Livre EthnoSare 2008-Libre

203

description

doc pdf

Transcript of Livre EthnoSare 2008-Libre

Page 1: Livre EthnoSare 2008-Libre
Page 2: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

Cuprins

Argument............................................................................................... 7 Cap. I. MenYiuni documentare, abord<ri sistematice,

cercet<ri ştiinYifice ................................................................... 15 Cap. II. Izvoare de ap< s<rat< din Moldova

subcarpatic<: timp arheologic, prezent istoric ............. 23 Cap. III. Etnoarheologia. Perspective teoretice ................... 29 Cap. IV. Repere metodologice ..................................................... 41 Cap. V. Exploatarea izvoarelor de ap< s<rat< în

prezentul istoric ........................................................................ 65 a. Sisteme de captare .................................................................... 65 b. Izvoare de apă sărată abandonate ........................................ 76 c. Izvoare minerale........................................................................ 78 d. Utilizatorii izvoarelor de apă sărată ..................................... 78 e. Producţia de sare recristalizată (huscă)................................ 81 f. Transportul apei sărate ............................................................ 87 g. Transmiterea cunoştinţelor de la o generaţie la alta .......... 98

Cap. VI. Utiliz<ri actuale ale saramurilor naturale .......... 103 a. Alimentaţia umană ................................................................. 103 b. Conservarea alimentelor ....................................................... 104 c. Alimentaţia animalelor .......................................................... 110 d. Haloterapie tradiţională........................................................ 112 e. Haloterapie animală............................................................... 120 f. Utilizări artizanale .................................................................. 121 g. Vânat şi vânătoare ................................................................. 121 h. Utilizări simbolice ale sării.................................................... 123 i. Schimb, vânzare, dar............................................................... 127

5

Page 3: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

Cap. VII. Izvoarele de ap< s<rat< şi implantarea diacronic< a habitatului ....................................................... 135 a. Puncte de aprovizionare cu apă sărată............................... 135 b. Puncte de exploatare a izvoarelor de apă sărată cu

caracter sezonier................................................................................. 136 c. Aşezări sezoniere de exploatare a izvoarelor sărate ......... 139 d. Aşezări care se aprovizionează direct de la izvoarele de

apă sărată ............................................................................................ 141 d.1. Locuiri sezoniere de tip stân<.............................................. 141 d.2. Aşez<ri propriu-zise ............................................................. 144 e. Puncte fortificate sau cetăţui de supraveghere şi de

protecţie armată a izvoarelor sărate .............................................. 146 Concluzii ............................................................................................ 151 Anex<. SubiecYii anchetelor etnografice ............................... 161 Résumé ............................................................................................... 165 Légende des figures: ..................................................................... 179 Bibliografie ....................................................................................... 183 Indici ................................................................................................... 203

6

Page 4: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

Argument

Studiile multidisciplinare referitoare la sare (sub stare solid< sau lichid<) au subliniat rolul copleşitor al acestui mineral, distribuit inegal pe mapamond (Leford 1969), în alimentaYie, s<n<tatea uman< şi animal<, conservarea alimentelor pentru anotimpurile neproductive (înainte de apariYia erei refrigeraYiei), stabilitatea şi dezvoltarea habitatului uman, ceea ce a condus în zonele continentale de interior la tendinYa de a controla, inclusiv militar, aceast< resurs< natural< de neînlocuit pentru viaYa uman< în condiYii normale (Nenquin 1961, Riehm 1961, Brisay, Evans 1975, Petanidou 1977, Bergier 1982, Denton 1982, Meyer 1982, Colas 1985, Hocquet 1985, 1989, 2001, Adshead 1992, Alexianu et al. 1992, Malpica Cuello, Gonzales Alcantud 1995, Moinier 1997, Parman 2002, Saile 2002, Weller 2002, Battaglini 2005, Molina Vidal, Sanchez Fernandez 2005).

Zona subcarpatic< din estul României, caracterizat< printr-o puternic< densitate a surselor de ap< sarat< (SAS) (peste 170 cunoscute pân< în prezent), prezint<, în stadiul actual al cercet<rilor, cele mai vechi urme de exploatare a s<rii pe plan european, începând cu cultura Starčevo-Criş (Weller, Dumitroaia 2005).

La acest aspect deosebit de important pentru întreaga preistorie european<, trebuie ad<ugat faptul c< ceea ce particularizeaz< şi distinge net zona subcarpatic< a Moldovei de alte zone din Europa şi, poate, din întreaga lume, unde au fost atestate practici diacronice

7

Page 5: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

de exploatare a surselor de ap< s<rat<, este continuarea, la un nivel de intensitate greu de imaginat în prezent, a acestor practici, în absenYa oric<rei mecaniz<ri, organiz<ri economice şi reglement<ri juridice, deci, în condiYii specifice, sub anumite aspecte, societ<Yilor preindustriale.

