Regionalã ºi Societatea Românã de Radio-difuziune. Mã bucur cã a ieºit bine ºi pot spunecã acum am scãpat de toate emoþiile“. (Geor-geta Terciu, director general, Direcþia Ge-neralã de Comunicare)

ªi meºteºugarii, cum i-aþi gãsit?„I-am gãsit apelând la Muzeul Þãranului Ro-

mân ºi la Departamentul pentru Relaþii In-teretnice. ªtii, la început, când Muzeul m-aanunþat câþi meºteri au contactat sã vinã ºi amauzit de 20 ºi ceva, m-am întrebat unde or sãintre toþi aceºti oameni?! Dar am reuºit! Mãbucur cã domnul ministru Lazlo Borbely a trecutpe la masa fiecãruia ºi a schimbat impresii cufiecare. Asta demonstreazã cã am fost gazdeprimitoare!“. (Roxana Savin, organizatoare)

(continuare în pagina 3)

ªi a fost Open Days la Bucureºti...

Interviu cu László Borbély, ministrul MDLPL

2 Black Black 2

2 Black Black 2

2

euROpeanul ww ww ww .. mm dd ll pp ll .. rr oo

pagina de fond(uri)

DIN BRUXELLES ªI BUCUREªTI

REGIO – Programul OperaþionalRegional, la primul raportanual de implementare

Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºi Lo-cuinþelor, în calitate de Autoritate de Managementpentru REGIO – Programul Operaþional Regio-nal, a prezentat la sfârºitul lui septembrie, în ca-drul unei conferinþe naþionale, primul raport anualde implementare a programului. „Primul an deimplementare a Programului Operaþional Re-gional a fost plin de provocãri ºi foarte multãmuncã. […] Rolul regiunilor este esenþial înimplementarea programului ºi consider cã pâ-nã când regiunile nu vor avea ºi competenþeadministrative, multe probleme vor rãmânenerezolvate. ªi de aici ajungem la o altã dis-cuþie: strategia de dezvoltare regionalã pe ter-men mediu. Este esenþialã pentru a reuºi sãcheltuim banii eficient. Am ambiþia ca pânã la

sfârºitul mandatului sã pot prezenta Strategiade Dezvoltare a României. Este un începutbun, dar sã nu uitãm cã implementarea unuiprogram operaþional nu se mãsoarã numai înnumãr de proiecte, nu este vizibilã pe termenscurt, ci mai curând pe termen lung, ca efectasupra beneficiarilor finali. De aceea, anii careurmeazã vor fi hotãrâtori“, a declarat cuaceastã ocazie ministrul László BORBÉLY.

Programul Operaþional Regional fost lansat îndata de 12 iulie 2007, iar la sfârºitul anului 2007erau lansate cererile de proiecte pentru domeniile

de intervenþie privind infrastructura de transport(10 septembrie 2007), investiþiile în echipamentepentru situaþii de urgenþã (31 octombrie 2007) ºiAxa 6 de asistenþã tehnicã (august 2007).

La acest moment sunt lansate cereri pentru de-punerea de proiecte pentru toate domeniile de in-tervenþie ale axelor prioritare din cadrul POR, cuexcepþia Axei prioritare 1 – Sprijinirea dezvoltãriidurabile a oraºelor – poli urbani de creºtere.

În ceea ce priveºte stadiul depunerii, evaluãrii,selecþiei ºi contractãrii cererilor de finanþare, laaceastã datã sunt depuse 1112 proiecte, din carese aflã în evaluare ºi/sau contractare: 733 pro-iecte în valoare totalã de 2,081 miliarde euro dincare 1,593 miliarde euro valoarea solicitatã. Aufost semnate 20 contracte de finanþare în valoaretotalã de 175,58 milioane euro.

Pânã în prezent Autoritatea de Management aautorizat plãþi în valoare de 2,19 milioane euro.

Europa (prea)strâns unitã

Pânã acum, despre unitatea europeanã se vorbeamai mult sau mai puþin abstract. Maxima „provocare“ apoliticienilor ºi popoarelor Europei era adoptarea unornoi tratate ºi legi care sã ducã înainte „construcþia euro-peanã“. Ipotezele privind viitorul – federalism, „Europanaþiunilor“ etc. – alcãtuiau materia unor interesante dez-bateri intelectuale, iar respingerea prin referendum aTratatului constituþional alimenta punctele de vedere proºi contra, dãdea apã la moarã euroscepticilor ºi îi mobi-liza pe euromilitanþi. Frumos.

Acum, realitatea a dat buzna, venind de peste ocean:criza financiarã. George Soros o prevestise de mult (ºinu numai el), dar fãrã sã-i bãnuiascã efectele consisten-te asupra Europei. Diversele instituþii europene au înce-put, aºadar, sã se agite. Banca Centralã Europeanã pa-re a-ºi juca eficient rolul, injectând lichiditãþi pe piaþã. Co-misia Europeanã nu prea are ce face în cazul de faþã; nupoate „lua mãsuri“ la nivel european. Parlamentul Euro-pean, nici atât: ce sã „legifereze“, ce co-decizii sã ia, îm-preunã cu comisia? Cum însã evoluþia crizei are ritmurimai rapide decât ale sus-ziselor instituþii, în faþa ame-ninþãrii au apãrut deciziile (sau mãcar declaraþiile) lanivel naþional. Irlanda a trecut la garantarea integralã adepozitelor din bãncile irlandeze (nu ºi din bãncilestrãine de pe teritoriul Irlandei!) ºi a fost criticatã. Hiper-activul Nicolas Sarkozy (care asigurã preºedinþia UE) aconvocat liderii celor patru þãri europene membre ale G8la o reuniune care sã „dea încredere pieþei“. Nu prea adat. ªi nici nu s-a ajuns la vreun acord concret, ci doarla declaraþii gen „Vom face totul“. În schimb, premierulspaniol ºi-a exprimat nemulþumirea cã þara sa nu a fostinvitatã. Nici Olanda nu a fost mulþumitã de acest „G4“inventat ad-hoc de Sarkozy. A doua zi, Germania aanunþat o mãsurã asemãnãtoare cu aceea reproºatãIrlandei. Între timp ºi alte þãri au anunþat, pe rând, garan-tarea depozitelor cetãþenilor, în limite destul de consis-tente. Aºa încât miniºtrii de Finanþe ai þãrilor din UE s-aureunit doar pentru a „bifa“ acordul asupra sumei minimecare ar trebui garantatã: 50.000 de euro. În rest, fiecareþarã poate garanta mai mult, dupã posibilitãþi. „Cunos-când Europa, cred cã s-a obþinut maximum posibil“, adeclarat ministrul de Finanþe italian Giulio Tremonti, maidegrabã eurosceptic din fire. ªeful sãu, premierul SilvioBerlusconi, ar vrea constituirea unui fond european caresã „înmoaie“ criza, dupã modelul celor 700 de miliardedin SUA. Tot aºa vrea ºi comisarul european pentruconcurenþã, Neelie Kroes. ªi alte þãri ar susþine un ase-menea fond comun european. Degeaba. Alte þãri nu vorºi, nu-i aºa, unitatea în diversitate care dã atâta farmecEuropei are nevoie de consens, cãci Tratatul de la Lisa-bon încã n-a intrat în vigoare. Pentru a iniþia un aseme-nea fond comun european – adicã pentru a obþine acor-dul tuturor celor 27 de state membre – e nevoie de unlung balet diplomatic, de înroºirea firelor telefonice întreºefii de state, de negocieri ºi pertractãri. Nu e timp. ªi nue nici cazul. Deja, fiecare þarã-n parte a acþionat, într-unfel sau altul, pe cont propriu, dar – evident! – „armoni-zându-se cu mãsurile din celelalte þãri europene“ etc.„Armonia“ înseamnã garantarea depozitelor cetãþenilorºi preluarea unor bãnci de cãtre stat. În termeni deurgenþã, probabil cã nici nu se putea „armoniza“ maimult ºi mai bine. Dar urmeazã, cred, partea mai grea ºimai lungã: ieºirea din crizã, care poate însemna rece-siune, ºomaj, inflaþie ºi altele. Nicolas Sarkozy (dar ºi alþipoliticieni ºi comentatori) s-a pronunþat deja pentru„schimbarea regulilor capitalismului“, pentru reintroduce-rea eticii în afaceri, pentru reglementãri mai stricte. Mãtem cã valul de intervenþionism s-ar putea sã fie preamare (pentru cã va purta cu sine sâmburele spaimei denoi crize). ªi mã tem cã, la acest capitol, statele euro-pene (plus Parlamentul ºi Comisia) vor fi strâns unite.Prea unite.

Dupã care, o sã reluãm dezbaterile intelectuale de-spre diversitatea Europei ºi despre reformarea instituþi-ilor europene.

Mircea Vasilescu

Ionuþ Sandu

Hipertrofia urbanã reprezintã unfenomen de creºtere exageratã apopulaþiei unui oraº, determinatãîndeosebi de migraþii masive alepopulaþiei din arealele rurale înveci-nate. Acest fenomen are drept con-secinþã imediatã o dezvoltare urba-nã haoticã, oraºul respectiv distan-þându-se în ierarhia urbanã în raportcu celelalte oraºe, de rang imediatinferior. Pe termen lung, însã, acestfenomen de naturã hipertroficã dãnaºtere unor disfuncþionalitãþi majo-re, sistemul urban necesitând o pla-nificare echilibratã.

Decalajul înregistrat între Bucu-reºti ºi celelalte mari oraºe ale þãriis-a menþinut la o cotã ridicatã chiarºi dupã 1990, atât din punct de ve-dere demografic, cât ºi din punct devedere economic. Prin comparaþie,la nivel european, cel mai mare de-calaj între primele douã oraºe dinierarhia urbanã a unei þãri se înre-gistreazã între Budapesta ºi De-brecen.

Trecerea la economia de piaþã ºilibera circulaþie a mãrfurilor ºi a per-soanelor pot contribui, pe viitor, la oevoluþie demograficã ascendentã aBucureºtiului. În aceste condiþii, esteabsolut necesarã identificarea ace-lor limite critice pânã la care metro-pola se poate dezvolta, þinând contºi de starea actualã a mediului, darºi de spaþiul disponibil în careaceasta se poate extinde.

Astfel, Bucureºtiul poate profita denoile condiþii ale economiei de piaþã,dar ºi de infuzia masivã a investiþiilorstrãine, care vor contribui la accen-

tuarea rolului de metropolã econo-micã a þãrii. Acest aspect poatedetermina conturarea, în imediatasa proximitate, a unei centuri de sa-teliþi economici, care vor prelua oparte din forþa de atracþie a oraºuluipropriu-zis (situaþie înregistratã ºi încazul Parisului). Trebuie avut în ve-dere cã „sateliþii“ din jurul Bucureº-tiului sunt fostele „localitãþi-dormi-tor“, dezvoltate în perioada de di-nainte de 1989, când Bucureºtiulavea statut de „oraº-închis“ ºi caredispun în prezent de o infrastructurãprecarã, adesea subdimensionatã,consecinþã a unei planificãri spaþialehaotice, care nu a putut þine pasul cuexplozia investiþionalã, care a carac-terizat sectorul imobiliar.

Nu lipsit de importanþã este ºi fap-tul cã, pe zi ce trece, spaþiul disponi-bil pentru o eventualã extindere es-te din ce în ce mai redus ºi cã, înmajoritatea cazurilor, statutul juridicneclar al terenurilor a constituit o

piedicã în calea dezvoltãrii reþelelorde infrastructurã (ºoseaua de centu-rã a oraºului dispune de o singurãbandã pe sens; reþelele de alimenta-re cu apã ºi cele de canalizare lip-sesc inclusiv în cartierele reziden-þiale cosmopolite), care a „contribuit“la reorientarea potenþialilor investi-tori cãtre zone mult mai accesibile.Aceastã situaþie este vizibilã în spe-cial în zona de nord a oraºului. Aco-lo, în urma unui studiu de impact dinanii ’70, a fost luatã (de cãtre autori-tãþile comuniste) hotãrârea de a nuse promova dezvoltarea. Motiveleerau diverse, de la conservarea cen-turii verzi (pãdurile) ca barierã încalea vânturilor dominante dinsprenord si nord-est, pânã la pãstrareacât mai funcþionalã a rutei spre sin-gurul aeroport mare al României,Otopeniul. A fost recomandatã, înschimb, dezvoltarea zonei de sud,spre Giurgiu, cu posibilitãþile econo-mice evidente, o datã cu inaugu-rarea proiectatului canal Bucureºti –Dunãre. Prin urmare, timp de 30 deani, nu s-au efectuat investiþii în in-frastructura zonei de nord (canaliza-re, energie, gaz) ºi s-a investit con-stant în partea de sud. Astãzi existãun evident deficit de utilitãþi spre Plo-ieºti ºi, simetric, un excedent spreGiurgiu.

În prezent, în condiþiile unei socie-tãþi libere, care a renunþat la econo-mia planificatã, cea mai eficientãmetodã de atenuare a tendinþelor deaccentuare a hipertrofiei capitaleipare a fi stimularea dezvoltãrii unororaºe cu funcþii macroteritoriale, ca-re sã le asigure o detaºare în ie-rarhia urbanã naþionalã ºi care sã

conducã atât la o echilibrare în dez-voltarea teritorialã, cât ºi la reduce-rea decalajului înregistrat în sectorulierarhic superior, care, dacã se vamãri, va genera un adevãrat blocajîn dezvoltare. Este evident faptul cãoraºe precum Iaºi, Constanþa, Plo-ieºti, Craiova, Timiºoara, Cluj-Napo-ca sau Braºov ºi-au dovedit, de-alungul timpului, rolul de motoare decreºtere economicã la nivel regio-nal, iar relaþiile de cooperare cu cen-trele urbane de rang inferior au con-tribuit la polarizarea unui teritoriuextins.

Poate cea mai interesantã situaþieeste reprezentatã de faptul cã, deºieste cel mai dezvoltat oraº al þãrii,Bucureºtiul a beneficiat de o dez-voltare planificatã, într-un sistemhipercentralizat, cu tendinþe endo-gene evidente, care nu au contribuitla dezvoltarea unor relaþii de coope-rare cu zona adiacentã. Aceasta es-te ºi cauza pentru care, în mod bi-zar, acest pol de dezvoltare eco-nomicã nu a iradiat dezvoltare înjurul sãu, fiind, în prezent, înconjuratde cel de-al doilea „buzunar de sãrã-cie“ al þãrii, reprezentat de areale dinjudeþele Teleorman, Giurgiu, Cã-lãraºi.

Dezvoltarea unor relaþii de coope-rare cu teritoriul înconjurãtor, pre-cum ºi funcþionarea optimã a zoneimetropolitane pot contribui la o dez-voltare sustenabilã, cu efecte bene-fice pe termen lung, atât pentru ocapitalã sufocatã, cât ºi pentruarealele din jur, „secãtuite“ de forþade muncã atrasã din ce în ce maimult de mirajul unui Bucureºti ex-trem de dinamic.

