"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

* Informaþii * Opinii * Atitudini ** Anchete * Dezvãluiri *

Obiectivmehedinþean

Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XIX Nr. 890

10 august 2017 16 pagini * 1,00 leu

Ponoarele a gãzduit ediþia a XII-a aFestivalului Naþional de Folclor “Ponoare,Ponoare” manifestare culturalã, de tradiþieºi excepþie

citiþi în pagina3

Ponoare” manifestare culturalã, de tradiþieºi excepþie

Continuare în pag. 7

A cincea participareconsecutivã la OlimpiadaInternaþionalã de Lingvisticã a aduslotului olimpic al României patrupremii individuale (o medalie de aurºi trei medalii de bronz), respectiv omenþiune în proba pe echipe. Distins la ediþia anterioarã cu omedalie de bronz, Theodor Cucu(Colegiul Naþional „Mihai Viteazul” dinPloieºti) a reuºit sã obþinã de aceastãdatã medalia de aur. Performanþa sa a

Rezultate excelente la Olimpiada Internaþionalã de Lingvisticã 2017:patru medalii ºi un premiu pe echipe

fost secondatã de Matei Costin Banu(Colegiul Naþional „Mihai Viteazul” dinPloieºti), ªtefan Rãzvan Bãlãucã(Colegiul Naþional „Mihai Eminescu”din Botoºani) ºi Emilian Toma(Colegiul Naþional „Sf. Sava” dinBucureºti), toþi medaliaþi cu bronz. Elevii români au fost pregãtiþi ºiînsoþiþi de Roxana Magdalena Dincãºi Valentina Cojocaru, cadre didacticela Facultatea de Litere a UniversitãþiiBucureºti.

Numãrul urmãtoral ziarului“Obiectiv

mehedinþean” vaapãrea în data de

24 august 2017.

pag. 9

Cât de tarecade în cap.

Þara. Coafuralui Vâlcov

rezistã!Este o abramburealã

totalã. Nimeni nu maiînþelege nimic. Nimeninu se mai înþelege cu

nimeni. Noroculpesediºtilor ºi al

miniºtrilor PSD este cãtoatã lumea a învãþat

regula de guvernare ºinu greºeºte nimeni.

Adicã „Da, ºefu!”.ªeful fiind Liviu

Dragnea. Cine este laguvernare ºi rosteºte

replica aceasta înmomente de cumpãnãsau cât de des poate,pentru cã este prost,

de exemplu, atunci cusiguranþã cã nu va

greºi.

social - politicOBIECTIV mehedinþean 10 - 23.08. 2017pag. 2

Editorial de Sorin Vidan

Când statul mãreºte veniturileunei categorii socio-profesionale,salarii sau pensii, de exempu,ignorând contextul sau fãcându-se cãnu înþelege, provoacã în mod aproapeautomat o mulþime de frustrãri ºi, pecale de consecinþã, nemulþumiri. Ceimai mulþi se uitã cu o iritare crescândãla felul în care statul pune problemapensiilor speciale sau a indemnizaþiilorparlamentarilor. Nu conteazã cãnumãrul celor vizaþi de acestea e redus,conteazã ceea ce marea majoritateresimte drept nedreptate ºi tratamentprivilegiat.

O lege sau o serie de legi proastese dovedesc proaste tocmai înmãsura în care, vrând cuîncãpãþânare sã regleze un aspect,dezechilibreazã un întreg ansamblu,încinge spiritele în loc sã le calmeze,în loc sã impunã o stare de echilibruºi consens. O lege nu ar trebui sãfie doar o serie mãsurabilã de

Smogul democraticparagrafe ºi aliniate normative, ci olegitate, un cadru nu doar tehnic, cimoral, social. Degeaba mãrim aiciºi colo, degeaba promitem ocreºtere peste ºase luni, dacã totulpare pripit, neclar ºi negativ înconsecinþe economice ºi morale.Dacã nu-s bani, dacã nu eºti sigurde o decizie ce secãtuieºte bugetulfãrã sã ai certitudinea cã stãpâneºtifenomenul, mai bine nu te apuci ºistai în banca ta.

Problema aceasta a deciziilorgrãbite fãcute doar de dragul unorpromisiuni electorale vechi ºi alefectelor populiste imediate e deregretabilã tradiþie la noi. Dupã aceeane dãm ºi noi seama, cam târziu, cãunele lucruri ne-au scãpat sau nune-au trecut prin cap.

Mã gândesc la declaraþiaministrului Apãrãrii, Adrian Þuþuianucã toate aberaþiile care au condus lapensii peste salariile în platã vor fieliminate, fãrã afectarea niveluluiactual al acestora. “Existã un sistemde calcul ºi unii au ºi profitat deunele portiþe legale, prin care ºi-aumajorat în ultimele ºase luniveniturile ºi am ajuns în situaþiaaberantã în care unele pensii suntmai mari decât salariile unora carelucreazã. Ai pensia mai mare decâtdacã ai lucra. Lucrul ãsta nu poatecontinua ºi nu îi poate stimula pe

cei care muncesc. De aceea,principiul de la care pornim este capensia sã nu fie niciodatã mai maredecât salariul în platã”. Mã rog,sigur cã „unii” au profitat. Mereu uniiprofitã ºi alþii se mirã ºi nu mai auce face decât sã murmure. Normalcã o astfel de situaþie creazã frustrãriºi discuþii. La care se mai adaugãalte situaþii, alte frustrãri. De ce,Dumnezeule, nu pot decidenþiinoºtrii sã trateze cu celeritate ºirezervã o lege, atent, fãrã grabã,analizând-o în cele mai mici detaliiºi posibile consecinþe, ºi abia apoisã o arunce pe piaþã? Astfel, nu armai trebui sã ne întoarcem ºi sã netot întoarcem asupra propriilor

decizii, ameliorând, anulând,reformulând. Þara lucrului bine re-fãcut. Ce nu ne iese noaptea,refacem ziua, apoi ne mirãm ºi dãmvina pe soartã cã zidurile nu se mairidicã odatã.

Avem la legi ºi OUG-uri pesteOUG-uri de nu mai ºtim de capulnostru. Toate vor sã reechilibreze orealitate profund dezechilibratã,adâncitã în acest dezechilibrustructural vechi. Pe de o parte suntcei mai mulþi care nu mai înþeleg înce þarã trãim, pe de alta sunt „unii”care se descurcã, hrãnindu-se dinacest haos temperat, din acest smogdemocratic aºternut peste þarã.Smogul democratic!

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: teodor_abagiu@yahoo.com;obiectivmehedintean@yahoo.com

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161

Obiectivmehedinþean

www obiectiv-mehedintean.ro

În data de 3 august 2017 la ora 1000, prefectul judeþului, domnulNicolae DRÃGHIEA, a condus ºedinþa Comitetului consultativ de dialogcivic pentru problemele persoanelor vârstnice. La punctul 1 al ordinii de zi a fost dezbãtutã situaþia vaccinãrii copiilorîn judeþul Mehedinþi, care este evaluatã peste media pe þarã. Prefectul judeþului a apreciat cã numãrul copiilor vaccinaþi a crescutîn ultima perioadã ºi ca urmare a luãrii unor mãsuri organizatorice decãtre Instituþia Prefectului – Judeþul Mehedinþi, împreunã cu ConsiliulJudeþean Mehedinþi, coordonatori direcþi ai acestor acþiuni fiind prefectulºi preºedintele Consiliului judeþean. La punctul 2 al ordinii de zi, reprezentanþii comitetului s-au întâlnit cudomnul senator Liviu Mazilu, subiectele discutate vizând mai multe problemeale persoanelor din aceastã categorie de vârstã.

ªedinþa Comitetului consultativ dedialog civic pentru problemele

persoanelor vârstnice

Biroul de presã

“Ce te-ar determina sã te întorci acasã”Drobeta Turnu Severin, 19.08.2017, ora 12:00 USR Mehedinþi vã invitã Sâmbãtã 19 august, începând cu orele 12:00,la o dezbatere despre ce ar trebui sã se schimbe în Mehedinþi pentru a îiface pe cei care au plecat sã se întoarcã acasã. Dorim sã ºtim pãrerilefiecãruia, în special ale celor care acum sunt departe de casã dar ar vrea caîntr-o zi sã se întoarcã pe meleagurile copilãriei, dar ºi pe cei rãmaºi înjudeþ ºi care au soluþii pentru a îi face pe cei care au plecat sã se întoarcã. Plecarea tinerilor ºi a persoanelor active din judeþ este cea mai gravãproblemã cu care se confruntã judeþul Mehedinþi. Ne propunem sãrezolvãm aceastã problemã ºi sã gãsim cele mai bune soluþii pe care leputem implementa în acest sens. Dezbaterea va avea loc la sediul USR Mehedinþi din Strada Unirii (continuareaMareºal Averescu - lângã primãrie), etaj 1, ºi este deschisã pentru toatã lumea. Dacã nu puteþi ajunge la eveniment, dar doriþi sã ne ajutaþi sau aveþi soluþiipentru, vã rugãm sã completaþi urmãtorul formular: http://bit.ly/2tUfRUp.Persoanã de contact: Lucian Apostol, contact@mehedinti.usr.ro, 0746 927 167.

Dezbatere despre situaþiademograficã îngrijorãtoare a

judeþului Mehedinþi

evenimentOBIECTIV mehedinþean 10 - 23.08. 2017 pag. 3

FESTIVALUL NAÞIONAL DE FOLCLOR“PONOARE, PONOARE” 2017

În perioada 4-6 august, în Ponoarele,judeþul Mehedinþi a avut loc ediþia a XII-a aFestivalului Naþional de Folclor “Ponoare,

Ponoare” manifestare culturalã, de tradiþie ºiexcepþie, care an, de an devine din ce în ce mai

cunoscutã ºi apreciatã în þarã ºi nu numai. Festivalul Naþional de Folclor este organizatde fiecare datã de cãtre Consiliul Local ºiPrimãria Ponoarele, Consiliul JudeþeanMehedinþi ºi Centrul Cultural “Nichita Stãnescu”manager Emilia Mihãilescu. Ediþia din acest an a fost una extrem de reuºitã,bine organizatã, cu un public numeros care aapreciat, cum se cuvine artiºtii care au urcatpe scena Festivalului, care a aplaudatconcurenþii, s-a bucurat ºi pentru care voia bunãºi distracþia a fost la cote maxime. OrchestraProfesionistã “Danubius” condusã de maestrulAdrian Luca, soliºtii vocali ºi instrumentiºti,dansatorii Centrului Cultural “Nichita Stãnescu”au oferit publicului un spectacol de excepþie.De altfel, tot ceea a þinut de organizarea,promovarea acestui eveniment folcloric de marevaloare a reprezentat o reuºitã având în vedereeforturile depuse de cãtre cei implicaþi, echipaConsiliului Judeþean Mehedinþi condus depreºedintele Aladin Georgescu, Iulian Cerbu,primarul comunei Ponoarele, viceprimarulVasile Gherghescu, consilierii locali, ºi CentrulCultural “Nichita Stãnescu” reprezentat demanagerul Emilia Mihãilescu. De asemenea unplus de valoare a adus notorietatea artiºtilor careau fost pe scenã, nume sonore ale cânteculuipopular. Ediþia a XII-a a Festivalului Naþional de Folclor“Ponoare, Ponoare”, al cãrui director este

G. P.

cunoscuta interpretã de muzicã popularãNiculina Stoican, a reunit tineri interpreþi dintoate zonele etnofolclorice ale þãrii. Juriul, unulextrem de exigent, prezidat de profesoruluniversitar Gabriela Rusu Pãsãrin, având încomponenþã specialiºti recunoscuþi precumDoina Durdan, Eleodor Popescu, CornelBoteanu, Constantin Borloveanu a avut omisiune destul de dificilã în ceea ce priveºtedepartajarea.Trofeul Festivalului: CristianTomoni – judeþul TimiºSecþiunea soliºti vocali:Premiul I: Anton CãtãlinaMariana – judeþul ArgeºPremiul I: Drãgoi Irina –judeþul DâmboviþaPremiul al II-lea: Cãlin Iuliana Elena – judeþul ArgeºPremiul al II-lea: Dochiu Sãndica – judeþulMehedinþiPremiul al III-lea: Bãlan Manuela – judeþulSuceavaPremiul al III-lea: Iancu Dan Alexandru – judeþul OltMenþiuni: Ciudin Luiza Adelina – judeþul GorjGabriel Gorjeanu – judeþul GorjUrlea Iulian – judeþul GiurgiuSecþiunea soliºti instrumentiºti:Menþiune: Zidaru Octavian Constantin(trompetã) – judeþul MehedinþiPremiul Special al Juriului: Cocoº Ionuþ –judeþul IalomiþaPremiul de popularitate – Popescu Nadia –judeþul Mehedinþi Premiile au fost înmânate de cãtre prefectulNicolae Drãghia, primarul comunei Ponoarele,Iulian Cerbu, viceprimarul Vasile Ghergulescu,Constantin Truºcã, primarul comunei ªimian,ºi el un promotor de evenimente folcloricetradiþionale. Oana Pârvan cunoscutã interpretã de muzicãpopularã dar ºi meºter de costume populare aadãugat la premiul înmânat un frumos costumpopular, din atelierul propriu. Senatorul Liviu Mazilu, membru al Comisiei deArtã, Culturã ºi Mass Media din ParlamentulRomâniei a fost cel care a înmânat TrofeulFestivalului, ºi care într-o scurtã alocuþiune afelicitat concurenþii, organizatorii evenimentului,amintind de asemenea pe toþi cei care de-a lungultimpului au fãcut posibil, ca într-un locbinecuvântat al Mehedinþiului, precum Ponoarelecu toate minunãþiile naturale sã se desfãºoare oasemenea manifestare de înaltã þinutã, care aduceun plus de valoare locurilor, promoveazã ºi aducebeneficii locurilor.