Aceast< situaYie, unic< în Europa, constituie cadrul optim pentru desf<şurarea unor cercet<ri etnoarheologice complexe chiar în limitele Uniunii Europene. Actualmente, pentru înYelegerea fenomenelor arheologice legate de SAS, se face apel la analogii etnografice din spaYii îndep<rtate şi care nu se refer< la SAS, ceea ce diminueaz< drastic gradul de adecvare şi credibilitatea analogiei etnografice. De exemplu, în Mexic se cunosc procedee de lixivizare a p<mânturilor s<r<turoase (Parsons 2001), în Africa procedee de obYinere a s<rii ignigene din lacuri s<rate (Gouletquer, Kleinmann 1974, 21-30; Gouletquer, Kleinmann 1984, 1-42); în Indonezia, Noua Guinee, procedee de recristalizare a apei s<rate (AS) provenite de la SAS, îns< f<r< utilizarea recipientelor ceramice (Weller et al. 1996, 3-30; Weller, Petrequin, Gauthier, Dufraisse 2001, 37-65), în Bolivia şi Turcia exploatarea apei din lacuri s<rate (Lecoq 1999; Erdoğu, Őzbaşaran 2007) etc.

Sesizând aceasta oportunitate de excepYie, unul dintre noi (M.A.) a avut iniYativa realiz<rii unor cercet<ri etnoarheologice, iniYiativ< finalizat< prin publicarea unui studiu preliminar (Alexianu et al. 1992), ce a atras atenYia dr. O. Weller (CNRS Besançon, actualmente Paris), care a obYinut o serie de finanY<ri succesive începând din 2003 în vederea desf<şur<rii de cercet<ri etnoarheologice cu caracter sistematic în zona SAS din Moldova. Demersul de pân< acum al echipei franco-române, care a respectat cu scrupulozitate exigenYele specifice etnoarheologiei, a subliniat potenYialul cognitiv enorm al acestei zone pe plan mondial. Ideea de a

8

Page 6: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

compara o situaYie din neolitic (dar şi din alte epoci), în pofida succesiunii unor culturi arheologice diferite din jurul SAS, cu situaYia actual< îşi g<seşte un fundament solid în constatarea c< practicile tradiYionale de aprovizionare cu AS şi intensitatea lor, reYelele de distribuYie şi utiliz<rile AS provenite de la SAS sunt practic identice în esenYa lor, dup< cum rezult< din documentele medievale şi moderne ce acoper< o perioad< de o jum<tate de mileniu.

În acest context, ni se pare oportun s< invoc<m o situaYie similar< din China, unde, în cazul izvoarelor de ap< s<rat< de la Sichuan, exist< atest<ri documentare pentru o perioad< mult mai îndelungat<, de peste 2000 de ani (Vogel, 1990, 1993, 2002).

Caracterul exploratoriu al cercet<rii const<, prin urmare, în fundamentarea aplic<rii, în spirit critic, a unor modele actuale la situaYii arheologice preistorice, plecând de la constatarea continuit<Yii din ultima jum<tate de mileniu a tiparelor economice şi a contextelor sociale generate de existenYa SAS, în pofida schimb<rilor marcante survenite în organizarea social<, politic<, administrativ< a comunit<Yilor din spaYiul subcarpatic al Moldovei, inclusiv aderarea României la Uniunea European<.

Pe plan mondial, abord<rile din unghi etnografic, etnoistoric sau etnoarheologic privind problematica s<rii au cunoscut unele realiz<ri recente notabile (cf., e.g., Varese, 1968, Muller 1984, Pomeroy 1988, McDougall 1990, Le Roux, Ivanoff 1993, Gonzales Alcantud, Rivas 1997, Williams 1999, 2003, Petit 2000, Weller 2006).

În cazul nostru, un impediment esenYial în demararea cercet<rilor etnoarheologice l-a constituit absenYa studiilor etnografice asupra fenomenului exploat<rii AS provenite de la SAS. Ştiut fiind faptul c< etnografii nu se preocup< de aceleaşi probleme ca arheologii, astfel încât cele mai multe situaYii interesând

9

Page 7: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

arheologia nu sunt înregistrate, s-a realizat, la iniYiativa dr. O. Weller şi cu colaborarea dr. L. Nuninger de la Laboratorul de Crono-Ecologie CNRS Besançon (FranYa), un chestionar etnografic axat pe problematica exploat<rii SAS din perspectiv< arheologic<. Testarea cu deosebit succes a acestui util instrument de lucru original pe întreg teritoriul judeYului NeamY timp de patru campanii (2004, 2005, 2006, 2007) a furnizat o baz< complex< de date care a permis deja primele modeliz<ri. Rezultatele analizei spaYiale realizate pân< în 2007 furnizeaz< argumente solide pentru (in)validarea unor ipoteze de lucru formulate în leg<tur< cu rolul SAS în preistorie, îndeosebi în cadrul complexului Cucuteni-Tripolie.