Bucureºti: necazurile dezvoltãriiHipertrofia capitalei – obstacol în calea dezvoltãriiechilibrate a sistemului urban românesc



F o n d u r i l e e u r o p e n e p e î n þ e l e s u l t ã u ww ww ww .. mm dd ll pp ll .. rr oo

3open days

(urmare din pagina 1)

Ce-i cu colecþia asta... detoamnã-iarnã? E cu vânzare?„Doar cu împrumut! Glumesc! E o pa-

radã mai atipicã. Fiecare meºteºugar îºiprezintã costumul cu care e îmbrãcat.ªi, dupã cum i-ai vãzut, au avut celemai puþine emoþii. ªtii ºi tu cã pentru unmeºter popular, pentru un om iubitor detradiþii, ce poate fi mai frumos decâtsã-ºi prezinte ce are mai reprezentativ:costumul ºi meºteºugul!“. (Roxana Sa-vin, organizatoare)

Vãd cã aþi expus aici o grãmadã depicturi. Ale cui sunt?„Ale copiilor de la ºcolile de artã din

fiecare regiune. Colegii din ADR aufost, ca întotdeauna, foarte receptivi ºii-au mobilizat sã lucreze pe tema„Regiunea mea“. Lucrãrile sunt extra-ordinare ºi îmi pare foarte rãu cã nuputem sã le expunem decât azi. Spercã vom face cât de curând o expoziþiede duratã în holul ministerului ºi cã levom putea da ºi premii – meritã dinplin!“. (Doina Dobre-Lereanu, or-ganizatoare)

Dar cu „colþul verde“ ce-i? „Vineri am trimis invitaþiile, vineri am

primit rãspunsurile, toate afirmative. Emare lucru sã ai pe piaþã companii, pu-blicaþii ºi ONG-uri verzi cu care sã puipe picioare un «colþ verde». Eu am con-tactat-o pe Raluca Fiºer de la revistaGreen Report vineri, iar luni dimineaþãam avut roll-up-ul Green Report, revis-tele ºi pungile din materiale reciclate,foarte prompt! Mulþumesc pentru parti-cipare companiilor ARCON, DECOPOLICOLOR, MGA Polistiren, UTI ºiAsociaþiei Producãtorilor de Materiale

de Construcþii“. (Alexandrina Satno-ianu, organizatoare)

Cum l-ai adus la workshop pe LiviuMihaiu, Guvernator al Deltei?„Ministrul l-a invitat personal sã mo-

dereze workshop-ul de care m-am ocu-pat, a acceptat ºi a rãmas sã îi trimit ma-terialele, adicã agenda ºi prezentãrilevorbitorilor. Ca sã fiu sigurã cã le primeº-te, le-am trimis ºi la Caþavencu, ºi la Tul-cea, plus sms-uri, telefoane de confir-mare cã le-a primit etc. Toate eforturilenu au fost zadarnice, workshop-ul s-a în-tâmplat aºa cum am planificat“. (Ale-xandrina Satnoianu, organizatoare)

Ia uite ce scrie aici: „Pilisterlu“...Asta ce mai e?„Pilisterlu este un grup de dansatori

aromâni. Au fost invitaþi sã închidã eve-

nimentul Open Days ºi, sincer, abia aº-tept sã învãþ ºi eu alãturi de ei, mãcarun pas, doi din dansurile lor. Dacã o sãrãmâi ºi tu, ºi te sfãtuiesc sã rãmâi, îþipromit cã dansãm alãturi de ei!“. (Ro-xana Savin, organizatoare)

Cum aþi lucrat pentru acest eveniment? „Sunt extrem de mândrã de echipa cu

care am lucrat! Am învãþat unii de laalþii, ne-am completat reciproc, am avutroluri bine definite, dar mai ales am avut... un flipchart pe care ne-am notat zi dezi problemele de rezolvat. Am lucrat încondiþii bune ºi cu compania organiza-toare, care s-a ocupat de logistica nece-sarã acestui eveniment ºi de pregãtireamaterialelor promoþionale. Am fost oechipã cu toþii. Cu siguranþã, acestaeste doar începutul. Vã mai aºteptãm

cu drag ºi în 2009“. (Roxana Savin,organizatoare)

„Timpul a fost principalul risc. Amavut la dispoziþie doar douã sãptãmânipentru a-l organiza cap-coadã. Gân-diþi-vã numai cã, pentru un astfel deeveniment, ai nevoie de foarte multeautorizaþii, avize ºi alte aprobãri“.(Vlad Vasiloiu, coordonator)

Mie, drept sã spun, mi-a plãcut.Când ne mai chemaþi la „Ziuaregiunilor“?„Câþiva dintre colegii de la ADR ne-au

invitat sã organizãm în 2009 „Ziua Re-giunilor“ la ei acasã. Întotdeauna unfeedback pozitiv te obligã sã continui ºisã dezvolþi ideea. Sper cã vom crea otradiþie, iar invitaþia v-o facem de pe-acum. Sã vedem cine va fi gazda…“.(Vlad Vasiloiu, coordonator)

O zi la „Open Days“Ana-Maria Sandu

Bruxelles, 7 octombrie 2008. „OpenDays“ la Comitetul Regiunilor. Ediþia a ºa-sea. Eu, în a doua zi a evenimentului.(N-am ajuns la deschidere, din motiveorganizatorice). Zi de toamnã superbã pen-tru Bruxelles: soare.

La locul faptei, agitaþie mare. Filtre desecuritate, parcã mai drastice decât de obi-cei. Peste stradã, un pic mai sus înspreSchuman, o altã clãdire a uniunii are, dinloc în loc, geamurile sparte ºi cârpite cubenzi portocalii. Mi se spune cã e de la unprotest, când niºte pescari nemulþumiþi denu’º ce politicã au dat cu lansetele pânãsus, în impozantele ferestre. Mda, ce-idrept, bunã aruncare...

Cum spuneam, agitaþie mare. Din parteaorganizatorilor, care, bine aºezaþi pe poziþii,îþi zâmbesc ºi te cautã pe liste. Nu m-augãsit. Nici pe colegul meu. Într-un final,ne-am regãsit pe listele vechilor noºtri pri-eteni de la Mostra. Teoretic, intrasem îneveniment. Practic, nu prea, cãci nu amputut participa la seminarii, nefiind pe liste!Cu ceva regret în suflet (erau niºte temeinteresante pe acolo ºi alergasem de laaeroport tocmai ca nu cumva sã le ratãm)eu, una, m-am dus direct la standurileregiunilor, sã vãd cine, ce ºi cum.

Chiar la intrare, spre plãcuta mea sur-prizã, dau de Vrancea. Fatã în costumpopular, broºuri, calendare. Puþin stresatãcã nu gãsea niºte ulcele – deh, organizarea– împãrþea cu sârg informaþii, când în fran-

cezã, când în englezã. Avantajul poziþieistrategice ºi al hainelor ei. Într-un alt loc,Bacãul. Inspiraþi, aceºtia aveau, pe lângãnelipsitele broºuri, niºte mici picturi naive.Trebuie sã recunosc cu mândrie cã în faþastandurilor românilor era mai multã înghe-suialâ decât în altã parte. Sã fie oare de laulcele ºi tablouri?!

Mai departe se înºirau regiuni din Polo-nia, Franþa, Bulgaria, Lituania, Grecia...Peste tot, broºuri, calendare, DV-uri, pixuri,bomboane. Dacã întrebai, þi se dãdeau lã-muriri despre proiectele lor realizate, de-spre ce fac acum ºi ce au de gând maiîncolo. Între discuþii, ziariºtii îºi umpleaugenþile cu pliante ºi pixuri ºi apoi fugeau lacamera pentru presã sã transmitã ºtirile.Ceilalþi participanþi discutau despre fonduri,oprtunitãþi, investiþii, locuri de muncã.Circulau cãrþi de vizitã, se promiteau schim-buri de experienþã ºi colaborare. Toatã lu-mea mânca bomboane, trebuia sã ai curajsã te aºezi la coadã, la sandwich-uri.

Remarcabilã prezenþa doamnei DanutaHübner, comisarul pentru Dezvoltare Re-gionalã. Dincolo de interviurile aproape fãrãpauzã, gãsea puterea de a discuta cu par-ticipanþii. Într-adevãr, iatã o oficialitate euro-peanã care aplicã cu succes ideea deapropiere de cetãþeni a uniunii.

Am pãrãsit clãdirea Comitetului Regiuni-lor cu sentimentul cã am fost prezentã la oîntâlnire între prieteni. Cã e important, caregiune, sã te duci la „Open Days“. Sã tefaci cunoscut, sã stabileºti contacte, sã îþipui în valoare punctele tari. Sã te uiþi înstânga, la vecin ºi sã îþi zici cã dacã ei aureuºit proiectul acela, poþi ºi tu. Sã priveºtiîn dreapta, la altã regiune care, deºi micã ºifãrã prea multe resurse, ºtie sã atragãinvestitori.

Apropo de asta, afarã, în pãrculeþul delângã prea-oficiala clãdire, niºte spanioli fã-ceau paella. Într-un disc mare, la foc, fri-geau de zor bucãþi de carne. Optaserãpentru un altfel de promovare. Turiºtii careîi vor vizita la varã tot investitori se cheamã.

Grig Vîrsta

De la Vilnius la insulele Azore, de la Lulea (Suedia) pâ-nã la Lampedusa (Italia), participanþi de pe întreg teritoriulEuropei se vor întâlni cu cei din Brazilia ºi China la ceade-a ºasea ediþie a sãptãmânii Open Days – „Zilele des-chise“, spunea Danuta Hübner la deschiderea din acestan a celui mai mare eveniment de politicã regionalã.

Cine, unde, de ce? Într-adevãr, aproximativ 7.400 de participanþi, respon-

sabili politici la nivel european, regional sau naþional,alãturi de finanþiºti ºi experþi s-au întâlnit la Bruxelles.Open Days a fost prilej de schimb de cunoºtinþe ºi expe-rienþã cu privire la crearea de noi locuri de muncã, ino-vare, schimbãri climatice ºi alte provocãri la adresa nunumai a Europei, ci ºi a lumii, în general.

Provocãri globale, soluþii locale Nu sunt puþine problemele cãrora regiunile sau ora-

ºele trebuie sã le facã faþã. De la promovarea maisusþinutã a inovãrii pânã la dezvoltare durabilã, toate aubeneficiat de seminarii ºi conferinþe în care s-au pre-zentat soluþii viabile, posibil de realizat. Pentru ca parti-cipanþii sã aibã acces la cele mai noi ºi mai bune idei, aufost invitaþi experþi internaþionali. De exemplu, arhitectulDavid Fischer, cel care a proiectat primul zgârie-norirotativ alimentat în întregime de energia solarã ºi eolia-nã, a fost invitat sã spunã în ce mãsurã, în viitorul apro-piat, va putea fi folositã energia regenerabilã în con-strucþia nu numai de opere de artã, ci ºi de locuinþe pen-

tru simplii cetãþeni, în diferite regiuni ale Europei. De alt-fel, schimbãrile climatice ºi sursele regenerabile deenergie au fost printre principalele teme dezbãtute ºi laOpen Days, nu numai în cadrul Parlamentului sau Co-misiei Europene.

O mânã de ajutor Tot în cadrul Open Days, reprezentanþii regiunilor ºi

oraºelor au avut ocazia sã se întâlneascã cu posibiliparteneri, care sã le susþinã proiectele de dezvoltare.Asta s-a putut întâmpla în cadrul „Cafenelei investito-rilor“, unde cei interesaþi ºi-au susþinut proiectele în faþareprezentanþilor companiilor-sponsori, bancheri sau cer-cetãtori. Numeroase firme ºi-au afiºat disponibilitatea dea colabora cu regiuni sau oraºe la implementarea unorproiecte atractive.

Din Islanda pânã în Turcia Dincolo de Bruxelles, alte 230 de evenimente au fost

organizate în 31 de þãri, ca parte a iniþiativei „Europa în

regiunea mea/Europa în oraºul meu“. Acestea au atrasatenþia asupra investiþiilor de aproximativ 347 de miliar-de de euro în perioada 2007-2013, a cãror gamã por-neºte de la amenajarea de parcuri tehnologice pânã lalegãturi de transport de mare vitezã. Evenimentele nus-au oprit la spaþiul Uniunii Europene. Acestea s-auîntins din Islanda pânã în Turcia, cele mai multe þinân-du-se în þãri ca Marea Britanie, Italia sau Franþa.

Europa de departe, Europa deaproape

„Politicile Uniunii nu acoperã numai cei doi kilometripãtraþi din jurul instituþiilor europene de la Bruxelles.Ele sunt importante pentru fiecare oraº ºi regiune alenoastre“, spunea Luc Van den Brande, preºedintele în exerciþiu al Comitetului Regiunilor. Într-adevãr, totceea ce se stabileºte la Bruxelles ne afecteazã viaþade zi cu zi. Sutele de directive, regulamente ºi legi,searbede ca înfãþiºare ºi considerate de mulþi jurnaliºtidrept insipide, sunt cele care creeazã cadrul în care trãim. Politicile regionale, schimbãrile climaticesau cooperarea teritorialã sunt tot atâtea subiecte carene intereseazã atât pe noi, cetãþenii Uniunii Europene,cât ºi autoritãþile de la Bruxelles. Cât despre spiritul deajutorare ºi cooperare, Günther Verheugen, vice-preºedintele Comisiei Europene, spunea: „Soli-daritatea este o stare de spirit care va dispãrea în vântîn ziua în care instrumentele care ajutã la dezvoltarearegiunilor ºi oraºelor, adicã fondurile structurale, nu vormai fi europene, ci naþionale“. Avertisment politic?Poate...

Open Days, summitul politicilor regionale Mai uniþi, mai solidari cu noi, europenii, dar ºi cu alþii

ªi a fost Open Days la Bucureºti...

4 Black Black 4

4 Black Black 4

4


ADR-ologia

Ana-Maria Sandu

Situatã la graniþa României cu Ungaria, Ser-bia ºi Muntenegru, Regiunea Vest este vãzutãca un spaþiu special, multicultural, multietnic ºimulticonfesional. Alãturi de români, aici trãiesc germani, maghiari, croaþi, sârbi, ucrai-neni. Regiunea are în componenþã patru jude-þe: Arad, Caraº-Severin, Hunedoara ºi Timiº,însumând o suprafaþã de 32.034 kmp, repre-zentând 13,44% din suprafaþa þãrii.

Agricultura rãmâne importantã pentru econo-mia acestei regiuni. Mai mult de 50% din su-prafaþa totalã a regiunii o reprezintã terenurileagricole. Acestea sunt deja intrate în cursapentru competitivitate datoritã calitãþii lor supe-rioare, nefiind tratate cu pesticide. De remarcateste ºi faptul cã în aceastã regiune, dotarea cuutilaje agricole este la un nivel ridicat. Culturilebio ºi ecologice sunt un punct forte al acestuisector. Pãºunile ºi fâneþele sunt, de aseme-nea, importante pentru acest sector, calitatealor fiind remarcabilã.

Industria Regiunii Vest este structuratã peurmãtoarele sectoare: industria extractivã, si-derurgicã, metalurgicã ºi constructoare de ma-ºini, preponderente în judeþele Caraº-Severin,Hunedoara ºi aria aferentã oraºului Nãdrag dinjudeþul Timiº, respectiv industria prelucrãtoare,preponderentã în judeþele Timiº ºi Arad.

Cât despre turism, regiunea dispune de unmare potenþial, oferit de prezenþa unui reliefvariat ºi armonios distribuit în zone de câmpie,deal ºi munte. Aceasta este, de altfel, o carac-teristicã generalã a regiunii. Se întâlnesc aicielemente de climã aflate sub influenþele ocea-nice ºi mediteraneene, o reþea hidrograficã re-prezentativã, dar ºi un bogat ºi variat fond forestier ºi cinegetic. În ultimii ani, o dezvol-tare deosebitã a înregistrat-o turismul balnear,staþiuni ca Bãile Herculane, Moneasa,Geoagiu Bãi nemaiavând nevoie de nicioprezentare suplimentarã. Totodatã, în aceastãregiune se aflã unul dintre cele mai importanteparcuri naturale din Europa, parcul naþionalRetezat.

Pe scurt, existã mai multe motive pentru ainvesti/demara o afacere în aceastã regiune.Primul dintre ele este chiar dinamismuleconomiei. O economie regionalã care se ca-racterizeazã printr-o creºtere constantã a PIB-ului, printr-o diversificare continuã a struc-turii (noi sectoare ºi noi niºe) ºi prin consoli-darea unei pieþe regionale din ce în ce maimari. De altfel, dinamica economicã este datãde anumiþi factori, printre care se remarcãnivelul superior de calificare al forþei de muncã,o mentalitate cosmopolitã ºi multilingvismul(acesta din urmã caracterizând un important

segment din populaþie), dar ºi valoroaseleresurse naturale localizate aici.

La acestea se mai adaugã ºi poziþionareageograficã deosebitã a regiunii Vest, dar ºi oinfrastructurã rutierã ºi feroviarã dezvoltatã,plus douã aeroporturi internaþionale, la Timi-ºoara ºi Arad.

Tocmai legãturile tradiþionale cu EuropaCentralã, pe coridoarele europene IV ºi VII, constituie un avantaj pentru investitoriicare vor sã utilizeze regiunea Vest ca punctlogistic pentru asamblarea de produse ºiexport.

Cui ne adesãmSSeeddiiuull cceennttrraall AAggeennþþiiaa ppeennttrruu DDeezzvvoollttaarree RReeggiioonnaallãã VVeesstt

TTiimmiiººooaarraa:: Str. Proclamaþia de la Timiºoara nr. 5Tel./Fax: +40256/491.981,+40256/49192, +40356/421.572e-mail: ooffffiiccee@@aaddrrvveesstt..rrooweb: hhttttpp::////wwwwww..aaddrrvveesstt..rroo

RReeººiiþþaa:: Piaþa 1 Decembrie 1918 nr. 1Tel./Fax: +40255/213.463, +40355/401.475 e-mail: ooffffiiccee..ccss@@aaddrrvveesstt..rroo

AArraadd:: Bd. Revoluþiei nr. 81Tel./Fax: +40257/285.808+40357/809.960e-mail: ooffffiiccee..aarr@@aaddrrvveesstt..rroo

DDeevvaa:: Bd. 1 Decembrie nr. 28Tel./Fax: +40254/219.770+40354/407.376e-mail: ooffffiiccee..hhdd@@aaddrrvveesstt..rroo

SorinFrunzãverde,preºedinteleConsiliul JudeþeanCaraº-Severin

Caraº-Severinul a fost printre primele judeþe care au abordatcu mare curaj fondurile europene, fondurile de preaderare ºiacum pe cele structurale. Începând cu anul 2005, Consiliul Jude-þean Caraº-Severin a depus 26 de proiecte pe diferite finanþãri,ceea ce a reprezentat un exerciþiu pozitiv pentru instituþie.