În fiecare an cora România lanseazãcampania “Luna inimilor deschise” în cadrulcãreia fiecare hipermarket îºi alege o cauzã legatãde copii ºi sãnãtatea acestora ºi identificã,împreunã cu asociaþia sau spitalul colaborator onevoie concretã, stabilind ca obiectiv rezolvareaacesteia. Anul acesta cora Drobeta a ales sasprijine SECÞIA OBSTETRICà GINECOLOGIE

Campania cora „Luna inimilor deschise” -ediþia 2017

(MATERNITATEA DROBETATURNU SEVERIN). Campania s-a desfãºuratîn perioada 3 mai - 31 iulie2017, clienþii putând donao parte din restul primit lacasa de marcat dupa ce ºi-au achitat cumpãrãturile,ajungându-se la strângereasumei de 17.768,54 leicare, împreuna cu donaþiadin partea cora Drobeta, învaloare de 12.500 de lei, în

total 30.268,54 lei, suma cu care se vaachiziþiona un ecograf în parteneriat cu SpitalulJudeþean de Urgenþã Drobeta Turnu Severin. “Doresc sã mulþumesc clienþilor cora Drobetapentru sprijinul acordat ºi nu în ultimul rândcolegilor de la Serviciul Case pentru efortul,modul de abordare ºi atitudinea pozitivã pentrustrângerea

Continuare în pag. 7

actualitateOBIECTIV mehedinþean 10 - 23.08. 2017pag. 4

Concret, vicepreºedinteleComisiei de industrii din CameraDeputaþilor a calificat „TVA-ul splitat”drept „un atac direct cãtre IMM-urileromâneºti, care ºi aºa duceau lipsãde finanþare ºi aveau probleme sãse autofinanþeze”. „Faptul cã acum li se blocheazãTVA-ul într-un anumit cont ºi nu-lmai pot folosi pe termen scurt le vadecapitaliza într-un termen foartescurt! Nu ºtiu dacã Ministerul deFinanþe a fãcut vreo simulare aintroducerii acestor conturi specialede TVA pentru IMM-uri. Cred cã nua fãcut-o, pentru cã, dacã o fãcea,ºi-ar fi dat seama de impactul petermen scurt ºi mediu al acesteimãsuri, care – repet – va duce la o

Noua taxã pe valoare adãugatã (TVA) – aºa-numita „splitVAT” – omoarã întreprinderile mici ºi mijlocii (IMM-urile), a

avertizat miercuri vicepreºedintele PNL Virgil Popesculipsã de cash în balanþaîntreprinderilor mici ºi mijlocii.Nu vorbesc de companiilemari, unde nu se puneproblema aceasta. Dar IMM-urile vor avea de suferit”, aatras atenþia Popescu. Întrebat dacã este vorbadespre vreun alt interes al PSD-iºtilor, de la care guvernanþiiintenþioneazã sã devieze atenþiapublicã prin acest scandal „splitVAT”, preºedintele PNLMehedinþi a opinat cã vorbimmai degrabã despre o neputinþãfiscalã a Executivului.

„Eu nu cred cã este un interesascuns; eu cred cã e o neputinþã aGuvernului de a colecta bani ºi un felde mãsurã disperatã. Ei au fãcut unfel de copy-paste dupã o mãsurãsimilarã din Italia ºi au extins-o lanivelul tuturor companiilor (în Italia,dacã-mi aduc bine aminte, erafolositã doar pentru decontãrile cãtrecompanii de stat), ceea ce, dupã mine,va duce la blocaje în activitateacompaniilor din România. Repet:IMM-urile vor fi cele mai lovite deaceastã mãsurã”, a punctat Popescu. În acest punct, parlamentarul liberala fãcut trecerea cãtre proxima rectificarebugetarã, amânatã de cãtre premierulMihai Tudose pentru luna septembrie(în condiþiile în care ea era aºteptatã în

august), pentru cã„în aceastã perioadãGuvernul cautã mãsuri disperate, cumeste TVA-ul splitat, cum este ºi mãrireaaccizelor la carburanþi”. Mai mult: Virgil Popescu a amintitcum social-democraþii îºi încalcãpromisiunile electorale despre fiscalitateºi a profitat de ocazie ca sã le transmitãun mesaj celor care îi sfãtuiesc peoamenii lui Liviu Dragnea sã iasã cuasemenea mãsuri controversate.„În campania electoralã, PSD-iºtii nupromiteau cã vor creºte accize; dincontrã: promiteau cã vor renunþa lasupraacciza de 7 eurocenþi pe litru lacarburanþi. Or, dupã câteva luni în cares-a renunþat la aceastã suprataxare,PSD-iºtii o introduc din nou. Asta nuaratã decât o disperare a Guvernului.Pãrerea mea este cã ei amânãrectificarea tocmai din cauzã cã nu auce rectifica – va fi o rectificarenegativã, nicidecum una pozitivã! PSD minte: una a spus ºi alta face.A spus cã nu va mãri taxele, dar avenit cu taxe mãrite la carburanþi dela 1 septembrie. N-a spus încampania electoralã nimic despresplitarea conturilor de TVA ºi dereacþiile în lanþ ce vor apãrea la astfelde mãsuri. Uite cã le-a fãcut! Eu credcã mãsurile populiste pe care PSD-iºtii le-au avut în programul deguvernare ºi cu care încearcã sãpeticeascã bugetul îi duc spre gesturi

disperate, de naturã sã facã mai multrãu în economie, nu sã strângã banila bugetul de stat! Eu le dau un sfat:sã se potoleascã, sã termine cu acestemãsuri fãcute în grabã! Nu ºtiu cineîi sfãtuieºte: dacã e domnul Vâlcov,dacã e domnul Miºa (ministrulFinanþelor), dacã e domnul FlorinGeorgescu (de la Banca Naþionalã)– oricine ar fi, sã se potoleascã, sãnu mai facã experimente peeconomia româneascã ºi peîntreprinderile mici ºi mijlocii, pentrucã riscã sã distrugã ce mai merge înþara asta!” a exclamat PNL-istul. În continuare, Virgil Popescu aironizat reintroducerea supraacizei de7 eurocenþi la carburanþi drept „uncopy-paste” dupã Victor Ponta, carea implementat aceastã mãsurã în2014, pe vremea când era premier. „Este un copy-paste marca PSD!«Autoplagiat» se numeºte în termeniacademici. Se copiazã în interiorulpartidului, copiazã unii de la alþiimãsuri disperate pentru a peticibugetul de stat. Ei introduc aceastãaccizã fiindcã statul nu e-n stare sãcolecteze, iar colectarea accizelor estefãcutã de companiile petroliere, carevând direct la pompã, care încaseazãºi care varsã banii. Cu alte cuvinte, separe cã mediul privat ºtie sã colectezemai bine decât statul!” a conchisPopescu. Biroul de presã

Performanþa Lotului Olimpic degeografie a plasat România pe poziþiasecundã a clasamentului pe naþiuni

Lotul olimpic de geografie, prezent la a XIV-a ediþie a olimpiadeiinternaþionale de profil, a obþinut o nouã serie de rezultate remarcabile:douã medalii de aur ºi o medalie de argint. Performanþa a plasat Româniape poziþia secundã a clasamentului pe naþiuni. Cei doi elevi medaliaþi cu aur sunt Maria-Sabina Calisevici (clasa a XII-a/Colegiul Militar Liceal „ªtefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc) ºiVictor Vescu (clasa a XI-a/Complexul Educaþional „Lauder Reut” dinBucureºti), deþinãtor ºi al celui mai mare punctaj din concurs. Maria-SabinaCalisevici a reeditat succesul de anul trecut, intrând astfel în galeriaconcurenþilor dublu medaliaþi cu aur la aceastã competiþie. Medalia de argint i-a revenit lui Omar Hamod (clasa a XI-a/ColegiulNaþional „Mihai Viteazul” din Bucureºti). Din lot a fãcut parte ºi IuliaArmencea (clasa a XII-a/Colegiul Naþional “Costache Negri” din Galaþi).Echipa României a fost însoþitã de profesorii coordonatori Mihaela

Cornelia Fiscutean ºi Dorin Fiscutean de la Colegiul Naþional din Iaºi. Olimpiada Internaþionalã de Geografie s-a desfãºurat la Belgrad, înperioada 2-8 august, ºi a reunit peste 160 de elevi din 45 de þãri.

BIROUL DE COMUNICARE

actualitateOBIECTIV mehedinþean 10 - 23.08. 2017 pag. 5

Mult mai popularã cu numele de„rachiu“, þuica de cireºe amarã de laBârâiacu este o bãuturã specificã înnordul Mehedinþiului, cu care vei fitratat de gazdele locului dacã ajungipe aceste locuri. Doar în aceastã zonãde munte cresc cireºii amari din carese preparã o þuicã specialã, desprecare localnicii spun cã trebuieconsumatã cu mãsurã. Bãutura estenaturalã sutã la sutã, deoarecelocalnicii de aici nu stropesc livezilecu produse chimice. La Bârâiacu maitrãiesc circa 110 familii ºi fiecare semândreºte cu o livadã de cireºi. NeluMarinca (57 de ani) este unul dinlocalnicii care pãstreazã tradiþia loculuiºi preparã þuica de cireºe amare aºacum a învãþat de la tatãl sãu. Are o livadãfrumoasã de aproape 100 de cireºi, daranul acesta bruma ºi îngheþul au fãcutprãpãd, aºa cã a avut o producþie micãde þuicã. Pe lângã acest necaz, cuvremea, existã ºi lipsa mâinii de lucrufiindcã în sat au rãmas doar persoanelevârstnice, tinerii plecând care încotrodupã un loc de muncã ºi un trai maibun. „Nu am gãsit pe nimeni sã leadune, mai ales cã la cules de cireºe efoarte greu ºi se plãteºte ca la cosit,cu 120-130 de lei la zi. ªi cu toateastea nu gãseºti un om sã te ajute. Apoiginerele ºi bãiatul meu lucreazã înconstrucþii în Germania, cã aici nugãseºti un loc de muncã, aºa cã amcules câþiva cireºi care i-am aici înspatele casei“, spune Nelu Marinca.

Secretele þuicii de cireºe amare din nordul MehedinþiuluiCalitatea cuprului din cazanul de distilare, dar, mai ales,

priceperea localnicilor din Bârâiacu, judeþul Mehedinþi, suntcâteva dintre secretele care pot face diferenþa dintre o þuicã

bunã ºi o bãuturã spirtoasã oarecare.

CUM SE PREPARÃ Nu este de mirare cã preþul unuilitru de þuicã ori de palincã decireºe amare este destul de mare,între 25 ºi 30 de lei. De altfel, oparte din localnicii de la Bârâiacu,ca ºi nea Nelu, de altfel, nu vândun strop din producþia de anulacesta fiindcã acest preþ nici mãcarnu acoperã cheltuielile. Nemþii careau primit þuicã din cireºe amare de labãiatul ºi ginerele sãu au rãmas uimiþi cãîn România se produce bãuturã alcoolicãdin acest fruct ºi au apreciat-o lasuperlativ. „Au dus þuicã de cireºe înGermania ºi nu le-a venit sã creadã. «Noinu avem cireºe sã mâncãm ºi voi faceþiþuicã?», s-au mirat nemþii“, povesteºteNelu Marinca, mândru de produsul sãu. Nelu Marinca a învãþat sã prepareþuica de cireºe amare de la tatãl sãu ºiniciodatã nu s-a abãtut de la reþetã.Dupã ce sunt culese, fructele se punla fermentat, proces care dureazã înjur de 14-16 zile, mai mult decât laprunã sau mãr. Este necesar caîncãperile unde sunt puse vaselepentru fermentaþie sã aibã otemperaturã cât mai constantã sau cuvariaþii cât mai mici ºi ferite de curenþiide aer. „Eu le þin la beci, sã aibã acelaºiclimat. Fructele trebuie sã aibãfermentaþia lentã ºi climatul acelaºi, nutemperaturã ridicatã ziua ºi noapteascãzutã“, explicã nea Nelu.

CURÃÞENIA, FOARTEIMPORTANTÃ

În opinia sa, foarte importantã esteºi respectarea regulilor de curãþenie,ca o primã operaþie din fluxultehnologic de preparare a rachiului:„Toate pleacã de la început, cu vasulcurat unde pui cireºele la fermentat,apoi cazanul trebuie sã-l speli binecu oþet. Drojdia produsã prinfermentare se îndepãrteazã pentrucã dacã o pui la cazan dã un mirosrespingãtor ºi ia ºi din esenþã. Risculeste dacã nu respecþi aceste regulisã faci o bãuturã de calitate proastã.Eu fac þuica de 40-42 de grade, alþivecini de-ai mei o fac de peste 50de grade, dar atunci e palincã“.Asupra calitãþii rachiului de cireºe îºipune amprenta chiar ºi calitateacuprului din cazanul de distilare, darun alt detaliu la fel de important esteºi vasul în care se pãstreazã bãutura.„Þuica de cireaºã nu se pune în vasde lemn cã intrã în doagã ºi pierdedin buchet, din parfum. Se pãstreazãdoar în damigeanã, în vase de sticlã“,explicã localnicul de la Bârâiacu. Aºase face cã aroma specificã fructuluide cireaºã amarã se transmite ºiprodusului finit, care se amplificã ºise înnobileazã prin învechire.

BUNÃ PENTRUBOLILE DE STOMAC

ªi nea Nelu spune cã þuicapreparatã de el este bunã pentrusãnãtate fiindcã poate combate cusucces bolile de inimã, de stomacºi problemele la bilã: „Dacã beiregulat în fiecare dimineaþã, pe inimagoalã, 50 ml de þuicã de cireaºã,echivaleazã cu efectul consumuluia cinci litri de ceai de cozi de cireaºã.E foarte benefic pentru rinichi,

pentru stomac“. Dar pe cât este debunã consumatã în cantitãþirezonabile, pe atât de nãucitoareeste dacã bei fãrã mãsurã. Ne-oconfirmã Nelu Marinca, carerecunoaºte zâmbind cã i-a plãcutsã prepare aceastã bãuturã, dar ºisã o consume. „Dacã apuci sã teîmbeþi de þuicã de cireaºã e foartegreu de trecut. E foarte puternicã ºiare un efect special asupraorganismului. Acum nu mai beaucã sunt bolnav, dar eu am fostfruntaº la bãut. Mi-a plãcut ºi sã ofac, dar ºi sã o consum“, zice,zâmbind, nea Nelu.

