3

3.5.32 Inmuierea

Apa

Apa reziduala este generata in timpul spalarii.Aceasta apa reziduala contine grasimi alaturi de material organic dizolvat(BOD) si materii solide.

Emisii in aer

Emisii de miros pot aparea in procesul de inmuirre uscata a reziduurilor de carne.

Rezultate solide

In unele procese de inmuiere ramine o faza solida.Aceasta este considerata by-produs.

Energie

In procesele de inmuiere, principala componenta energetica este folosirea aburului.

3.5.33 Albirea

Apa

Zaharul, amidonul si alti compusi organici solubili de la materiile prime fructe sau legume-vor crea un continut de materii organice dizolvate(BOD) si solide dizolvate sau in suspensie in apele reziduale de la albire.Cum apa de albire este in mod normal refolosita/reciclata, volumul de apa reziduala de la albire este relativ redus.Oricum aceasta concentreaza poluantii (BOD)in apa reziduala.Emisii de aer

Vapori de apa /abur pot fi descarcati in atmosfera.In functie de materia prima albita, aerul de exhaustare va contine un nivel scazut de compusi organici volatili care pot genera un nivel scazut de miros.Rezultate solide

Unele materii solide se pot aglomera la baza vasului de albire.Acestea sunt indepartate periodic.

Energie

Se foloseste energie pentru incalzirea apei de albire.

Exemplu:sisteme de albire in cilindru si cu banda sunt folosite in albirea legumelor congelate.Consumul de energie depinde de tipul sistemului de albire dar si de tipul urmatorului pas de congelare.

Consumuri tipice pentru unele combinatii folosite in Belgia sunt date mai jos.

Exemplu 1 Vase de albire cilindrice in contra-curent

Agent energeticIndicator al ordinului de magnitudine

Apa calda( MJ/to leguma congelata)0

Abur (to/to leguma congelata)

Abur sub presiune(bar)0,16

7

Electricitate(kwhe/to legume congelate)0,5-1,3

Tabelul 3.20 Agenti energetici si indicatori de ordin de magnitudine pentru albirea in cilindru pentru congelare.

Agent energeticIndicatori de ordine de magnitudine

Apa calda ( MJ/to leguma congelata)0

Abur (to/to leguma congelata)

Abur sub presiune(bar)0

0

Electricitate(kwhe/to legume congelate)0,5-1,3

Tabelul 3.21 Indicatori de ordin de magnitudine pentru congelare in contracurent in procesarea legumelor.

Consumul de electricitate pentru productia de gheata este inclusa in consumul ede electricitate pentru congelare.

Exemplu 2 Combinatie Albire cu banda/congelare apa

Agent energeticIndicatori de ordine de magnitudine

Apa calda ( MJ/to leguma congelata)0

Abur (to/to leguma congelata)

Abur sub presiune(bar)0,09

7

Electricitate(kwhe/to legume congelate)2-9

Tabelul 3.22 Agent energetic si ordin de magnitudine pentru albire pe banda/congelare apa in procesarea legumelor

Exemplu 3 Albire pe banda/congelare rapida

Agent energeticIndicatori de ordine de magnitudine

Apa calda ( MJ/to leguma congelata)0

Abur (to/to leguma congelata)

Abur sub presiune(bar)0,16

7

Electricitate(kwhe/to legume congelate)7-30

Tabelul 3.23 Agent termic si indicator ordine demagnitudine pentru combinatia albire pe banda/congelare rapida in procesarea legumelor

In termenii consumului energetic, albirea pe banda /congelare apa are cele mai bune rezultate.Caldura eliberata pentru racirea produsului in zona de racire este folosita pentru a preincalzi legumele.In acest fel mai putin abur este necesar pentru albire.

Cu privire la consumul electric, albirea in cilindru cu inghetarea in contra curent are cele mai bune rezultate.Datorita folosirii ventilatoarelor de mare incarcare (60KWc) in albirea pe banda /congelare rapida, consumul electric este foarte mare.

3.5.34 Gatire, fierbere(E 3)

Apa

Apa reziduala este generata la spalare.Aceasta apa reziduala contine produsi reziduali continind materie organica dizolvata(BOD) si materiale solide.Emisii in aer

Emisii de miros pot aparea in timpul gatirii si fierberii.Rezultate solide

Reziduuri solide precum grasime si unsoare pot rezulta dupa spalarea echipamentului.

Energie

Se foloseste caldura (din abur).

3.5.35 Coacerea (E.4)

Emisii in aer

Pe perioada coacerii sunt emise in atmosfera mirosuri insotide de vapori de apa.

Rezultate solide

Unele reziduuri pot rezulta de la curatarea ucata.

Energie

Pentru coacere ca si combustibil se foloseste gaz natural gas sau petrol. Pentru cuptoarele cu infrarosii se folosesc tipuri speciale de arzatoare. Energia folosita pentru coacere se situeaza in mod normal intre 450 600 KJ/kg de produs.

3.5.36 Prajirea fara ulei (E.5)

Apa

Cantitati mici de apa se folosesc pentru stingerea cafelei prajite. Aceasta apa este partial evaporata si emisa in atmosfera si partial absorbita in produs (cafea).

Emisii in aer

Atat emisiile de la prajitor cat si cele de la racitor contin componente mirositoare si alte VOC. Concentrarea compusilor volatili organici (VOC) cauzeaza mirosul care este mai mare la iesirea din prajitor decat la cea din cooler. Nivelurile de VOC sunt mai mari cand produsul este prajit la un nivel mai inalt (ex. Temperatura produsului la sfarsitul procesului de prajire este mai mare). Diferenta in emisii intre un produs prajit putin si unul foarte prajit (= foarte inchis la culoare) poate fi un factor 10.

Pentru prajitoarele discontinui cele mai inalte concentratii sunt emise chiar inainte de terminarea procesului de prajire. In prajitoarele continuoe emisiile sunt si ele continue. Nivelul absolut de VOC depinde de temperatura produsului la finalul prajirii, cantitatea de aer folosita pentru prajire, produs si timpul de prajire.

Rezultate solide

Rezultata solide organic ex. Cojile cafelei care sunt colectate in cicloni. Pentru cafea reziduul solid poate fi intre 0.1 si 1.5 % din cantitatea de cafea verde.

Energie

Consumul de energie depinde de tipul de prajitor dar si de cantitatea de gaze de ardere care sunt eliminate din sistem.

3.5.37 Prajirea cu ulei(E.6)

Apa

Apa reziduala apare de la spalarea echipamentului si va contine grasimi atat in forma de grasimi libere cat si ca grasimi emulsificate si reziduuri de produs.Apa reziduala va contine de aceea TFM (materie grasa totala), suspensii solide materii organice dizolvate (BOD).

Emisii in aer

Aerul de deasupra prajitorului este extras pentru a prevenii orice scapare in mediul de lucru. Acest aer de exhaustare poate contine compusi organici volatili, cum ar fi produsi de la uleiul alimentar. Mirosul poate fi o problema asociata cu exhaustarea gazelor.

Rezultate solide

Uleiul care a juns la finalul de intrebuintare trebuie eliminat prin dispunere.

Energie

Prajitoarele sunt de obicei incalzite cu abur sau cu ulei fierbinte

3.5.38 Temperarea (E.7)

Apa

Apa este folosita pentru sistemele de inghetare cu recirculare.