În prezent, derulãm 20 de proiecte cu finanþare europeanã, învaloare totalã de 82 milioane euro, proiecte care vizeazã, întrealtele, îmbunãtãþirea distribuþiei apei, canalizarea ºi tratarea ape-lor uzate în cele 8 oraºe din Caraº-Severin, reabilitarea infra-structurii turistice, dezvoltarea unui sistem de colectare selectivãa deºeurilor pentru mai multe zone din judeþ ºi exemplele arputea continua.

Acum, prin finanþare prin Programul Operaþional Regional, vorfi depuse alte opt-zece proiecte, în funcþie de fondurile existente,pentru obþinerea a 100 milioane de euro, pânã în 2013, pe celecinci axe. Unul dintre acestea este cel privitor la reabilitarea ºimodernizarea drumului de la Vãliug spre Slatina Timiº, proiect

depus deja ºi aflat în etapa de evaluare. Prin reabilitarea ºi mo-dernizarea acestui drum, se va asigura accesul mai uºor cãtrezonele turistice ale munþilor Semenic, printre care se remarcãstaþiunile Crivaia ºi Semenic.

Pentru atragerea fondurilor europene lucrãm cu primãriile dintoate localitãþile judeþului, dar mai ales cu cele din mediul rural,unde nivelul de depunere a proiectelor nu a fost cel aºteptat.

Ne-am propus un astfel de parteneriat cu primãriile, având învedere faptul cã, în perioada urmãtoare, se pot întocmi proiecteeuropene care sã atragã foarte mulþi bani. Cred cã de aceastãbunã colaborare depinde startul dezvoltãrii în judeþ.

Descrierea regiunii

PÃREREA MEA...

5 Black Black 5

5 Black Black 5


5ADR-ologia

Bãnãþenilor le place sã fie niºteoameni bine informaþi. Numaidupã ce se documenteazãtemeinic se apucã de treabã. Iatã de ce oamenii de la Agenþiapentru Dezvoltare Regionalã Vestpun un aºa mare accent pe informare. Pentru a fi siguri cãnu vor da greº. Pe lângã putereainformaþiei, bãnãþenii mai suntconºtienþi ºi de cea a...colaborãrii. Un exemplu înacest sens îl constituie cele patruConsilii Judeþene din regiune.Împreunã cu ADR Vest, toþi punumãrul la dezvoltarea macro aregiunii.

Ana Maria Sandu

euRopeanul: Cum vedeþi dumneavoastrã. Regiunea Vest,acum, la aproape doi ani de laaderare?Sorin Maxim: Putem considera

Regiunea Vest ca o regiune în creºte-re, cu rezultate economice superioaremediei naþionale, adesea pe locul doi,dupã Regiunea Bucureºti – Ilfov. Lanoi, indicatorii economici au cunoscutevoluþii semnificative, PIB-ul pe lo-cuitor crescând de la un an la altul. Cutoate cã, faþã de celelalte regiuni dinRomânia, Regiunea Vest se situeazãîn top, comparativ cu media UniuniiEuropene, suntem abia la un procentde 39%. Avem însã privilegiul loca-lizãrii, iar poziþia geograficã a celor treijudeþe de frontierã (Arad, Caraº-Se-verin ºi Timiº) asigurã Regiunii Vestun grad de deschidere determinantpentru viitorul sãu. Prezenþa Dunãrii,care formeazã parþial frontiera cuSerbia, întãreºte aceastã dimensiunede „zonã de trecere, zonã de con-tacte“.

euRopeanul: Ce fel de acþiunide promovare aveþi în rândulpotenþialilor beneficiari?Sorin Maxim: Avem sesiuni ºi se-

minarii nu numai de informare, dar ºide instruire. Putem spune cã acesteasunt chiar adevãrate campanii. Pesite-ul nostru, avem o secþiune spe-cialã dedicatã Programului Operaþio-nal Regional. Aceasta este actualiza-tã permanent cu noutãþi despre ulti-mele evenimente organizate de ADRVest, în calitate de organism interme-diar pentru POR 2007 – 2013, pre-cum ºi cu materiale de prezentare,documente cu caracter strategic, noiprograme de finanþare nerambursabi-lã din partea Uniunii Europene ºi cunoile reglementãri în privinþa fonduri-lor structurale ºi a documentelor cestau la baza acestora.

În acelaºi timp, sã nu uitãm de aºa-numitele help-desk, birourile de infor-mare, în vederea promovãrii POR. S-a creat ºi funcþioneazã foarte bine oadevãratã reþea. Aceste birouri seadreseazã tuturor grupurilor þintã, în-cepând de la autoritãþile locale, la uni-versitãþi pânã la instituþiile de cult ºifaciliteazã accesul la toate sursele deinformare. Mai mult, trimestrial efec-tuãm un raport al solicitãrilor de infor-maþii primite, evenimentele realizate,

materialele distribuite. Astfel, au fostconstituite patru birouri de informare(un birou de informare la sediul cen-tral al ADR Vest din Timiºoara ºi treibirouri de informare în cadrul birourilorteritoriale din judeþe: Arad, Caraº-Se-verin ºi Hunedoara). Totodatã, avemactualizatã baza de date cu reprezen-tanþi ai organizaþiilor locale ºi regio-nale. ADR Vest se ocupã permanentde aceastã bazã de date, cu instituþiiºi organizaþii publice ºi private, pre-cum ºi a datelor de contact ale per-soanelor responsabile de activitateade comunicare din aceste instituþii.Pentru noi, reþeaua de comunicatoriREGIO este deosebit de valoroasã.Tot la capitolul informare, considerãmcã presa are un rol foarte bine definit,bazat, de altfel. pe o bunã ºi tradiþio-nalã colaborare. De aceea, orga-nizãm periodic conferinþe de presã ºiseminarii dedicate jurnaliºtilor, tocmaipentru o mai bunã înþelegere a meca-nismelor fondurilor structurale.

euRopeanul: Cum aratã portofoliul de proiecte al ADRVest?Sorin Maxim: Portofoliul de pro-

iecte al Regiunii Vest însumeazã un

numãr de 118 proiecte aflate în dife-rite stadii de elaborare (idee de pro-iect, studiu de prefezabilitate, studiude fezabilitate). În perioada ianuarie-

septembrie 2008, au avut loc întâlniride lucru în judeþele Regiunii Vest,pentru discutarea situaþiei proiectelordin portofoliul de proiecte al fiecãruijudeþ, pentru Programul OperaþionalRegional 2007 – 2013. La întâlniri aufost prezenþi reprezentanþi ai ADRVest, reprezentanþi ai Consiliilor Jude-þene, ai Primãriilor, ai Inspectoratelorªcolare, ai Agenþiilor de DezvoltareEconomico-Socialã, precum ºi repre-zentanþi ai mediului de afaceri dinjudeþele respective. Proiectele aflateîn portofoliu reflectã prioritãþile de dez-voltare prevãzute de Strategia deDezvoltare a Regiunii Vest în perioa-da 2007 – 2013, precum ºi de strate-giile judeþene. Dintre acestea, 10 pro-iecte în valoare totalã de 160 milioaneeuro sunt considerate a fi prioritare de

cãtre autoritãþile locale ºi urmeazã a fidepuse la ADR Vest în perioadaurmãtoare.

euRopeanul: Dupã pãrereadumneavoastrã, au potenþialiibeneficiari anumite axe preferate?Sorin Maxim: Þinând seama de

faptul cã, în vederea dezvoltãrii eco-nomice a unui areal, existenþa uneiinfrastructuri de drumuri adecvatã re-prezintã o condiþie primordialã, o datãcu aderarea României în anul 2007,autoritãþile publice din Regiunea Vestau încercat sã rezolve aceastã pro-blemã prin accesarea de fonduristructurale. Astfel, cel mai mare in-teres manifestat în Regiunea Vest l-aavut Axa prioritarã 2 „Îmbunãtãþireainfrastructurii de transport regionale ºilocale“. Dupã cum se ºtie, obiectivulstrategic al acestei axe îl constituieîmbunãtãþirea accesibilitãþii regiunilorºi mobilitãþii populaþiei, bunurilor ºiserviciilor, în vederea stimulãrii dez-voltãrii economice durabile. Având învedere nevoile de dezvoltare ale infra-structurii, conform strategiei de dez-voltare a regiunii Vest, la noi au fostdepuse proiecte de o valoare consis-tentã, care reflectã o repartizare echi-libratã a fondurilor între cele patru ju-deþe ale Regiunii Vest. Aceste proiec-te urmãresc sã rezolve problemeleRegiunii la nivel macro ºi nu nevoipunctuale ale unor localitãþi. În acestmoment, pentru aceastã axã, se aflãîn proces de evaluare ºi selecþie laADR Vest un numãr de noup proiecte,însumând o valoare totalã de 101,86milioane euro, în condiþiile în care alo-carea financiarã regionalã indicativãdin fonduri europene este de 90,65milioane euro. De asemenea, se re-marcã un interes deosebit pentruoportunitãþile de finanþare în turism,prin intermediul Axei 5 – „Dezvoltareadurabilã ºi promovarea turismului“,domeniul de intervenþie „Restaurareaºi valorificarea durabilã a patrimoniu-lui cultural, precum ºi crearea/moder-nizarea infrastructurilor conexe“. În

acest moment, pentru aceastã axã,se aflã în proces de evaluare ºi selec-þie la ADR Vest douã proiecte majore,însumând o valoare totalã de 25,8milioane euro, în condiþiile în care alo-carea financiarã regionalã indicativãdin fonduri europene este de 24,34milioane euro.

euRopeanul: Dacã ar fi sãspicuiþi acum o idee din strategiade dezvoltare a regiunii Vest, pecare aþi alege-o?Sorin Maxim: Dezvoltarea armo-

nioasã. O dezvoltare în aºa fel fãcutãîncât regiunea noastrã sã devinã o re-giune competitivã în cadrul UniuniiEuropene, cu o economie dinamicã,diversificatã ºi cu resurse umane su-perior calificate.

Drumuri noi înRegiunea VestSursa: ADR Vest

În cadrul Programului Operaþional Regional,în Regiunea Vest se aflã în curs de evaluare lasediul Agenþiei Pentru Dezvoltare RegionalãVest un numãr de 16 proiecte pe domeniile deintervenþie cu termen continuu de depunere.Aceste proiecte sunt în valoare totalã de138.991.171,38 euro, iar suma asistenþei ne-rambursabile solicitate este de 106.465.682,34euro. De asemenea, pe parcursul procesuluide evaluare, au fost respinse un numãr de pa-tru proiecte care nu au mai fost redepuse ulte-rior.

Pânã în prezent, opt dintre proiectele depuseau fost evaluate strategic ºi declarate prio-ritare.

� Modernizarea tronsonului Juliþa Mãdri-geºti, componentã a traseului turistic E68 Mo-neasa, solicitant: Consiliul Judeþean Arad;

� Reabilitarea DJ 682, limitã judeþ Arad –Periam – Saravale – Sânnicolau Mare, Km 129+ 200 – km 153 + 200, cu lungimea de 24 km,solicitant: Consiliul Judeþean Timiº;

� Reabilitarea drumului judeþean DJ 592,Buziaº – Lugoj, km 25+000-54+200, pe o lun-gime de 29,2 km, solicitant: Consiliul JudeþeanTimiº;

� Modernizarea DJ 668, DN 66 – BuciumOrlea – Gânþaga, km 1+200 – 9+200, solici-tant: Consiliul Judeþean Hunedoara;

� Realizarea drumului de centurã Sud Ineu,solicitant: oraºul Ineu

� Modernizarea DJ 664: PAS Vulcan – Vul-can km 35 + 000 – 41 + 700, solicitant: Con-siliul Judeþean Hunedoara;

� Reabilitarea centrului istoric vechi al muni-cipiului Arad, solicitant Consiliul Local Arad;

� Construcþia drumului de centurã Nord –Vest de ocolire a oraºului Buziaº, în lungimede 4,3 km, solicitant: Consiliul Judeþean Timiº,în parteneriat cu Consiliul Local Buziaº.

„Banatu-i fruncea!“

Timiºoara –oraº în avantaj

Pentru Regiunea Vest, municipiul Timiºoaraeste considerat singurul pol naþional de creºtere,adicã o zonã în care au prioritate investiþiile dinprogramele cu finanþare comunitarã ºi naþionalã.De fapt, prin aplicarea unei astfel de strategii, seurmãreºte urbanizarea rapidã a zonelor adiacentemarilor oraºe, dezvoltarea infrastructurii, dar ºi adotãrilor.

Timiºoara a ajuns sã fie desemnatã drept pol decreºtere, în acest an, prin hotãrâre de guvern, alã-turi de Cluj-Napoca, Braºov, Constanþa, Craiova,Ploieºti ºi Iaºi. Pentru finanþarea acestor zone sealocã un procent de pânã la 50% din sursele fi-nanciare aferente Axei prioritare 1 – „Sprijinireadezvoltãrii durabile a oraºelor – poli urbani decreºtere“ a Programului Operaþional Regional2007 – 2013.

În prezent, Timiºoara concentreazã peste otreime din întreaga economie a Regiunii Vest. Semândreºte cu mari centre comerciale, multipleservicii financiare bancare, cu universitãþi de renu-

me ºi instituþii culturale prestigioase. Viitoarea sadezvoltare depinde, într-o mare mãsurã, de cumvor ºti autoritãþile sã foloseascã avantajele oferitede faptul cã oraºul lor este, inclusiv formal, un polnaþional de creºtere. Adicã, fruncea.

“

„Avem privilegiul localizãrii, iar poziþiageograficã a celor trei judeþe de frontierã (Arad, Caraº-Severin ºiTimiº) asigurã Regiunii Vest un gradde deschidere determinant pentru viitorul sãu. Prezenþa Dunãrii, careformeazã parþial frontiera cu Serbia,întãreºte aceastã dimensiune de„zonã de trecere, zonã de contacte“

Sorin Maxim, Directorul Agenþiei pentru Dezvoltare Regionalã Vest

Sorin Maxim



6


misterele ministerelorVasile Lascãr: „Voesc sã fac din administraþie o a doua magistraturã“

Fiºa programului

Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºiLocuinþelor este Autoritate (Comunã) deManagement, prin Direcþia Cooperare Terito-rialã Internaþionalã, pentru:

� Programul Operaþional ComunRomânia – Ucraina - Republica Mol-dova 2007-2013 – Programul estefinanþat din Instrumentul European deVecinãtate ºi Parteneriat (ENPI). Bugetultotal al Programului este de aproximativ 137milioane euro.

� Programul Operaþional Comun deCooperare în bazinul Mãrii Negre –Programul este finanþat din ENPI ºi IPA. Bu-getul total este de aproximativ 18 milioaneeuro.

� Programul de Cooperare Trans-frontalierã România-Bulgaria 2007-2013 – Programul este finanþat din FondulEuropean pentru Dezvoltare Regionalã(FEDR). Bugetul total al programului este deaproximativ 262 milioane euro.

� Programul IPA de CooperareTransfrontalierã România – Serbia –Programul este finanþat din Instrumentul pen-tru Asistenþã de Preaderare (IPA). Bugetulprogramului, pentru perioada 2007-2009,este de aproximativ 23 milioane euro.

Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºiLocuinþelor este Autoritate Naþionalã, prinDirecþia Cooperare Teritorialã Internaþionalã,pentru:

� Programul de Cooperare Trans-frontalierã Ungaria – România 2007-2013 – Programul este finanþat din FEDR.Bugetul total al Programului este de aproxi-mativ 275 milioane euro.

� Programul Operaþional ComunUngaria – Slovacia – România – Ucrai-na – Programul este finanþat din ENPI. Bu-getul total al programului este de aproxima-tiv 74 milioane de euro.

� Programul de Cooperare Transna-þionalã Sud-Estul Europei – Programuleste finanþat din FEDR, IPA ºi ENPI. Bugetultotal al programului este de aproximativ 245milioane euro.

� Programul de Cooperare Interre-gionalã INTERREG IV C – Programul estefinanþat din FEDR. Bugetul total al progra-mului este de aproximativ 405 milioane euro.

� Programul pentru Reþeaua deDezvoltare Urbanã URBACT II – Progra-mul este finanþat din FEDR. Bugetul total alprogramului este de aproximativ 68 milioaneeuro.