UN BRAND LOCALSatul Bârâiacu aparþine comunei

mehedinþene Ponoarele, celebrã pentruPodul lui Dumnezeu sau Pãdurea deliliac, cea mai mare rezervaþie botanicãde acest gen din România, dar ºi pentrucã aici tradiþiile se respectã cu sfinþenie.Zona are un potenþial turistic uriaº, însãprea puþin exploatat. Primãria Ponoareleîncearcã acum sã facã din þuica decireaºã amarã un brand local, convinsãcã aceastã bãuturã ar trece cu brio testulfiind preparatã dupã o reþetã veche desute de ani. „În comuna Ponoarele, laora actualã, la suprafaþa cultivatã deaproximativ 400 de hectare se foloseºtenumai îngrãºãmânt organic. Ca ºispecific zonei avem un produs care segãseºte în prea puþine locuri în aceastãþarã. Este vorba despre þuica de cireaºãdin satul Bârâiacu ºi în mod deosebitþuica de cireaºã amarã, care mulþi ofolosesc ca ºi medicament”, spuneVasile Gheorghescu, viceprimarulcomunei mehedinþene Ponoarele.

Alexia M.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 10 - 23.08. 2017pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

* Canicula inumanã dinzilele din urmã (ºi care nu se dãnici acum plecatã) parcã a luatminþile unora. Sigur, pânã la unpunct, este de înþeles, teroarea pecare o rãspândeºte canicula,presiunea asupra sistemuluinervos sunt binecunoscute. Darfiinþele umane au la dispoziþie ºiapã rece, ºi bãuturi rãcoritoare, ºiposibilitatea de a merge la mare, laºtranduri, dacã nu de plãcere,mãcar în scop... profilactic. Dar sãdai curs unor instincte (pardon deexpresie, cãci jignim bietelenecuvântãtoare) animalice, pecare cãldura excesivã þi le trezeºtedin amorþire e ceva ce cu greu poþiaccepta. Dar ce zic eu „cu greu”?Îþi este de-a dreptul imposibil. Iatã,de pildã, marþi, 8 august, când, decâþiva ani, ne-am obiºnuit sãmarcãm Ziua Internaþionalã aPisicii, într-unul din cartiereleSeverinului, doi monºtri cu chip deom chinuiau niºte pui de pisicãîntr-o manierã criminalã. Cã-itrãgeau de urechi, de cozi sau demustãþi n-ar fi fost mare lucru, dar,la un moment dat, au început sãjoace fotbal cu ei, încurajându-i ºipe cei cinci sau ºase puºtani deprin preajmã sã facã la fel. Cineîncerca sã-i punã cumva la punctsau sã-i opreascã se alegea cu unpotop de vorbe... dulci ºi cuameninþãri maidaneze. Asta, încondiþiile în care micile ºiinofensivele feline fac destul debine, cel puþin în jurul blocurilor,

La pescuialã, de Ziua Pisiciitreaba pentru care sunt plãtiþi ceide la Deratizare. ªi care, cum, sãzic, nu ºi-o prea fac. * Ba cu una, ba cu alta, ba cu ogâlceavã pe tema pensiilorspeciale, vacanþa parlamentarã seapropie, cu paºi destul de repezi,de sfârºit. Unii nici nu ºi-au datseama de asta, prin urmare, acum,când începutul lui septembrie searatã tot mai bine conturat laorizont, dau din colþ în colþ cãutândsã mai prindã mãcar douã-trei zile,ba pe la mare sau munte, ba prinDeltã sã dea la peºte, în fine. Aºacum a fãcut chiar ºeful PSD, LiviuDragnea, care a plecat în vacanþã,la pescuialã. Circumstanþaagravantã a fost cã a plecat tocmaiîn ajunul sesiunii extraordinare aParlamentului, pe care totdumnealui o convocase. Pãi o fi înregulã atitudinea asta, domn’preºedinte, o fi în regulã? O fi bine?Eu, unul, dragii moºului, nu preaîmi dau seama ce zace în capulliderului PSD, care, bãnuiesc, esteconºtient cã se aflã în grav deficitde imagine în momentul de faþã. Pedrept, pe nedrept – asta esterealitatea. Nefiind un om prost defelul lui, ba având, potrivit unorcunoscãtori, ºi un coeficientrespectabil de ºmecherealãpoliticoidã, e chiar de mirare cuma putut dumnealui comite oasemenea gafã. Sau poate ºi gafaasta intrã într-o anumitã zonã aînvîrtelilor politice?! * Vorbeam de pensiile speciale,

atât de speciale, cã nu mai reuºeºtenimeni sã le descâlceascãsensurile ºi, evident, scopurile.Enervante sunt tentativele unorgrupuri socio- profesionale,totdeauna protejate de legislaþiaromâneascã, de a obþine avantajenu substanþiale, ci fabuloase de peurma acestei legi a pensiilorspeciale. Toþi pozeazã în victime alesistemului, ceea ce nu e delocadevãrat. Pentru cã ei sunt, de fapt,sistemul ºi tot ei îl susþin. Pensiilelor de sute de milioane de lei vechi(care nu se susþin prin nimic...special) sunt o sfidare mizerabilã,orice s-ar spune, la adresa acestuipopor de oameni spoliaþi ºi sãrãciþide toate regimurile care s-au abãtutpeste România. De aceea, din acestcolþ de paginã, fac un apel cãtre toþicei implicaþi în aceastã parcãinterminabilã, pe cât de jenantã,discuþie, sã facã nu un pas, ci vreozece paºi înapoi. Pentru a nu puneºi mai multã sare pe rãnile acestuipopor oropsit, care ºi-a pierdut maitoate speranþele de mai bine. * Ministrul Justiþiei, TudorelToader, în probitatea moralã ºiprofesionalã a cãruia nu puþinidintre noi începuserãm sã credemîn modul cel mai sincer,slalomeazã, de la o vreme, cât sepoate de penibil între aºteptãrile

populaþiei privind promovarea unorlegi esenþiale pentru bunul mersal domeniului ºi salvarea postului(în pericol) ºi reabilitarea imaginii(destul de ºifonate) a cucoanei dinfruntea DNA, din a cãrei comisie dedoctorat uns cu lubrifianþiiplagiatului dumnealui a fãcut, cu(dez)onoare, parte. Din pãcatepentru dumnealui, cu toatã voceade scapete pe care i-a dãruit-onatura, deºi pare mereu pus pesfadã ºi pe sfãtoºeniiconjuncturale, nu reuºeºte niciuna, nici alta, enervând la culme petoatã lumea. Mai bine ar fi plecatcu dl. Dragnea, pentru o perioadãnedeterminatã, la pescuialã prinmirifica Deltã a Dunãrii. Pe acolo,când te ia apa retoricii, nu se preaobservã... *Marþi seara, pe modernulstadion din Skopje (Macedonia),campioana Europei, Real Madrid,a învins cu 2-1 pe MancheysterUnited, câºtigãtoarea EuropaLeague, în Super-Cupa Europei,devenind... supercampioanaEuropei. Realul a jucat ca ºi cumnu ar fi venit din vacanþã, adicãeficient, rapid ºi spectaculos, ratândcel puþin alte trei- patru mari ocaziide gol. Real Madrid – ostrãlucitoare campioanã, o marebucurie a ochiului!

politicã localãOBIECTIV mehedinþean 10 - 23.08. 2017 pag. 7

Vasile Deac, un lider politic pesteun partid slab

USR Mehedinþi s-a înfiinþat înjudeþ în toamna anului trecut.Preºedintele noii formaþiuni politicea fost numit Vasile Deac, cel care,de altfel, a ºi constituit nucleuloraganizaþiei judeþene. Chiar dacãera un partid nou-înfiinþat, USRMehedinþi ar fi putut fi surprizaalegerilor parlamentare de anultrecut fie ºi datoritã faptului cãformaþiunea era creditatã cu unprocent foarte mare la nivel naþional.Realitatea electoralã a demonstrat cãnu era deloc aºa. La primul scrutinelectoral la care a participat,alegerile parlamentare din data de11 decembrie 2016, formaþiuneacondusã de Vasile Deac a scos unscor foarte slab în judeþ, obþinândun procent sub 3%, respectiv 2,73%la Senat ºi 2,85% la CameraDeputaþilor. În municipiul DrobetaTurnu Severin, USR Mehedinþi aobþinut un scor ceva mai bun, însãîn judeþ a fost dezastru total pentruacest nou partid. Cu un astfel descor, era limpede cã visulpreºedintelui Vasile Deac, acela dea ajunge deputat exclusiv pe votulpolitic, s-a spulberat. Dupãconsumarea acestui scrutin, USRMehedinþi nu a mai avut nicioacþiune politicã notabilã.Preºedintele USR Mehedinþi, VasileDeac, a fost, cel puþin în aceastãperioadã scurtã de când conduceacest partid, un politician slab, fãrã

USR Mehedinþi,o formaþiune fãrã

vlagã politicã

Deºi partid parlamentar, USR Mehedinþi este o formaþiune caºi existentã pe scena politicã localã. De la înfiinþarea sa, mai

precis din toamna anului trecut, USR Mehedinþi a pãrut sã fieun partid mai activ doar în timpul campaniei electorale pentru

alegerile parlamentare din luna decembrie a anului trecut.Dupã acest scrutin, USR Mehedinþi nu s-a mai manifestat din

punct de vedere politic aproape deloc, fiind în prezent unpartid care nu conteazã la nivelul judeþului.

o activitate susþinutã ºi fãrã un simþal organizãrii politice în teritoriu.Lipsit de experienþã politicã, VasileDeac nu a demonstrat cã este unpolitician capabil sã construiascã unpartid, sã se implice activ înafirmarea sa. De când estepreºedintele USR Mehedinþi. VasileDeac nu a demonstrat abilitãþi delider politic autentic, deºi estepreºedintele unui partidparlamentar. USR Mehedinþi este unpartid foarte slab organizat înteritoriu, fãrã structuri politice ºi fãrãlideri politici locali. De asemenea,nici numãrul membrilor nu esteunul foarte mare, aceastadatorându-se îndeosebi faptului cã,iniþial, partidul accepta înscriereamembrilor doar online.

O mare greºealã politicã aUSR Mehedinþi

Faptul cã USR Mehedinþi este unpartid fãrã vlagã politicã s-ademonstrat la scrutinul local parþialdin luna iunie a acestui an, când îndouã comune ale judeþului

Mehedinþi au avut loc alegeripentru funcþia de primar. USRMehedinþi nu a avut candidatpentru funcþia de primar nici pentruprimãria ªimian, nici pentruprimãria Godeanu. A fost o greºealãpoliticã mare a USR Mehedinþi ºi apreºedintelui sãu. Vasile Deac, încalitatea sa de preºedinte al USRMehedinþi, avea obligaþia sãpropunã candidaþi, dacã nu chiarsã-ºi depunã propria candidaturãpentru primãria ªimian. Indiferentce scor electoral ar fi obþinut laaceste alegeri, se impunea cã USRMehedinþi sã propunã candidaþi laacest scrutin parþial, cu atât mai multcu cât constituia primele alegerilocale la care participa ca partidpolitic. Acest fapt demonstreazã, pede o parte, cã USR Mehedinþi nu areîn fruntea sa un lider politic autentic,iar, pe de altã parte, cã partidul nuare în teritoriu structuri politice câtde cât consolidate.

Campania cora...

sumei mai sus menþionate,ajutându-ne sã ne atingemobiectivul propus”, Georgeta GinaOfrim, directorul cora DrobetaTurnu Severin.

cora România, parte a grupuluiLouis Delhaize, este unul dintre celemai dinamice branduri de retail.Prezent pe piaþa româneascã din2003, grupul opereazã în prezent 11hipermarketuri în Bucureºti ºi înmarile oraºe. În 2013, cora a lansatplatforma cora.ro, fiind primul marelanþ comercial cu livrare tip drive dinRomânia. Astãzi, reþeaua punctelorcoraDrive funcþioneazã la nivelulcelor patru magazine din Capitalã.Serviciul cora.ro cu livrare ladomiciliu este disponibil, în afarã deBucureºti, în oraºele Constanþa,Cluj, Bacãu ºi Ploieºti, oferindconsumatorilor posibilitatea sãcomande produsele preferate nudoar de pe computer, ci ºi de petelefonul mobil sau tabletã. Filosofiacora România îi are în centru peconsumatori, cãrora le oferãproduse ºi servicii de calitate, lapreþuri accesibile.

urmare din pag. 3

Mircea Popescu

urmare din pag. 1Rezultate excelente la ...

Olimpiada Internaþionalã de Lingvisticã, una dintre cele douãsprezececompetiþii internaþionale de ºtiinþe, este un concurs structurat pe douãniveluri: o probã individualã cu durata a 6 ore ºi o probã pe echipe (3 ore).Subiectele solicitã operarea cu analogii, prin aplicarea elementelor de logicãgramaticalã ºi logicã matematicã în procesul de înþelegere a unor texte înlimbi necunoscute, pornind de la premisa cã lingvistica ordoneazã gândireaºi regleazã procesul de comunicare explicitã prin construcþia de structuricare favorizeazã învãþarea cu uºurinþã a oricãrei limbi.La ediþia din acest an (a XV-a), desfãºuratã în perioada 30 iulie - 5august, în Irlanda (Dublin), au fost prezenþi 180 de concurenþi din 29 deþãri din toatã lumea. BIROUL DE COMUNICARE

Biroul de presã

AJOFM Mehedinti vã informeazã:Pentru recuperarea zilei de 14 august 2017, declaratã zi nelucrãtoare prin hotãrare de guvern, vã

facem cunoscut cã aceasta se va recupera de cãtre salariatii AJOFM Mehedinti prin prelungireaprogramului de lucru dupã cum urmeazã:- în perioada 07.08.2017- 10.08.2017, cu o orã/zi, pâna la ora 17.30; - în perioada 16.08.2017-17.08.2017 ºi 21.08.2017-22.08.2017, cu o orã/zi, pâna la 17.30; - în data de 23.08.2017, cu o jumãtate de orã, pâna la 17.00. Pentru informarea celor interesaþi (persoane aflate în cãutarea unui loc de muncã, angajatori, etc),facem prezenta mediatizare a acestor informaþii privind programul de lucru prelungit al AgenþieiJudeþene de Ocupare a Forþei de Muncã Mehedinþi!