Având în vedere c< teritoriul judeYului NeamY nu reprezint< decât aproximativ un sfert din zona subcarpatic< bogat< în SAS şi c< fiecare campanie a oferit aspecte inedite, adesea cu totul neaşteptate, referitoare la exploatarea, utiliz<rile, reYelele de distribuYie, contextele sociale legate de SAS, s-a impus extinderea cadrului cercet<rii etnoarheologice la dimensiunile întregului spaYiu subcarpatic al Moldovei. Prin conceperea unui asemenea proiect de cercetare se ofer< premizele fundament<rii depline a unor modele interpretative imposibil de realizat altundeva în Europa. Este evident c< modelizarea fundamentat< pe o baz< atât de consistent< de date maximizeaz< credibilitatea utiliz<rii analogiei etnografice în înYelegerea diverselor contexte din timpul arheologic. Astfel, diversele modele furnizate prin concretizarea gradual< a acestui proiect vor fi, neîndoielnic, utilizate ca fiind de referinY< pentru zonele cu evidenYe de exploatare în timpul arheologic a SAS din întreaga lume, dar nu şi în timpul etnografic.

10

Page 8: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

Prin proiectul aprobat la finanYare în 2007 în cadrul cercet<rii exploratorii CNCSIS tip Idei (cf. http://ethnosal.uaic.ro), echipa de cercetare (M. Alexianu, O. Weller, R. Curc<, V. Cotiug<, I. Moga) şi-a propus, în primul rând, investigarea unui teritoriu de aproximativ 26000 km2, cuprinzând judeYele Suceava, NeamY, Bac<u şi Vrancea, cunoscute prin puternica concentrare a SAS.

Metoda analizei spaYiale aplicat< la cercet<rile etnoarheologice a fost testat< pe 2/3 din teritoriul jud. NeamY (aprox. 3900 km2) în perioada 2004-2006. Chiar dac< rezultatele obYinute au fost deosebit de edificatoare, modelizarea informaYiilor din perspectiva analizei spaYiale prin extinderea cercet<rilor etnoarheologice la întregul perimetru subcarpatic constituie o necesitate absolut< pentru fundamentarea informaYional< deplin< a modeliz<rii globale. Aceast< orientare novatoare şi de vârf în domeniul cercet<rilor etnoarheologice va avea drept consecinY< modificarea comportamentelor de cercetare ştiinYific< pentru investigaYiile ulterioare care sunt de dorit a fi extinse la nivelul întregului spaYiu extracarpatic şi intracarpatic. Este evident c< aceste cercet<ri etnoarheologice asupra SAS vor impune un model de comportament ştiinYific pentru toate cercet<rile ulterioare la nivel european şi mondial privind etnoarheologia SAS, dar şi etnoarheologia în general.

Dincolo de aspectul pur teoretic, stabilirea parametrilor exploat<rii şi utiliz<rilor tradiYionale a SAS prezint< însemnate implicaYii practice în domeniile s<n<t<Yii publice (prin depistarea oligoelementelor nocive din AS provenite de la SAS), haloterapiei (contraindicaYii ale practicilor tradiYionale haloterapeutice), sustenabilit<Yii economiei rurale (determinarea parametrilor acestei economii paralele) şi turismului arheologic şi etnografic (potenYialul turistic

11

Page 9: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

arheologic şi etnografic al izvoarelor de ap< s<rat< din Moldova este complet nevalorificat pân< în prezent).

Pe de alt< parte, din punct de vedere cultural, proiectul propus salveaz< practic de la uitare patrimoniul invizibil generat de existenYa SAS. Exploatarea SAS cunoaşte în prezent o paradoxal< înflorire ce va fi în mod sigur urmat< în câteva decenii de dispariYia total< a acestui fenomen, aşa cum s-a întâmplat în tot spaYiul european pe m<sura dezvolt<rii economice a diferitelor zone în care au existat practici tradiYionale de exploatare a SAS.

Principalele obiective ale proiectului ETHNOSAL sunt :

1. reliefarea rolului SAS ca resurs< structurant< a teritoriului şi ca resurs< de dezvoltare şi stabilitate a comunit<Yilor umane în timpul arheologic;

2. identificarea tuturor izvoarelor de ap< s<rat< utilizate în prezent sau abandonate din spaYiul pre-carpatic al Moldovei;

3. stabilirea sferei de utilizare a SAS în secolul trecut şi prezent; delimitarea principalelor arii de utilizare a apei s<rate provenind de la izvoarele de ap< s<rat<;

4. realizarea unei baze de date privind distribuYia apei s<rate şi a s<rii recristalizate din apa s<rat<;

5. modelizarea reYelelor de distribuYie a apei s<rate; 6.fundamentarea critic< a utiliz<rii analogiei

etnografice în explicarea fenomenelor şi situaYiilor arheologice;

7. aplicarea critic< a modelelor actuale la situaYiile arheologice;

8. valorizarea surselor literare antice, medievale şi moderne referitoare la exploatarea şi utiliz<rile apei s<rate naturale;

12

Page 10: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

9. realizarea unei baze de date privind practicile actuale de exploatare a izvoarelor de ap< s<rat< cu depuneri arheologice în proximitate;

10. realizarea unei sinteze privind implicaYii ale rezultatelor proiectului în domeniul economico-social.

