ALIMENTATIA SANATOASA ALIMENTATIA SANATOASA Alimentatia este factorul cheie in mentinerea sanatatii. Prin materia si energia pe care le furnizeaza, alimentatia contribuie la dezvoltarea si buna funcionare a corpului uman. Deprinderea unei alimentaii adecvate, aduce, impreuna cu alte elemente corecte de comportament, o viata sanatoasa. In ceea ce privete actul hranirii, nu este important doar alimentul in sine, ci si cantitatea, momentul si modul de alimentatie. Astfel, nu numai alimentele nesanatoase dauneaza corpului uman, ci si un mod de alimentatie necorespunzator, derivat din deprinderea unui comportament alimentar gresit. Unul din factorii principali ai unei alimentatii echilibrate si corecte este crearea conditiilor potrivite pentru ca alimentele consumate sa fie bine digerate apoi perfect asimilate. Consumarea alimentelor cere atentie. Masa este un moment important al zilei si de eficienta ei depind sanatatea si randamentul activitatilor noastre. Toate procesele fiziologice sunt conduse de sistemul nervos, de aceea atitudinea corecta fata de masa si de atmosfera in timpul mesei au o influenta puternica asupra procesului de digestie si de asimilare a hranei. Nevoia de hrana este unanim recunoscuta ca fiind o nevoie fundamentala a omului. Lipsa substanelor nutritive duce la slabire si, dupa un timp, la apariia unor boli sau chiar la decese. Persoanele subnutrite au imunitatea scazuta, sunt mai susceptibile la afectiuni si complicatii ale acestora. Caracteristice in acest sens sunt atat dificultatea de a asigura necesarul caloric, cat si insuficienta proteinelor decalitate necesare orgasnismului uman. Pe de alta parte, exista cazuri in care necesarul caloric si de substante plastice sunt, in general, asigurate insa se constata lipsuri in ce priveste vitaminele si substanele minerale. Insuficiena sau absenta unora dintre acestea duc la aparitia bolilor carentiale specifice dintre care cele mai cunoscute sunt hipovitaminozele. Insa, nu numai subnutritia poate determina instalarea unor boli grave, ci si excesul alimentar. Cele mai reprezentative boli cauzate de aportul alimentar excesiv sunt obezitatea si ateroscleroza. Din nefericire, aceste maladii afecteaza o mare parte a populatiei si au dus la o crestere alarmanta a numarului de imbolnaviri si decese. Valoarea nutritiva a alimentelor reprezinta capacitatea alimentelor de a asigura organismului substantele nutritive de care are nevoie. Aceasta se exprima prin: * Valoarea biologica, data de continutul in componente esentiale, indispensabile metabolismului: aminoacizi esentiali, acizi grasi esentiali, vitamine, elemente minerale. * Valoarea energetica, data de continutul in substante cu rol energetic: lipide, glucide, proteine, fiind exprimata in kcal/100 grame produs. * Valoarea igienica, data de continutul in substantelor nocive sau microorganisme patogene care nu afecteaza sanatatea prin consum; * Valoarea psiho-senzoriala, determinata de proprietatile organoleptice (miros, gust, aroma) si estetice (culoare, aspect) ale produselor alimentare. Determinarea valorii nutritive a alimentelor presupune stabilirea raportului dintre necesarul de substante nutritive pentru organism si potentialul nutritiv din 100 grame produs si se determina pe baza urmatoarelor elemente: * reteta produsului: materiile prime; * compozitia chimica a componentelor retetei; * gradul de asimilare al principalelor substante din produs; * necesarul zilnic de energie si substante nutritive pe grupe de populatie; * eventualele pierderi cantitative in produsele tehnologice sau inactivarile substantelor nutritive. Valoarea energetica a alimentelor exprima potentialul nutrientilor sai de a furniza energie. In Sistemul Internaional al Standardelor valoarea energetica a alimentelor este masurata in: kilocalorii sau kilojouli * Kilocaloria Prin definitie, caloria este o unitate de masura a energiei termice care se foloseste si in alimentatie ori in masuratorile metabolice, deoarece exprima valoarea energetica. In limbajul uzual se foloseste notiunea de calorie, insa, intotdeauna exprima pe multiplului ei kilocaloria. Kilocaloria este unitatea de masura pentru energia termica si este egala cu 1.000 de calorii. Practic, kilocaloria este o calorie mare. * Kilojoulul este o unitate de masura a valorii energetice. O kilocalorie este echivalenta cu 4,18 kilojouli. Diferenta dintre ele este ca, in timp ce prima reprezinta o unitate de masura non-metrica si corespunde valorii de masa pound, cea de a doua este o unitate de masura metrica, ce corespunde kilogramelor. De obicei, in limbajul alimentar se folosesc doua tipuri de masurare a caloriilor: * 1 Kilocalorie [1 kcal] = 1.000 calorii [1.000 cal]; * 1 Kilojoul [1KJ] = 4.180 calorii [4.180 cal]. Valoarea energetica a elementelor calorigene ale organismului folosita in practica este urmatoarea : Element calorigen Valoare energetica kJ / g kcal / g Lipide Grasimi 37 9,3 Etanol (consum de alcool) 29 7 Proteine 17 4,1 Carbohidrati 17 4,2 Acizi organici 13 3 Polioli ( alcooli de zahar , indulcitori ) 10 2.4 Fibre 8 2 Toate celelalte elemente nutritive din alimente sunt noncalorice. Nevoile nutritionale variaza mult de la o persoana la alta, depinzand de varsta, sex, corpolenta, tipul activitatii desfasurate (fizica, intelectuala), conditiile mediului ambient (frig, cald, prezenta unor noxe, etc). Pentru a adopta o alimentatie sanatoasa, este la fel de importanta atat cantitatea de nutrienti din sursele de hrana, cat si raportul dintre principalele substantele active din punct de vedere biologic: glucide, proteine, lipide, saruri minerale, vitamine si apa.