O substanta chimica cu toxicitate mare folosita in agricultura pentru distrugerea daunatorilor

Clasificarea Pesticidelor:Fungicide : substante folosite impotrivaciupercilor paraziteEle includ fungicide anorganice si organice.Fungicidele anorganice sunt cuprinse urmatoarele substante: fungicide pe baza de sulf, pe baza de cupru, pe baza de staniu, pe baza de mercur etcFungicidele oraganice cuprind : tiocarbonati, tiourami, clornitrobenzol, hexaclorbenzol, derivatii chinolinei, etcInsecticide : substante utilizate impotriva insectelor daunatoare. In aceata grupe sunt cuprinse substante organice si anorganice : Insecticidele anorganice cuprind : arseniati, clorsilicati, produse cu bariu, produse cu sulf, etcInsecticidele organice includ mai multe subgrupe : hidrocarburi clorurate: hexaclorciclohexan, lindan, insecticide dienice, diclordifenil tricloretan. etcInsecticidele anorganice cuprind : arseniati, clorsilicati, produse cu bariu, produse cu sulf, etcInsecticidele organice includ mai multe subgrupe : hidrocarburi clorurate: hexaclorciclohexan, lindan, insecticide dienice, diclordifenil tricloretan. etcPesticidele se clasific, n funcie de organismul int combtut, n : fungicide ierbicide, insecticide, acaricide, nematocide, moluscocide si raticide

. Ele sunt destinate pentru distrugerea insectelor daunatoare (insecticide), a ciupercilor fitofage (fungicide), a buruienilor din culturi (ierbicide), a razoarelor (rodenticide) sau a nematodelor (nematocide). Cu toate avantajele importante pe care le prezinta folosirea pesticidelor in agricultura (cresterea productiei, reducerea miini de lucru etc.) utilizarea lor pe scara larga si in doze mari si repetate provoaca numeroase incoveniente de ordin ecologic Contaminarea solurilor si a vegetatiei cu pesticide are importante consecinte asupra speciilor si biocenozelor. Acesete efecte pot fi de natura demoecologica adica cele care afecteaza populatiile si in special densitatea acestora si de natura biocenotica cele care provoaca rupturi ale echilibrelor biocenotice. Efectele demografice sunt imediate si rezulta din toxicitatea specifica a pesticidelor

Combaterile repetate determina o dregradare evidenta si uneori deosebita a echilibrelor naturale din biocenoze. Folosirea pesticidelor poate favoriza inmultirea in masa a unor specii de insecte pina atunci inofensive fie prin modificarea competentei intraspecifice, fie prin reducerea presiunii pradatorilor si parazitilor.Combatera daunatorilor culturilor cu pesticide (ierbicide) determina o reducere a densitatilor biocenozelor din ecosistemele in care s-au folosit.Pesticidele moderne sunt in cea mai mare parte substante organice de sinteza

Poluarea SoluluiSolul poate fi poluat prin 2 feluri:-direct prin deversari de deeuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din ngrminte i pesticide aruncate pe terenurile agricole ;-indirect, prin depunerea agenilor poluanti ejectai iniial n atmosfer, apa ploilor contaminate cu agenti poluani "splai" din atmosfera contaminat, transportul agenilor poluani de ctre vnt de pe un loc pe altul, infiltrarea prin sol a apelor contaminate.n ceea ce privete poluarea prin intermediul agenilor poluani din atmosfer, se observ anumite particulariti. Spre exemplu, ca regul general, solurile cele mai contaminate se vor afla in preajma surselor de poluare. Pe msur, ns, ce nlimea courilor de evacuare a gazelor contaminate crete, contaminarea terenului din imediata apropiere a sursei de poluare va scdea ca nivel de contaminare dar regiunea contaminata se va extinde n suprafa.Nivelul contaminrii solului depinde i de regimul ploilor.Acestea spal n general atmosfera de agenii poluani i i depun pe sol, dar n acelai timp spal i solul, ajutnd la vehicularea agenilor poluani spre emisari. Trebuie totui amintit c ploile favorizeaz i contaminarea n adncime a solului.

Intr-o oarecare msur poluarea solului depinde i de vegetaia care l acoper, precum i de natura nsai a solului. Lucrul acesta este foarte important pentru urmrirea persistenei pesticidelor i ngrmintelor artificiale pe terenurile agricole. Interesul econamic i de protejare a mediului cere ca att ingrmintele ct i pesticidele s rmn ct mai bine fixate n sol. O parte din pesticide este luat de vnt, alta este splat de ploi, iar restul se descompune n timp, datorit oxidrii n aer sau aciunii enzimelor secretate de bacteriile din sol. n tabelul urmtor sunt prezentate unele date n legtur cu persistena n sol a unor insecticide comune.ntruct deplasarea pesticidelor i a ngramintelor din locul pe care au fost administrate mediului constituie un risc grav de poluare a mediului, s-au ncercat metode pentru mrirea persistenei lor prin aditivi chimici. Spre exemplu persistena heptaclorului n sol a fost mrit:

cu 18% prin adaus de ulei lubrefiant mineralcu 52% prin adaus de rin de Piccopale ;cu 30% prin adaus de polistiren alchilat ;cu 29% prin adaus de plastifiant aromatic.cu 21% prin adaus de fraciuni grele aromatice din petrol.Experiena a artat c persistena pesticidelor mai depinde i de natura solului : ea este mai mic n solurile cu coninut anorganic mai bogat (nisipuri, argile) dect n substane organice.

Combaterea poluariiParticulele solide evacuate cu aer si/sau gazele de ardere in atmosfera sunt purtate de curenii de aer pe zone ntinse, viteza vntului fiind un parametru important privind dispersia poluantului in atmosfera. Sedimentarea acestor particule solide sub aciunea greutatii proprii sau prin umezirea lor de ctre picturile de ploaie reprezint principala sursa de contaminare a solului cu poluani din atmosfera. O parte din emisiile de NOX in atmosfera provin de la gazele de eapament ale vehiculelor. Evitarea polurii solului in acest caz consta in epurarea aerului si gazelor de ardere in instalaiile industriale si respectiv reducerea polurii cu emisiile autovehiculelor.Apele reziduale neepurate nainte de evacuarea in emisar constitue principala sursa de contaminare a solurilor. Lund in considerare textura solului si insusirile ecologice ale solurilor se constata ca acestea prezint capacitati diferite de reinere a apei, mpreuna cu impuritatile coninute in apa sau se comporta ca material filtrant si in acest caz creterea concentraiei contaminailor in sol depinde de caracteristicile solului. Aplicarea tehnologiilor de epurare a apelor reziduale reprezint o cale sigura de protecie si in cazul solului.

Agricultura utilizeaza o gama larga de substante chimice, unele cu rol fertilizant altele cu scopul combaterii daunatorilor. Problema care se pune atat in privinta ingrasamintelor cat si a pesticidelor este reducerea dozajelor actuale deoarece excesul de substante chimice are o influenta nociva intai pentru plante si urmand lantul trofic, pentru animale si sanatatea omului. Masurile luate la nivel comunitar privind excesul de nitrati, au rolul de a reduce dereglarile ce apar in activitatea microorganismelor fixatoare de azot din atmosfera, azotatii fiind transformati de catre flora bacteriana in azoti care afecteaza organismul uman. Apa din precipitati poate transforma substantele poluante din sol in care au fost incorporate in alte zone care sunt astfel contaminate. De aceea se impune ca depozitele de reziduuri sa aibe prevazute santuri colectuare care sa permita controlul transferului in natura.