Metodologia cercet<rii valorizeaz< metodele specifice fiec<rei discipline implicate în derularea proiectului. În privinYa anchetelor etnografice referitoare la SAS, acestea se efectueaz< la SAS, în punctele sezoniere de creştere a animalelor, în satele şi oraşele utilizatoare şi abordeaz< o tematic< complex<: localizarea SAS, identificarea localit<Yilor utilizatoare, transport, utiliz<ri, frecvenY<, reYele de re(distribuYie), comerY, schimb, dar, vân<toare, metode de exploatare, simbolistic<, comportamente, etno-ştiinY<. Dintre celelalte metode menYion<m: localizarea geo-referenYial< prin GPS a SAS; metoda analizei spaYiale aplicat< la raportul SAS-implantare habitat; cercet<ri arheologice de suprafaY< în proximitatea izvoarelor de ap< s<rat< şi pe o raz< de aproximativ 500 m în jurul lor; utilizarea metodei corografice privind stabilirea concentr<rii habitatului uman în jurul SAS în timpul arheologic şi în cel etnografic.

Nivelul final al cercet<rii const< în coroborarea interdisciplinar< a datelor arheologice cu modelele rezultate din aplicarea metodei analizei spaYiale la realit<Yile relevate de anchetele etnologice.

Prezenta lucrare prezint< principalele rezultate ale cercet<rilor etnoarheologice efectuate începând din 2004, îndeosebi în judeYul NeamY, fiind incluse şi unele informaYii obYinute în judeYul Bac<u dup< demararea lucr<rilor în cadrul proiectului de cercetare exploratorie finanYat de CNCSIS (proiect tip Idei, cod 414 / 2007, http://ethnosal.uaic.ro).

Evident, faY< de complexitatea obiectivelor propuse în proiect, lucrarea de faY< reprezint< o prim< tentativ<

13

Page 11: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

de sistematizare a cantit<Yii copleşitoare de date etnoarheologice, de ilustrare a potenYialului etnologic actual în înYelegerea holistic< a diferitelor secvenYe cronotopice arheologice şi de modelizare, din unghiul analizei spaYiale, a teritoriilor de utilizare a izvoarelor de ap< s<rat< (sub form< lichid< sau recristalizat<) aşa cum apar acestea configurate în prezentul istoric (adic<, aproximativ, ultimul secol).

Se cuvine s< preciz<m c<, în pofida desf<şur<rii timp de mai multe campanii a acestor explor<ri de teren, nu ne afl<m decât tot într-un stadiu preliminar al cercet<rilor, întrucât pân< în prezent nu s-au realizat decât parYial cele dou< obiective de baz<, respectiv identificarea , în m<sura posibilului, a tuturor izvoarelor de ap< s<rat< din Moldova subcarpatic< (inclusiv a celor disp<rute sau abandonate) şi realizarea de anchete etnoarheologice care s< acopere întregul spaYiu în care exploatarea izvoarelor de ap< s<rat< constituie înc< un fenomen activ sau doar p<strat în memoria individual< ori colectiv< . Doar dup< finalizarea cercet<rilor de teren se va putea trece la abordarea etnoarheologic< propriu-zis<, operaYiune complex< a c<rei credibilitate depinde, în principal, de conştientizarea perspectivelor, dar şi a limitelor inerente ale analogiei etnografice în înYelegerea fenomenelor arheologice.

14

Page 12: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

Cap. I. Menţiuni documentare, abordări sistematice, cercetări ştiinţifice

Mineral vital pentru om şi regnul animal în general, sarea a constituit, desigur, un element de referinY< în multiple domenii pentru universul cotidian al omului, foarte probabil chiar din paleolitic (cf. Morere 2007); îns<, dup< majoritatea specialiştilor, rolul jucat de sare în evoluYia comunit<Yilor umane s-a accentuat puternic începând cu epoca neolitic< (Weller 2004).

O dat< cu apariYia culturilor scrise, o parte, desigur redus<, din cunoştinYele şi reprezent<rile legate de universul s<rii a început s< fie menYionat< în diverse tipuri de documente aparYinând lumii egiptene, hitite, ebraice, greceşti, romane, chineze etc. (cf., de pild<, Crawford 1973, Fuchs 1975-1986, Latham 1982, Potts 1983, 1984, Wilson 1988, Vogel 1990, 1993, 1996, 1997, Manfredi 1992, Watkins 1997, Daire 2003, Laszlo 2004, Malpica Cuello 2005, Alavedra 2007, Moinier 2007, Carusi 2007, Alexianu 2007a). MenYiunile despre sare se vor multiplica în timp în diverse spaYii culturale, cunoscând de multe ori dezvolt<ri apreciabile, semnificative pentru tradiYiile şi mentalit<Yile diverselor comunit<Yi.

În privinYa Moldovei istorice, acest element important al vieYii cotidiene apare mai întâi sub forma referinYelor la izvoare de ap< s<rat< existente în documentele medievale (Curc< 2007) în contexte diverse: repere de hotar, danii voievodale c<tre m<n<stiri

15

Page 13: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

sau comunit<Yi profesionale, moşteniri, transferuri de proprietate în domeniul privat etc.