Energie

Electricitate pentru pompe se actionari. Energie pentru sistemele de racire

3.5.39 Pasteurizarea, sterilizarea, UHT (E.8)

Apa

Apa este necesara pentru racirea produsului dupa tratarea la cald. Racirea dupa tratamentul UHT poate fi realizata in doi pasi : mai intai racirea rapida la presiune atmosferica in vase rapide, urmata de racirea cu apa.

Exista pierderi de produs din depozite atat organice cat ai anorganice, create pe suprafata de transfer termic, depozite care se descarca in apa reziduala in timpul spalarii echipamentului Aceasta duce la aparitia apei reziduale continand materii organice dizolvate (BOD) si material solid.

Energie

Energie, folosita in general sub forma de abur sau de apa fierbinte este necesara pentru tratamentul la cald. Dupa tratarea la cal, in general este necesara racirea. Racirea poate fi realizata printr-un sistem de racire cu o singura trecere sau printr-un sistem cu recirculare a apei; ultimul implica consum de energie de catre sistemul mecanic de refrigerare.

3.5.40 Evaporarea (lichid la lichid) (F.1)

Apa

Indepartarea depozitelor la spalare si pierderile de produs la pornire si oprire contribue la cresterea incarcarii organice si anorganice in apa reziduala. Pe perioada evaporarii, condensate din produs pot aparea de asemenea. In functie de calitatea lor (organice, anorganic si suspensii solide), aceste condensate pot fi refoosite in proces sau necesita tratarea intr-o uzina de epurare a apelor reziduale. Vaporii finali sunt condensati intr-un condensator inchis sau deschis folosindu-se apa de racire.

Apele reziduale vor contine materii organice dizolvate (BOD) si materii anorganice disolvate ca si suspensii solide.

Emisii in aer

Pot exista cazuri de gace necondensabile care sunt ventilate in aer pentru a asigura un transfer termic eficient.

Efectele de mediu depinde de gazele ventilate in atmosfera.

Energie

Necesarul de abur pentru evaporatoarele cu o singura etapa este de 1.2 la 1.4 tona/tona.

Necesarul tipic de energie (pe tona de apa evaporata) pentru evaporatoarele cu mai multe etape este:

Putere electrica

(kJ/kg)

(tone/tone)Abur

(tone/tone)

TVR evaporator70,1-0,3

MVR evaporator35-

Tabelul 3.24 Necesitatile energetice tipice pentru evaporatoare in trepte

Unele gaze de exhaustare pot fi folosite pentru recuperarea energiei din alte procese (usacre).

Zgomot

Zgomotul este deseori produs in procese de evaporare.Zgomotul este in special generat de catre termocompresor, compresorul mecanic, epectoarele de abur si de fluidele de mare viteza din conducte.Aceasta problema este in general rezolvata prin izolatie acustica.

3.5.41 Uscarea(lichid-solid)(F2)ApaFolosirea apei este in mod normal redusa la spalarea echipamentului.Cantitatile folosite depind in mare masura de tipul echipamentului.

De-a lungul spalarii, apa reziduala generata contine material solubil organic si suspensii solide.Emisii in aer

In uscarea cu aer, un amestec gaz/vapori este generat si eliminat in atmosfera.Acest amestec poate contine praf si compusi volatili organici proveniti din produs.Aceasta poate cauza mirosul si poate necesita tratament prealabil exhaustarii.Daca uscarea se face folosind arzatoare (gaz, combustibil lichid) directe, gazele de exhaustare pot contine CO2/CO/SO2/Nox.Aceasta depinde de sursa de incalzire si de tipul arzatorului.In orice situatie siguranta alimentelor trebuie sa primerze atunci cind este vorba de produse sensibile

Rezultat solid

Rezultatele solide pot fi generate cind echipamentul golit pentru urmatoarea sarja si pentru spalare.Acest rezultat solid poate consta din materii prime, reziduuri de produs si praf, care pot fi recuperate din aerul de exhaustare.Aceste produse solide /praf pot fi reciclate in proces sau vindute ca nutret.

Energie

Pentru evaporarea apei sunt necesare teoretic 2,2Mj/kg.Datorita pierderilor de energie din proces in practica consumul energetic pentru evaporarea apei( uscare)este cuprins intre 2,5-3,5 Mj/kg.Zgomot

Zgomot poate aparea de la intrare/iesire din uscator.

3.5.42 Deshidratarea(solid-solid)(F 3)

Apa

Apa este folosita pentru spalarea echipamentului.Apa reziduala contine materii organice dizolvate(BOD) si materii solide.

Emisii in aer

In procesele de uscare in aer cald apar vapori de apa continind materii organice volatile care sunt purjati in atmosfera. Daca uscarea se face folosin arzatoare directe, gazele de exhaustare mai pot contine CO2/CO/SO2/NOx, in functie de sursa de caldura si tipul arzatorului.

Rezultate solide

Material solid organic poate fi generat cand echipamentul este golit pentru urmatoarea transa sau pentru spalare. Aceste reziduuri pot consta din materie prima, reziduuri de produs si praf. Aceste solide produs/praf pot fi reciclate in proces sau vandute ca nutret animal.

Energie

Pentru evaporarea apei, teoretic sunt necesari 2.2 MJ/kg In orice caz aceasta valoare variaza depinzand foarte mult de tipul de uscator si se poate situa intre 2.0 3.5 MJ/kg. Uscatoarele cu abur au un consum de energie considerabil mai scazut, daca ele contin mai multe efecte. Cateodata gazele de exhaustare de la instalatia combustie (CHP) pot fi folosite pentru uscarea producselor de aici rezultand o reducere a necesarului de energie. Consumul de energie pentru deshidratare mai poate fi redus prin cresterea continutului de substanta uscata in produsul umed. Acest lucru se poate realiza prin preevaporare sau prin folosirea unor echipamente speciale de eliminare a apei.

3.5.43 Racirea, inghetarea(G.1)

Apa

Apa poate fi utilizata ca mediu de racire in sistemele cu singura trecere. Cand apa de racire este

recirculata , turnuri de racire cu serpentine inchise pot fi folosite pentru indepartarea caldurii.

Emisii in aer

In racirea criogenica emisii de gaze N2 sau CO2 pot avea loc. Echipamentele de refrigerare cu scurgeri pot antreba apariia unor emisii de refrigerent.

Energie

Energie electrical este necesara pentru pompele de recirculare a apei de racire sau ventilatoare pentru racirea aerului. Sistemele mecanice de refrigerare necesita in general 0.3 - 1.0 kW putere pe efect de racire.

N orice caz consumul lor total de energie este semnificatic mai redus decat energia totala necesara pentru producerea N2 sau CO2. livhide.

Zgomot

Zgomotul poate aparea de la operarea ventlatoarelor sau a turnului de racire.

3.5.44 Congelarea (G.2)

Apa

Apa reziduala continand saruri poate rezulta de la congelarea prin imerse.

Emisii in aer

In congelarea criogenica emisii de gaze N2 sau CO2 pot avea loc.

Energie

Energia electrica este necesara ventilatoarelor de circularea aerului. Sistemul de congelare necesita si el energie electrica.

Exemplu: Congelarea avansata este etapa cu cel mai mare consum de energie din producerea legumelor cu congelare profunda. 80 - 280 kWhe/tona de leguma congelata este folosit in Flandra. Circa 0.01 MJ/m2 suprafata de tunel/ h de operare reprezinta energie consumata sub forma de apa fierbinte.