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 10 - 23.08. 2017pag. 8

Nu existã neam prost, prostia e purindividualã, iar dacã dorim cu totdinadinsul sã arãtãm cu degetul unindivid eminamente cu mansardavarzã de Bruxelles ºi de colesaw salad,prezentul autohton ne e de un realfolos. Nu trebuie sã fii profet ca sã vezicît de uriaºã e cãciula de pe capul luiºi cît de mare pericolul în care a bãgatRomânia! Þãranii, cãrora furtunile le-au distrus recoltele, aveau nevoie derachete antigrindinã, nu de rachetePatriot, casate. Trump, la fel ca ºipredecesorul, nu va semna contractede pace cu restul lumii. Ci de comerþcu armament expirat, contracte deînarmare a lumii, contracte de rãzboi.Pacea nu e doritã de Casa Albã. ªivedem cum Trump scoate castane dinfocul Rusiei cu mîna României. Aþîþãºi obligã România sã-i executeordinile în relaþia cu Rusia. ªi mã referla închiderea spaþiului aerian românescpentru avionul lui Rogozin, care acumameninþã România, iar UE ºi NATO aufix dureri în coate de þara noastrã. Penoi ne mãnîncã pielea, vrem sã nescarpine ruºii ºi sîntem aºi în a ne tãiacraca de sub picioare! Marile puterisînt într-o concurenþã acerbã: careînarmeazã mai iute ºi mai grospopoarele. Dacã ar fi pace pe glob, dince ar mai scoate profit industria dearmament americanã, germanã,francezã, englezã ºi rusã, cînd afacereacu arme garanteazã o creºtereeconomicã sigurã? Cît îl priveºte peIohannis, acesta este „pãpuºa Ken abossilor europeni ºi mondiali, unrezultat ratat, ieºit din laboratoarele dela Brãneºti, Periº ºi Scroviºtea!” De-alungul mandatului n-a fãcut altcevadecît parada celui mai penibilcomportamnet ºi a celor mai penibileþinute. Un prefãcut în stare purã! Laînceput cu un aer nemþesc, aruncînd

Patologic, ei sînt mafia, în sinepaltonul pe capota maºinii uneiambasade strãine, apoi, în ºort, pebicicletã sau alergînd cu sepepiºtii înfaþã sau în spate, recent, în bermudeºi cu ºosete negre în adidaºi,fotografiat lîngã un cioban, dupã undialog despre oaia lui Daia, toate acesteîncercãri de umanizare fac parte dintr-o campanie electoralã pentru un aldoilea mandat. “Vrabia mãlai viseazãºi nebunul balamuc!” Iohannis joacãun teatru de proastã calitate ºi nejigneºte inteligenþa. În concluzie, nicipe departe un lider de Doamne ajutã!Doar figuri penale a avut Þara la putere!Ce blesteme pe biata Românie! Iliescu,Constantinescu, Bãsescu, nemuritorulreptilian Isãrescu ºi Iohannis, ºi el ouriaºã aburitoare politicã! Intuim cutoþii cine i-a cerut ºefului serviciuluisecret S.T.S. (ca sfat amical!) sã iasãla pensie, deºi el susþine cã-i aparþinecererea. Iohannis ar fi vrut demult sãscape de Marcel Opriº, dar n-aveacurajul sã-i arate uºa! Un bãsist înminus, cu o altã pensie de nabab, dinsistemul mafiot de pensii! Un alt cazColdea, numãrul unu în fraudarea dealegeri ºi referendumuri. Cu sau fãrãOpriº, S.T.S. va fi acelaºi instrumentîn mîna „strãinului nostru, stãpînulnostru”, care, pe lîngã Opriº, a semnatºi decretul de trecere în rezervã a unuiadintre cei doi directori adjuncþi ai S.T.S.,generalul maior Ioan Balaure. Viitorulºef al S.T.S. va fi numit de ConsiliulSuprem de Apãrare a Þãrii, lapropunerea lui Iohannis, desigur. Luii se pare normal sã aibã la degetul micserviciile secrete ºi puterea toatã.Cît de uºor e sã scufunzi o þarãîn hîrdãul mafiei! Încet, încet, slugoii statului mafiot,care i-ar putea bãga la mititica pemulþi dintre abjecþii cu funcþii înalte,sînt trecuþi în rezervã. Se doreºteeliminarea liniei întîi a mafioþilor dinserviciile secrete, care au fãcut dinRomânia cîmpul lor tactic ºi, care îiau pe mulþi la mînã ºi sînt incomoziputerii de la Bucureºti: Coldea, Opriº,Balaure, urmînd ca ºi cucuvelei movsã i se punã foc în cuib... pentrudeparazitare. Oricum, nu mai poatedormi liniºtitã bruneta focoasã de laD.N.A., cu atîtea miºmiºuri ascunse,bolnavã de putere (boalã ce i-a

cuprins pe toþi liderii vremii), cuincomodul tub de oxigen de la S.R.I.ºi servicii strãine, cu ditamai paranoiala vedere ºi cu corupþia curat-murdarã în sîn! Înainte se vãita cã eatacatã de Black Cube! Acum, declarãsus ºi tare cã „mafia autohtonã atacãD.N.A.”, însã, mafia în sine este,patologic ºi ireversibil, Koveºi ºicomplicii, iar fluieratul ei bãieþos esteunul a pagubã! Codruþa ne aratã, fãrpic de ruºine, cît de uºor e sã scufunzio þarã în hîrdãul mafiei, ºi cum sepoate mîndri ea cu diversitatea: mafialemnului, mafia procurorilor, mafiabancherilor, mafia executorilor, mafiaretrocedãrilor, mafia autostrãzilor,mafia justiþiei, mafia politicã, mafiaculturalã, mafia morþii, mafiavaccinãrilor, mafia alimentarãetcetera. Trãim într-o republicã aprocurorilor! Ne mîndrim cumaºinãria de scos pe bandã mafioþi,procurori ºi judecãtori-monºtri,obedienþi, ºantajabili sau chiarviolenþi. Aºa-zisa luptã cu corupþii ºicorupþia e o lozincã menitã sãprotejeze Mama Corupþiei de la vîrf,o maºinaþiune sereisto-judiciarã, carea afectat enorm siguranþa naþionalã.Deputatul Pleºoianu avea dreptateacînd afirma cã Koveºi pericliteazãimaginea D.N.A. ºi a Justiþiei dinRomânia! Alþi doi deputaþi au cerutsupunerea Codruþei Koveºi la testulcu detectorul de minciuni! Un pariu mizerabil

Dacã ne referim la mafia bancarã,avem exemplul unui bancherautohton, Þiriac, care a fãcut averede miliardar din uriaºele dobînzi,comisioane ºi penalitãþi frauduloase,din executãri silite, toate stoarse dela românii împrumutaþi la banca sa.Þiriac, face un pariu ºi pune la bãtaieun avion de lux unui politician careva fi în stare sã construiascã trei miide sãli de sport. O iniþiativãlãudabilã, dacã n-ar fi mizerabilã!Electrificarea satelor, a miilor degospodãrii care trãiesc în întuneric,niºte case pentru românii sãraci, niºteºcoli, spitale ºi grãdiniþe, nu ziceaiºi matale, vînãtorule de mistreþi ºi deaveri, sã luminezi ºi sã construieºti!Cum sã facã sport, la greu, românulcu burta goalã? Tot printr-un pariu

asemãnãtor cu Nãstase, care a primito maºinã de lux de la nabab, s-auconstruit sute de sãli de sport, acumîn paraginã, în satele unde doarbãtrînii mai stãteau în toiege pe la porþi!Unde nu-i minte, e vai de tocmealã!De fapt, Þiriac a recunoscut singur, laun post Tv cã e prost cînd e vorba debani ºi cã angajaþii îi numãrãteancurile! κi permite sã fie sincer! Deaia e democraþie. Într-un interviutelevizat a afirmat pe ºleau. „Eu nuprea mã ocup de banii mei, îmi dauseama cã sunt prost”. Apoi, revine ºise contrazice: “Eu între hoþ ºi prost,prefer hoþul”. Întrebat de reporter cecrede despre anumite infracþiuni,bancherul (care a fraudat, alãturi deceilalþi bancheri-cãmãtari, mii deromâni prin dobînzi frauduloase ºicomisioane abuzive) declara cã nu s-ar da înapoi de la introducerea în legea pedepsei cu moartea. „Eu ambeneficiul cã mã cheamã Þiriac. Faptulcã mã cheamã Þiriac este un marebeneficiu. Este un brand”. Cum sã nu!Un brand, se poate sustrage legii cuajutorul buzunarului. Dar pentrudeþinere sau consum de droguri, cepropui domnule bancher? Tot cuajutorul brandului ºi al arginþilor ascãpat de braþul legii junioruldumitale? Întrebam ºi eu aºa, pentrucã, tot românul ºtie cã Ion Þiriac-junior a fost cercetat penal pentru traficºi consum de droguri. ªi-a rãmas ca-n tren.Da, în tenis, Þiriac a fost un brand,dar statutul de bancher nu-l deosebeºtecu nimic de penalii cãmãtari ai bãncilorstrãine care, sprijiniþi de to’arºu Isãrescu,au abuzat ºi fraudat milioane de români.Avionul pe care l-a donat Sãnãtãþii e totdin banii românilor. Apropo, D.N.A. i-abãtut vreodatã în poartã, sã cercetezecum i-a jecmãnit pe româniiîmprumutaþi la banca sa, cum i-aexecutat silit ºi cum ºi-a adunat averilede top! Dacã trãia Ceauºescu ºi Legea18 era vie, manglitorii ãºtia, gen Þiriac,toþi miliardarii de carton ai þãrii ºimanglitorii ãºtia care au pus ghearelepe Putere nu miºcau în front, erau lapuºcãrie sau erau cetãþeni onorabili!Adicã, albã sau neagrã, nu alba-neagra!Sã-i tragem de ureche ºi peparlamentari!

continuare în pagina 10

opiniiOBIECTIV mehedinþean 10 - 23.08. 2017 pag. 9

Nimeni nu ºtie unde estelocalizat Darius. Este vorba deVâlcov, fost primar, parlamentar ºiministru, urmãrit penal, judecat,reþinut, om iubitor de artã sau deinvestiþii în tablouri. Ar fi foarte binesã dea cineva de Vâlcov ãsta ºi sã îl

întrebe ce are de gând cu þara,pentru cã senzaþia este cãimprovizeazã de la o zi la alta. Nu îlprea vede lumea la culoare, lapaloare. Cert este cã e þinut peundeva, prin biroul lui LiviuDragnea, pe la Camera Deputaþilor,pe undeva pe unde nu are luminãsau oxigen, sã nu batã la ochi faptulcã e plãtit din bani publici. Cel puþinaºa se auzea, cã ar fi încadrat peundeva, pe la parlament. Ceva expertsau aºa ceva. Adicã partidul îi esterecunoscãtor, deºi este un fostpedist, de-al lui Bãsescu. Adicã, uite,

cã ce a crescut la sân Bãsescu estebun ºi pentru Dragnea. Deºi pânã ºiDragnea se poate spune cã a fostcrescut la sânul lui Bãsescu.Probabil cã de aici ºi confuzia totalãdin programul de guvernare. Pareconceput de un ins mai degrabãturmentat, decât coerent. Cine ºtiece ieºea din sânul lui Bãsescu... Nimeni nu a ieºit la televizor, înprim time, nici mãcar Mesia Sa,Liviu Dragnea, ºeful apostolilor ºiapostoliþelor din PSD, sã explicecum se naºte un program deguvernare. În special programul deguvernare de acum. A fost vorbade un program de guvernare nãscutsau de unul fãcut? Sau DariusVâlcov e þinut la pat de PSD ºi naºte

treptat câte un capitol din programulde guvernare. Adicã Biblia PSD enãscutã în direct de cãtre una dineminenþele cenuºii sau maronii alepartidului? Când intrã în cutia în carestã Vâlcov, Dragnea îºi face cruce,aprinde o lumânare ºi merge cusperanþã cã va avea încã un materialprovenit din revelaþiile lui Vâlcov dinarta guvernãrii?! ªi, uite, cã scoateîn fiecare zi. Revelaþiile lui Vâlcov s-au cam împuþit în mandatul luiGrindeanu, însã în cel al lui Tudosetotul merge uns pentru cã nu se maiopune nimeni, nu mai comenteazã

nimeni. Dragnea a gãsit în sfârºitechipa ºi premierul care ascultãperfect de sistem ºi nu întreabã deunde vine programul de guvernare,dacã sunt bani, dacã poate fi aplicat,ci îl aplicã pur ºi simplu. Sau nu. Dacã nu se poate aplica, atunciDragnea revine în camera de revelaþiia lui Vâlcov ºi mai aduce câtevapapirusuri cu mãsuri noi deguvernare. Scribul PSD este un izvornesecat de mãsuri de guvernare.Mãcar sã ºtim ºi noi dacã revelaþiilele naºte el singur sau intrã în legãturãºi cu alte forþe, vãzute sau nevãzute. Lucrurile merg ca pe roate pentrucã, dacã nu sunt bune saucomenteazã opinia publicã saupresa, Liviu Dragnea ºi Tãriceanuconvoacã o sesiune de urgenþã, cumeste ºi ultima, pentru a mai îndreptadin erori. Ce te faci cu parlamentariicare sunt peste mãri ºi þãri, înconcedii grase? Ce mai sughiteDarius în camera lui de veghe ºi derevelaþii politice... Aºa ceva nu cred cã s-a mai vãzutîn anii de democraþie de dupã1989. Adicã sã aparã un partid caresã îºi modifice în fiecare ziprogramul de guvernare. Adicã aufost guverne care nu aveau niciunprogram. Veneau cu unul din merssau îl primeau de regulã în plic dela FMI, BM, UE, SUA, etc. Nu erauniciun fel de probleme. Acum sunt

pentru cã Dragnea a zis cã el estecapabil sã ne conducã ºi sã vinãcu politici publice, indiferent denatura acestora. Este o abramburealã totalã. Nimeninu mai înþelege nimic. Nimeni nu semai înþelege cu nimeni. Noroculpesediºtilor ºi al miniºtrilor PSD estecã toatã lumea a învãþat regula deguvernare ºi nu greºeºte nimeni.Adicã „Da, ºefu!”. ªeful fiind LiviuDragnea. Cine este la guvernare ºirosteºte replica aceasta în momentede cumpãnã sau cât de des poate,pentru cã este prost, de exemplu,atunci cu siguranþã cã nu va greºi.Dacã eºti la guvernare, oricât detâmpit ai fi, dacã îi spui lui Dragnea„Da, ºefu!”, ºansele de reabilitarepersonalã sunt majore. Dragnea îºiia espadrilele bune, ºosetele flauºateºi pãtrunde smerit în templul luiVâlcov pentru a culege soluþii deguvernare sau pastã corectoarepentru programul de guvernare. Camaºa funcþioneazã lucrurile în PSD. Seîntâmplã ceva sfânt la mijloc. Nu enevoie de magie pentru a face rostde banii de salarii la mijloc. E vorbade programe sfinte, nãscute încamera de revelaþii a lui Vâlcov, pestecare se pogoarã ceva ºi le primeºteîn direct. Doar aºa, informativ,deficitul la fondul de pensii s-arîndrepta la anul cãtre 21 de miliardede lei.