InformaYii (inclusiv de natur< etnografic<), uneori destul de detaliate, în marginea acestui subiect sunt cuprinse în lucr<ri monografice sau rapoarte aparYinând unor autori austrieci dintre care unele au fost deja publicate (Ceauşu 1982; Grigorovici 1998), iar altele sunt înc< inedite (e.g., Peithner 1784).

Îns< de o abordare sistematic< sub aspect geografic a prezenYei izvoarelor de ap< s<rat<, restrâns< îns< la zona de nord a Moldovei, nu se poate vorbi, dup< cunoştinYele noastre, decât o dat< cu publicarea unei lucr<ri monografice asupra Bucovinei ce cuprinde o secYiune special< destinat< izvoarelor de ap< s<rat< (Die Bukowina, 1899, 44-46, f<r< autor/i) în care se afl< inclus< şi o hart< geologic< la scara 1:600.000 în care sunt cartate numeroase izvoare de acest tip (harta este publicat< sub titlul Geologische Übersicht Karte des Herzogthumes Bukowina).

Un progres evident în cunoaşterea izvoarelor de ap< s<rat< a fost marcat prin publicarea la sfârşitul secolului al XIX-lea a seriei de dicYionare geografice iniYiate de Societatea Geografic< Român< (ChiriYa 1888, 1889; Ionescu 1894; Gheorghiu 1895; Nedejde, XiYu 1895; RacoviY< 1895). InformaYiile despre slatinele menYionate în cadrul fiec<rui judeY au fost sintetizate în Marele DicYionar Geografic al României (vezi, de exemplu, pentru judeYul Bac<u, Lahovari et al. 1898, 163).

Prima tentativ< de abordare ştiinYific< este ilustrat< de un studiu dedicat expressis verbis exploat<rii slatinelor din Bucovina (zonele Cacica, SoloneY şi Solca) în care se punea problema raporturilor dintre izvoarele de ap< s<rat< şi stabilirea aşez<rilor umane în timpul arheologic (Şandru 1952). Acelaşi geograf, ocupându-se de aceast< dat< de evoluYia habitatului în judeYul Bac<u,

16

Page 14: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

menYiona un num<r de şapte situri arheologice situate lâng< izvoarele de ap< s<rat< (Marginea, Podiac, VarniYa, Viişoara, Podeni, Dealul Chiorului, Bielci) (Şandru 1961, 216, 224 şi fig. 7).

În literatura arheologic< româneasc< s-a manifestat un interes special faY< de problema izvoarelor de ap< s<rat< din Moldova începând cu deceniul opt al secolului trecut.

Astfel, S. Marinescu-Bîlcu menYiona existenYa unor fragmente ceramice Precucuteni III lâng< o slatin< din Xolici, presupunând exploatarea acesteia de c<tre comunit<Yile eneolitice de la Xolici şi Târpeşti (Marinescu-Bîlcu 1974, 20).

Meritul realiz<rii primului studiu analitic destinat unui izvor de ap< s<rat< în vecin<tatea c<ruia s-au descoperit vestigii arheologice din diverse perioade şi aparYinând unor culturi diverse (Criş, Precucuteni, Cucuteni B, Evul Mediu tardiv) îi aparYine lui N. Ursulescu, care, semnalând existenYa unor brichetaje eneolitice, argumenta procedeul obYinerii s<rii recristalizate prin tratament termic în proximitatea Slatinei Mari de la Solca, jud. Suceava (Ursulescu 1977).

Explorarea tell-ului eneolitic de la Poduri, descoperit în 1979 într-o zon< bogat< în slatine, l-a determinat pe D. Monah s< explice apariYia şi dezvoltarea acestuia, precum şi descoperirea acolo a unui num<r considerabil de obiecte de import, prin exploatarea apei s<rate şi utilizarea s<rii recristalizate din aceasta în cadrul schimburilor (Monah et al. 1980, 99; Monah 1991, 393-395). Acelaşi autor a presupus existenYa unor aşez<ri sezoniere în care se efectua exploatarea s<rii din slatine şi care gravitau spre tell-ul Poduri (Monah, Cucoş 1985; Monah et al. 1987, 14).

Rolul s<rii în cadrul culturilor preistorice din România intr< în aceast< perioad< şi în atenYia cercet<rii din str<in<tate. Cercet<toarei Linda Ellis (actualmente

17

Page 15: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

prof.dr. la San Francisco, State University, S.U.A.) îi revine meritul de fi evidenYiat pentru prima dat< implicaYiile generate de prezenYa celor mai importante masive de sare din estul Europei, situate în zona subcarpatic<, pentru evoluYia ansamblului comunit<Yilor Cucuteni-Tripolie; din mai multe considerente, socotim c< pasajul respectiv merit< a fi citat în întregime:

„It is also no accident that the longest area of occupation for the Cucuteni-Tripolye culture (i.e. the Eastern Carpathians and sub-Carpathians) happens to be a region noted for one of the largest salt formations in Eastern Europe. Exploitation of, control over, and trading of this essential resource no doubt contributed to the stability of Cucuteni-Tripolye village life in the face of culture contact with eastern steppe pastoralists, as well as enhancing the quality of food, storage, food consumption, and animal and human health.” (Ellis 1984, 205).