Consumul energetic al unui tunel de congelare depinde de mai multi factori:

1) Tipul legumelor congelate.Legumele voluminoase (ca de exemplu conopida) sunt mai greu de congelat decit legumele mici(de exemplu mazarea si cartofii taiati cubulete).

2) Temperatura legumelor la intrate in tunelul de congelare.Cu cit aceasta temperatura este mai ridicata cu atit este mai mare cantitatea de caldura care trebuie indepartata din legume inainte de congelare.

3) Debitul de masa al legumelor.Cu cit debitul are o viteza mai mare cu atit cantitatea de energie care trebuie indepartata este mai mare.Grosimea stratului de legume este direct proportionala cu perioada de raminere.

4)Consumul de energie este determinata de debitul de aer din tunelul de congelare.Cu cit debitul este mai mare cu atit este mai bun transferul termic intre evaporator si aer pe de o parte si aer si legume pe de alta parte..Debite de aer mai mari duc la consumuri mari de energie provenite de la ventilatoare si la in carcare de racire mai mari pentru tunelul de congelare(intreaga iesire a motoarelor este racita).

5)Eficinta sau COP joaca un rol in consumul energetic din tunelele de congelare.Asa cum s-a explicat mai devreme, eficienta etse in primul rind determinata de tempreratura de condensare si cea a evaporarii.

1Tipul legumelor

2Temperatura legumelor la intrarea in tunelul de congelare

3Debitul masei legumelor

4Grosime, strat-perioada

5Viteza aer-iesire ventilare

6COP(coeficient de performanta) al masinii de congelare

Tabelul 3.25:Parametrii care determina consumul energetic al unui tunel de congelare in procesarea legumelor

Toti parametrii de mai sus au influenta asupra consumului energetic.Energia pe tona de produs congelat depinde in mare masura de parametrii reglati pentru temperatura evaporatorului, viteza ventilatoarelor si debitul de produs si presiunea de condensare si tipul prodului procesat.Acesta este motivul diferentelor mari de consum energetic.

Zgomot

Problema zgomotului poate aparea de la operarea ventilatoarelor.

3.5.45 Uscarea prin congelare, liofilizarea(G3)

Apa

Apa de condensare este drenata.Aceasta apa poate contine produs uscat.Concentratia depinde de continutul original al materialului si de tipul materialului uscat.Apa reziduala contine materii organice dizolvate(BOD) si substante solide.

Energie

Pentru uscarea prin inghetare se foloseste in special electricitate.

3.5.46 Ambalare, umplere (H.1)

Apa

Pot aparea scapari de apa datorate stropirii cu produs. De asemenea spalarea echipamnetului produce apa reziduala. Apa reziduala va contine material organic dizolvat (BOD) si materii solide.

Emisii in aer

Nu au fost identificate

Rezultate solide

Rexiduurile solide includ deseuri de ambalaje, taieri de la masina, ambalaje stricate care se produc datorita proastei functionari ale masinii, scapari de la umplere, capace stricate, in special in momentele de pornire oprire a masinilor.

In procese cum ar fi suflarea cu aer a sticlelor de sticla se folosesc operatori care fac completarile dar si in acest caz pot rezulta deseuri de la spargerile produse in-situ.

Suflarea cu aer a PET-urilor poate fi facuta in afara instalatiei folosind pelete de PET sau sticle preformate. Acestea produc deseuri de la taieri.

Conservele de aluminiu/otel si capacele de aluminiu pot fi livrate pre-presate: productia se face in afara instalatiei. Cartoane laminate si pungi pot fi prezente in instalatie. Acestea pot duce la aparitia reziduurilor din taieri. Mai apar deseuri solide minore de la cerneluri sau de la spalarea echipamentului de tiparire.

Energie

Energia consumata de masinile de umplere/ aplicare capace/ ambalar sau din alte activitati asociate

Zgomot

Nu au fost identificate

3.5.47 Unplere cu gaz (H.2)

Emisii in aer

Amestecuri de gaze folosite in proces sunt livrate la instalatie fie gata amestecate fie ca gaze individuale care sunt amestecate pe loc.

3.5.48 Curatare si igienizare (U.1)

Apa

Apa de calitatea dorita (vezi Sectiunea 4.4.2) este necesara pentru curatare si igienizare. In multe fabrici aceasta este principala utilizare a apei. Cantitatea depinde de tipul si dimensiunea echipamentului care trebuie Curatarea si igienizarea produc apa reziduala care contine in general :

- material organic solubil (BOD/COD) si suspensii solide de la premanentele de produs si depozite de pamant care sunt indepartate

- reziduuri de la agenti de spalare In principiu agentii de spalare si igienizare care sunt folositi sunt descarcati ca ape reziduale, fie in forma lor initiala fie ca produsi de reactie cu pamantul care a fost indepartat pe parcursul curatarii. Desori acizi si alcalii sunt folositi pentru spalare si descarcati in apa reziduala.

Emisii in aer

Nu au fost identificate

Rezultate solide

Reziduuri de produs pot fi recuperate pe parcursul spalarii , in functie de circumstante acestia pot fi vanduti ca by-produs sau dispusi ca reziduuri solide.

Energie

Curatarea se face in general la temperaturi ridicate care necesita utilizarea caldurii.

3.5.49 Gnerare energie/ consum (U.2)

Apa

Produdi chimici de tratamen, silicii sau alte minerale solubile sunt concentrate in boilere.

Ele sunt indepartate prin purjarea boilerului la o rata de 1 % la peste 10 % din rata de productie de abur. Apa de purjare este descarcata si tratata fie in reteaua municipala fie in uzina de epurarea a pelor reziduale din uzina Purjarea trebuie facuta pentru a mentine eficienta si siguranta in operarea boilerului.

Emisii in aer

Principalele produse rezultate din procesul de combustie sunt dioxidul de carbon (CO2) si vaporii de apa (H2O).

Emisii de CO2 rezultate de la arderea carbunului sunt duble fata de cele provenite de la arderea gazului natural.Proiectarea procesului si a fabricii de combustie se face in functie de tipul de combustibil, contaminantii care vor fi generati si emisi.Acestia sunt doxidul de sulf (SO2), monoxidul de carbon (CO), oxizii de azot (NOx) si particule.

Emisiile se dioxid de sulf sunt rezultate din continutul de sulf al combustibilului. Gazele au numai urme de sulf in compozitia lor. Gazele de sonda au pana la 0.1 % din greutate sulfuri. Carbunele are intre 0.5 % si 2.5 % din greutate sulfuri. Petrolul poate avea pana la 3.5 % din greutate sulfuri Emisiile de oxizi de azot (NOx) depind nu numai de carburant dar si de proiectul pentru unitatea de combustie si de temperatura flacarii. Gazul, in general nu contine cantitati importante de compusi de azot dar va produce NOx din oxidarea azotului din aerul de combustie. De aceea, continutul in NOx in gazele de combustie rezultate din arderea gazului este cel mai redus dintre combustibilii fosili. Emisiile de NOx pot fi reduse prin injectia aburului in camera de combustie a turbinei cu gaz sau prin folosirea unor arzatoare cu un rezultat redus de NOx .

Cand producsul este incalzit prin contact direct cu gazele de combuste atunci compusi organici volatili (VOC) si mirosuri vor fi emise altauri de aerul de proces. Temperaturile inalte de la gazele din cosuri depind de tipul carburantului si de proiectare.

Consumul electricitatii cumparate nu creaza emisii in instalatiile alimentare deoarece acestea au loc la statia de producere a curentului electric. De aceea ele sunt controlate de Directiva IPPC aplicabila acestui domeniu.