� Programul de Cooperare Interre-gionalã INTERACT 2007 - 2013 – Pro-gramul este finanþat din FEDR. Bugetul totalal programului este de aproximativ 40 mi-lioane euro.

� Programul de Cooperare Interre-gionalã ESPON 2013 – Programul estefinanþat din FEDR

Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºiLocuinþelor, prin Direcþia Generalã Strategii ºiPolitici pentru Coeziune Teritorialã, esteAutoritate Naþionalã.

Bugetul total al Programului este de apro-ximativ 45 milioane euro.

DATE DE CONTACT� Programul Operaþional Comun România –

Ucraina – Republica Moldova 2007 – 2013AAuuttoorriittaattee CCoommuunnãã ddee MMaannaaggeemmeennttMMiinniisstteerruull DDeezzvvoollttããrriiii,, LLuuccrrããrriilloorr PPuubblliiccee ººii LLooccuuiinnþþeelloorrDirecþia Cooperare Teritorialã Internaþionalã

Strada Apolodor nr.17, sector 5, BucureºtiTel.: 0040 – 372 111 313Fax: 0040 – 372 111 456E-mail: [email protected]: www.ro-ua-md.net

� Programul Operaþional Comun deCooperare în bazinul Mãrii Negre

AAuuttoorriittaattee CCoommuunnãã ddee MMaannaaggeemmeennttMMiinniisstteerruull DDeezzvvoollttããrriiii,, LLuuccrrããrriilloorr PPuubblliiccee ººii LLooccuuiinnþþeelloorrDirecþia Cooperare Teritorialã Internaþionalã

Strada Apolodor nr.17, sector 5, BucureºtiTel.: 0040 – 372 111 309Fax: 0040 – 372 111 456E-mail: [email protected]: www.blacksea-cbc.net

� Programul de Cooperare TransfrontalierãRomânia - Bulgaria 2007 - 2013

AAuuttoorriittaattee ddee MMaannaaggeemmeenntt MMiinniisstteerruull DDeezzvvoollttããrriiii,, LLuuccrrããrriilloorr PPuubblliiccee ººii LLooccuuiinnþþeelloorrDirecþia Cooperare Teritorialã Internaþionalã

Strada Apolodor nr.17, sector 5, BucureºtiTel.: 0040 – 372 111 339 Fax: 0040 – 372 111 431E-mail: [email protected]: www.cbcromaniabulgaria.eu

� Programul IPA de Cooperare TransfrontalierãRomânia - Serbia

AAuuttoorriittaattee ddee MMaannaaggeemmeennttMMiinniisstteerruull DDeezzvvoollttããrriiii,, LLuuccrrããrriilloorr PPuubblliiccee ººiiLLooccuuiinnþþeelloorrDirecþia Cooperare Teritorialã Internaþionalã

Str. Apolodor nr. 17, Latura Nord, sector 5,Bucureºti Tel.: 0040 – 372 111 366Fax: 0040 – 372 111 456

E-mail: [email protected]: www.romania-serbia.net

Informaþii generale: www.mdlpl.ro;www.infocooperare.ro

� Programul de Cooperare TransfrontalierãUngaria- România 2007-2013

� Programul Operaþional Comun Ungaria –Slovacia – România - Ucraina

� Programul de Cooperare TransnaþionalãSud-Estul Europei

� Programul pentru Reþeaua de DezvoltareUrbanã URBACT II

� Programul de Cooperare InterregionalãINTERREG IV

� Programul de Cooperare InterregionalãINTERACT 2007 – 2013

AAuuttoorriittaattee NNaaþþiioonnaallããMMiinniisstteerruull DDeezzvvoollttããrriiii,, LLuuccrrããrriilloorr PPuubblliiccee ººii LLooccuuiinnþþeelloorrDirecþia Cooperare Teritorialã Internaþionalã

Str. Apolodor nr. 17, Latura Nord, sector 5, Bucureºti Tel.: 0040 – 372 111 326Fax: 0040 – 372 111 456www.mdlpl.ro;www.infocooperare.ro

� Programul de Cooperare InterregionalãESPON 2013

AAuuttoorriittaattee NNaaþþiioonnaallããMMiinniisstteerruull DDeezzvvoollttããrriiii,, LLuuccrrããrriilloorr PPuubblliiccee ººii LLooccuuiinnþþeelloorrDirecþia Generalã Strategii ºi Politici pentru CoeziuneTeritorialã

Str. Apolodor nr. 17, Latura Nord, sector 5,Bucureºti Tel.: 0040 – 372 114 520Fax: 0040 – 372 114 520www.espon.euwww.mdlpl.rowww.infocooperare.ro

Paginã realizatã de Angela Avram

Interviu cu László Borbély, ministrul MDLPL

Proiecte fãrã frontierã(urmare din pagina 1)

euROpeanul: Ce reprezintã con-ceptul de „Cooperare TeritorialãEuropeanã” ºi care sunt avantajeleRomâniei ca stat membru, partici-pant la implementarea Programelorde Cooperare TeritorialãEuropeanã? László Borbély: Cooperarea Terito-

rialã Europeanã vizeazã trei aspecte:consolidarea cooperãrii transfrontaliereprin iniþiative comune locale ºi regionale,consolidarea cooperãrii transnaþionaleprin acþiuni care faciliteazã dezvoltarea

teritorialã integratã conform prioritãþilorComunitãþii Europene, precum ºi con-solidarea cooperãrii interregionale ºi aschimbului de experienþã. Principalulavantaj al României ca stat membruparticipant la implementarea Programe-lor de Cooperare Teritorialã Europeanã,constã în faptul cã þara noastrã are ac-ces la urmãtoarele fonduri structurale:Fondul European de Dezvoltare Regio-nalã, Instrumentul de Asistenþã pentruPreaderare ºi Instrumentul European deVecinãtate ºi Parteneriat. Acestea lecompleteazã pe cele naþionale, alocatede România în vederea reducerii dispa-ritãþilor economice, sociale ºi teritorialeexistente între þara noastrã ºi alte þãriUE.

euROpeanul: ªtim cã Româniaeste Autoritate de Management

pentru patru dintre aceste progra-me. Care este rolul þãrii noastre înacest caz? László Borbély: Ca Autoritate de

Management, România are o respon-sabilitate foarte mare, þinând cont cãpentru cele patru programe de coope-rare teritorialã europeanã este respon-sabilã de aproximativ 424 milioaneeuro proveniþi din fonduri comunitare.

Þara noastrã ºi-a asumat rãspunde-rea în faþa CE de a asigura transparenþãtotalã ºi accesibilitate. Ministerul nostrueste instituþia responsabilã cu gestiona-rea fondurilor aferente programelor de

cooperare teritorialã care se deruleazãîn perioada 1 ianuarie 2007 – 31 decem-brie 2013. Ca Autoritate de Manage-ment, trebuie sã coordonãm activitateaAutoritãþilor Naþionale din statele parte-nere ºi sã asigurãm dialogul ºi schimbulde informaþii cu aceste autoritãþi, cu se-cretariatele tehnice ale programelor ºiComisia Europeanã, sã asigurãm vizibi-litatea fondurilor comunitare prin pro-movarea programelor, sã asigurãm spri-jin potenþialilor beneficiari în vedereaîntocmirii unor proiecte cât mai bune,care sã obþinã finanþare.

Totodatã, trebuie sã verificãm corec-titudinea ºi legalitatea tuturor activi-tãþilor care se deruleazã în cadrul pro-gramelor, sã elaborãm proceduri clarecare sã faciliteze derularea acestoractivitãþi ºi, nu în ultimul rând, sã asi-gurãm derularea eficientã a fluxului

financiar de la Comisia europeanãpânã la beneficiari.

euROpeanul: Ce rol are MinisterulDezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºiLocuinþelor în gestionarea pro-gramelor pentru care România esteAutoritate Naþionalã?László Borbély: MDLPL este Autori-

tate Naþionalã pentru ºapte programede cooperare teritorialã europeanã, iarîn aceastã calitate participã la elabo-rarea ºi revizuirea documentelor de pro-gramare ºi implementare ale acestora.Concret, MDLPL sprijinã beneficiarii din

România în toate fazele ce privesc deru-larea programelor (generare, depunereºi implementare a proiectelor), precumºi prin elaborarea de acte normativecare sã permitã sprijin financiar pentruaceºtia. De asemenea, MDLPL anali-zeazã propunerile de proiecte cu partici-pare româneascã, gestioneazã activitã-þile de contractare, monitorizare ºi con-trol ale proiectelor cu beneficiari din Ro-mânia, gestioneazã fluxurile fondurilorgenerate în legãturã cu toþi actorii impli-caþi în derularea programelor pe terito-riul României.

euROpeanul: Ne puteþi oferi câte-va informaþii privind Apelurile deproiecte din cadrul Programelor deCooperare Teritorialã Europeanã?László Borbély: Pânã în acest mo-

ment s-au desfãºurat patru apeluri de

propuneri de proiecte pentru obiectivulcooperare teritorialã europeanã, trei pen-tru programe pentru care România esteAutoritate Naþionalã (Programul de co-operare transnaþionalã în Sud-Estul Eu-ropei, Programul URBACT II, Programulde cooperare interregionalã INTERREGIVC) ºi un apel pentru Programul deCooperare Transfrontalierã România –Bulgaria pentru care România are rolulde Autoritate de Management. În cadrulapelului de propuneri de proiecte pentruProgramul de cooperare transnaþionalãîn Sud- Estul Europei, al cãrui bugettotal a fost de 59 milioane euro, 400 din-tre proiectele depuse (aproximativ 48%din total) au avut parteneri români, dintreacestea 71 fiind selectate (74% din nu-mãrul total de proiecte selectate). Româ-nia a fost bine reprezentatã ºi în cadrulcelorlalte apeluri: pentru INTERREGIV C (suma alocatã apelului 70 milioaneeuro), 41% dintre proiectele selectateimplicã parteneri români, iar pentruURBACT II au fost selectate 10 proiectecu parteneri din România, ceea ce repre-zintã aproximativ 33% din numãrul totalde proiecte selectate. Pentru ProgramulRomânia - Bulgaria au fost depuse, laprimul apel, 51 de proiecte. Prin urmare,rezultatele denotã atât interesul mare alromânilor faþã de acest tip de cooperare,cât ºi buna pregãtire a acestora.

euROpeanul: Ce ºanse credeþi cãare sã fie aprobatã propunereadumneavoastrã cu privire la un pro-gram operaþional de cooperare teri-torialã pentru bazinul Dunãrii?László Borbély: Decizia aprobãrii

unui astfel de program aparþine exclusivComisiei Europene, care ia în calcul ovarietate de factori. Însã, având învedere faptul cã de curând comisaruleuropean pentru politicã regionalã,Danuta HÜBNER, a cerut implemen-tarea unei strategii specifice privind baz-inul Dunãrii, sunt foarte încrezãtor cãideea unui Program Operaþional de Co-operare Teritorialã Europeanã „Da-nubius/Ister”, propusã cu ocazia par-ticipãrii mele la OPEN DAYS 2008 –European Week of Regions and Cities,la Bruxelles, va fi îmbrãþiºatã de ComisiaEuropeanã. Avem nevoie de un pro-gram focalizat pe bazinul Dunãrii, cu unbuget semnificativ, care sã includãdomenii de intervenþie referitoare latransport, mediu ºi dezvoltare urbanã înreþeaua de localitãþi dunãrene. Un astfelde program va determina dezvoltareade-a lungul Dunãrii, venind în com-pletarea programelor de cooperare teri-torialã europeanã deja existente pentruastfel de arii de eligibilitate.




7proiecte de povestitÎn timpul unui spectacol organizat la Teatrul Municipaldin Carei, cu ocazia Zilei aMaghiarilor, un cãlãreþ i-alãsat pe toþi cu gura cãscatã,intrând pe scenã cu cal cu tot.Curajosul trebuia sã ajungã,doar el, fãrã cal, în carne ºioase, sã-ºi ridice premiul ºicupa. Dupã spectacol, Anikoa mers la respectivul cãlãreþpentru a-i solicita lecþii deechitaþie pentru fiicele sale.Se întâmpla acum 8 ani.Astãzi, Aniko Veres conduce,la Carei, primul centru deechitaþie deschis în Româniacu ajutorul PHARE. Apropo,ºtiþi cã, la un moment dat, eas-a gândit sã-i punã unuimânz de lipiþan numele„Phare”? Dii, phãruþule, dii,cu povestea mai departe sãne þii!

Rãzvan Petriºor

Povestea continuã din locul un-de am tras cãpãstrul pentru a-mitrage sufletul… literar. Momentulîn care Aniko a încheiat discuþiacu îndrãzneþul cãlãreþ. Practic, înnumai câteva luni, împreunã cucâteva colege hotãrâte, Aniko s-aapucat de echitaþie. „Hobby-ulnostru era însã cam periculos,pentru cã nu puteam cãlãri decâtpe strãzile Careiului. În aceastãsituaþie, am cerut primarului sã nepermitã accesul în parcul dendro-

logic din centrul Careiului, încurtea castelului Karoly“, spuneAniko Veres. Atunci a apãrut ºiideea afacerii, pentru cã cerereapentru organizarea de cursuri deechitaþie a fost din ce în ce maimare. „M-am gândit cã am puteatransforma ceea ce a pornit ca osimplã distracþie sau modalitateplãcutã de petrecere a timpului li-ber într-o veritabilã afacere“, mãr-turiseºte, cu debit verbal degalop, Aniko Veres. Cui îi putea

trece prin minte ideea de a înfiinþaun manej la Carei?

Care-i contribuþiaPHARE la Carei?

La prima vedere, ar putea pã-rea o iniþiativã cât se poate de ris-cantã. O cursã cu multe obsta-cole. Însã Aniko a privit problemadintr-un alt unghi: apropierea degraniþã nu poate fi decât un avan-taj, pentru cã pe la Carei ajung toþituriºtii care trec cu maºinile ºi au-tocarele dinspre ºi spre România.

În vara lui 2000, împreunã cu27 de prieteni, Aniko Veres a înfi-inþat Asociaþia Equus. Îºi dorea unadminstrator juridic pentru centrulde echitaþie, întrezãrind cã afa-cerea va deveni rentabilã. Ajutorulcelor 27 de membri fondatori afost esenþial. Cu sprijinul lor s-areuºit, în primul an, asigurarea fu-rajelor pentru cai. Totuºi, capitalulde pornire nu a fost asigurat în to-talitate de membrii fondatori. „Amreuºit sã obþinem de la Consiliuldreptul de folosinþã a unei pãrþidintr-o clãdire abandonatã, aflatãîn spaþiul dendrologic ºi care func-þionase, în urmã cu aproape 100de ani, ca grajd pentru trãsuri“, nespune Aniko Veres.

O-ntâmplare-ntâmplãtoare

Ceea ce a ridicat cel mai bineafacerea a fost însã o altã întâm-plare. Într-o dimineaþã, una dincele 365 ale lui 2004, Aniko a cititîn presã despre un programPHARE ce viza finanþarea lucrãri-lor de reconstrucþie a unor clãdirimonument, cu scopul creºteriiatractivitãþii turistice. În numai treizile a tastat un proiect de 250 depagini, pe care l-a terminat cucâteva înainte de termenul limitã

pânã la care se puteau depuneproiecte la Sediul Agenþiei deDezvoltare Regionalã Cluj. A reu-ºit sã obþinã o finanþare de 62.000euro, din care 52.000 euro pentrurenovarea ºi modernizarea clãdi-rii, iar diferenþa, pentru procurareacailor de rasã. „Din aceastã sumãam reuºit sã cumpãrãm patruiepe din rasa Lipiþan de la Her-ghelia Sâmbãta. Astãzi avemzece cai: doi armãsari lipiþani pri-miþi în custodie de la aceeaºi her-ghelie, doi cai de rasã comunã,proprietatea unei asociaþii agri-cole, ºi ºase iepe plus patru mânjidin rasa Lipiþan care se aflã înproprietatea noastrã“.

PHARE îþi dã, dar nu-þi pune ºi-n traistã!