Cu rezultate deosebite, ce s-au impus pe plan internaYional, sunt cercet<rile arheologice efectuate de Gh. Dumitroaia în punctul Poiana Slatinei–Lunca, judeYul NeamY, unde în proximitatea şi în zona amfiteatric< a izvorului de ap< s<rat< s-au descoperit depuneri arheologice (unele de consistenY< apreciabil<) aparYinând mai multor culturi arheologice şi perioade (Dumitroaia 1987, 1994).

Importante au fost şi descoperirile în principal de brichetaje din proximitatea fostului izvor de slatin< de la Cacica care, spre sfârşitul secolului al XVIII-lea, a fost desecat ca urmare a excav<rii actualului puY al minei (Andronic 1989; 1997). Tot în judeYul Suceava, în urma unor sondaje, s-au identificat lâng< slatina Voitinel (com. Vicovu de Jos) vestigii ceramice de tip Criş, Cucuteni, Noua, Hallstatt, precum şi din sec. VII-IX şi XIII-XIV,

18

Page 16: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

iar în punctul Poiana Slatinei (com. Marginea) vestigii hallstattiene (Andronic, Ursu 2003, 341 ).

În ce priveşte judeYul NeamY, semnal<m faptul c< în satul Negriteşti (com. Podoleni), lâng< Slatina Mare, a fost depistat un punct de exploatare a s<rii datat în sec. IV-III î. Hr., printr-un sondaj de informare efectuat în vara anului 1991 (Dumitroaia 1992, 293-294).

În ultimul deceniu al secolului trecut încep s< fie publicate studii de sintez< privind exploatarea s<rii din izvoarele de ap< s<rat< în cadrul comunit<Yilor Cucuteni-Tripolie (Monah 1991) sau în general al neoliticului din Moldova (Ursulescu 1995). De curând, s-a tratat problema aprovizion<rii cu sare a comunit<Yilor Cucuteni-Tripolie din faza lor de maxim< înflorire, aducându-se în discuYie şi aportul zonei nord-pontice, ca baz< de aprovizionare cu sare situat< în afara arealului Cucuteni-Tripolie (Mircea, Alexianu 2007).

Ca urmare a anchetelor etnografice efectuate între 1987 şi 1989 apare o prim< abordare etnoarheologic< a problematicii izvoarelor de ap< s<rat< din Moldova (Alexianu et al. 1992).

Începând cu anul 2000 debuteaz< şi programe de cercetare internaYionale. MenYion<m proiectul britano-român Research on Trade and Exchange in the Cucuteni-Tripolye Network (2001-2005) şi proiectul britanic Prehistoric Salt Exploitation in Romania and Anatolia (2002-2005) cu participare româneasc< (cf. Monah, Dumitroaia 2007, 29). Între 2003 şi 2004, în cadrul unui „Programme d’actions Intégrées Franco-Roumain Brâncuşi” s-a derulat proiectul „Aux origines de la production du sel en Europe: préhistoire et écologie des Carpates Orientales roumaines” (responsabili proiect O. Weller şi D.Monah). Începând din 2004, O. Weller a condus în cadrul proiectului “Les eaux salées de Moldavie roumaine: archéologie, histoire et écologie d’une ressource structurante du territoire”, cu finanYare

19

Page 17: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

exclusiv francez<, mai multe misiuni în România centrate pe arheologia izvoarelor de ap< s<rat< din Moldova. Din 2004, o echip< format< din M. Alexianu şi O. Weller, la care s-a ad<ugat în 2005 R. Brigand, a întreprins cercet<ri etnoarheologice în judeYul NeamY, realizându-se aproximativ 60 de chestionare etnografice (fig. 2, 6, 32, 33) şi identificându-se numeroase izvoare de ap< s<rat<. În perioada octombrie-decembrie 2007, în cadrul proiectului CNCSIS, tip Idei, cod 414 / 2007, anchetele etnografice s-au realizat de M. Alexianu şi R. Curc< în zona Târgu Ocna, cunoscut< prin densitatea apreciabil< a habitatului pre- şi protoistoric (Stoica 2003, 24-30).

O menYiune aparte se cuvine f<cut< în ceea ce priveşte particip<rile cercet<torilor români şi str<ini pe tematica raporturilor dintre izvoarelor de ap< s<rat< din Moldova şi evoluYia diverselor comunit<Yi pre- şi protoistorice din zon< la urm<toarele manifest<ri ştiinYifice internaYionale organizate în ultimii cinci ani : • 2003 – First International Archaeology meeting about Prehistoric and Protohistoric Salt Exploitation, Cardona, Spania; • 2004 – XXVe Rencontres Internationales d’Archéologie et d’Histoire, Antibes, FranYa; • 2004 – Arheologia pre- şi protoistoric< a s<rii, Piatra NeamY, România; • 2006 – Inland salt works and salt history: economy, environment and society, Sigüenza, Guadalajara, Spania. • 2006 – Sel, eau et forêt: hier et aujourd’hui, Arc-et-Senans, FranYa; • 2007 – 35th Anual Conference of Computer Applications and Quantitative Methods in Archaeology, Berlin, Germania.