Rezultate solide

Cenusa de la combustibilii solizi pentru boilere, depozite solide si inerte de negru de fum care sunt indepartate in timpul intretinerilor si a spalarilor periodice ale boilererului. Ele pot fi folosite ca pamanturi de umplere sau depozitate in locuri autorizate.

Zgomot

Operarea in conditii obisnuite a boilerului nu da nastere la zgomote in afara instalatiei. In perioada interuperii functionarii, in perioadele de testare si dare in functiune pot exista perioade scurte in care intra in functiune supapele de siguranta ale boilerului. Acest efect trebuie resimtit in mod normal numai in instalatiie, dar poate fi o sursa de zgomot in respectivele perioade. Supapele mari de purjare pot fi prevazute cu amortizoare acustice.

3.5.50 Tratarea apei (apa de proces) (U.3)

Apa

Efluenti din etapa de generare si substante de retentie din alte procese sunt descarcate in apa. Reducerea consumului de apa prin optimizarea procesului si recircularea apei se pot aplica in cazurile in care acestea sunt fezabile.

Rezultate solide

Namolurile minerale si rasinile epuizate de la procesul de tratare apei necesita dispunerea lor pentru umplerea solului.

Energie

Nu au fost identificate

3.5.51 Generare vacuum generation (U.4)

Apa

Pompe de vacuum

Apa este folosita in pompele de vacuum pentru racire si etansare. Pentru a reduce consumul de apa apa este in mod normal recirculata utilizandu-se bucle inchise in sistem.

Ejectoare de jeturi de abur

In condensatoarele prin difuzie, apa este folosita pentru a condensa aburul din orice substanta volatila pe care o transporta. Pentru instalatiile mari volumul de apa folosit pentru condensarea aburului poate fi semnificativ (ex. Rafinarea zaharului sau a uleiului comestiibl). Materialul volatil antrenat este condensat in apa de aici aparand un nivel ridicat de material organic dizolvat (BOD). Pentru a reduce consumul de apa, apa poate fi recirculata printr-un turn de racire. In acest caz un amestec din sistem este necesar aburului condensat. Acesta poate duce la material organic dizolvat (BOD) condensat in apa.

Cu condensatoarele indirecte (schimbatoare de caldura) volumul de condensat este echivalent cu aburul condensat si va contine orice material organic volatil pe care il transporta. Cu ajutorul sistemelor de racire sau inghetare, volumul de condensat este redus in continuare

Emisii in aer

Pompe de vacuum

In functie de materialul care este procesat, aerul evacuat de catre pompele de vacuum poate contine materiale volatile, care daca nu sunt controlate cu grija pot determina aparitia unor probleme cu mirosurile.

Ejectoare de jeturi de abur

Materialul necondensabil poate fi descarcat in aer. In functie de materialul care este procesat aceasta descrcare poate determina aparitia unor probleme cu mirosurile.

Daca apa de condensare este recirculata in turnuri de racire, ceata rezultata din turnuri sau suspensiile pot determina aparitia unor probleme cu mirosurile.

Energie

Consumul de energie va depinde de tipul, presiunea absoluta care trebuie atinsa si dimensiunile sistemului Pentru operatii mari consumul poate fi destul de mare.

Zgomot

Pot aparea probleme pe parcursul operarii de la ventilatoarele asociate turnurilor de racire.

3.5.52 Refrigerarea (U.5)

Apa

Utilizarea apei poate fi o problema cand apa este folosita ca mediu de racire pentru condensator in sistemele cu o singura trecere. Cand apa de racire este recirculata printr-un turn de racire utilizarea apei este limitata. Scaparile accidentale de amoniac lichid trebuie sa fie prevenite.

Emisii in aer

Echipamentul de refrigerare (continand in primul rand NH3 sau (H)CFCs) nu cauzeaza emisii relevante de refrigerenti din moment ce sistemele sunt inchise. Scaparile accidentale de amoniac lichid trebuie sa fie prevenite

Energie

Echipamentul de refrigerare necesita alimentare electrica.

Zgomot

Zgomotul produs de catre compresoarele echipamentului de refrigerare necesita acordarea atentiei

3.6 Sumarul surselor de emisii in aer si apa si reziduuri solide pe operatii unitare

In aceasta sectiune, sursele de emisii in aer, apa si reziduurile solide sunt identificate pentru fiecare tehnica de procesare. Trebuie insa pastrat in minte faptul ca lista de identificare a surselor nu este atot cuprinzatoare, deoarece nu in fiecare fabrica vor exista aceleasi probleme care sa duca la aparitia acelor emisii care au fost identificate pentru un sector abordat ca un intreg.

Emisiile sun considerate sub urmatoarele categorii: emisii fugitive si neprogramate si emisii and specifice procesului. Unele dintre cele din a doua categorie sunt considered ca avand un impact redus asupra mediului si de aceea acestea sunt desemnate ca minore (m). (In orice caz exista fabrici in care aceasta desemnare ca fiind minore sa nu fie corecta. Astfel de emisii trebuie examinate de la caz la caz).

3.6.1 Eimisii de proces

Impactul de mediu (emisiile de process) pentru fiecare tehnica de procesare identificata in Sectiunea 2.1 Vedere generala asupra tehnicilor de procesare si operatiuni unitare sunt prezentate sumar in Tabelul 3.26. Simbolurile care se gasesc de-a lungul fiecare operatii descriu caracteristica emisiei interpretarea simbolurilor este data in Tabelul 3.27, Tabelul 3.28 si Tabelul 3.29.

Aspecte de mediu

Operatiunea unitaraAerApaSolide

A.Pregatirea materiilor prime

A.1DepoziteW1

TancuriS1,S3NN

SilozuriS2NN

Manipulare/transportS1,S2,S3E1,E2,E3,E4,E5W1

A2Sortare,cernere,filtrare,decojire,egalizareS1,S2E1,E2W1,W3

A3EplusareNE1,E2W1

A4SpalareNE1,E2W1

B.Reducerea dimensiunilor ames-tecare, formare

B1Taiere, feliere,tocare,tranformare in pastaNE1,E2,E4W1,W2

B2Amestecare, malaxare, amestecare la cald, omogenizare la caldS1,S2,S3E1,E2,E4,E5W1