Afacerea, mai bine zis rentabili-tatea ei, te priveºte pe tine, nu peUniunea Europeanã. Aºa cã Ani-ko a trecut la calcule. Preþul unuical de rasã se ridicã la 6.000 deeuro, însã asociaþia lui Aniko aprimit ºi oferte de cumpãrare cu8.000 euro pentru unii dintre caiipe care îi are în proprietate. Toateau fost refuzate. ªcoala de echi-taþie nu avea niciun rost ºi nicicum sã supravieþuiascã din punctde vedere financiar dacã AnikoVeres nu se gândea sã ofere tu-riºtilor de bazã: masã ºi cazare.Avantaj local: în Carei nu existanici un hotel. Drept urmare, maiîntâi au amenajat camere pentru27 de locuri. „Activitatea pro-priu-zisã, ºcoalã de echitaþie cuprograme intensive de una, douasau trei sãptãmâni, a început dinprimãvara lui 2006. Lunile de vârfsunt iulie ºi august, când se întorcsã petreacã vacanþa în Româniaºvabii emigraþi în Germania. Au

început sã vinã ºi mulþi turiºti dinUngaria, Olanda, Suedia sau Is-rael. De fapt, ei sunt pe care con-tãm, deoarece localnicii nu preaîºi permit tariful de 50 RON pe orãla cursurile de echitaþie, chiar da-cã în Poiana Braºov, spre exem-plu, se plãteºte o sumã de 2-3 orimai mare pentru acelaºi curs.Pentru strãini, însã, este foarteieftin“, spune Aniko Veres. ªcoalade echitaþie este o afacere profita-bilã numai în perioada verii. O in-vestiþie într-o salã de manej pareobligatorie pentru a asigura înca-sãri pe toata perioada anului, cutoate cã Aniko nu se aºteaptã la oactivitate susþinutã în timpul iernii.ªi totuºi...

„În viitorul manej se va cãlãri pecai albi, pe muzicã de Strauss, înspiritul ºcolii de echitaþie de la Vie-na“, îºi încheie, la cererea noas-trã, galopul verbal, Aniko Veres,cu gândul la o a doua finanþarePHARE.

Iar noi încãlecãm pe-o ºa, cuîndemnul urmãtor: înhãmaþi-vãcât mai mulþi la finanþãrile europe-ne cãci, dacã le manageriaþi bine,nu-i sursã de pornire mai echitabi-lã pentru ideile voastre de afaceri!

Dacã am intra într-o bibliotecã publicã ºi am cãuta articole dinpresa vremii post-decembristedespre Penitenciarul de MaximãSiguranþã Iaºi, am primi tipãrituri cuinformaþii antagonice. „Temniþã dinperioada nefastã a Bastiliei sau aSing-Sing-ului“ – titlu din presaanilor ’90 – sau „Mai multe camerenupþiale pentru deþinuþii de laPenitenciarul de Maximã SiguranþãIaºi“ – titlu apãrut acum douã sãptãmâni. Adicã, lucrurile s-ar fiîndreptat. În arhiva de titluri despresubiectul nostru instituþional va fiadãugat ºi titlul din „euROpeanul“,pe care tocmai acum îl rãsfoiþi. Nu-imeritul nostru, cât al finanþãriiPHARE!

Rãzvan Petriºor

Nu mai puþin de 300 de deþinuþi sunt“cazaþi” astãzi la penitenciarul din Iaºi. ªicum în percepþia Uniunii Europene de-spre sistemul de detenþie lacãtele ºi sâr-ma ghimpatã trebuie înlocuite cu progra-me de reeducare ºi de reinserþie socialã,o fundaþie, o firmã de consultanþã socialãºi o agenþie pentru ocuparea forþei demuncã au luat iniþiativa ºi au gândit unproiect care sã-i ajute pe rromi sã-ºi gã-seascã mai uºor un loc de muncã, dupãce ies din „colivie“. Sã-i numim ºi pe fãp-tuitorii acestui proiect: Fundaþia „Link Ro-

mania Moldavia“, Dal Consulting ºi Agen-þia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei deMuncã – Iaºi. „Fãptuitorii“ – de bine! – auþintit o finanþare PHARE în valoare de30.000 de euro, pentru a amenaja în pen-itenciar douã ateliere. Unul de croitorie,celãlalt de tâmplãrie. În care 60 de con-damnaþi cu etnie rromã sã înveþe sã mâ-nuiascã nu cuþitul, ci rindeaua ºi sã înþepenu cu ºiºul, ci cu acul electric al maºinii decusut. Evident, numai pe material lemnosºi doar materiale textile. FinanþareaPHARE este folositã ºi la pregãtirea be-neficiarilor încarceraþi pentru susþinereaunui interviu de angajare.

În cadrul proiectului lucreazã cinci spe-cialiºti. Doi sunt meºteri tâmplar ºi croitor,iar ceilalþi trei se ocupã cu predarea voca-

bularului adecvat ºi bunelor maniere pecare, o datã eliberaþi, foºtii deþinuþi deetnie rromã le vor folosi pentru a fi anga-jaþi, adicã pentru a câºtiga cinstit o pâine.Chiar dacã mai „micã“ decât câºtiguloneros.

Are cuvântul unul dintre„fãptuitori“

„Acesta este primul proiect cu finanþareeuropeanã de reinserþie socialã a rromilordin penitenciare iniþiat în România“, ni sedestãinuie Doina Platon, managerul deproiect ºi reprezentanta Fundaþiei „LinkRomania Moldavia“. „ªansa muncii, ºan-sa eliberãrii“ este expresia pe care Platona folosit-o adesea în timpul discuþiei cu re-porterul… euROpean. De þinut minte:prin intermediul acestui proiect, Fundaþia„Link Romania Moldavia“, împreunã cupartenerii sãi, Penitenciarul Iaºi, Agenþia

Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei deMuncã (AJOFM) ºi SC Dal Consultingsperã sã reducã rata de recidivã în rânduldeþinuþilor de etnie rromã, dar sã ºi identi-fice motivele pentru care aceºtia ajung sãfie privaþi de libertate. „Una dintre pro-blemele principale ale unui fost deþinuteste de a-ºi gãsi un loc de muncã. Încazul celor de etnie rromã, la angajare selovesc de douã prejudecãþi: faptul cã auantecendente, dar ºi faptul cã sunt rromi.Noi sperãm sã reuºim sã integrãm deþi-nuþii în societate, iar centrul de calificare /recalificare sã se dezvolte!“ – nu filo-zofeazã, ci doar concluzioneazã, Platon.

Sã fie adusã Proba nr. 1 !Încã nu a ieºit vreun rrom pe porþile Pe-

nitenciarului de Maximã Siguranþã dinIaºi, pentru a putea verifica, la locul faptei,dacã dã roade proiectul finanþat dePHARE. Adicã, sã-l putem urmãri pânã-ºi

cautã, gãseºte ºi obþine un loc de muncã,mai uºor ºi mai eficient decât dacã nu arfi intrat în proiectul Doinei Platon. Darne-am convins, din mãrturia – obþinutã nula vorbitor, ci in atelierul de tâmplarie cuzãbrele la geamuri – deþinutului V.L. cã,dacã se exprimã ºi în libertate dupã cuma învãþat în captivitate, la cursurile proiec-tului, atunci va trece cu uºurinþã testul ce-lor de la resurse umane. Proba numãrulunu. ªi singura: „Întrebarea noastrã estedacã societatea ne va ajuta sã ne inte-grãm... Într-adevãr, am ajuns aici pentrucã am greºit faþã de societate ºi faþã denoi, dar chiar nu meritãm o a doua ºan-sã?! Aveam 16 ani când am intrat în în-chisoare, iar acum, dupã cinci ani, simt cãpot, totuºi, sã calc pe picioarele mele! Nucred cã cineva care simte odatã acestlucru ar vrea sã sã întoarcã dupã gratii...Singura care ne poate ajuta sã ne reinte-grãm este societatea!“.

PHARE, eliberare, angajare

NNuummee pprrooiieecctt:: „ªansa muncii, ºansalibertãþii“TTiittuullaarr:: Fundaþia „Link RomaniaMoldavia“BBeenneeffiicciiaarr:: Penitenciarul de MaximãSiguranþã IaºiTTiippuull ffiinnaannþþããrriiii:: PHAREVVaallooaarreeaa ffiinnaannþþããrriiii:: 30.000 euroDDee ccee?? Pentru cã 90 la sutã dintrefoºtii deþinuþi au mari probleme sã-ºigãseascã un loc de muncã, adicã sãfie acceptaþi de patroni. Cu atât maidificilã este reinserþia socialã dacãfostul deþinut este de etnie rromã.

PHARE: O finanþare te þine-n ºa, cãlare!

TTiittlluu pprrooiieecctt:: „Reabilitareclãdire istoricã pentrufuncþionalitate turisticã“TTiittuullaarr:: Asociaþia EquusTipul finanþãrii: PHAREVVaallooaarreeaa ffiinnaannþþããrriiii:: 62.000de euroDDee ccee?? Tot mai mulþi strãinivin în România pentru aînvãþa sã cãlãreascã, atraºi ºide reputaþia þãrii noastre caposesoare a unui fondgenetic ecvestru de primrang în Europa!

8 Black Black 8

8 Black Black 8

8


lumea, uniunea ºi noi

3 octombrie 2005. Negocierile deaderare a Turciei la UniuneaEuropeanã sunt în plinã desfãºurare.De 11 ore. Se apropie dimineaþa.Argumente pro ºi contra sunt scoasepe masã, la vedere. Franþa, condusãatunci de Jaques Chirac, era entuziasmatã de idee. Alþii însã, nu.Ministrul de externe turc, AbdullahGül, avea avionul pregãtit pentruLuxemburg, dar plecarea stãtea încãsub semnul întrebãrii.

Grig Vîrsta

La început de nou secol, Turcia se pre-zenta destul de bine. În ciuda diferenþeiimense dintre partea vesticã, dezvoltatãºi prosperã, ºi cea esticã, îngropatã încolbul semideºertului muntos de la gra-niþa cu Iranul ºi Irakul, Turcia „de acasã“avea o imagine bunã în faþa occidentului.Membru NATO de demult, statul laic þineasub control fundamentaliºtii islamici, cutoate atentatele care zguduiau, din cândîn când, Istanbulul sau Ankara. Conflictulcu PKK, partidul comunist al kurzilor, eraþinut departe de ochii presei internaþionaleºi de partenerii de afaceri. Raidurile peri-odice ale armatei turce în nordul Irakuluierau trecute sub tãcere.

Vestul Turciei se pusese pe treabã. CuMãrile Marmara ºi Mediteranã, pe de oparte, ºi cea Neagrã pe alta, asezonat ºicu o climã temperatã, turismul se dezvol-tã exponenþial. Condiþiile puse la dispozi-þie turiºtilor în zecile de staþiuni de malulmãrilor sunt excelente ºi pe mãsura oricã-rui buzunar. O ºtiu asta chiar ºi românii,care deja ºi-au stabilit acolo o bazã pen-tru concedii, fie ei familiºti sau fãrã copii.

Industria era, de asemenea, dezvoltatãîn zona vesticã, iar produse turceºti gã-seai pe toate drumurile Europei, nu numaiîn România. E drept cã drepturile de pro-prietate intelectualã nu reprezintã o priori-tate pentru urmaºii ienicerilor. Bãncile tur-ceºti erau deja foarte bine reprezentatepe bãtrânul continent.

De partea celalaltã, Franþa, cu o impor-tantã populaþie turcã pe teritoriul ei ºi sub„influenþa“ comenzilor companiilor turcede transport aviatic pentru aparatele Air-bus, care în 2005 atinseserã suma de 2,3miliarde de euro, era cea mai aproape dedorinþa Turciei de a intra în Uniunea Eu-ropeanã. Au existat însã ºi alte opinii.

Unii da, alþii ba. De ce?Germania, celãlalt stat membru fonda-

tor al uniunii, avea însã altã pãrere. Celeaproximativ patru milioane de turci dinGermania ocupau locurile de muncã alenemþilor, pe salarii mai mici. Economiagermanã nu era nici ea pe roze la mo-mentul menþionat, zbãtându-se încã într-o

crizã prelungitã. În aceste condiþii ºi înurma aderãrii la Uniunea Europeanã aîncã zece noi state din estul Europei,nemþii nu erau convinºi de importanþa pa-sului care era negociat la Luxemburg.

Austria propusese de la început, în lo-cul statutului de membru cu drepturi de-pline, sã se acorde cel de „partener privi-legiat“. Dincolo de acest aspect, se maiinvoca inflexibilitatea Turciei cu privire larelaþiile cu Ciprul, proaspãt intrat la 1 mai2004 în Uniunea Europeanã. Desantulsurprizã al paraºutiºtilor turci în nordulinsulei Afroditei, din 1974, nu a fost uitat.La momentul respectiv, numai faptul cãambele þãri, Grecia ºi Turcia, erau mem-bri NATO, a fãcut ca disputa militarã sãnu ia amploare. Odatã cu aderarea Ci-prului la Uniunea Europeanã, situaþia adevenit ºi mai delicatã.

Nerespectarea drepturilor omului eraalt motiv invocat de cei care nu consider-au oportunã aderarea Turciei la Uniune.Numeroasele plângeri înregistrate laforurile internaþionale subliniau cã torturaera încã ceva obiºnuit pentru poliþia ºiarmata turcã.

Ce-i de fãcut?Pãi, multe. Foarte multe. Cu o populaþie

de 72 de milioane de locuitori, Turcia ardeveni al doilea mare stat membru, dupãGermania. Franþa, Italia sau Marea Brita-nie se strãduiesc din greu sã atingã 60 demilioane. Ca atare, mãrimea va conta ºila numãrul de voturi în Consiliul Euro-pean. Bugetul uniunii va fi supus unorprovocãri extraordinare în încercarea dea aduce agricultura turcã, de exemplu, lanivelul celei europene. Nu mai vorbesc deinfrastructurã, slab dezvoltatã în estulþãrii, sau însãºi administraþia. Slabã ºi co-ruptã. ªi totuºi...

Sunt câteva atuuri Membru NATO încã din 1952, chiar

înaintea Republicii Federale Germania,Turcia deþine cea mai puternicã armatãdin regiune. Ca atare, este cea care cân-tãreºte cel mai mult în balanþa cu Rusia,mai ales în zona Mãrii Negre. Nu mai vor-bim de accesul alianþei nord-atlantice întoatã zona Orientului Mijlociu, inclusiv înIrak. Cu aceste atuuri, adicã poziþie geo-graficã, populaþie ºi armatã – cea de-adoua ca mãrime în alianþã – Turcia poate

deveni un promotor serios al intereselorUniunii Europene în zonã. Proiectul Na-bucco ar fi unul dintre ele. Câþiva spunchiar cã Turcia ar putea construi un podîntre lumea creºtinã ºi cea musulmanã,asemeni celui peste strâmtoarea Bosfor.

Turcia ºi veciniiRelaþiile cu Grecia, chiar dacã nu sunt

strãlucite, nu sunt nici groaznice. Cele câ-teva încãlcãri ale spaþiului aerian aleuneia sau alteia de cãtre avioanele mili-tare nu zdruncinã unitatea celor douã încadrul NATO.

Relaþiile cu Cipru, în urma recentelordeclaraþii împãciuitoare de ambele pãrþi,se aflã pe drumul cel bun. Îmbunãtãþirearelaþiilor cu insula divizatã era, de altfel, ºio condiþie „sine qua non“ în procesul des-chiderii negocierilor de aderare.

Georgia sau Sakartvelo are o graniþãde aproximativ 250 de km cu Turcia.Aceastã frontierã separã nu numai douãþãri, ci ºi douã orânduiri sociale ºi douãblocuri militare oponente. Dupã 1991,anul independenþei Georgiei, relaþiile cuTurcia se destind.

Un pic altfel stau lucrurile în ce priveºterelaþiile cu Armenia. Acuzele de genocidaduse turcilor de cãtre armeni, în primulrãzboi mondial, se menþin. Armenia nuavea nici înainte de independenþa câºti-gatã faþã de Uniunea Sovieticã relaþii strã-lucite cu turcii. Musa Dagh este unmoment asupra cãruia turcii ºi armenii auopinii total opuse.

Rusia este cel mai important vecin alTurciei de peste mare. Relaþia este astãzispecialã, pentru cã þãrile sunt acum le-gate... la propriu. Conducta Blue Streamduce gaz siberian direct la Ankara.Bunele relaþii s-au confirmat ºi cu ocaziaconflictului gruzino-rus. Turcia a acþionatatunci ca un real „peacekeeper“, interve-nind pe cãi diplomatice mai mult sau maipuþin vizibile pentru ca navele ruseºti ºicele americane intrate în Marea Neagrãsã nu dea chiar nas în nas.

Neamuri de sânge... ºi nuprea

Cea mai mare graniþã a Turciei pe us-cat este cea cu Siria. Peste 800 de km, încondiþii de semideºert muntos. Relaþiilecu sirienii nu sunt încordate, iar frontieraeste destul de permeabilã pentru tot felulde mãrfuri. ªi pentru kurzi.