ªtefan Bãeºiu

Cât de tare cade în cap. Þara. Coafura lui Vâlcov rezistã!

opiniiOBIECTIV mehedinþean 10 - 23.08. 2017pag. 10

Tratatul România-Ucraina ratificat în 1997, un act deÎnaltã Trãdare Naþionalã (4)

Redactia ART-EMIS urmare din numãrul trecut

4. Ucraina se va angaja sã nu amplasezemijloace militare ofensive pe Insulaªerpilor, care aparþine Ucrainei, potrivitpunctului 1 de mai sus.

Astfel, esenþa „principiilor ºiprocedurilor convenite prinSchimbul de Scrisori” este:

- renunþarea la efectele notificãrii din1993 a caducitãþii Tratatului din 1961privind regimul frontierei de statromâno-sovietice;- anularea efectelor Declaraþiei din28 noiembrie 1991 a ParlamentuluiRomâniei cu privire la referendumulasupra independenþei Ucrainei;- recunoaºterea dreptului de succesiuneal Ucrainei asupra Teritoriilor RomâneºtiOcupate de fosta Uniune Sovieticã ºideþinute acum de Republica Ucraina.

Schimbul de Scrisori nu a fostprezentat plenului Parlamentului încursul ºedinþelor de ratificare,motivându-se cã „el nu este parte aTratatului” (cu toate cã prevederilelui art. 2.2 din Tratat - „vor intra învigoare simultan cu intrarea învigoare a prezentului tratat”). Puþiniparlamentari cunosc conþinutulSchimbului de Scrisori implicat în

tratatul pe care l-au votat. Semnarea Tratatului a însemnatanularea tuturor eforturilor de prudenþãdiplomaticã din perioada ’91 -’96. Eaa însemnat sfârºitul defensivei. Aînsemnat capitularea totalã a Românieiîn faþa Ucrainei. Pânã la ratificarea ºipromulgarea acestui tratat, „tânãrulstat ucrainean” nu avea nici un act princare România sã-i fi recunoscutfrontiera. Acum îl are.

„Pentru prima datã de la constituireaRomâniei Mari, în 1918, un guvernromân a cedat pãrþi ale teritoriuluinaþional, fãrã a fi ameninþat cuagresiunea (ca în 1940) sau fãrã a segãsi sub presiunea ocupantului strãin(ca în 1944 ºi 1947). Opinia publicãromâneascã nu a perceput dimensiuniledramatice ale evenimentului. Româniitrebuie sã cunoascã adevãrul într-oproblemã capitalã, în care cenzura,manipulãrile, propaganda ºi presiunileexercitate de Putere au ocultat sensulreal al tratativelor ºi al tratatului” - vaspune marele istoric ºi patriot,academicianul Florin Constantiniu. Amprezentat pe larg, toate procedeeleacestei ocultãri, care au dus la validarea,ratificarea ºi promulgarea acestei formecapitularde a Tratatului cu Ucraina.

„Pentru toate acestea, judecataistoriei va veni oricum, dar pânãatunci trebuie sã-i judece justiþia!”(Prof. dr. Vasile Gionea - membrude onoare al Academiei Române)8. Rãni nevindecate în sufletul

românilor Moldova glorioºilor Alexandru CelBun ºi ªtefan Cel Mare, cu teritoriilevechiului voievodat medievalMoldova se aflã în acest moment întrei state: România, Moldova ºiUcraina. Am o neabãtutã încredereîn luminozitatea destinului nostru capopor ºi ca naþiune. El este asemeneaunui pârâu subteran care iese dintimp în timp în luminã, uimind custrãlucirea ºi prospeþimea lui: UnireaPrincipatelor, Independenþa, MareaUnire. Cursul lui este deja jalonat deoameni de stat de anvergurãeuropeanã care ne-au ridicat Þara înIstorie. Nu trebuie decât sã urmãmaceste jaloane pentru a ne reîntâlnicu el atunci când va strãluci din nouîn lumina evenimentelor istoricefavorabile. Întâlnirea cu destinulnostru istoric a fost ratatã la unmoment extrem de fast: 1990-91. Daracest destin existã ºi îºi continuã, cu

rãbdare ºi tenacitate, cursul. Sã nepregãtim pentru viitoarea noastrãîntâlnire cu el. Cum? Aducând laconducerea þãrii, oameni competenþi,cu o vastã culturã istoricã ºi politicã,dornici sã-ºi slujeascã Þara ºi avândcurajul, înþelepciunea ºi abilitatea îna o face. Reînfiinþând, pe toateplanurile, marea ªcoalã a EducaþieiNaþionale - aceea la care au crescutelitele care au realizat ridicareanaþiunii pe treptele împlinirii ei, dingeneraþie în generaþie. Adaptându-necu supleþe tacticile politice de momentobiectivului naþional strategic major- în momentul de faþã refacerea unitãþiistatale a României – cu flexibilitatea,abilitatea ºi înþelepciunea de a fructificaîn direcþia acestui obiectiv strategicoportunitãþile care se ivesc mereu încadrul echilibrului de forþe, mereuschimbãtor, realizat între marile puteri.ªi de aici începe discuþia asupra aceea ce este ºi a ce ar trebui sã fie,politica externã a României înmomentul de faþã.Notã: O parte a textului este adaptatdupã dialogul profesorului univ. dr.Tiberiu Tudor, cu publicista EmiliaÞuþuianu (2015)[3].[3] http://melidonium.ro/2015/02/17/istoria-unei-tradari-nationale-tratatul-cu-ucraina/

urmare din pag. 8

Patologic, ei sînt...

ªi-au votat lefuri ºi pensii speciale ºipe-aci þi-e drumul! Au aruncatproblemele Þãrii în vestiare ºi timp dedouã luni i-am pierdut de pe radar!„Obosiþi” de plãcerile guvernãrii la careau tras unul hãis ºi altul cea (precumracul, broasca ºi cu ºtiuca), unii aleºivor zburda pe imaºuri exotice, alþii vorvacanta la Cazanele Dunãrii, iar pefigura de mare inspiraþie a corupþieiinstituþionalizate, exotica V.I.P.-erã,sigurã cã poate trãi din vînatul de clasã,sãrind la gîtul þãrii ºi sfîºiind-o cu ceamai mare „obiectivitate”, aceastã self-made woman, care încã ne rîde în nasºmechereºte de pe fotoliul D.N.A., oaºteaptã cît de curînd un concediu lacazanele cu smoalã.Multilateralul navetist Iohannisse crede patrimoniu naþionalintangibil

Nu se lasã mai prejos nici

Iohannis, cel mai de seamã actor alÞãrii (“În viaþã, joacã teatru, numaicei care n-au niciun rol” -TudorMuºatescu), ai cãrui doi prieteni aufost trimiºi de tineri, în modmiraculos, pe lumea ailaltã, iar altule la puºcãrie. Cum nu ºtiþi careprieten al lui e la puºcãrie?Carabulea. Ilie Carabulea, cel alãturide care Iohannis transformaseSibiul în oraºul lor. Carevasãzicã,acest actor, cutremurat de marelesuflu al Puterii, ne oferã ºi el, cã doare gratis, o penibilã lucrare dramaticãa democraþiei româneºti, dupãmodelul comediei de salon ºiteatrului absurd, cu situaþii bufe,vervã prosteascã ºi bulevardierã, încare distingem stirpea cunoscutã amicrobului original de parvenitism.Amestecat în toate problemeletimpului, indispensabil fuziunii ºiconfuziunii, prodigios ºi frãmîntatcu ardoare nu de problemele

românilor, ci de problemelemondiale, ramificate în biºniþãrii derang înalt, multilateralul navetistIohannis se crede „patrimoniunaþional” intangibil. De aceea nu vaputea fi îndepãrtat prea uºor de labutoiul cu miere. Vedeþi, boieridumneavoastrã, din cauza caniculeis-au înmulþit ºobolanii care muºcã,drept pentru care Iohannis s-a lãsatconvins de Trump, comersantul dearmament greu, sã înarmezeRomânia cu rachete „Patriot”, carene vor costa 3,9 milioane de dolari!Cu ele vom duce lupte de gherilãîmpotriva rozãtoarelor. Ce nevoie auromânii de mãriri de salarii ºi pensii,dacã e musai sã susþinem, sãîntreþinem industria americanã dearmament! V-am spus eu cã înschimbul primirii la Casa Albã, înschimbul bãtãii pe umãr, Iohannis aluat cu ambele mîini de la gurapoporului, ca sã dea bani pe

gunoaiele de rachete americane. Cuisã vîre pe gît americanii armamentulcare zace de multe decenii îndepozite uriaºe? I-au suprasaturat pejihadiºti, au înarmat þãrile arabe sãse omoare între ele, iar acum vîrãpe gît armament þãrilor europeneslabe... România, Polonia... Prostnu-i ãla care vinde, ci ãla carecumpãrã! Iohannis face achiziþii desute de miliarde de euro de laamericani! Jucãrii ale morþii stricateºi casate: rachete, tancuri,autobuze... Gurile bogate dinmediul online susþin cã accidentulde camion de pe culoarul Rucãr-Bran, în care au murit striviþi treimilitari români ºi rãniþi grav alþizece, a fost o demonstraþie poateregizatã, ca sã se arate cã armataare nevoie de alte camioane,neapãrat americane.

Maria Diana Popescu, Art-emis www.art-emis.ro/editoriale

informaþiiOBIECTIV mehedinþean 10 - 23.08. 2017 pag. 11

Un articol de Simona BoantãEdiþia 2017, a XIV-a, a

Festivalului Internaþional alTeleviziunilor ºi Producãtorilor

Independenþi SIMFEST are locîn perioada 14-20 august ºi

aduce o mulþime de noutãþi. Pelângã masterclass-urile

excepþionale ale ªcolii de Varã,la Tîrgu Mureº vor fi proiectate

filme artistice ºi documentare dinþarã ºi din strãinãtate, vor avealoc lansãri de carte ºi multe alte

evenimente memorabile. Proiecþiile de filme încep chiar înprima zi, luni, când la Cãminul culturaldin Sîngeorgiu de Mureº va putea fivizionat documentarul „DescoperimRomânia cu Peter Hurley”, o producþieAGERPRES. Este, de fapt o a doua“deschidere oficialã” a festivalului,prima având loc în aceeaºi zi, la ora12.00, printr-o conferinþã de presãgãzduitã de Hotelul Grand din TîrguMureº. La Sîngeorgiu de Mureº, filmulrealizat de Agenþia NaþionalãAGERPRES va încununa o adevãratãsãrbãtoare a culturii, organizatã cusprijinul Primãriei ºi al AsociaþieiSfântul Gheorghe din localitate. Vor fiprezentate cãrþi publicate de scriitorisîngeorzeni ºi va fi vernisatã oexpoziþie de icoane realizate de artiºtiplastici din localitate.