B.3Sfarimare, macinareS2,S3E1,E2,E3,E4W1,W3

B.4Formare, masonare, extrudereNE1,E2,E5W1

C.Tehnici de separare

C.1ExtractieS1,S3E1,E2W1,W4

C.2DeinizareNE1,E3,E5W1

C.3RafinareNE1,E2W1,W3

C.4Centrifugare/sedimentareNE1,E2W1,W3

C.5FiltrareME1,E2,E4W1,W3

C.6Separare cu membraneNE1,E2N

C.7CristalizareNE1N

C.8Neutralizare( indepartare acizi grasi)NE1,E2,E4N

C.9AlbireaNNW1,W3

C.10Parfumare prin inmuiereS1,S3E1,E2,E4W2

C.11DecolorareNE1,E2W1

C.12DistilareS1,S3,S4E1,E2,W1

D.Tehnologii de procesare produs

D.1AbsorbtiaNE1,E2W1

D.2DizolvareNE1,E2,E6N

D.3SolubilizareS1,S2,S3E1,E2N

D.4FermentareS1,S4E1,E2W1

D.5CoagulareNE1,E2N

D.6GerminareS3NN

D.7Saramurare, sarareNE1,E2,E6W1

D.8AfumareS1,S3E1N

D.9IntarireS1E1,E2,E4W5

D.10SulfitareS6NN

D.11CarbonatareS1,S4,S5,S6,

S7NW3

D.12CarbonareS4NN

D.13Acoperire, incapsulare, aglomerareS1E1,E2,E4W1,W2

D.14InvechireS1,S3E1,E2W1,W6

E.Procesare la cald

E.1TopireaS1E1,E2,E4W1,W2

E.2AlbireS1E1,E2,E6W1

E.3Gatire, fierbereS1,S3E1,E2,E4,E5, E6W1

E.4CoacereS1,S2,S3,S4E1,E2,E4W1

E.5FrigereS1,S2NW1

E.6PrajireaS1,S3E1,E2,E3,E4W1,W2

E.7TemperaturaNE1,E2N

E.8Pasteurizare, sterilizare, UHTNE1,E2W1

F.Concentrare la cald

F.1Evaporare(lichid-lichid)S1,S2E1,E2,E5N

F.2Uscare(lichid-solid)S1,S2E1,E2W1

F.3Deshidratare(solid-solid)S1,S2E1,E2W1

G.Procesare la cald

G.1Racire, inghetare, stabilizare la receW1MN

G.2CongelareS4,S7NN

CrioextractieNE1W1,W3

Concentrare la receNE1N

G.3Uscare la receNE2N

Operatii post procesare

H.1Ambalare, umplere, depozitare sub gazS2E1,E2W1,W6

H.2Eliminare gazS4NN

U.Procese utile

U.1Curatenie/igienizareN1E1,E2,E3,E4, E5N

U.2Generare/consum energieS2,S4,S5,S6NN

U.3Tratamente apa

DemineralizareNE1,E2,E3,E5W1,W3

U.4Generare vidS1E1N

U.5RefrigerareS7E5N

U.6Generare aer comprimat

Tabelul 3.26:Impactul de mediu al tehnologiilor de mediu

(1,CIAA,2002)

CodTip emisie

S.1Miros

S.2Particule

S.3Organice

S.4CO2

S.5sO2

S.6NO2

S.7NH3

MMinor

NNone

*Organice acopera emisiile continind material organic in conditiile de procesare privind presiunea de vapori a componentelor individuale prezente in emisii

Tabelul 3.27:Coduri folosite pentru emisiile de aer

(1,CIAA,2002)CodTipul emisiei

E1Material organic solubil

E2Solide suspendate total

E3Acid/alcalin

E4Ulei/grasimi

E5Nitrat/nitrit/amoniu/fosfat

E6Solide dizolvate

MMinore

NZero

Tabel 3.28: Coduri folosite pentru emisii in apa

CodTipul emisiei

W1Organica(deseuri/materiale de procesare)

W2Ulei/grasimi

W3Anorganice (ex pamint, CaCO3, carbune activ)

W4Solvent

W5Metale Ex catalizator Nichel

W6Ambalaje din proces (hirtie, cutii, bidoane)

MMinore

NZero

Tabel 3.29: Coduri folosite in deseuri solide.

3.6.2. Emisii accidentale sau neprogramate

Aer

Mirosuri in timpul depozitarii, umplerii si golirii tancurilor si silozurilor

Mirosuri nedorite care apar de la uzinele de tratare a apelor reziduale

Ventilarea tancurilor de depozitare

Fumigarea

Pierderi de vapori in timpul depozitarii, umplerii si golirii tancurilor de solventi sau butoaielor

Supape de descarcare si discuri de includere cu scapari

Scurgeri de la flanse, pompe, etansari de supape

Scurgeri ale cladirilor(ferestre, usi)

Bazine de decantare

Turnuri de racire si bazine de racire

Apa

Ape contaminate

Pierderi din tancuri de depozitare

Scurgeri ale conductelor

Debordari

Drenaje

Scapari de la flanse, pompe, etansari

3.7 Sumar al problemelor cheie de mediu in anumite sectoare

(10 Agentia de mediu UK, 2000)

In aceasta sectiune o vedere asupra problemelor de mediu este prezentata conform documentelor si descrierilor de proces din Marea Britanie-Agentia de Mediu 2000. O schema simplificata este data reflectand productia reala, fiind utila pentru operatiunile implicate. Numai problinele de mediu sunt listate, nu se dau valori numerice. Pentru anumite procese unele probleme nu pot fi relevante.

3.7.1 Procesare carne de pui

Diagrama de proces simplificata pentru carne si carne de pui include toate etapele procesului dar numai etapele 6 si 7 sunt relevante pentru prezentul BREF.

Etapele anterioare sunt acoperite de BREF pentru abatoare si carcase.

Intrari

Iesire

Figura 3.7:Diagrama simplificata de proces pentru carne si carne de pui

(10.Agentia de mediu,UK 2000)

SursaTip de emisii/subproduse

Aer1,3,4,5,6,

6Miros

Scapari potentiale de la refrigerare

ApaSpalare

1,2,4,5

3BOD/COD/SS

Apa de spalare/apa de inmuiere

Sange

Sol7

4

5

6Deseuri ambalaje

Piele, par, fulgi

Numeroase subproduse,SRM

Oase, subproduse

BOD= oxigen biologic

COD=cerere de oxigen chimic

SS= solide in suspensie

Tabel 3.30 Sumarul emisiilor cheie in procesarea cheie in procesarea carnii si a carnii de pui

(10, Agentia de mediu UK, 2000)

3.7.2 Procesarea pestelui

IESIRE

Figura 3.8 Diagrama simplificata de proces in procesarea pestelui

SursaTip emisie/produs

Aer2

3

3

4Praf

Miros, gaze combustie

Energie termica potentiala pentru scurgeri de refrigerent

Apa SpalareBOD/COD/SS

Sol1

3

5Deseuri alimentare

Ulei

Deseuri ambalaje

Tabel 3.31 Sumarul emisiilor cheie in procesarea pestelui congelat/produse de peste

INTRARI

IESIRI

Figure 3.9 Diagrama simplificata de proces pentru conserve de peste

SursaTip de emisie/produs

Aer

Apa1

2

3

4

5

spalare BOD/COD/SS

BOD/COD/SS

Poluanti anorganici

BOD/COD/SS

BOD/COD/SS

Poluaniti anorganici

BOD/COD/SS

Sol 2Restur, solzi

Tabel 3.32 Sumar emisii cheie pentru productia de conserve de peste

3.7.3 Procesarea cartofilor

Intrari

Figura 3.10 Diagrama simplificata pentru producerea fulgilor de cartofi

Sursa Tip emisie/produs

Aer 1

4

5

6VOC s/miros

Energie termica/VOC s/miros

VOC s/miros/ energie termica

Gaze de combustie

Energie termica

Scurgeri refrigerare

Apa 1

2

3

5BOD/COD/SS /pesticide

BOD/COD/SS /amoniac liber

BOD/COD/SS

Grsimi ulei

Sol 1

2

5Sol/EVM

Bucati/ramasite de la taiere

Ulei folosit (reprocesat)