Special am lãsat la urmã graniþa cuIrakul ºi Iranul. Kurzii sunt împrãºtiaþi înpatru þãri: Siria,Turcia, Irak ºi Iran. Se es-timeazã cã între 15 ºi 29 de milioane dekurzi trãiesc în cele patru þãri, în cele maisãrace zone. În Turcia, ei sunt concentraþiîn estul þãrii ºi reprezintã cam 20% din to-talul populaþiei, conform datelor CIA. Re-ligia acestora este majoritar musulmanã(ºiitã), dar sunt ºi kurzi creºtini. Rezistândasimilãrii forþate, kurzii, de-a lungul isto-riei, s-au rãsculat împotriva statelor undelocuiau.

Rãspunsul autoritãþilor a fost, de exem-plu, instituirea stãrii de urgenþã în Anatoliade sud-est între 1987 ºi 2002, acolo undetrãiesc cei mai mulþi kurzi din Turcia. Ira-nul chiar are o regiune care se numeºteKurdistan sau Kurdistanul de est, cu tri-mitere la faptul cã originea kurzilor esterecunoscutã în zona de lângã marele lacVan, din Turcia. Nici în Iran lucrurile nusunt liniºtite relativ la prezenþa kurzilor,numeroase incidente având loc între lo-cuitori regiunii ºi autoritãþi.

Ce-ar fi dacã......Turcia ar adera la Uniunea Europea-

nã? Sã ne gândim numai la eventualeprograme de cooperare regionalã trans-frontalierã între Turcia ºi Irak, Iran sauSiria. Ce obiective ar avea acestea ºi câtde mult i-ar plãcea Turciei sã le aplice?Iar Uniunea Europeanã ar avea graniþãcu aceste state... Acesta e doar un exem-plu mai spectaculos. Ne putem gândi ºispre ceea ce ar trebui sa fie sistemul deplãþi directe în Anatolia sau punerea pepicioare a unor sisteme de gestionare afondurilor structurale.

Care este situaþia acum?Franþa de astãzi este condusã, ca de

altfel ºi Consiliul European, de cãtre Nico-las Sarkozy, care este mult mai interesatde o integrare în profunzime a þãrilor dejamembre decât de o expansiune a Uniuniispre Est. Criza financiarã internaþionalãlasã foarte puþin loc în preocupãrile euro-pene pentru dialogul UE-Turcia.

Era spre dimineaþã. 4 octombrie 2005.La Luxemburg, lucrurile se clarificã. LaAnkara, ministrul de Externe turc, Ab-dullah Gül, se urcã în avionul care îl ducela întâlnirea de la Luxemburg ºi, mai apoi,la Bruxelles, cu mai marii uniunii. Încã maispera la un rezultat spectaculos. Atuncinu a fost sã fie.

� Suprafaþa – 783.562 kmp, România are 238.391 kmp� Populaþie – aproximativ 72 de milioane locuitori, faþã de aproximativ 21,6 de milioane de români� PIB pe cap de locuitor – 6.950 euro (în 2007), în comparaþie cu cei 3400 euroai României (jumãtate), în acelaºi an� Membru al Consiliului Europei din 1949, România a devenit membru în 1993� Muntele Ararat, cel mai înalt vârf din Turcia, are 5.165 m, iar vârful Moldoveanuare 2.544 m� Ankara este capitala Republicii Turcia, cu o populaþie de aproximativ 4,5 mi-lioane locuitori. Bucureºtiul are aproximativ 2 milioane

EUROSTAT SPUNE DESPRE... REPUBLICA TURCÃ, COMPARATÃCU ROMÂNIA

� România a stabilit relaþii diplomati-ce la nivel de ambasadã cu RepublicaTurcia în anul 1938, dar relaþiile întrecele douã þãri au o istorie mult mailungã� Se pare cã, încã de la sfârºitul se-colului al XIV-lea, domnii români tri-miteau soli la Înalta Poartã� Ulterior, reprezentanþii domnito-rilor români cu rezidenþa la Istanbulse numeau „capuchehaia” � Cea mai recentã cooperare întreRomânia ºi Turcia se referã la vânza-rea, prin intermediul unui cablu sub-marin, de energie electricã produsãîn România � Principalele domenii din Româniacare beneficiazã de investiþii turceºtisunt sectorul bancar, industria ali-mentarã, electronicã, textilã, com-plexe comerciale, produse electro-casnice, siderurgie � Aderarea Turciei ar presupune efor-turi mari de integrare ºi amânareaproceselor de armonizare la nivel po-litic pentru Uniunea Europeanã

DE CE NE-AR INTERESA TURCIA?

UE - Turcia, un dialog uitat?Cât de aproape sunt turcii de Europa?

Jose ManuelBarroso, Olli Rehn siRecep TayypErdogan la Bruxelles,2004




9consultant de afaceri

Dicþionar de„bruxellezã“Gabriela Baciu

Reþele TEN-T (Trans-Euro-pean Networks) – sunt reþelemajore de infrastructurã de trans-port rutier, feroviar, aerian, fluvial ºimaritim, energie ºi telecomunicaþiimenite sã faciliteze integrarea eco-nomicã ºi socialã a Uniunii Europe-ne, libera circulaþie a persoanelor ºia mãrfurilor, precum ºi dezvoltarearegiunilor mai puþin favorizate aleUniunii Europene.

Sistemul ERTMS (EuropeanRail Traffic Management Sys-tems) – Sistemul European de Ma-nagement al Traficului Feroviar.Sistemul ERTMS reprezintã o iniþia-tivã europeanã creatã cu scopulrealizãrii unui singur sistem de sem-nalizare pe calea feratã, conformstandardelor UE, sistem care sãdea transportului feroviar siguranþãºi competitivitate ºi care sã facilite-ze interoperabilitatea sistemului fe-roviar european. Sistemul estecombinaþia dintre ETCS – SistemulEuropean de comandã a trenului –ºi GSM-R – noul sistem de radioco-municaþii pentru voce ºi date. Aces-ta conþine o tehnologie avansatã asiguranþei cãilor ferate, care va fiintrodus, în mod gradual, în reþeletranseuropene (TEN-T).

Baze operaþionale pentru in-tervenþii în situaþii de urgenþã– servicii de urgenþã profesioniste,constituite ca servicii publice decon-centrate, în subordinea Inspectora-tului General pentru Situaþii de Ur-genþã (IGSU) înfiinþate, în fiecarejudeþ ºi la nivelul municipiului Bucu-reºti, în scopul controlului situaþiilorde urgenþã, pe tipuri de risc. Acesteservicii sunt înfiinþate în baza H.G.nr. 1492/2007 privind principiile deorganizare, funcþionarea ºi atribuþi-ile serviciilor de urgenþã profesio-niste. Serviciile de urgenþã funcþio-neazã ca inspectorate, cu personal-itate juridicã, în subordinea IGSU,fiind structuri specializate, destinatesã execute misiuni de prevenire,monitorizare ºi gestionare a situaþi-ilor de urgenþã. Pentru îndeplinireaatribuþiilor specifice, inspectoratelecolaboreazã cu autoritãþile adminis-traþiei publice locale, cu celelaltestructuri deconcentrate ale Ministe-rului Administraþiei ºi Internelor, uni-tãþi ale armatei, serviciile voluntareºi private, serviciile descentralizate,filialele locale ale Societãþii Naþiona-le de Cruce Roºie, mass-media,precum ºi cu alte asociaþii, fundaþiiºi organizaþii neguvernamentale ca-re activeazã în domeniul specific.Principalele acte normative carecompleteazã legislaþia specificãaplicabilã acestui domeniu sunt: � H.G. nr. 1491/2004 pentru apro-barea Regulamentului-cadru pri-vind structura organizatoricã, atri-buþiile, funcþionarea ºi dotarea co-mitetelor ºi centrelor operative pen-tru situaþii de urgenþã, � O.G. nr. 88/2001 privind înfiinþa-rea, organizarea ºi funcþionareaserviciilor publice comunitare pen-tru situaþii de urgenþã, cu modificã-rile ºi completãrile ulterioare, � Ordin nr. 1134/2006 pentru apro-barea Regulamentului privind plani-ficarea, pregãtirea, organizarea,desfãºurarea ºi conducerea acþiu-nilor de intervenþie ale serviciilor deurgenþã profesioniste.

În cadrul seriei de dialoguri începute în numerele anterioaredin „euROpeanul“, au fost abordate criteriile de evaluare ºielementele care dau credibilitateaunui proiect în ochii evaluatorului.În cadrul procesului de evaluare,capacitatea, relevanþa ºi bugetulsunt, fãrã îndoialã, criteriile cele maisensibile care genereazã cele maimulte dintre argumentele de respingere ale unor proiecte. Dacãdespre capacitatea solicitantului dea putea susþine, în mod credibil,implementarea unui proiect amoferit deja detalii, continuãm astãzicu amãnuntele despre relevanþã ºibuget

Dan Barna

RelevanþaRelevanþa este acel criteriu care urmã-

reºte în ce mãsurã proiectul propus rãs-punde domeniului ºi ariei de interes a fi-nanþatorului. În principiu, existã trei ele-mente care trebuie clar acoperite, pentrua obþine un punctaj bun la relevanþã.� Raportarea la programul de finanþarevizat� Adaptarea la prioritãþile ºi nevoile re-giunii sau sectorului economic /socio-pro-fesional cãruia i se adreseazã proiectul

ºi � Definirea clarã ºi specificã a grupuluiþintã/beneficiarilor ºi a nevoilor acestora.

În fapt, prin modul în care rãspunde laacest criteriu, solicitantul trebuie sã con-vingã de necesitatea ºi utilitatea proiec-tului propus. O bunã justificare a relevan-þei va face obligatoriu trimitere la docu-mentele de strategie localã/ regionalãsau sectorialã, corelate cu analiza nevoi-lor proprii. Acestã secþiune a relevanþei afost mereu una delicatã în evaluare pen-tru cã ea reprezenta un prag pentru ºan-sele de finanþare ale proiectului. „În cazulproiectelor finanþate din PHARE sau dinprograme ale Guvernului României, soli-citanþii aveau, în principiu, puþin timp ladispoziþie sã-ºi facã o strategie realã ainstituþiei, bazatã pe nevoile constatateîn urma unei analize ºi corelatã cu finan-þãrile care urmau sã se lanseze ºi carese potriveau acestor nevoi. Chiar dacãºtiai dinainte memorandum-ul de finan-þare pe un PHARE sau altul, trebuia în-totdeauna sã aºtepþi lansarea licitaþieipentru a afla exact condiþiile de eligibili-tate – ale solicitantului, partenerilor saucheltuielilor. S-a creat, astfel, o anumitãatitudine a solicitanþilor – instituþii publi-

ce, firme sau ONG-uri – de a „reacþiona“mai degrabã decât de a „acþiona“. Astaînseamnã, în termeni simpli, cã oameniiaflau despre o licitaþie, termenul limitãera aproape ºi trebuia sã scrii repede ocerere de finanþare care, poate, nu eraneapãrat foarte relevantã pentru nevoiletale reale“, precizeazã ªtefania Popa,om cu o bunã experinþã în evaluareaproiectelor. Aceasta sã fie oare explica-þia pentru apariþia, în evaluare, a aceleicategorii de proiecte „trase în temã“ careurmãreau doar finanþarea ºi care, în situ-aþia în care „câºtigau“, „mureau“ odatãcu încheierea acesteia? „Este una dintrecauze. Aceasta este, însã, în mare parte,o scuzã, fiindcã ºtiu solicitanþi care auscris proiecte bune, le-au implementatbine ºi, pentru cã relevanþa lor se bazape nevoi reale, acele iniþiative continuãsã existe ºi funcþioneazã bine. Aceastãscuzã nu mai funcþioneazã, însã, atuncicând discutãm despre finanþãrile din fon-duri structurale. Programele Operaþiona-le sunt cunoscute de ceva timp, sunt pu-

blicate pe site-urile Autoritãþilor de Mana-gement ºi pe alte site-uri dedicate, suntînsoþite – ºi subliniez acest lucru, pentrucã este esenþial pentru solicitanþi – deDocumentele Cadru de Implementare.Aceste DCI sunt foarte importante, fiind-cã ºtim de la bun început toate activitãþileorientative care pot fi finanþate, ºtim chel-tuielile eligibile, ºtim solicitanþii eligibili.Putem prin urmare, în orice instituþie/fir-mã/ONG ne aflãm, sã realizãm strategiiºi planuri coerente chiar ºi pânã în 2013.ªi atunci evaluatorul nu mai poate fi atâtde înþelegãtor când capitolul relevanþãeste tratat vag ºi general“, explicã ªtefa-nia Popa. Care au fost principalele eroripe care le-aþi întâlnit în cadrul justificãrii

relevanþei unui proiect? „De multe ori,continuã sã ne spunã doamna Popa,secþiunea de relevanþã nu sunã bine ºinu convinge, mai ales pentru cã nici so-licitantul nu e convins de ceea ce a scrisacolo. Mai rãu (ºi acesta este cea maimare „trãznaie“ pe care o „comit“ solici-tanþii) este atunci când se apucã sã inse-reze pasaje pompoase, copiate de princine ºtie ce manuale ºi strategii guverna-mentale, pagini întregi, care nu au legã-turã cu cerinþele specifice: relevanþa pro-iectului faþã de nevoile reale constatateîn regiunea, oraºul, comuna sau ogradanoastrã. Foarte puþini beneficiari îºialocã timp sã facã mãcar o consultare cumai mulþi factori implicaþi ºi interesaþi,pentru a putea oferi evaluatorului o ima-

gine clarã ºi simplã, care sã explice dece e nevoie de acel proiect, în acea lo-calitate, pentru acel grup þintã anume ºiimplementat de acel solicitant. Surprin-zãtor, unii solicitanþi nu cunosc datelestatistice relevante pentru problemacãreia se adreseazã – ºi nu vorbesc aicide fizicã nuclearã, ci de date simple:dacã te referi, de exemplu, la un proiectde incluziune socialã la tine în oraº, mãgândesc cã ar trebui sã ºtii câte per-soane au o problemã sau alta, care suntnevoile comune ale persoanelor dingrupul tãu þintã. Dacã vorbim despre unIMM, cine sunt clienþii produsului sauserviciului pe care îl furnizezi – la urmaurmei, trebuie sã-l convingi pe evaluator

cã ºtii problemele acelea la care faci re-ferire ºi nu strategiile macro-economiceale nu ºtiu cãrei instituþii internaþionale“.

Dacã ar fi sã definim sintetic justifi-carea relevanþei unui proiect, ar trebui sãjustificãm cã el este „proiectul potrivit lalocul ºi la timpul potrivit“.

BugetulDeºi, ca pondere a punctajului în ca-

drul grilei de evaluare, bugetul are o pon-dere relativ redusã, modul de realizare ºicompletare a acestuia are repercusiuniîn tot proiectul, prin legãtura directã pecare acesta o are cu activitãþile ºi meto-dologia proiectului. „La evaluarea buge-tului, problema este serioasã, fiindcãfoarte puþini solicitanþi înþeleg ideea cãproiectele se implementeazã ca sã re-zolve probleme, nu ca sã cheltuiascãbani, iar bugetele nu sunt liste de cum-pãrãturi, ci mijloace care sã ducã la atin-gerea unor indicatori. Iar faptul cã, demulte ori, indicatorii nu sunt clari, explicãîn bunã mãsurã de ce bugetele, la rândullor, nu sunt clare – nu reflectã toate acti-vitãþile, de exemplu, sau, dimpotrivã,conþin cheltuieli care nu sunt justificatede activitãþi. Aici mã întorc la importanþaDCI – acolo se gãsesc indicatorii orienta-tivi. Nu trebuie sã inventãm noi nimic –programele operaþionale trebuie sã atin-gã niºte obiective ºi niºte indicatori lasfârºit. Iar dacã acei indicatori nu se po-trivesc cu ideile noastre, înseamnã cã neadresãm programului operaþional greºit.Erorile apar, în general, pentru cã în ce-rerile de finanþare se cer detalii despreresursele necesare în mai multe secþiuniºi, în practicã, în multe proiecte, respec-tivele secþiuni nu sunt consecvente saucorelate una cu alta. Practic, trebuie sãverificãm de mai multe ori ca datele bu-getare sã fie constante pe parcursul cere-rii de finanþare – în toate secþiunile. Spreexemplu, echipa de proiect în metodolo-gie este compusã din patru persoane ºi,în buget, apar ºapte sau se solicitã diver-se echipamente spre achiziþionare ºi ne-cesitatea lor nu este justificatã nicãieri înactivitãþi. Dacã se primesc cereri de clar-ificãri de la Autoritatea de Management,e foarte probabil ca ºi scorul primit sã fiepe mãsura claritãþii de care am dat do-vadã“, spune doamna Popa.