Filmul artistic “Dimineaþa care vaveni”, regizat de preotul român ortodoxdin Nicosia Ciprian Mega va fiprezentat marþi, 15 august la CinemaArta, de la ora 19.30. O zi aleasãspecial, Adormirea Maicii Domnului,pentru un film impresionant realizat deun preot român, cu actori români,despre românii aflaþi în Cipru fie încãutarea unei bunãstãri iluzorii, fie îndiverse misiuni. Dar, mai ales, un filmdespre credinþã: în Dumnezeu, înadevãr, în oameni. Miercuri, cinefilii se pot delecta de laora 20.30 cu “Un drum cu tata”, filmartistic din portofoliul FestivaluluiInternaþional CINEPOLITICA. Subiectulva incita, cu siguranþã: cum au perceputevenimentele doi români, tatã ºi fiicã,aflaþi în Germania în momentul ocupãriiCehoslovaciei de cãtre trupele Tratatuluide la Varºovia (mai puþin România), înaugust 1968. Mai vârstnicii îºi voraminti, cu siguranþã acele momente, iartinerii vor afla. Vineri de la ora 20.30 va fi proiectatfilmul documentar “100 de movile”, înregia lui Max T. Ciorbã, o producþieOWH Studio Chiºinãu. Poate ficonsiderat un film muzical, dar ºi unulsocial: un saxophonist elveþian strãbateRepublica Moldova ºi România ca sãstudieze melosul acestei zone,interacþionând cu artiºti ai locului, fie ei

rapsozi populari, rockeri sau interpreþide muzicã clasicã. Tot vineri încep proiecþiile publiceale producþiilor din concurs.Realizatorii prezenþi vor avea ocaziasã-ºi prezinte producþiile ºi sã ledezbatã cu spectatorii. Proiecþiile vorcontinua la Cinema Arta sâmbãtã ºiduminicã. Pe lista competiþiei dinacest an sunt înscrise producþii dinRomânia, dar ºi din Letonia, Belgia,Israel, Olanda, Republica Moldova,Spania, SUA ºi Danemarca. Cele mai bune producþii vor fipremiate în cadrul Galei LaureaþilorFestivalului SIMFEST de sâmbãtã,19 august Ora 19.30, la TeatrulARIEL din Tîrgu Mureº. Câºtigãtorulmarelui premiu va primi din parteaorganizatorilor festivalului 1.000 deeuro. De asemenea, AsociaþiaZiariºtilor Independenþi din RomâniaAZIR va oferi Premiul pentrujurnalism european, în valoare de500 de euro. ReprezentanþaComisiei Europene în România,susþinãtor al SIMFEST, va oferi unuijurnalist român laureat al festivaluluio cãlãtorie de studiu la Bruxelles,premiu în valoare de 1000 de euro. Zilele Cãrþii ºi Muzicii SIMFEST,component a festivalului, debuteazãvineri, 18 august, în Piaþa TeatruluiNaþional din Tîrgu Mureº. În aceeaºi zi,

de la ora 18.00, Editura LIBRIS Braºovprezintã la Tîrgu Mureº volumul“Auschwitz, 70 de ani, Alive”, coordonatde jurnalistul Romeo Couþi. Carteaadunã la un loc mãrturii zguduitoare aleunor supravieþuitori ai sinistrului lagãr.Prezentarea ei va fi susþinutã deprofesorul Andrei Marga. Sâmbãtã, dela ora 11.00, are loc lansarea cãrþii“Spovedania” de Ioana Giurgiu, apãrutãla Editura CÃLÃUZA v.b. din Deva.Volumul e încã ”fierbinte”, abia ieºit desub teascuri ºi va fi prezentat, înpremierã, în prezenþa autoarei, opensionarã româncã, originarã dinLuduº, judeþul Mureº, dat trãitoare demai mulþi ani în Statele Unite. Editura TRITONIC Bucureºti vine, înaceeaºi zi, cu o întreagã serieMistery&Thriller: “Cazul Laura” deDaniel Timariu, “9 ºi ½ elegii” deMichael Hãulicã, “Apãrarea sicilianã”de Lucian Dragoº Bogdan, ”În mintea

comisarului” de Teodora Matei,”Patimile doamnei ministru” deBogdan Hrib ºi ”Zodiac” deAnamaria Ionescu. Târgul de carte poate fi vizitat ºiduminicã între orele 10.00-14.00. N-au fost uitaþi nici... învãþãceii.ªcoala de varã pentru Jurnaliºtiaduce în faþa lor adevãraþi maeºtriîn domenii mai puþin aprofundatechiar ºi în instituþiile de profil:captarea ºi editarea imaginii cumijloace neconvenþionale (dronã,telefon mobil º.s.), trainer:jurnalistul Keresztes Peter;muzica de film, trainer: prof. univ.dr. Mircea Florian; prof. univ. dr.Mircea Florian; prelucrareasunetului în televiziune ºi film,trainer: prof. univ. dr. HoreaMurgu; conceperea ºi redactareaunui scenariu, trainer: regizorulºi profesorul Copel Moscu.

Filme, cãrþi ºi premii atractive la SIMFEST 2017

opiniiOBIECTIV mehedinþean 10 - 23.08. 2017pag. 12

Corneliu-Mihail Lungu - Fãuritori ai Marii Uniri (2)

CONTINUARE ÎN NUMÃRUL URMÃTOR

prof. dr. Tudor Rãþoi

URMARE DIN NUMÃRUL TRECUT

De astã datã, îl aflãm pe Stoicaîn corespondenþã cu Paul Brãtãºanu,redactor al ziarului „La Roumanie”,solicitând formarea unei legiuniromâneºti de circa 18000 de oamenidin prizonierii transilvãneni; relatânddespre audienþa la preºedintele W.Wilson a delegaþiilor popoarelor ceh,slovac, român polonez ºi din viitoareaIugoslavie; în calitate de autor alstudiului „Românii din Austro-Ungaria” (scris la 2 decembrie 1918ºi prezentat senatorului americanHenry White, delegat american laConferinþa Pãcii), sau în dialog cu I.I.C.Brãtianu, mulþumindu-i în numeleromânilor americani pentru ceea cefãcuse ca prim-ministru în direcþiarecunoaºterii drepturilor poporuluiromân asupra „întregului teritoriusacru al naþiunii”. Alãturi de V. Stoica,românii americani s-au organizat ºi auîntreprins demersuri proprii pe lângãambasadorul român în S.U.A., dr. C.Angelescu, pentru a interveni sã li sepermitã participarea în rândul trupeloramericane din Europa, ori au încercatsã-ºi ordoneze unitar eforturile deajutorare a þãrii, din oraºe ca Clevelandsau Youngstown (acesta din urmã,aflat dupã rãzboi în legãturi cuBiblioteca „I.G. Bibicescu” din TurnuSeverin pentru trimitere de carte sprecomunitatea românã de aici). Dar celmai semnificativ, poate, document dinacest grupaj rãmâne studiul din 1937semnat de acelaºi Vasile Stoica, încare autorul aborda problemapropagandei româneºti în strãinãtate,din perspectiva decalajului permanentîntre necesitãþile apãrãrii cauzei

Corneliu-Mihail Lungu, Fãuritori aiMarii Uniri, 2003, Bucureºti,

Editura Elion, 295 p.

româneºti ºi o realitate caracterizatãmereu de inconsecvenþã ºiincompletitudine. În prefaþa cãrþii,editorul nu ezitã sã atragã atenþiaasupra învãþãmintelor de duratã aleobservaþiilor lui Vasile Stoica,actualitatea lor pãstrându-se, dinpãcate, ºi astãzi. Un raport al Inspectoratului generalde Poliþie ºi Siguranþã Transilvaniaaratã cum o acþiune de propagandãºi spionaj opusã intereselor statuluiromân întregit era fãcutã sub egidaBudapestei, având ca scop„alimentarea iredentismului ºi urei derasã” ºi ca arie de desfãºurare þãriledin apusul Europei ºi, mai cu seamã,provinciile desprinse din fostamonarhie austro-ungarã. Alte aspecte interesante subsumatemarilor probleme din preajma MariiUniri rezultã din: rezoluþiile adoptatela Reuniunea „Naþiunilor Oprimate”din Europa centralã ºi de est pentruafirmarea libertãþii lor (New York, 15septembrie 1918); declaraþiaComitetului executiv al PartiduluiNaþional Român, din 18 octombrie1918, cititã de Al. Vaida Voievod înParlamentul de la Budapesta;declaraþia din 26 octombrie 1918 dela Philadelphia privind þelurile comuneale naþiunilor independente din Europacentralã (cehi, slovaci, polonezi,lituanieni, iugoslavi, ucraineni,români); manifestul ComitetuluiPartidului Naþional din Bucovina(1918); prefaþa lui Etienne Fournol,fost deputat francez, la lucrarea lui D.Drãghicescu, „Basarabia ºi drepturilepopoarelor”; nota privind prezenþareprezentanþilor Ligii pentru eliberarearomânilor din Macedonia ºi Timoc laParis, pentru susþinerea în faþaConferinþei Pãcii a revendicãrilornaþionale ale acestora (8 martie 1919);programele ºi manifestele PartiduluiÞãrãnesc din Basarabia ºi PartiduluiRomânilor Bucovineni (ambele din1919); declaraþia Consiliului Supremal Conferinþei de Pace în problemaBasarabiei (Londra, 3 martie 1920);memoriul adresat Regelui Ferdinandde cãtre membrii Sfatului Þãrii ºiBlocului Moldovenilor în legãturã cuinstabilitatea din Basarabia (1920);mesajul Regelui Ferdinand rostit cu

prilejul încoronãrii sale la Alba Iulia,când s-a subliniat cã prin „întregireaneamului visatã de sute de generaþii”s-au consfinþit „drepturile milenare aleneamului Românesc asupra întregþinutului dintre Dunãre-Nistru ºi Tisa”(1922). Demne de semnalat sunt, totodatã,documentele cu privire la Iancu Flondor,fruntaº bucovinean cu prestigiu imens,pe care mãrturiile date publicitãþii deCorneliu-Mihail Lungu îl aratã într-omulþime de ipostaze, fãcândpropagandã culturalã româneascãînainte de Unire, în corespondenþã cudiferite persoane, confraþi întru credinþãºi aspiraþii, în timpul organizãrii activitãþiiPartidului Naþional Român dinBucovina, propunând împroprietãrireacu pãmânt a þãranilor de aici,conducând Adunarea Generalã aBucovinei sau tratând problemeleintegrãrii în România Mare a populaþieiromâneºti din provinciile istorice decurând unite cu þara.

Am lãsat la urmã un document deun interes particular ºi anume oscrisoare primitã de acelaºi IancuFlondor de la Matei Eminescu,fratele poetului, aflãtor la 25 aprilie1920, când trimitea scrisoarea, laTurnu Severin. Matei Eminesculocuia de 20 de ani în Mehedinþi,unde se stabilise „cu ocaziamãsurãtorii ºi cubajului unei pãduriseculare de vreo 2000 de fãlci, a unuiboier velit din Oltenia, anumeGlogoveanu”. Cu aceastã ocazie seînsurase aici ºi, dupã cum adãuga,îºi cumpãrase ºi o casã de veci. Pentru cei de astãzi din Mehedinþi,informaþi asupra prezenþei lui MateiEminescu aici ºi vechi în credinþa cãpersonajul se împãmântenise fãrãdificultãþi în Severin, scrisoarea poateaduce surprize nebãnuite. Fãrã îndoialã,ea conþine ºi referinþe asupra proaspeteiUniri, motivul subînþeles, de altfel, alscrisorii, în care îºi gãseºte obârºiaîntreg neprevãzutul documentului. Fapteste cã Matei Eminescu îl sfãtuia peFlondor sã nu-ºi facã prea mari iluziiasupra desfãºurãrilor de toate feluriledin România Mare, o þarã dominatã deBrãtieni – întâmplãtor, chiar atunci, separe, Flondor era atacat de presabrãtienistã – ºi de alþii ca ei, liberali de

profesie, oameni cu origine obscurã,fanarioþi, coborâtori din haimanale ºi desub steagurile lui Pasvantoglu ºiIpsilanti, un adevãrat putregai, dispreþuitºi de ardeleni. „Primul român – precizaautorul scrisorii – care s-a ridicatîmpotriva acestei pãturi de scursãturide-ale rãsãritului, suprapuse deasupraelementului autohton a fost Mihai –Eminescu, n.n. – prin ziarul conservatoral lui Lascãr Catargiu, <<Timpul>>…”. Matei Eminescu dorea sã spargãlegenda falsã cu „marele” IonBrãtianu ºi „marele” Costaki Rosetti.De aceea se voia intrat în Parlamentºi „într-o zi, luând cuvântul, sã þinîncordatã Camera ºi sã dau pe faþãcu acte justificative... , etc. etc.”. Nicipe Take Ionescu nu-l vorbea de bineexpeditorul, cât despre Averescu, pecare-l preþuia pentru faptele sale dearme, îl deplângea ºi-i prevesteaeºecul politic din cauza coteriilor ºi acaracterului îndoielnic al celorpripãºiþi la el în partid, în primul rândtakiºtii. Ca sã convingã, îl aducea îndiscuþie pe prefectul averescan deMehedinþi, Jean Anastasescu, „unbeþivan, harpagon ºi potlogar takistfãrã pãreche”, „care numai de formãe averescan, de fapt, a rãmas takist”,„un blond roºu parcã-i jidan, avocatde pricini pierdute”, care se bãgasepe sub pielea generalului „prin faptulcã Averescu având o vie care e alãturide a acestui ºnapan, în absenþageneralului o îngrijeºte el ºi atâta tot”.„Averescu la alegerile viitoare are sãpiardã multe locuri de parlamentariîn Mehedinþi – ºi le-a pierdut, n.n. –cu aceastã lichea de prefect, dupãcum le-a pierdut Marghiloman cuFrumuºanu”, un alt „beþiv ºi-o licheaºi un om de nimic patentat”, carefãcuse judeþul de râs în timpulocupaþiei germane ºi reuºise sã-lstupefieze cu comportamentul luipânã ºi pe von Grenwiz,comandantul etapei din Severin „unmoºneag de vreo 80 de ani, darfoarte cuminte ºi neramolit” ºidezorientat de faptul cã doi oamenipolitici ca P.P. Carp ºi Marghilomanputeau sã aibã la Mehedinþi unprefect ca Frumuºanu.

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

O sãptãmânã foarte importantã la capitolulprieteni ºi protectori din segmentul socio-profesional. Vei avea ocazia sã înþelegiadevãratele intenþii ale unora ºi de aici vei lua oserie de decizii privitor la unele relaþii. Renunþãfãrã echivoc la cei care îþi obstrucþioneazãprogresul. Mãrul discordiei îl reprezintã banii,bunurile ºi activitãþile comune cu persoane dinanturajul menþionat. A doua parte a sãptãmâniievidenþiazã niscai probleme legate de sãnãtate,dar ºi în segmentul profesional apar noutãþi nuprea plãcute. Fii prudent ºi reconfigureazã-þiplanurile personale ºi profesionale. Ai nevoiede odihnã, detaºare de cotidian ºi mult somn.