Tabel 3.33 Sumar emisii cheie in productia fulgilor de cartof

INTRARI

IESIRI

Figura 3.11: Diagrama simplificata de proces pentru crips-uri de cartofi

SursaTip emisii/produs

Aer5

5

6Miros

Gaze combustie, energie termica

Vapori de apa

Praf

Apa1

2

3

Spalare

1BOD/COD/SS

BOD/COD/SS

BOD/COD/SS

BOD/COD/SS

Pesticide

Sol1

2

5Coji

Felii/deseuri taiere

Ulei folosit

Tabel 3.34: Sumar emisii cheie in producerea crips-urilor

3.7.4 Procesare fructe si legume

INTRARI

IESIRE

Figura 3.35: Diagrama simplificata de procespentru sucuri de fructe si legume

SursaTip emisii/ produs

Aer

Apa2,3

6

SpalareApa de spalare

Pierderi, apa racire

BOD/COD/SS

Sol2

3

4

5

7Corpuri straine, fructe stricate

Ulei citric

Deseuri, coji, pulpa

Deseuri, pulpa, seminte

Deseuri ambalaje

Tabel 3.35: Sumar al emisiilor cheie la productia de sucuri de lagume si fructe

INTRARI

IESIRI

Figura 3.13: Diagrama simplificata de proces fructe conservate si congelate

SursaTip de emisii/ produs

Aer6b

6aPosibile scurgeri refrigerent

Vapori apa

Apa2

3

5

6Soda caustica folosita, pesticide, apa de spalare,apa continand adjutanti

Apa de albire

Deseuri ambalaje

Apa clorinata

Sol2

4

5,7Coji, samburi, seminte

Deseuri fructe

Deseuri ambalaje

Tabel 3.36: Sumar al emisiilor cheie in producerea de fructe conservate si congelate

INTRARI

INTRARI

Figura 3.14: Diagrama simplificata pentru productie de conservanti

SursaTip emisii/ produs

Aer3

Vapori de apa, energie, (SO2-posibil)

Apa4Pierderi (erori de depozitare)

Sol4,5Deseuri de ambalaje

Tabel 3.37: Sumarul emisiilor cheie in producerea conservantilor

Figura 3.15:Diagrama simplificata de proces pentru legume conservate si congelate

SursaTip emisie/by-produs

Aer6Energie,posibile pierderi de refrigerat

Apa2

3

4

5

6Pesticide,apa de spalare

Apa si solutie caustica folosite

Apa uzata

Apa de albire,agenti de albire

Pierderi

Sol2

3

4

7Corpuri straine

Coji

Deseuri legume

Deseuri ambalaje

Tabel 3.38:Sumarul emisiilor cheie in procesarea legumelor conservate si congelate

Consumul de energie in sectorul congelarii legumelor

Procesul care consuma cea mai multa energie este procesul de congelare profunda (80 la 280 KWhe/tona de legume congelate), aici racirea la temperaturi foarte joase este necesara (-30 la -40oC). Ceilalti pasi de procesare necesita mai putina energie electrica (max. 28 KWhe/tona de produs congelat). Morcovii (8 KWhe/tona de produs congelat) si radacinoasele (20 KWhe/tona de produs congelat) necesita o mare cantitate de energie pentru sortare. Spalarea spanacului (9 KWhe/tona de produs congelat) este energetic intensiva. Procesarea mecanica a fasolei (6 KWhe/tona de produs congelat) si radacinoasele (9 KWhe/tona de produs congelat) consuma multa energie spre deosebire de alte legume. Consumul de electricitate in sistemul de albire cu banda/congelare cu apa (2-8 KWhe/tona de produs congelat). Spanacul necesita cea mai multa energie pentru procesarea intermediara (ambalare si portionare).

Aburul este folosit pentru eplusare si albire. Eplusarea cu abur consuma aproximativ de 5 ori mai mult abur decat eplusarea in strat. Albirea cu banda cu congelare cu apa consuma aproximativ jumatate din energia albirii cu banda si congelare sau albire in toba de congelare in contracurent.

Pentru depozitare, consumul de electricitate este intre 20 si 65 kwh/m3 de depozitare spatiu/anual. Sectorul legumelor congelate este un mare consumator de electricitate si gaz natural. Aproape fiecare etapa a procesului necesita energie. Pentru productia cu abur, se poate folosi gaz natural. Economia de energie poate fi o obtiune atractiva, avand in vedere necesarul mare de electricitate si agent termic al firmelor din congelare.

Cele mai mari economii de energie se fac in faza de racire si in tunelul de congelare: economiile sunt posibile prin reglarea corecta a parametrilor de lucru (temperatura de evaporare, viteza benzii transportoare si tunelul de congelare), in functie de produsul care este procesat si produsul final. In plus este important sa se mentina presiunea de condensare cat mai joasa posibil prin existenta a suficiente unitati de condensare. Consumul sistemelor electrice din tunelul congelare este mentinut cat mai scazut optand pentru convertoare de frecventa si prin instalarea iluminarii cu consum scazut. Mai mult este necesar sa se reduca pierderile de transmisie si ventilatie in tunelul de congelare folosindu-se o izolatie termica adecvata a tunelului de congelare. Legumele sunt transportate cat mai reci si mai uscate in tunel pentru a reduce reincarcarea congelarii. Ventilatoarele pot fi reduse in putere si decongelarea automata poate fi inchisa.

Pentru pre-procesare si albire, energia poate fi schimbata. Apa reziduala calda de la sistemul de albire poate fi folosita de pompe sau ca apa de spalare. Cu o combinatie de transportor cu banda si congelare cu apa, apa incalzita in sistemul de racire poate fi folosita pentru a incalzi legumele proaspete inainte de albire.

In depozitare, economiile de energie sunt posibile prin reducerea pierderilor din transmisie si ventilatie prin aplicarea unei izolatii termice corecte si limitand miscarea aerului la deschiderea usilor. Daca se limiteaza durata deschiderii usilor, refrigerarea de noapte poate fi o optiune. Ciclul de decongelare a evaporatoarelor este cel mai bine optimizat. Daca perioada dintre 2 cicluri de decongelare este prea lung atunci eficienta evaporatoarelor scade si caderea de presiune creste. Daca perioada este prea scurta, atunci multa energie este necesara sa se genereze in zona de depozitare.

3.7.5. Productia de ulei vegetal

Sursa (vezi fig.3.16 si fig.3.14)Productia de ulei vegetal tip emisie/by produs

Aer 1,2,3

3

4

7

13Pref

Mirosuri

Mirosuri,solvent

Mirosuri,solvent, acid

Hidrogen,mirosuri

ApaSpalare

9,10

12BOD,anorganice,ulei,grasimi

Acid/baza consum

Acizi grasicontinand acizi grasi liberi,mirosuri,substante volatile,posibile pesticide

Sol11Agent de spalare consumat continand metale, pigmenti

Tabel 3.39:Sumarul emisiilor cheie in fabricarea uleiurilor vegetale

INTRARI

Figura 3.16. Diagrama de proces simplificata pentru extractia uleiului

INTRARI

lINTRARI

Figura 3.17: Diagrama simplificata pentru rafinare ulei

3.7.6 Industria laptelui

INTRARI

IESIRI

Figura 3.18: Diagrama simplificata pentru obtinere lapte si smantana

SursaTip emisie/produs

Aer1Mirosuri

Apa 1.5

4

SpalarePierderi

Apa calda

BOD/COD/SS

Sol1,2,3

5Deseuri organice

Deseuri ambalare

Tabel 3.40: Sumarul emisiilor in productia de lapte si smantana

INTRARI

IESIRI

Figura 3.19: Diagrama simplificata pentru producerea untului

Sursa Tip emisie/ produs

Aer1

3Miros

Scurgeri refrigerent

Apa1,2,3

4

5

SpalarePierderi

Unt

Apa de spalare

BOD/COD/SS

Sol6Deseuri ambalaje

Tabel 3.41 Sumar emisii cheie pentru productia untului

INTRARI

IESIRI

Figura 3.20: Diagrama simplificata de proces pentru producerea branzei

Sursa Tip emisii/produs secundar

Aer1Mirosuri

Apa2,3,4,5,6

3

SpalareZer

Apa uzata

BOD/COD/SS

Sol6Deseuri ambalaje

Tabel 3.42: Sumarul emisiilor in producerea branzei

Figura 3.2.1 Diagrama simplificata de produs pentru productia iaurtului

SursaTip emisie/by-produs

Aer1

2

4.7

5

6Mirosuri

Mirosuri, praf

Pierderi ref.