Credibilitatea unui proiect în evaluareRelevanþa – proiectul potrivit la locul potrivit

Un buget bine realizat presupune:� reflectarea fiecãrei activitãþi în costuri� detalierea clarã a necesitãþii fiecãrui cost bugetat � detalierea, dupã caz, a costurilor în numãr de unitãþi ºi costuri unitare� realism în estimare � claritate în descompunerea pe linii bugetare

Foto: europa.eu

Foto: europa.eu

10 Black Black 10

10 Black Black 10

ww ww ww .. mm dd ll pp ll .. rr oo

consultant de proiect local10

euROpeanul

Ce ziceplanul –POSTransport

Programul Operaþional Sectorialde Transport (POST) reprezintã doc-umentul programatic al României carestabileºte prioritãþile, obiectivele ºi þin-tele de atins privind procesul de im-plementare al instrumentelor struc-turale în sectorul transporturi, în pe-rioada 2007-2013.

Categoriile de beneficiari eligibilicuprind numai instituþiile publice cuatribuþii în domeniu. Acestea sunt: Mi-nisterul Transporturilor, Compania Na-þionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþio-nale din România, Compania Naþiona-lã de Cãi Ferate CFR S.A., R.A. Admi-nistraþia Fluvialã a Dunãrii de Jos Ga-laþi, Gruparea Europeanã de Coope-rare Teritorialã Româno-Bulgarã, Ope-ratorii naþionali de transport feroviarpublic de cãlãtori, Compania NaþionalãAdministraþia Porturilor Maritime Con-stanþa, Administraþiile infrastructuriipublice aeroportuare din România, Ad-ministratori de infrastructurã inter-modalã, Autoritatea Navalã Românã,Compania Naþionalã de Administrare aCanalelor Navigabile, Administraþiileportuare dunãrene (CN APDF S.A.Giurgiu, CN APDM S.A. Galaþi).

Obiectivul global al POST este dea promova un sistem de transport du-rabil în România, care va facilita trans-portul în condiþii de siguranþã, vitezã ºieficienþã, pentru persoane ºi mãrfuri,cu un nivel de servicii la standardeeuropene, la nivel naþional, european,între ºi în cadrul regiunilor din Ro-mânia.

Pentru a atinge acest obiectiv, aufost identificate urmãtoarele patruaxe:

� Axa 1. Modernizarea ºi dezvolta-rea axelor prioritare TEN-T în scopuldezvoltãrii unui sistem de transportdurabil ºi integrãrii acestuia cu reþelede transport ale Uniunii Europene.

� Axa 2. Modernizarea ºi dezvol-tarea infrastructurii de transport naþio-nale situate în afara axelor prioritareTEN-T în scopul dezvoltãrii unui sis-tem naþional durabil de transport.

� Axa 3. Modernizarea sectorului detransport în scopul îmbunãtãþirii pro-tecþiei mediului, a sãnãtãþii umane ºi asiguranþei pasagerilor.

� Axa 4. Asistenþã Tehnicã.Tipurile de proiecte propuse în ca-

drul acestui program sunt:� investiþii în infrastructura rutierã

situatã pe traseul Axei TEN-T 7 (mo-dernizarea drumurilor naþionale, con-strucþia de variante ocolitoare ºi/sauautostrãzi);

� investiþii în infrastructura ferovia-rã situatã pe traseul Axei TEN-T 22(modernizarea/(re)construcþia cãilorferate, þinând seama ºi de introduce-rea sistemului ERTMS nivelul II);

� investiþii în infrastructura detransport naval situatã pe traseulAxei TEN-T 18 (îmbunãtãþirea condiþi-ilor de navigaþie în transportul fluvial);

� modernizarea ºi dezvoltarea infra-structurii naþionale rutiere ºi feroviaresituatã în afara axelor prioritare TEN-T7 ºi 22 (ex. construcþia de drumuri ex-pres situate în afara traseului Axei TEN-T 7, modernizarea staþiilor de ca-le feratã, reabilitarea podurilor ºi tune-lelor de cale feratã);

� modernizarea ºi dezvoltarea infra-structurii portuare ºi aeroportuare;

� promovarea transportului inter-modal prin dezvoltarea terminalelorinter-modale ºi/sau a centrelor logisti-ce de distribuþie ºi transport combinatacoperind infrastructura terminalelor;

� îmbunãtãþirea siguranþei traficuluiîn transportul rutier, feroviar, fluvial ºimaritim;

� minimizarea efectelor adverse aletransporturilor asupra mediului în con-formitate cu principiile dezvoltãrii dura-bile.

Patru tineri care se întorceau de ladiscotecã au fost rãniþi grav, pe DN1, în apropiere de Sinaia, dupã cejeep-ul în care se aflau a intratfrontal într-un autocar aflat pe contrasens... Cinci persoane ausuferit arsuri grave noaptea trecutãca urmare a unui incendiu izbucnitla o vilã din apropierea Bucureºtiului... Trei tineri careveniserã sã filmeze urºii în cartierulNoua din Braºov au suferit traumemultiple dupã ce unul dintre urºi i-a atacat...

Dragoº Jaliu

Acestea sunt doar câteva dintre exem-plele de situaþii limitã în care ServiciulMobil de Urgenþã, Reanimare ºi Descar-cerare (SMURD) intervine. IntervenþiileSMURD acoperã însã mult mai multe:exploziile, cãderea de la înãlþime sauelectrocutarea, stãrile de inconºtienþãcare includ ºi stopurile cardiorespiratorii,suspiciunile de infarct, insuficienþele res-piratorii acute ºi, nu în ultimul rând, acci-dentele cu multiple victime (accidentechimice, biologice). SMURD intervine întoate urgenþele care pun viaþa oamenilorîn pericol imediat. Totuºi, ei se considerãvulnerabili în faþa unor tipuri de acci-dente, ca urmare a insuficienþei dotãrilorpentru intervenþii eficiente ºi rapide.

„SMURD este un serviciu integratinter-instituþional care funcþioneazã întrespitale ºi pompieri. În prezent, acoperã50% din teritoriul Românei, dar este ne-voie ca SMURD sã fie extins în toatãþara“, susþine medicul Raed Arafat.

De origine palestinianã, medicul RaedArafat este în România de la 16 ani ºi ju-mãtate. A absolvit facultatea de medi-cinã la Cluj ºi a devenit unul dintre ceimai respectaþi medici din þara noastrã,punând bazele medicinei de urgenþã înRomânia.

În momentul de faþã, conform datelordisponibile, sistemul de intervenþii pentrusituaþii de urgenþã nu este dotat aºa cumar trebui. De exemplu, în cazul acciden-telor grave, viteza promptã de reacþie nueste garantatã, cu un risc major în cazulaccidentelor de masã, unde este nevoiede un numãr mare de personal ºi echi-pamente pentru intervenþii medicale deurgenþã.

Prin POR, Axa prioritarã 3, domeniulmajor de intervenþie 3.3., se finanþeazãdezvoltarea a opt baze operaþionale re-gionale, baze care vor înlesni intervenþii

integrate în caz de dezastre sau acci-dente (rutiere etc.) ºi îmbunãtãþirea do-tãrii bazelor judeþene existente, în funcþiede specificul diferitelor zone (expuse cu-tremurelor, inundaþiilor, eroziunii). Aloca-rea financiarã pentru toate cele opt re-giuni este de 99.506.701 euro, din care84.580.694 euro din Fondul Europeande Dezvoltare Regionalã.

Solicitanþii de finanþare europeanãpentru un astfel de proiect, care vizeazãdotarea cu echipamente a bazelor oper-aþionale pentru intervenþii în situaþii deurgenþã, sunt asociaþiile de dezvoltare in-tercomunitarã (A.D.I.), organisme consti-tuite la nivel regional din reprezentanþi aiConsiliilor Judeþene ale judeþelor uneiregiuni de dezvoltare, respectiv ConsiliulGeneral al Municipiului Bucureºti ºiConsiliul Judeþean Ilfov, în cazul regiuniiBucureºti-Ilfov. Cofinanþarea pe careADI trebuie sã o asigure este de mini-mum 2% din totalul cheltuielilor eligibile

ale proiectului, iar valoarea totalã trebuiesã fie cuprinsã între 10.000.000 lei ºi50.000.000 lei.

„Proiectul depus de regiunea Centrueste un început care trebuie extins ºi încelelalte regiuni, mai ales cã, prin inter-mediul fondurilor structurale, putem achi-ziþiona echipamentele de care avem aºamare nevoie, cum sunt ambulanþele, ca-re vor fi 340 din 2010 pânã în 2013, pre-

cum ºi alte echipamente de descarcer-are, pentru intervenþii în incendii, pentruintervenþii în accidente chimice ºi biolo-gice ºi multe altele“, declarã RaedArafat.

Urmãtoarele cheltuieli sunt eligibile:achiziþionarea de autovehicule cu desti-naþie specialã, autospeciale de interven-þie la accidente colective ºi pentru salvãriurbane, autospeciale pentru lucrul cuapã ºi spumã, autospeciale de cercetareNBCR (nuclear, biologic, chimic, radio-logic), autospeciale pentru descarcerãrigrele, autospeciale complexe de inter-venþie, descarcerare ºi acordarea asis-tenþei medicale de urgenþã, ambulanþede prim ajutor, ambulanþe de reanimare,centre de comandã ºi control mobile.

De asemenea, sunt considerate eligi-bile, în limita a 1% din valoarea totalã eli-gibilã rambursatã a proiectului, cheltuie-lile privind consultanþa în domeniul ma-nagementului proiectului.

Domeniul de finanþare Instituþia responsabilã Date de contact

Dezvoltarea capacitãþii administrative

Autoritatea de Management pentru PODezvoltarea Capacitãþii Administrative –

Ministerul Internelor ºi ReformeiAdministrative

Adresa: Piaþa Revoluþiei nr. 1 A, sect. 1, Bucureºti

Tel.: 004021 – 310.34.47, 004021 – 303.70.80, int. 11115 E-mail: [email protected]

Site: www.mira.gov.ro, rubrica „Fonduri Structurale“

Domeniul de finanþare Instituþia responsabilã Date de contact

Dezvoltarea infrastructurii de transport Autoritatea de Management pentru POSTransport – Ministerul Transporturilor

Adresa: Bulevardul Dinicu Golescu nr. 38, Sector 1, Bucureºti

Tel.: 004021 – 319.61.47 Fax: 004021 – 319.61.78

E-mail: [email protected]

PPrrooggrraammuull OOppeerraaþþiioonnaall SSeeccttoorriiaall TTrraannssppoorrtt ((PPOOSS TTrraannssppoorrtt))

Programul Operaþional Dezvoltarea Capacitãþii Administrative (PODCA)

CUI MÃ ADRESEZ

Pentru a putea solicitafinanþare din fonduri europene,trebuie sã ºtii cui ºi unde sã teadresezi. Instituþiile responsabile cu gestionareafondurilor europene te ajutã sãobþii toate informaþiile de careai nevoie (cine poate primifinanþare, ce documente suntnecesare, când trebuie depusproiectul etc.).

Astãzi, ProgramulOperaþionalDezvoltarea CapacitãþiiAdministrative(PODCA) ºi ProgramulOperaþional SectorialTransport (POS Transport).

Apel 112. Finanþãri europenepentru viaþã

11 Black Black 11

11 Black Black 11


11consultant nedumeritINTEGRAME DESPRE INTEGRARE

Aida Catanã

Întrebare: În multe programeoperaþionale sunt specificate, lacapitolul dedicat eligibilitãþiiproiectului, detalii privind„respectarea legislaþiei în domeniul egalitãþii de ºanse,protecþiei mediului, eficienþeienergetice, al ajutorului de statºi achiziþiilor publice“. Pentru caun proiect sã respecte protecþiamediului, alãturi de egalitateade ºanse, ce acte normative saudocumente europene trebuie sãavem în vedere? Ne puteþi oferiun exemplu?Rãspuns: În general, în ghidul

solicitantului, în cele mai multe pro-grame operaþionale, se gãsesc de-talii la capitolul referitor la eligibilita-tea proiectului, formulate sub forma„Proiectul trebuie sã...“. Actele nor-mative importante sunt menþionate,fie în cadrul acelei secþiuni, fie sepa-rat în cadrul unei anexe care conþinereferinþe relevante sub forma docu-ment/sursã, cum este cazul Ghidu-rilor solicitantului pentru ProgramulOperaþional Regional.

În domeniul protecþiei mediuluisunt invocate Strategia Naþionalã deProtejare a Mediului, OUG nr. 195/2005, cu modificãrile ºi completãrileulterioare, OUG 152/2005, privindprevenirea, reducerea ºi controlulintegrat al poluãrii, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare ºi multealtele.

Pentru a înþelege de ce însã suntsolicitate informaþii referitoare lamodul în care proiectul respectã le-gislaþia de mediu, ne-am propus sãprezentãm documentul europeancare instituie programul de acþiunecomunitarã în domeniul mediului(numãrul 6) care ar trebui sã promo-veze integrarea preocupãrilor eco-logice în toate politicile comunitare ºisã contribuie la o dezvoltare dura-bilã în întreaga comunitate.

Decizia 1600/2002/CE a Parla-mentului European ºi a Consiliuluidin 22 iulie 2002, de stabilire a celuide-al ºaselea program comunitar deacþiune pentru mediu, stabileºte cãacest program se ocupã de obiec-tivele cheie ºi de prioritãþile ecologi-ce ºi se bazeazã pe o evaluare astãrii mediului ºi a tendinþelor saleprincipale, inclusiv a chestiunilor nouapãrute care necesitã o acþiune fer-mã din partea comunitãþii. Progra-mul cuprinde o perioadã de zece

ani, începând de la 22 iulie 2002.Programul constituie cadrul poli-

ticii comunitare în materie de mediupe întreaga sa duratã ºi are scopulde a asigura un nivel ridicat de pro-tecþie a mediului, þinând seama deprincipiul subsidiaritãþii ºi de diversi-tatea condiþiilor existente în diferiteleregiuni ale comunitãþii, precum ºi deobligaþia de a disocia presiunile asu-pra mediului înconjurãtor de creºte-rea economicã. La baza sa stauprincipiul „Poluatorul plãteºte“, prin-cipiul precauþiei ºi al acþiunii preven-tive ºi principiul corectãrii poluãrii lasursã.

Programul constituie baza dimen-siunii ecologice a strategiei UniuniiEuropene pentru dezvoltare dura-bilã ºi contribuie la integrarea preo-cupãrilor privind mediul în toate po-liticile comunitare, stabilind prioritãþi-le în materie de mediu pentru strate-gie.

Programul promoveazã inte-grarea deplinã a tuturor cerinþelorde protecþie a mediului în toate

politicile ºi acþiunile comunitãþii,prin stabilirea de obiective pri-vind mediul ºi, dupã caz, de sco-puri ºi de calendare care sã fieluate în considerare în domeniilede acþiune pertinente. În plus, mã-surile propuse ºi adoptate pentruprotecþia mediului ar trebui sã fiecoerente cu obiectivele dimensiu-nilor economice ºi sociale de dez-voltare durabilã ºi invers.

Obiectivele corespund prioritãþilorîn materie de mediu ale comunitãþiidin domeniile urmãtoare:

� schimbãrile climatice;� natura ºi biodiversitatea;� mediul, sãnãtatea ºi calitatea

vieþii;� resursele naturale ºi deºeurile.Programul garanteazã cã obiecti-

vele de mediu, care ar trebui sã pu-nã accentul pe rezultatele practiceobþinute în materie de protecþie amediului, se realizeazã prin cele maieficiente ºi mai adecvate metodedisponibile. Ar trebui sã se urmã-reascã foarte atent ca politicile eco-

logice ale comunitãþii sã fie puse înpracticã în mod integrat. Se vor luaîn considerare toate soluþiile ºi in-strumentele disponibile, þinând sea-ma de diferenþele regionale ºi loca-le, precum ºi de situaþia zonelor sen-sibile din punct de vedere ecologic,punând accent pe:

� dezvoltarea iniþiativelor europe-ne de sensibilizare a cetãþenilor ºi aautoritãþilor locale;

� dialoguri ample cu pãrþile intere-sate, stimulându-se sensibilizarea laproblemele ecologice ºi participareapublicului;

� analiza costurilor ºi a benefici-ilor, þinându-se seama de necesita-tea internalizãrii costurilor de mediu;

� cele mai bune informaþii ºtiinþi-fice disponibile ºi îmbunãtãþirea cu-noaºterii ºtiinþifice prin cercetare ºidezvoltare tehnologicã;

� datele ºi informaþiile referitoarela starea ºi tendinþele din domeniulmediului.