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

Importantã perioadã în plan profesional,deoarece se finalizeazã o etapã în aceastã sãptãmânã.Este posibil ca de la plata sau avantajele pe care le-ai obþinut pânã acum în urma eforturilor depuse încâmpul muncii sã decizi retragerea ta dintr-o funcþiede conducere sau renunþarea la unele sarcini carete obosesc prea mult. Existã ºi varianta ca prinschimbarea unor ºefi sau a condiþiilor de muncã sãprimeºti îndatoriri noi, care mai departe sã tepropulseze pe o scarã ierarhicã superioarã. Totuºifii prudent ºi nu îþi supra estima forþele. Unii vordepune eforturi serioase sã te convingã în a le urmasfaturile. Odihneºte-te mai mult!

Zodia Gemeni(21 Mai - 22 Iunie)

Procesele mentale sunt foarte active înaceastã sãptãmânã. Este vremea reconfigurãriisistemului de valori morale ºi spirituale ºi, vreinu vrei, î þi vei schimba filozofia de viaþã.Gândurile vin în avalanºã, alþii te provoacã ladialoguri deosebite, iar þie îþi poate fi dificil sãþii pasul cu toate acestea. Este bine sã nu forþezinota ºi sã selectezi atent informaþiile care vinspre tine. Relaþiile cu strãinãtatea vor lua turnurineaºteptate, astfel cã o cãlãtorie se poate amânasau o înþelegere cu o persoanã strãinã îºi poatemodifica termenii ºi condiþiile de desfãºurare.Propuneri deosebite vin din partea ºefilor de laseviciu. Sarcini de lucru noi ºi schimbare destatut socio-profesional.

Zodia Rac(23 Iunie - 22 Iulie)

Sãptãmâna debuteazã cu aspecte financiarecomune cu partenerul de viaþã, rudele saucolaboratorii. Se finalizeazã o etapã de folosireºi administrare în comun a unor bunuri, moºtenirisau se rezolvã datorii vechi. Pot intra în discuþieºi partajele în cazul unei separãri sau a unuidivorþ. Prudenþã, rãbdare, discernãmânt! Estevremea sã adopþi un alt sistem al valorilor moraleºi spirituale, mai ales în ceea ce priveºte munca,activitatea profesionalã ºi stilul de viaþã. A douaparte a sãptãmânii îþi aduce în preajmã multã lume,oameni importanþi, invitaþii la evenimente socialede anvergurã. O nouã imagine publicã ºi un noustatut socio-profesional.

Zodia Leu(23 Iulie - 22 August)

Atât luna Februarie, cât ºi aceastã lunã sunt cele maiimportante pentru tine, deoarece închid cicluri de viaþãºi deschid cu totul altele. Evenimentele petrecute înintervalul dintre ele au rolul major de a te transforma, dea te ajuta sã-þi pui viaþa pe un alt fãgaº, de a-þi remodelamentalitatea ºi sistemul valorilor morale ºi spirituale.Este bine sã te gândeºti serios la tine ºi la planurile tale,sã renunþi la oamenii ºi situaþiile care nu þi se maipotrivesc sau care te-au necãjit prea mult. Este vremeamarilor schimbãri ºi ele se vor produce vrei, nu vrei.Acordã atenþie relaþiilor cu ceilalþi. Relaþia matrimonialãse reconfigureazã sau finalizeazã definitiv. 

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

Pentru segmentul profesional, sãptãmâna estedefinitorie în sensul cã se contureazã schimbãri majorepe termen lung. Cumva se închide o etapã ºi sedeschide o alta, dar pe cu totul alte baze. Munca ºiimplicaþiile ei le vei privi ºi trata diferit de acumîncolo. Sãnãtatea este un alt capitol evidenþiat prininformaþiile primite sau prin dialogurile avute cuspecialiºti. De evitat, pe cât posibil analizele medicaleºi intervenþiile chirurgicale! Pe de altã parte, cevadin rutina zilnicã se va schimba, fie alimentaþia, stilulde viaþã, fie îþi reorganizezi programul cotidian alãturide cineva drag. Discuþii ºi activitãþi comune cupartenerul de viaþã sau colaboratorii din segmentulprofesional. Rezolvãri, ameliorãri, finaluri beneficepentru toatã lumea.

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

Sãptãmâna debuteazã cu aspecte privitoare larelaþiile sentimentale. Este vremea schimbãrilordefinitive legate de felul în care priveºti ºi trateziiubirea ºi implicaþiile ei. O relaþie sentimentalã se vareconfigura sau finaliza definitiv. Este bine sã tedetaºezi de trecut, sã priveºti obiectiv la situaþiile încare eºti implicat ºi sã decizi în consecinþã. Este clarînsã cã lucrurile nu vor mai continua în plan amorosca pânã acum. Intrã în discuþie ºi copiii: amplificareaconflictelor dintre generaþii, schimbarea opiniilordespre copiii din preajma ta, schimbãri majore înprogramul cotidian al copiilor. Prudenþã în privinþasãnãtãþii, deoarece se pot evidenþia afecþiuniciudate.Tumult în relaþiile parteneriale.

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

Sãptãmâna evidenþiazã planul domestic ºi relaþiilecu membrii familiei. Se contureazã schimbãri majoreîn casã ºi privitor la bunuri patrimoniale, deþinute încomun cu membrii familiei ºi neamurile. Se închideo etapã, se deschide o alta. Este bine sã te impliciserios în treburile casei ºi în dialogurile cu ceilalþi,pentru cã sunt posibile rezolvãri, ameliorãri alesituaþiei familiale ºi patrimoniale. Planuri domesticede anvergurã cu efecte pe termen lung. Discuþii ºiacþiuni comune cu persoana iubitã ºi copiii. Laserviciu se întrezãreºte multã forfotã în a doua parte asãptãmânii. Prudenþã, pentru cã oboseala ºi uneleafecþiuni vechi îºi vor spune cuvântul. Cheltuielimajore pentru cele necesare traiului cotidian.

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Multe discuþii ºi întâlniri cu persoanele dinanturajul apropiat se contureazã în aceastãsãptãmânã. Informaþiile vehiculate în preajma ta vorduce la schimbarea mentalitãþii ºi a sistemului devalori morale dupã care te ghidezi în viaþã. Discuþiimemorabile, întâlniri cu oameni remarcabili carevor lãsa o amprentã emoþionalã puternicã asuprata. Va trebui sã te ocupi de treburi gospodãreºti ºide relaþiile cu membrii familiei. Planuri domestice,lãmuriri patrimoniale, vizite în locurile natale ºi larude. Vorbeºte strictul necesar ºi evitã escaladareaconflictelor. Segmentul amoros se evidenþiazã în adoua parte a sãptãmânii.

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 20 Ianuarie)

Accentul sãptãmânii este pe segmentulfinanciar, secþiunea venituri obþinute dintr-un locde muncã. Se închide o etapã, fie prin rezolvareaunor datorii vechi pe care unii le aveau la tine, fiese modificã ceva din ambientul muncii ºi astfel ºisalarizarea ta va fi cu totul alta de acum încolo.Evitã planurile de investiþii ºi a acumula datorii! Înumbrã existã încã conflicte mocnite, ce duc lamodificãri serioase în plan profesional. Persoaneledin anturajul apropiat te provoacã la discuþii ºiîntâlniri deosebite. Selecteazã informaþiile ºipersoanele cãrora le mãrturiseºti diverse despretine. Treburi domestice ºi dialoguri familiale.

Zodia Vãrsãtor(21 Ianuarie - 18 Februarie)

O sãptãmânã foarte importantã pentru tine,deoarece contextul astral te predispune laschimbãri interioare majore ºi definitive.Personalitatea ta se va face remarcatã prin reacþiilepersonale ºi prin ceea ce vei spune. Este bine sã-þi rezervi momente numai pentru a discuta cu tineînsuþi ºi pentru a creiona planuri de viitor.Recapituleazã cele petrecute în ultimele ºase luniºi vezi ce anume produce o rezonanþã deosebitã însufletul tãu. Acelea sunt aspectele care te vor ajutasã gãseºti soluþii optime pentru situaþiile ºi relaþiileîn care te afli acum. Energia vitalã fluctueazã, deaceea dozeazã-þi conºtient eforturile. Cheltuieli,primirea salariului ºi a unor bonusuri. Sfâºitulsãptãmânii îþi aduce în preajmã persoane dragi.

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

Prima parte a sãptãmânii te predispune la izolareºi meditaþii interioare. Este o perioadã favorabilãpentru a analiza profund relaþiile ºi situaþiile în carete afli. Foarte uºor poþi depista punctele tari ºi pecele mai puþin. Totul pare bizar la prima vedere,însã dacã ai sã te liniºteºti ºi dacã ai sã-þi dezvolþiîncrederea în tine însuþi vei înþelege totul corect.Sãnãtatea este vulnerabilã, bine fiind sã te ocupinumai de treburi uºoare. Îþi vei schimba felul de afi ºi de a te raporta la evenimentele înconjurãtoare,acum fiind momente favorabile unui salt evolutivimportant. Discuþii privitoare la veniturile pecare le obþii de la un job, cheltuieli ºi planuride investiþii.

OBIECTIV mehedinþean 10 - 23.08. 2017 pag. 13Horoscop

Autor: AstroCafe.ro

( 10 - 16 august 2017)

pag. 14 informaþiiOBIECTIV mehedinþean 10 - 23.08. 2017

ANUNÞ PUBLICPRIVIND DEPUNEREA SOLICITÃRII DE EMITERE

A ACORDULUI DE MEDIU

Comuna Poroina Mare anunþã publicul interesat asupra depuneriisolicitãrii de emitere a acordului de mediu pentru Proiectul „CONSTRUIREPOD PESTE PÂRÂUL OSTROSEVA”, sat Stigniþa, comuna Poroina Mare,judeþul Mehedinþi. Informaþiile privind Proiectul propus pot fi consultate la Agenþia pentruProtecþia Mediului Mehedinþi, din municipiul Drobeta Turnu Severin,strada Bãile Romane, nr. 3 ºi la sediul Primãriei comunei Poroina Mare,în zilele de luni pânã joi orele 8.00 – 16.00 ºi vineri între orele 8.00 – 14.00. Observaþiile publicului se primesc zilnic la sediul Agenþia pentruProtecþia Mediului Mehedinþi.

Primar, Dan Anuþa

Radu Georgescu

În luna iulie 2017 Inspectoratul Teritorial de MuncãMehedinþi a desfãºurat un numãr de 130 acþiuni de control înurma cãrora s-au aplicat amenzi în valoare totalã de 105.500de lei. Au fost depistate 2 persoane care lucrau „la negru”. Înafarã de aceste 2 persoane care desfãºurau activitate fãrã aavea încheiat în formã scrisã contract individual de muncãsau mai depistat ºi un numãr de 27 de persoane pentru careangajatorul nu a respectat termenele de înregistrare în aplicaþiaREVISAL în cazul începerii activitãþii ºi respectiv încetãriicontractelor individuale de muncã. În domeniul relaþiilor de muncã, au fost verificaþi 66 deangajatori ºi s-au constatat 44 încãlcãri ale actelor normativedin domeniu pentru care s-au aplicat 44 sancþiuni din care20 amenzi în valoare de 63.500 lei (douã amenzi în valoaretotala 20.000 lei aplicate celor 2 angajatori la care s-au depistat2 persoane fãrã forme legale de angajare). În aceeaºi perioadã, în domeniul securitãþii ºi sãnãtãþii înmuncã au fost efectuate 64 de acþiuni de control, ocazie cucare, la 31 angajatori, s-au constatat 49 deficienþe pentru cares-au aplicat 49 sancþiuni dintre care 6 amenzi în valoare totalãde 42.000 lei. Angajatorii au comunicat cãtre inspectorateleteritoriale de muncã 2 evenimente care, în urma cercetãrilorefectuate de inspectorii de muncã, vor fi încadrate sau nu cafiind accidente de muncã. Preocuparea noastrã principalã este pentru caracterulpreventiv al actului de control ºi încercãm prin activitatea dindomeniile de competenþã sã asigurãm un mediu de muncãsigur ºi sãnãtos. Nu funcþionãm dupã un plan de amenziprestabilit, sancþiunile contravenþionale sunt aplicate conformlegii ºi ne concentrãm pe impactul acþiunilor de susþinereeficientã a securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã prin politici comuneºi implicare a tuturor celor responsabili. În acelaºi timpurmãrim creºterea gradului de conºtientizare a angajatorilorºi salariaþilor cu privire la necesitatea muncii legale.Nicea MERGEANI, Inspector ºefMãdãlina Aurora GÎRLEA, Compartiment CRP

Inspectoratul Teritorial deMuncã Mehedinþi a

desfãºurat un numãr de130 acþiuni de control

Evoluþia raportului euro/leu dinperioada analizatã a fost una calmã, cuvolume de tranzacþionare reduse,normale pentru „luna vacanþelor”. Cursul euro a fluctuat între 4,5577 ºi4,5657 lei. La finalul perioadei, media afost stabilitã la 4,5635 lei, când tranzacþiiles-au realizat între 4,561 ºi 4,565, cuînchiderea la 4,563 – 4,566 lei. Pânã la finalul lunii euro va fluctua între4,54 ºi 4,57 lei. Stabilitatea este datã deintrãrile mai mari de cash la casele deschimb, odatã cu revenirea în concediu aromânilor care muncesc în strãinãtate. Pe termen lung vor apare presiuniasupra cursului ºi politicii monetare aleBNR, provocate de creºterea inflaþiei.Conform ultimei prognoze a BNR,prezentate de Mugur Isãrescu, aceastase va situa la finalul anului la 1,9%,pentru ca la finalul anului viitor sã sarãla 3,2%. Estimarea pentru 2019 plaseazãcreºterea preþurilor la 3,5%. Guvernatorul BNR a afirmat cã„presiunile acumulate pe plan intern începsã transparã la nivelul preþurilor deproducþie, odatã cu disiparea influenþeidezinflaþioniste a mediului extern. Avemcosturi salariale care se duc în sus. Avemo majorare o preþurilor de producþie”. În opinia lui Mugur Isãrescu,miºcarea cursului euro/leu a fostdecorelatã de evoluþiile din regiune, pefondul tensiunilor politice ºi sociale dinacest an, ceea ce nu a lãsat loc deapreciere pentru leu, aºa cum aatenþionat de mai multe ori de laînceputul anului. La creºterea inflaþiei va contribui ºi