Subst. Volatile

Mirosuri

Apa1

spalare

7Pierderi

BOD/COD/SS

Produs stricat

Sol2

7Praf

Deseuri ambalaje

Tabel 3.4.3Sumarul emisiilor cheie in producerea iaurtuluiINTRARI

Figura 3.22.Diagrama de proces pentru productia inghetatei

SursaTip emisie/by-produs

Aer1

2

4.6,7Mirosuri

Mirosuri, praf

Pierderi ref.

Apaspalare

1

6,7BOD/COD/SS

Pierderi

Produs stricat

Sol2

7Praf

Deseuri ambalaje

Tabel 3.4.4Sumarul emisiilor cheie in producerea inghetatei3.7.7. Morarit

INTRARI

IESIRI

Figura 3.23: Diagrama simplificata pentru macinarea graului

SursaTip emisii/ produs

Aer1,2,4,5Praf

Sol1,2,4,5

2

4

5

7Praf

Cereale, pietre, metal

Tarate, seminte

Tarate, germeni, nutret - grau - toate produsele secundare

Nutret grau - toate produsele secundare

Deseuri ambalare

Tabel 3.45: Sumar emisii macinarea graului

3.7.8 Productia amidonuluiINTRARI

Germeni

IESIRI

Figura 3.24: Diagrama de proces pentru amidon de porumb

SursaTip emisii/produs

Aer4

6

1

Praf

Grasimi

H2SO3 gazos

Apa2,3,5

Spalare

1Apa reziduala

COD/BOD/SS

Lichid inmuiere

Sol1

2

6Materii straine

Fibre, gluten

Nutret fara grasimi

Tabel 3.46: Sumar emisii cheie in producerea amidonului si uleiului de porumb

3.7.9 Nutreturi pentru animale

INTRARI

IESIRI

Figura 3.25: Diagrama simplificata de proces pentru nutreturi, pentru animale si hrana uscata, pentru animale de casa

SursaTip emisii/proces

Aer1,2,3,4,6,7,8,9

8Praf

Miros

Sol7Deseuri ambalaje

Tabel 3.47: Sumar emisii cheie de la producerea nutretului si a hranei uscate pentru animal

INTRARI

IESIRI

Figura 3.26: Diagrama simplificata de proces pentru prepararea hranei umede pentru animale de casa

Sursa Tip emisii/ produs

Aer1,2,3,4,5Mirosuri

Apa1,2,5

7Pierderi

Produsi chimici de tratare a apei

Sol3,8Deseuri ambalaje

Tabel 3.48: Sumar emisii cheie in fabricarea hranei umede pentru animale de casa

INTRARI

IESIRI

Figura 3.27: Diagrama simplificata de proces pentru producerea hranei semi-uscate pentru animale de casa

SursaTip emisii/produs

Aer1,2,3,4Praf

Apa1,2,3Pierderi

Sol2,5Deseuri ambalaje

Tabel 3.49: Sumar al emisiilor cheie in producerea hranei semi-uscate pentru animale de casa

Ambalaje stricate , produs finit

Oase, subproduse,

Energie de refrigerare

Ambalare

Taiere si racire

Abator

Ambalaje

Energie de refrigerat

Materii prime

Aer

Aer

Abur

Solvent

(hexan)

Energie termica

Abur

Vezi diagrama debitelor din rafinare

1

Materii prime, receptie si spalare

2

Decorticare

3

Conditionare/

uscare/

sedimentare

4

Presare

5

Separare ulei/solvent

6

Rafinare

Abur

7

Separare solvent

8

Uscare

Corpuri straine, pietre

Praf

Praf

Mirosuri

Praf

Miros

Ulei brut

Strat

Solvent ulei crud

Miros

Cenusa de filtru

Vezi diagrama debite rafinare

Pesticide, apa spalare

Corpuri straine, legume strivite

Spalare clasare,

filtrare

Receptie materii prime

Energie, conserve, zahar

Ambalare finala

Apa de albire

Pierderi, refrigerare

Albire

Taiere, curatare

Epilare

Ambalaje

Intrari abur, apa

Apa

Apa, abur, soda caustica

Apa, aer

Legume

Deseuri, ambalaje,

Produse finite

Energie,

pierderi,

refrigerent

Apa de spalare, deseuri legume

Apa consumata

coaja

Ulei brut

Apa

Acid fosforic/citric

Soda caustica

Carbonat de sodiu

Energie termica

Carbune

Albire

Energie

Abur

Hidrogen

Nichel

Catalitic

Ambalaje

9

Rafinare

10

Neutralizare

Uscare

11

Albire

12

Dezodorizare

13

Rafinare chimica(filtrare, albire,dezodorizare

14

Ambalare

Ulei insolubil sau mucilagiu

Apa saponificata

Carbune consumat, metale, pigmenti

Acizi grasi liberi.

Mirosuri

Aburi

Pesticide

Catalizator Ni, apa saponificata carbune de albire folosit, pigmenti, acizii grasi liberi,mirosuri,substante volatile, abur, hidrogen.

Ulei rafinat

Ambalare

Lapte brut

Mediu de incalzire (apa, lapte, abur)

Mediu de racire (lapte, apa, refrigerent)

Ambalaje

1

Receptie

2

Separare

3

Tratament la cald (omogenizare

4

Racire

5

Ambalare

Pierderi de lapte

Mirosuri

Smantana

Apa

Apa calda

Refrigerent

Deseuri ambalare

Pierderi lapte

Lapte pasteurizat

Energie

Refrigerent

Apa, sare

Ambalare

1

Receptie lapte

2

Centrifugare

3

Racire/invechire

4

Amestecare

5

Spalare/sarare

6

Ambalare

Pierderi

Mirosuri

Lapte smantanit

Pierderi

Energie

Refrigerent

Pierderi

Unt

Apa spalare

Deseuri ambalare

Produs finit

Lapte brut sau pasteurizat

Cultura bacteriala

Apa

Sare

Parafina

Material de etansare

Ambalare

1

Receptie lapte

2

Coagulare

3

Taiere

4

Texturizare(inchegare)

5

Sarare

6

Presare/etansare

7

Maturare/ambalare

Mirosuri

Pierderi

Zer

Zer

Apa reziduala

Zer

Pierderi

Zer

Deseuri material etansare

Zer

Mirosuri

Deseuri Ambalare

Produs finit

Produs finit deseuri de ambalaje

Energie refrigerent

Ulei, gaze de combustie, mirosuri

Praf

Bucatele/

subproduse de mici dimensiuni

5

Ambalare

4

Congelare

3

Prajire

2

Acoperire

1

Debitare/fasonare

Ambalare

Energie

Refrigerent

Ulei alimentar

Faina/apa/

oua

Peste(in general in blocuri congelate)