20

Page 18: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

În afara publicaYiilor cercet<torilor români, demne de semnalat sunt studiile pe aceast< tematic< aparYinând cercet<torilor O. Weller şi J. Chapman (vezi bibliografia).

* * *

Intensificarea cercet<rilor referitoare la rolul s<rii în evoluYia comunit<Yilor umane de pe ambii versanYi ai CarpaYilor Orientali şi-a g<sit, de curând, o necesar< reflectare şi pe plan muzeografic. Demn< de semnalat în acest sens este organizarea, în 2006, de c<tre Muzeul CarpaYilor R<s<riteni din Sfîntu Gheorghe, a expoziYiei „Sarea, Timpul şi Omul”, prilej cu care s-a editat un catalog de expoziYie ce dep<şeşte cu mult, prin nivelul materialelor incluse, exigenYele pretinse de un asemenea tip de publicaYie (Cavruc, Chiricescu 2006).

* * *

Ca urmare a eforturilor de stimulare a cercet<rii româneşti coordonate de Consiliul NaYional al Cercet<rii ŞtiinYifice din Înv<Y<mântul Superior, în anul 2007 s-a obYinut finanYarea a dou< proiecte axate pe problematica s<rii/izvoarelor de ap< s<rat<, respectiv:

- Dan Monah, Exploatarea s<rii în preistoria României (proiect tip A);

- Marius Alexianu, Izvoarele de ap< s<rat< din Moldova: etnoarheologia unei resurse naturale polivalente (proiect de cercetare exploratorie tip Idei).

21

Page 19: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

22

Page 20: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

Cap. II. Izvoare de apă sărată din Moldova subcarpatică: timp arheologic, prezent istoric

Zona Moldovei subcarpatice este actualmente singura din Europa unde izvoarele de ap< s<rat< în proximitatea c<rora se afl< vestigii arheologice continu< s< fie exploatate şi ast<zi la un nivel de intensitate neaşteptat.

În Moldova exist< deocamdat< doar câteva situri arheologice din proximitatea izvoarelor de ap< s<rat< investigate în grade de complexitate diferite. InformaYiile obYinute pân< în prezent sunt suficiente totuşi pentru a oferi o imagine relativ cuprinz<toare asupra (contextelor) exploat<rii lor în timpul arheologic.

Pân< în prezent, punctul Poiana Slatinei din Lunca (com. Vân<tori – NeamY, jud. NeamY), constituie cel mai reprezentativ punct de exploatare a apei s<rate din Moldova şi totodat< un reper pentru preistoria european<. Aici s-au identificat trei zone de depuneri arheologice dintre care cea mai consistent< (zona A) se afl< în proximitatea izvorului actual de ap< s<rat<. Materialele arheologice descoperite în cele trei zone sunt datate în neolitic şi chalcolitic (culturile Starčevo-Criş, cultura ceramicii liniare, Precucuteni, Cucuteni), epoca bronzului (culturile Costişa-Komarov, Noua), epoca fierului (cultura Corl<teni-Chişin<u, orizontul Canlia), evul mediu timpuriu (sec. X-XII) şi sec. al XIX-lea (Dumitroaia 1987).

La Solca (jud. Suceava), în locul numit Slatina Mare, în vecin<tatea izvorului de ap< s<rat<, s-au

23

Page 21: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

identificat vestigii arheologice atribuite culturilor Criş, Precucuteni, Cucuteni B, precum şi din epocile Hallstatt şi evul mediu târziu (Ursulescu 1977). MenYion<m, totodat<, c< reluarea cercet<rilor sistematice în acest punct de exploatare a apei s<rate nu s-a soldat decât cu identificarea unui consistent nivel Cucuteni (vestigii ceramice Cucuteni B şi, în num<r mult mai mare, Cucuteni C) ; în ce priveşte perioadele ulterioare, s-au reperat fragmente ceramice care ar putea proveni din epoca bronzului , precum şi o structur< de lemn alc<tuit< din pari şi împletitur< de nuiele, datat< în perioada târzie a evului mediu, respectiv sec. XVII – XVIII (Nicola et al. 2007).

La Cacica (jud. Suceava) s-a identificat un punct neolitic (cultura Cucuteni) de exploatare a apei s<rate prin tratament termic în vase conice de tip „briquetages” ale c<ror vestigii alc<tuiesc un strat arheologic de aproximativ 80 cm (Andronic, 1989; 1997).

La CucuieYi (com. SolonY, jud. Bac<u), în punctul Slatina Veche, s-au identificat dou< movile formate din depuneri arheologice aparYinând culturilor Precucuteni şi Cucuteni (faza A) , epocii bronzului şi epocii fierului (orizontul Canlia) ( Munteanu 2006, 62-64, Munteanu et al. 2007).