Leul va avea o iarnã mai grea,în ton cu creºterea inflaþiei

recenta propunere de majorare cu peste40 de bani a accizelor la produselepetroliere, care vor declanºa un efect decascada în întreaga economie. Pe de altã parte, conform guvernatoruluiBNR, se contureazã „o majorare aexcedentului de cerere în economie ºi ungrad mai mare de tensiune pe piaþamuncii. Mai toþi indicatorii, salariul brut,rata ºomajului, confirmã apropierea deun grad maxim de tensionare pe piaþamuncii”. Dolarul american ºi-a accentuatpierderile, coborând pânã la 3,8417 lei,cel mai scãzut nivel din 14 ianuarie 2015.Comparativ cu începutul lunii trecuteaprecierea leului era de 16,3 bani, însãpierderile faþã de sfârºitul lui 2016depãºeau 46 bani. La sfârºitul intervalului,media a crescut la 3,8643 lei. La debutul perioadei, francul elveþian acoborât la 3,9674 lei, cea mai scãzutãmedie din 14 ianuarie 2015, dar a încheiatperioada la 3,9722 lei, când monedaelveþianã se plasa la 1,15 franci/euro. Perechea euro/dolar a crescut laînceputul perioadei la 1,1910 dolari,maxim care nu mai fost atins de lajumãtatea lunii ianuarie 2015, iar lafinalul ei fluctua între 1,1791 ºi 1,1824dolari. Investitorii aºteptau publicarea datelorprivind indicatorii preþurilor de producþieºi ai celor de consum din SUA, care potinfluenþa viitoarele decizii ale Fed privinddobânda sa cheie.Analiza cuprinde perioada 2 – 8 august.

sportOBIECTIV mehedinþean 10 - 23.08. 2017 pag. 15

Campionatul Mondial deCanotaj pentru Juniori, desfãºuratsãptãmâna trecutã la Trakai, înLituania, a fost cel mai prolific, dinultimul deceniu, pentru România,care s-a poziþionat pe primul loc înclasamentul general pe naþiuni, cu2 medalii de aur, 2 de argint ºi 2 debronz. Diferenþa o reprezintã faptulcã sportivii proveniþi la CSSOrºova n-au mai fost principaliifurnizori de medalii, aºa cum seîntâmpla la ediþiile precedente. Dealtfel, juniorii legitimaþi la clubul dela malul Dunãrii n-au luat aurul ºis-au regãsit doar în 2 dintreambarcaþiunile care au prinspodiumul de premiere. Astfel, ladublu rame masculin, ªtefan-Constantin Berariu ºi Florin-SorinLehaci au cucerit argintul, iar, înbarca de 8+1 feminin, medaliatã cubronz, s-a regãsit ºi Mãdãlinã-Ioana Moroºan. Toþi cei 3 sportivimenþionaþi sunt originari dinjudeþul Suceava ºi vor încheiajunioratul la sfârºitul acestei veri,urmând ca din toamnã sãpãrãseascã CSS Orºova ºi sãreprezinte cluburile SteauaBucureºti ºi Dinamo Bucureºti. Din ambarcaþiunea de 8+1 feminina fãcut parte ºi Raluca-GeorgianaDinulescu, de la CSM Drobeta TurnuSeverin. Sportiva originarã dinlocalitatea gorjeanã Bumbeºti-Piþice foarte bucuroasã de bronzulobþinut, mai ales cã e prima eimedalie la Mondialele. “Sunt foartemulþumitã de rezultat, chiar dacã nuam mai luat aurul, aºa cum ofãcusem la Europenele de la Krefeld,în urmã cu 2 luni. De data aceasta,

CSS Orºova ºi CSM Drobeta au contribuit la bronzul mondial

Dupã meciul CSU Craiova- Astra Giurgiu, programat sâmbãtatrecutã, la ora 18:30, pe“Municipalul” severinean, echipadin Bãnie nu va juca în nocturnã

echipajele din Germania ºi Cehia aufost mereu în faþa noastrã, iar noidoar pe finalul cursei am reuºit sãmai reducem din diferenþã. Peransambu, a fost un an excepþionalpentru mine. Am încheiat junioratulcu aur european ºi cu bronz lamondiale. Ne-am antrenat câte 6 orezilnic, timp de 6 zile pe sãptãmânã,dar a meritat”, a explicat Dinulescu. Olteanca a dezvãluit ºi cum aajuns sã practice canotajul: “Înurmã cu aproape 5 ani, la ºcoalagimnazialã din Bumbeºti, a venit,ca sã facã selecþii, Ionela Popescu,o sportivã originarã tot din Gorj. Eapractica deja canotajul, la Orºova.Þin minte cã eram în clasa a VII-lea, la ora de matematicã. Ionela aintrat în salã ºi a întrebat care sunt

cele mai înalte eleve din clasã. Eum-am fãcut micã în bancã, dardoamna profesoarã ºtia cã sunt ceamai înaltã ºi m-a pus sã mã ridicîn picioare. Ionela m-a întrebatdacã vreau sã fac canotaj, iar eu i-am rãspuns cã nu ºtiu nimicdespre acest sport ºi cã nu vreausã practic. Dupã ce mi-a oferit maimulte detalii, m-a încântat ideea.Când am ajuns acasã, i-am povestitmamei, iar ea a început sã râdã ºicredea cã glumesc, dar, dupã 2sãptãmâni, mi-am fãcut bagajele ºiam plecat la Orºova, iar de atuncisunt legitimatã la CSM Drobeta.Dupã alte 8 luni, am luat prima meamedalie, de argint, la CampionatulNaþional de la Nãvodari. Am fostatât de bucuroasã. Ceva de

nedescris! De atunci, am luat multemedalii la Naþionale, apoi bronz laEuropenele de juniori de anultrecut, care au avut loc tot la Trakai,dar visul meu e sã prind podiumulla Jocurile Olimpice din 2020, dela Tokio”. În 2016, la Mondialele de junioride la Rotherdam (Olanda),România cucerea doar o medalie,de aur, prin echipajul de patrurame, format din Mihãiþã-VasileÞigãnescu (CSS Orºova), ªtefan-Constantin Berariu (CSS Orºova),Cosmin Paºcari (CSS „Nicu Gane”Fãlticeni) ºi Constantin CristianHîrgãu (CSM Târgu Mureº).Ulterior, suceveanul Þigãnescu aîncheiat junioratul, iar anul acestaa luat aurul la CampionatulMondial de Tineret de la Plovdiv(Bulgaria), în proba de dubu rame,unde a reprezentat CS DinamoBucureºti. Rãmâne de vãzut dacã, în 2018,CSS Orºova va mai avea vreuncanotor pe podiumul mondial saudacã va ajunge sã devinãinexistentã pe plan internaþional,aºa cum s-a întâmplat anul acestacu secþia de kaiac-canoe a clubuluide la Dunãre, care n-a luat niciomedalie la Europene.

M. O.

M. O.

Cu Botoºani, tot pe caniculã

nici partida cu FC Botoºani. Joculcontând pentru etapa a VI-a a LigiiI va fi gãzduit tot de stadionul dela malul Dunãrii ºi se va disputaduminicã, cu începere de la ora

17:30, spre nemulþumireaoficialilor olteni. “Nu înteleg dece LPF nu ne-a lãsat sã jucãmîn continuare pe StadionulExtensiv din Craiova, dacã totnu ne programeazã la Severinîn nocturnã. Nu e normal sãjucãm la 40 de grade”, arãbufnit Marcel Popescu,preºedintele CSU Craiova. Peo vreme canicularã, doar 500de spectatori au asistat lameciul cu Astra (1-1), desâmbãta trecutã. Goluloaspeþilor a fost marcat deSilviu Balaure, jucãtor originar

din Mehedinþi. Alþi doi severinenievolueazã în actuala ediþiei a LigiiI: Cãtãlin Doman la ACS PoliTimiºoara ºi Mãdãlin Mihãescu laJuventus Bucureºti.

publicitateOBIECTIV mehedinþean 10 - 23.08. 2017pag. 16

pamflet

Mã fraþilor, ce mai ziceþi,ce mai faceþi, cã de când e aeru ãstairespirabil, nu mai apuci sã pui geanãpe sprânceanã, aºa te trec nãduºelile.Cãldurã mare, monºer, nici cãþeaualeºinatã a lu Tanþa lu Pecingine numai iese de sub dud. ªi asta dacã tesimþea cã te apropii de gard, te alergape tot bulevardu, pãnã la Valea lu neaDinu. ªi dacã erai mai încãpãþânat,te ducea pãnã la Schela, la ºtrand, sãte mai rãcoreºti niþel în ligheanu’modernizat pe vremea lu’ ne Vâlcu,vicele. ªi apropo, mã nepoate, cumor sta oamenii ãia înghesuiþi înligheanu ãla mic, unde pãnã ºi apafierbe la cãldura care ne-a cuprins,zãu cã nu ºtiu!? Da, nici plãcerile nusã bîrfesc, ca ºi gusturile care nu sãdezbat! Acuma, nu zic, cã nu prea-mi vinesã zic, cã nu e de vacanþã, da aºa eîn viaþã ºi nea Norocel nu mai rezistãºi sã dusã sã îºi gãseascã altã liniºte.Probabil cã de prea multã luptã, deprea multã urã, de prea multã ceartãîn viaþa asta a noastrã, nici viaþa numai rezistã. ªi, una peste alta, neaNorocel era chiar om bun ºi meritasã mai facã ºi alte fapte bune. Da nue dupã noi, întotdeauna. Mã fraþilor, sã întâmplã neºteminuni pi la ªimian, de zici cã s-amutat Caracalul mai aproape deSeverin. Pã da, cã dupe ce promisãnea Truºcã pin campanie cã sã apucãde parc industrial, cã vin investitoriiºi pe Dunãre ºi pe câmpie, zisã cãmai bine face un parc de agrement.Cã e mai uºor de fãcut, banii sãcheltuie mai repede, mai pui neºtepanseluþe, neºte fire de iarbã, neºte

Sucã ºi minunile di la ªimian, borcanu cu miere di laPonoare ºi creditu lu nea Gherghe de Severin

tobogane ºi poate maiºi rãmâne ceva. ªimai pune neaprimarele di laªimian ºi de un terende fotbal ºi o salã desport lângã, cã astaera tot ce lipseaªimianului. Da ebine, cã fac oameniisport, trãiesc maisãnãtos ºi toatãlumea e fericitã. Bunãtreaba asta la ªimian,doar de revigorareaInsulei ªimian nu maizice nimeni nimica.Mã nepoate, când te gândeºti cã dacãs-ar reface insula asta, aºa cum trebe,cu toate cele, ar fi una din cele maimari atracþii turistice ale României?!Poate ia cineva aminte ºi sã apucãserios de treabã ºi nu de încercãri. Mã nepoate, aºa de mult le placunora festivalurile, încât sã þin scaide ele. Nu care cumva sã le scapevreunu. Acuma, vorba lu Sucã, dacãtot sunt cu borcanu’ de miere înmânã, le-ar pãrea rãu sã nu dea ºipe degete. E bine ºi cu tanti Niculinaca director de festival la Ponoare, dao fi bine ºi cum s-a predatorganizarea festivalului?! Cum e cuscena, cu douã ecrane imense, cuce firmã, cu ce intermediari?! O fibine, dacã aºa sã face treaba. Undemai pui cã oamenii vin, mânâncãmici, beau bere ºi sã distreazã, dece le-ar mai pãsa de altele? Acuma, pi la noi pi la Severin, îmizisã al lu Zbanghiu, cã la Depozitupentru deºeuri de mase plastice,

unde izbucni ditai incendiul, ar fi mariprobleme, cã nu sã ºtie cum s-aueliberat autorizaþiile. Da poate nespune ISU cât de periculoasã e treaba,dacã tot vorbim de transparenþã ºi deprevenire. Cã aºa protejãm populaþiaoraºului. Sau chiar o fi vreo rãzbunarepoliticã, cum vuieºte facebook-ul. Cezici nea Aladine? ªi apropo de protejareaseverinenilor, sã fãcu o treabã bunãcu economia realizatã de PrimãriaSeverin, cu creditu luat de neaGherghe, pe mandatu ‘mnealui. Ca sã înþeleagã oamenii, îi chemãnea primaru Screciu la masã pefactorii de decizie di la CEC, îi adusãºi pe economiºtii di la primãrie ºinegocie, pãnã redusã cu fro patrumilioane de euro suma pe caremunicipalitatea severineanã ar fitrebuit sã o achite, pânã la finalizareaîmprumutului luat pe mandatu’ lunea Gherghe ºi compania. Cam aºasã face treaba. Chapeau, dom’ nea Mãrin

primar pentru un Severin puternic! Mã fraþilor, îºi mai adusã neaªerban Nicolae aminte de Severin,da nu aºa de grija oraºului, ci degrija ‘mnealui cel mai probabel. Pãda, cã auzi Sucã de neºte întâlnirimai secrete, cu ceva negocieri deposturi, de funcþii. Bine, acuma‘mnealui sperã cã la PSD revine neaGrindeanu ºi nici nea Costel n-ar fistrãin de asta, da nici nea Aladin nustã cu mâinile în sân, sã nu-ºi aperepoziþiile câºtigate. Cât despre vacanþele pe motiv deperfecþionare, de vã spusã Sucã deele data trecutã, cicã nea prefectu sãsesizã ºi pusã neºte întrebãri, maiplastice - Sà VEDEM PE CE MAMADRACULUI DE LEGE VOR FACEDECONTÃRILE. Bunã exprimarea,nu zic. Acuma, sã vedem care o sãfie ºi rãspunsul. Da pãnã data viitoare, hai sã fiþiiubiþi ºi optimiºti!