Apa de spalare deseuri alimentare

Produs finit /deseuri ambalare

Apa

clorinata

Deseuri alimentare clorinata ambalaje

Apa

Apa spalare

Ambalare

Sterilizare

Umplere, inchidere

Tratare cu abur

aparare

Filetare

spalare

Spalare

Ambalaje

Abur alimentar

Ulei,sos,cons-ervare capace

Abur

alimentar

Apa

Peste

apa

Energie

Refrigerent

ambalaje

Ulei alimentar combustibili

Apa sau abur alimentar

Produs finit

Energie termica refrigerent

(amoniac)

Deseuri ambalaje

Deseuri de cartofi prajiti

Ulei gaze de ardere, mirosuri

VOC si

caldura

Apa bucati de cartofi amidon liber deseuri

Apa spalare

Abur caustic

Apa cu soda caustica

Pielite

Pesticide

Abur/Ocs sol/EVM

4

deshidratare

uscare

6

Congelare

ambalare

Abur mirosuri VOC

Apa de albire

5

prajire

3

albire

2

Taiere

1

Spalare,eplusare, sortare

Aer cald

Cartofi apa sau abur

Cartofi

Apa

Apa

Aer cald

Ulei alimentar, combustibil

Arome, sare ambalaje

1

Spalare/Curatare/Sortare

2

Taiere

3

Spalare

4

Deshidratare/Uscare

5

Prajire

6

Aromare

Ambalare

Apa spalare

Coji

Pesticide

Apa

Felii de cartof/deseuri taiere

Apa reziduala

Ulei folosit, gaze combustie, mirosuri, vapori apa, caldura

Praf, produs finit, deseuri ambalaje

Fructe

Energie

Apa

Energie

Apa

Energie

Energie

Energie

Apa racire

Conservanti chimici (ex sulfiti)

Ambalaje

1

Receptie materie prima

2

Sortare

Clasificare

Spalare

3

Extractie ulei(citric) Macinare(pasta)

0

4

Extractie suc

5

Filtrare

6

Conservare

7

Ambalare finala

Mirosuri

Corpuri straine bete, pietre

-apa de spalare

-fructe stricate

Ulei citric, apa de spalare,miros

Cozi samburi, pulpa, miros

Pulpa semint, deseuri

Apa de racire, pierderi, sulfit si apa contaminata

Produs final, deseuri ambalaje

Fructe

Energie , soda caustica, apa, adjuvanti, acid scorbic, solutie sulfit

Energie apa calda sau abur

Energie

Energie, sirop zahar, suc natural, ambalaje

Energie, refrigerent, amoniac

Energie, apa de racire clorinare

Ambalare

1

Receptie materii prime

2

Eplusare, scoatere samburi, transport

3

Albire(in unele cazuri)

4

Taiere

6b

Congelare

5

Umplere/ etansare

6a

Procesare la cald

7

Ambalare finala

Solutie caustica folosita, pesticide, coji, apa spalare, samburi, apa continand adjutanti

Apa reziduala de albire

Reziduuri

Ambalaje deseuri

Energie Refrigerent ( amoniac)

Apa clorinata

Deseuri ambalaje , produs finit

Pulpa inghetata sau tratata cu sulfit, zahar, sirop de glucoza, pectine, acid aditivi, ex. agenti de colorare sau antispumare, trisodiu citrat

Energie

Ambalaje

Ambalaje

1

Receptie materii prime

2

Amestecare

3

Pasteurizare si concentrare sub vid

4

Umplere

5

Ambalare finala

Vapori de apa SO2 ( de la fructe tratate cu sulfit

Deseuri, Ambalaje

Pierderi

Deseuri ambalaje

Produs final

Energie,

Culturi bacteriale

Amestecare lapte

Receptie

Fructe arome

Depozitare

Amestecare

Fermentare

Taiere, la cald si racire

Omogeniz.

Ambalaje, refrigerent

Energie

refrigerare

Energie

Energie

Lapte praf

Produs

Stricat din erori de depozit deseuri

Ambalaje

refrigerent

CO2

Substante volatile, mirosuri

Energie ,

refrigerent

Pierderi, mirosuri

Mirosuri

Mirosuri, praf

Grasime,lapte praf zahar, emulgatori, coloranti, stabilizatori

arome

Energie, grasime, zahar, emulgatori, stabilizatori

Coloranti, arome

Amestecare si incalzire

Receptie

Refrigerent

Umplere

Depozitare

Congelare

Maturare

Tratament la cald si racire

Omogeniz.

Ambalaje, refrigerent

Energie

refrigerare

Energie

Produs

stricat din erori de umplere

ambalaje

refrigerent

Energie ,

refrigerent

Pierderi, mirosuri

Refrigerent,produs stricat

Mirosuri, praf

Aditivi - acid ascorbic. Enzime, nutrienti, energie, agenti de tratare, faina

Ambalaje

Energie

Aer

Energie

Apa

Aer

Energie

Boabe

6

Amestecare, tratare faina

7

Redresare, depozitare vrac, ambalare

5

Reducere, cernere

3

Conditionare

2

Curatare

4

Scurgere, cernere, purificare

1

Preluare materii prime

Deseuri ambalaje, produs finit

Faina, tarate, nutret, germeni

Corpuri straine: cereale, pietre, metale, tarate, seminte, praf

Praf

Apa

Apa

Aer fierbinte/ abur si/sau incalzire electrica

Aer fierbinte/ abur si/sau incalzire electrica

Solvent

Aer, apa

SO2

4

Deshidratare

3

Spalare amidon

2

Macinare si separare

1

Curatare si inmuiere

6

Ulei, nutret fara grasimi, solvent

5

Spalare germeni si uscare

Ulei, nutret fara grasimi, solvent

Ape reziduale

Amidon uscat, praf, ape reziduale

Apa reziduala

Ape reziduale, fibre gluten

Aer materii straine, lichid de inmuiere H2SO3, emisii gazoase

Cereale, fibre, proteine, vitamine/mineral, grasimi, melasa

Aer rece

Energie

Ambalaje

Abur

Aer cald

Energie

Energie

7

Racire

8

Depozitare vrac/ ambalare

6

Uscare

5

Conditionare, extrudere

4

Amestecare

3

Clasare

2

Cantarire

1

Receptie

9

Presare

Produs finit, deseuri ambalaje, praf

Praf miros

Praf

Praf

Nutret, praf

Nutret brut, praf

Praf

Praf

Produsi secundari proaspeti sau de congelat de carne, cereale suplimenti vitamine mineral

Caldura

Energie

Apa clorinata

Ambalaje

Energie

Energie

Energie

8

Ambalare

7

Racire

6

Sterilizare

5

Umplere

4

Gatire

3

Amestecare

2

Reducere dimensiuni

1

Receptie

Tratare cu apa, produse chimice

Deseuri ambalaj si produs finit

Pierderi, mirosuri

Pierderi, mirosuri

Mirosuri

Mirosuri

Pierderi, mirosuri

Energie

Aer cald

Abur

Cereale uscate, vitamine, minerale, deseuri carne

5

Ambalare

4

Amestecare

3

Uscare/amestecare cu grasimi

2

Conditionare

Extrudere

1

Receptie

Deseuri ambalaje

Produs final

Miros

Praf, miros

Pierderi, praf, miros

Miros

Pierderi,

_1101101844.xlsSheet1