În acelaºi timp, decizia precizeazãcã, pentru a asigura o mai bunã in-formare a consumatorilor individuali,a întreprinderilor ºi a autoritãþilor pu-blice, în calitate de consumatori, cuprivire la procese ºi produse în lumi-na impactului lor asupra mediului, învederea instituirii de modele de con-sum durabile, sunt necesare:

� încurajarea utilizãrii de eticheteecologice ºi de alte forme de etiche-tare ºi de furnizare de informaþii eco-logice care sã permitã consumato-rilor sã compare performanþele eco-logice ale produselor de acelaºi tip;

� încurajarea utilizãrii de autode-claraþii ecologice fiabile ºi de pre-venire a declaraþiilor false;

� promovarea achiziþiilor publiceecologice care sã permitã luarea înconsiderare a caracteristicilor eco-logice ºi integrarea preocupãrilor re-feritoare la ciclul de viaþã ecologic,inclusiv la faza de producþie, în ca-drul procedurilor de achiziþie. Se vorrespecta, în acelaºi timp, normelecu privire la concurenþa ºi la piaþainternã a comunitãþii, precum ºi ori-entãrile cãtre cele mai bune practici.Se va porni o revizuire a achiziþiilorpe criterii ecologice, în instituþiile co-munitare.

Aºadar, existã atât documenteeuropene cât ºi acte normative,adoptate în România, care stabilescimportanþa protejãrii mediului încon-jurãtor ºi necesitatea unei dezvoltãridurabile. La acestea trebuie sã con-tribuie fiecare proiect în parte.

Un titlu standardpentru toþi ediliiRãzvan Petriºor

În România, deocamdatã, apele pluviale ºi menajere nu sunt epurate, curãþate la standardeeuropene, înainte de a fi deversate în apele desuprafaþã. Bucureºtiul e singura capitalã europeanã a cãrei apã rezidualã se epureazãdoar mecanic. Apa rezidualã este rezultanta apeimenajere, a celei colectate de sistemul stradal decanalizare ºi a celei dejectate de industria localã.Adicã tot nãmolul urât mirositor ºi toxic ajunge înrâul Dâmboviþa dupã ce întâlneºte, la vãrsare,doar niºte site. Sunt oprite marile impuritãþi, cudiametrul mai mare de 10 cm. Dacã mã gândesccã toate râurile, inclusiv Dâmboviþa, se varsã înDunãre, iar oraºele de pe malul bãtrânului fluviunu au, nici ele, staþii de epurare cu treaptã fizicãºi chimicã, mã apucã un drag mare de standardulde faþã.

Sã facem cunoºtinþã cu treptele obligatorii de epurare.Intru direct în subiect. Care sunt cerinþele standardului

european care fixeazã principiile generale de construcþieale unei staþii de epurare? Le las sã curgã:

a) trebuie respectate reglementãrile la nivel naþional; b) trebuie întrunite limitele de descãrcare; c) trebuie sã poatã asigura o epurare satisfãcãtoare

pentru toatã gama de debite ºi încãrcãri; d) trebuie garantatã securitatea persoanelor;e) trebuie sã se þinã seamã de perturbaþii, mirosuri

neplãcute, zgomote ºi toxicitate, aerosoli ºi spumã ºi sãsatisfacã cerinþele respective, conform cu EN 12255-9 ºiEN 12255-10;

f) pericolul pentru personalul de exploatare trebuie re-dus la minim;

g) trebuie sã fie asigurate durata de funcþionare nece-sarã cerutã ºi integritatea structuralã pe termen lung, in-clusiv pentru apã ºi gaz;

h) etanºeitatea; i) trebuie luate mãsuri pentru funcþionare ºi întreþinere;

j) trebuie sã se þinã seamã de eventualele extinderisau modificãri ulterioare ale staþiei;

k) fiabilitatea funcþionãrii trebuie sã fie de înalt nivel ºitrebuie limitat riscul de pericol ºi impactul defecþiunilor;

l) staþia trebuie sã prezinte un raport calitate/preþ efi-cient faþã de costul total (costuri de investiþii ºi de funcþio-nare);

m) trebuie luat în considerare consumul de energie întimpul construcþiei ºi al funcþionãrii;

n) reziduurile trebuie reduse cantitativ ºi îmbunãtãþitecalitativ, pe cât este posibil, în mod rezonabil, pentru a sepermite refolosirea sau evacuarea acestora fãrã pericol.

Cum scãpãm de mirosuri?A venit rândul sã prezentãm schema de funcþionare,

treptele obligatorii de curãþare cu care trebuie sã fie do-tatã o staþie de epurare proiectatã conform SR EN 12255-1: Epurare preliminarã, Decantare primarã, Proce-dee cu lagune, Procedee cu nãmoluri activate, Reactoa-re biologice cu peliculã fixatã, Tratarea ºi depozitareanãmolului, Controlul mirosurilor ºi ventilaþiei, Epurareachimicã, Epurarea apelor reziduale prin precipitare/ flo-culare, Dezinfecþie, Mãsurarea transferului de oxigen înapã curatã în bazinele de aerare ale staþiilor cu nãmolactivate, Filtrare fizicã (mecanicã).

Existã ºi un standard care se ocupã de controlul miro-surilor ºi de ventilaþie, astfel încât oamenii care trãiesc înapropierea staþiei sã nu aibã coºmaruri… olfactive. Ci-tãm din standard, nu înainte de a-i sfãtui pe toþi edilii dinRomânia sã-ºi bage cât mai mult nasul în acest stan-dard, dacã respectã natura ºi comunitatea: „Datã fiindnatura apei uzate, nu este posibil sã se garanteze cã ostaþie de epurare va fi complet lipsitã de mirosuri. O sta-þie proiectatã corect reduce la minimum potenþialele pro-bleme cauzate de mirosuri. Probabilitatea generãrii demiros trebuie luatã în considerare încã din etapele inci-piente ale lucrãrilor. Metodele de tratare a aerului cu mi-ros care pot fi luate în considerare sunt: oxidarea biologi-cã, purificarea chimicã umedã, adsorbþia cu pat fix, deexemplu adsorbþia cu carbon activ, oxidarea termicã“.

Concluzia e simplã: pe hârtie, standardul acesta mi-roase bine. Doar aplicarea nu e chiar parfum.

Notã: Informaþii furnizate de ASRO

Acte normative pentruun proiect reuºit

Foto: europa.eu

Foto: europa.eu



12


agenda navetistului de bruxelles

� este una dintre clãdirile breslelor, situate în GrandPlace

� adãposteºte Muzeul Oraºului ºi include colecþii desculpturã goticã, porþelan, argintãrie, dantelãrie ºi tablouri

� la începutul secolului al XIII-lea, era o construcþie

din lemn în care se vindea pâine ºi de aici denumireasa din flamandã – Broodhuis (bread house, casapâinii)

� la începutul secolului al XV-lea, brutarii îºi vândpâinea din casã în casã ºi clãdirea începe sã fie utiliza-

tã din ce în ce mai mult în scopuri administrative deDucele de Brabant ºi de aici denumirea de „Maison duRoi“

� între 1515 ºi 1536 a fost reconstruitã în stil gotic,iar mai târziu, în 1860, a fost restauratã în stil neo-gotic

� Parlamentul European a votat ra-portul Dãianu privind criza financiarãºi sistemul de supraveghere a pieþelorfinanciare

Documentul a fost redactat împreunã cudeputatul european Ieke Van den Burg dinOlanda ºi propune mãsuri concrete pentruîmbunãtãþirea transparenþei pieþelor finan-ciare ºi ameliorarea securitizãrii rezervelor.Totodatã, raportul propune reglementãrimai clare privind conflictul de interese încazul agenþiilor de rating, pentru a creºteobiectivitatea acestora, dar ºi soluþii pentruca schemele de remunerare utilizate decãtre instituþiile financiare sã fie publice ºi,mai ales, echilibrate. Obligativitatea creãriiunui fond de garantare pentru toate instituþi-ile financiare de pe piaþã ºi a unui plafonminim pentru acest fond sunt alte elementecheie.

O altã prevedere se referã la rolul BãnciiCentrale Europene care ar trebui sã dez-volte o bazã de date, scenarii ºi politici cu pri-vire la macro-supravegherea prudenþialã ºistabilitatea financiarã a pieþelor. Raportoriiconsiderã, de asemenea, cã bãncile cen-trale ºi organismele de supraveghere din UEar trebui sã furnizeze BCE informaþii care sã-i uºureze activitatea ºi sã previnã riscurilesistemice. Documentul final propune ºi crea-rea unui organism european de suprave-ghere a pieþelor financiare, capabil sã sesi-zeze la timp elementele unei posibile crizesistemice.

� Daciana Sârbu i-a adresat o scri-soare primarului general al Bucureº-tiului, Sorin Oprescu

Prin intermediul acesteia, îi solicitã pre-zentarea publicã a unei strategii de securi-tate ecologicã a Bucureºtiului. Deputataeuropeanã a remarcat preocupãrile pri-marului faþã de problemele de mediu alecapitalei ºi considerã cã ele trebuie sã facãparte dintr-un plan integrat ºi coerent, caresã vizeze atât repararea prejudiciilor adusedeja mediului cât, mai ales, protejareaacestuia.

Daciana Sârbu solicitã în acelaºi timp edi-lului bucureºtean prezentarea unei strategiiclare, cu mãsuri care sã transforme treptatBucureºtiul într-un oraº cât mai puþin nocivpentru locuitorii sãi.

Ca urmare a preocupãrii faþã de situaþiaspaþiilor verzi din România ºi, în special, dincapitalã, în iulie, Daciana Sârbu a participatla iniþierea unei declaraþii scrise în Parla-mentul European cu privire la gestionareadurabilã a spaþiilor verzi din UE. DoamnaSârbu este membrã a Comisiei pentru me-diu, sãnãtate publicã ºi siguranþã alimentarãa Parlamentului European (ENVI).

� Adrian Severin a fãcut parte dinDelegaþia la nivel înalt a Grupului So-cialist din PE care a vizitat Moscova laînceputul lunii octombrie

Liderii socialiºtilor europeni au avut întâl-niri cu premierul rus Vladimir Putin, cu preºe-dintele Consiliului Federaþiei, Serghei Miro-nov, liderul grupului „Numai Rusia“ din Du-ma de stat, Nikolai Levichev, ºi cu vicepre-ºedintele Dumei, Aleksander Babakov.Totodatã, au avut loc reuniuni cu reprezen-tanþi ai societãþii civile ºi ai Asociaþiei Oame-nilor de Afaceri Europeni din Rusia.


INSTITUÞIILE NU STAU

CE SE MAI ÎNTÂMPLÃ?

CEEA CE (PROBABIL) NU ªTIAÞI DESPRE... LA MAISON DU ROI DIN BRUXELLES

La Maison du RoiLa Maison du RoiLa Maison du RoiLa Maison du RoiLa Maison du RoiLa Maison du RoiLa Maison du Roi

� Parlamentul European recunoaºte în modformal simbolurile Uniunii Europene. Drapelul,imnul ºi deviza „Unitate în diversitate“ sunt recunos-cute în mod formal de Parlamentul European.Hotãrârea a fost adoptatã cu 503 voturi pentru, 96împotrivã ºi 15 abþineri. Deºi în Tratatul de la Lisabonase renunþase la simbolurile UE, raportorul Carlos Car-nero Gonzales (PSE, Spania) a subliniat cã aceastãdecizie „este un mesaj politic pentru cetãþenii noºtri:simbolurile europene sunt prezente în instituþia carereprezintã 500 de milioane de europeni“.

Drapelul reprezintã un cerc cu douãsprezece steleaurii pe fond albastru ºi va fi arborat în toate incinteleParlamentului ºi în toate sãlile de reuniuni.

Imnul este un fragment din „Oda Bucuriei“ (Simfoniaa IX-a de Ludwig van Beethoven) ºi va fi interpretat ladeschiderea fiecãrei ºedinþe constitutive ºi cu ocaziaaltor ºedinþe solemne, în special pentru a saluta ºefi destate sau de guverne sau pentru a întâmpina, dupãfiecare extindere, noii deputaþi.

Deviza „Unitate în diversitate“ este reprodusã pe do-cumentele oficiale ale Parlamentului European.

Sãrbãtorirea zilei Europei la 9 mai a fost, de aseme-nea, adoptatã în cadrul Regulamentului de procedurãal Parlamentului.

� Servicii medicale transfrontaliereDeputaþii europeni au dezbãtut o directivã referitoare

la serviciile medicale transfrontaliere. Documentul areca scop facilitarea obþinerii tratamentelor medicale decãtre cetãþenii europeni în orice stat din UE. „Nu vremsã încurajãm turismul medical. Nu vrem sã oferim ce-

tãþenilor ºansa de a-ºi aranja faþa sau corpul, ci încer-cãm sã le oferim dreptul la servicii de sãnãtate potriviteatunci când sunt bolnavi ºi au nevoie de acestea“, adeclarat Androula Vassiliou, comisarul european pen-tru Sãnãtate. Cetãþenii europeni ar trebui sã poatã ale-ge cel mai bun ºi rapid tratament, chiar dacã acestapoate fi obþinut în alt stat membru. Pacienþii vor aveadreptul sã li se ramburseze tratamentul peste hotare,pânã la limita costurilor aceluiaºi tratament din þara lor.Noua directivã va clarifica felurile în care pot fi exerci-tate aceste drepturi.

� Catherine Ashton este noul comisar UEpentru comerþ. La începutul lunii octombrie,Catherine Ashton a fost confirmatã pe postul de comis-ar european pentru comerþ exterior. Peter Mandelson,cel care ocupa acest post, a preluat funcþia de secre-tar de stat pentru afaceri, întreprinderi ºi reformã regle-mentarã în Regatul Unit. Comisarul Ashton s-adeclarat bucuroasã ºi mândrã de numirea sa: „Aºteptcu nerãbdare sã îmi exprim, foarte curând, punctele devedere, în faþa statelor membre UE ºi a ParlamentuluiEuropean“.

Catherine Margaret Ashton, scurt CV� este Baroanã Ashton de Upholland, membru al

Consiliului Coroanei Britanice� a fost, pânã în prezent, membru al Camerei Lor-

zilor a Regatului Unit, reprezentant al Partidului La-burist, lider al Camerei Lorzilor ºi Lord Preºedinte alConsiliului Coroanei în primul cabinet condus deGordon Brown, numit în iunie 2007

� este economist ºi a deþinut anterior posturi de sub-

secretar de stat parlamentar la Departamentul Edu-caþiei ºi Aptitudinilor, subsecretar de stat parlamentarla Departamentul pentru Probleme constituþionale ºisubsecretar de stat parlamentar la Ministerul Justiþiei.

� are o importantã experienþã europeanã, care inclu-de trecerea Tratatului de la Lisabona prin camerasuperioarã a Regatului Unit ºi abordarea de problemede justiþie ºi politicã internã europeanã în posturiledeþinute anterior.


Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor mulþumeºte pentru sprijinul acordat în distribuirea ziarului euROpeanul urmãtorilor parteneri: CFR Cãlãtori, METROREX, Aeroportul Internaþional „Henri Coandã“, TAROM, camerele judeþene de comerþ, consiliile judeþene, prefecturile, ADR-uri, centrele „EUROPA“

Publicaþie bilunarã editatã de Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor ISSN: 1842-6093

www.mdlpl . ro

Redactor-ºef: Gabriel Giurgiu

Secretar general de redacþie: Dragoº Pãtlãgeanu

Editorialiºti: Alexandru Lãzescu, Mircea Vasilescu, Luca Niculescu

Redactori: Mihaela Enache, Angela Avram, Veronica Cormoº, Ana Maria Sandu, Rãzvan Petriºor, Grigore Vîrsta

Editori-colaboratori: Aida Catanã, Dragoº Jaliu, Gabriela Banciu, Dan Barna, George Ionescu

Corespondenþi locali: Mircea Mitruþiu (Timiºoara), Diana Mihalcea (Iaºi), Dan Toneanu (Cãlãraºi), Oliver Kiss (Cluj-Napoca), Sorin ªchiopu (Târgu Mureº)

Editor foto: Florin Popa

Fotoreporteri: Florin Popa, Ion Radu

Coordonator proiect din partea MDLPL: Iulia Munteanu

Colaboratori din partea MDLPL:Roxana Savin, Raluca Stroie, Ionuþ Sandu

Coordonator proiect: Mirela Meiþã

Graficã: Marius „Fangoh“ Curelaru

DTP: Dan-Petru Petrici

Tipar ºi distribuþie: FrigoMedia

NNoottãã:: opiniile publicate în „euROpeanul” aparþin echipei redacþionale ºi nu exprimã, în mod necesar, poziþia oficialã a Ministerului Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor.

Adresa: euROpeanul

str. Dr. Romniceanu nr. 7, sector 5, Bucureºti

[email protected]

www.europeanul.ro

Un proiect:

Foto: europa.eu

Alo, Europa! Dicþionar de „bruxellezã“ · [email protected] ºi vei primi rãspuns în...

Documents

Transcript of Alo, Europa! Dicþionar de „bruxellezã“ · [email protected] ºi vei primi rãspuns în...