Plecând de la informaYiile oferite de cercet<rile arheologice (de suprafaY< sau sistematice) efectuate în proximitatea izvoarelor de ap< s<rat< s-au putut determina cronologic şi cultural comunit<Yile preistorice care au exploatat ap< s<rat< din slatine (Ursulescu 1995), respectiv:

- Starčevo-Criş: Solca – Slatina Mare, Lunca – Poiana Slatinei, Oglinzi – B<i şi Oglinzi – Cet<Yuia;

- cultura ceramicii liniare: Lunca, Oglinzi – Cet<Yuia (urme sporadice);

- cultura Precucuteni: Xolici, Lunca, Oglinzi;

24

Page 22: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

- cultura Cucuteni: Solca, Cacica, Lunca, Oglinzi –B<i şi Cet<Yuie, Prohozeşti – Silişte, Poduri–Pe H<ineal<.

Desigur, aceast< list< poate fi continuat< prin însumarea datelor recente (unele înc< nepublicate) şi pentru culturile şi segmentele cronologice ulterioare.

Cercet<rile arheologice efectuate într-un num<r atât de redus de situri relaYionate cu exploatarea apei s<rate nu trebuie s< induc< în eroare în leg<tur< cu aprecierea parametrilor reali ai exploat<rii slatinelor în timpul arheologic. O dovad< concludent< în acest sens o constituie cercet<rile sistematice efectuate în judeYul NeamY între 2004 şi 2007 de echipa format< din O. Weller, R. Brigand şi M. Alexianu, unul din obiective fiind reperarea tuturor izvoarelor de ap< s<rat< din acest judeY. În urma cercet<rilor efectuate, s-a reuşit identificarea altor slatine cu depuneri preistorice (variabile ca dimensiuni) în vecin<tate (Xolici, Dealul Cozla-Gârcina, Sl<tioara-Tazl<u, Ghind<oani), ceea ce schimb< în mod considerabil percepYia avut< anterior. Cu totul remarcabil< a fost identificarea, cu prilejul anchetelor etnoarheologice efectuate de c<tre aceeaşi echip< în 2005, a importantului sit arheologic din proximitatea slatinei H<l<butoaia-Xolici (fig. 5) unde, dup< primele investigaYii, s-au depistat consistente depuneri Criş, Precucuteni şi Cucuteni.

O alt< descoperire deosebit de important< a fost f<cut< cu prilejul anchetelor efectuate în 2007 pe teritoriul satului Balş de echipa O. Weller, V. Cotiug<, M. Alexianu, unde, în punctul „Arcaci”, în aria de captare a resurselor naturale a aşez<rii eponime Cucuteni, s-a identificat o slatin< folosit< pân< în deceniul şapte al secolului trecut, în proximitatea c<reia s-au depistat vestigii arheologice (Starčevo-Criş?, Cucuteni? ).

Pe de alt< parte, referitor la exploatarea evident< a saramurii de slatin< în timpul arheologic, nu putem s< ne m<rginim a lua în considerare doar izvoarele cu ap<

25

Page 23: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

s<rat< în proximitatea c<rora s-au identificat vestigii arheologice. Legate evident de exploatarea apei s<rate sunt şi siturile situate la distanY< de câteva sute de metri faY< de o slatin< sau alta, dup< cum s-a atras atenYia înc< de la începutul cercet<rilor etnoarheologice (Alexianu et al. 1992, 160).

* * *

Dar, aşa cum am subliniat deja, ceea ce confer< un caracter unic arealului subcarpatic din Moldova este continuarea actual< a exploat<rii slatinelor, fenomen care nu a fost studiat de etnografi, fiind semnalat iniYial de arheologi. ObservaYiile detaliate aparYinând arheologului Gheorghe Dumitroaia, bun cunosc<tor al zonei etnografice respective, au evidenYiat numeroase practici legate de exploatarea şi utilizarea saramurii provenind din slatine în zona Tg. NeamY. Seriile de date cunoscute de Gh. Dumitroaia erau deosebit de interesante. Astfel, în perioada anilor 1960-1990 era practicat< aprovizionarea cu ap< s<rat< de c<tre numeroşi localnici. Dar aceasta era utilizat< nu numai sub stare lichid<, ci şi solid<, ca urmare a aplic<rii procedeului prelucr<rii termice a apei de slatin<. Sarea fin< obYinut< ca urmare a recristaliz<rii era numit< huscă. Saramura de slatin< era utilizat< în procesul de preparare a tuturor felurilor de mâncare atât la nivel casnic cât şi comunitar (restaurante s<teşti, aşez<minte m<n<stireşti), la prepararea brânzei telemea, precum şi la conservarea produselor de natur< animal<, a legumelor şi a verdeYurilor pentru iarn<. Saramura de slatin< era folosit< şi la hrana animalelor (furaje stropite cu ap< s<rat<, adaos la fiertura pentru porci). În sfera meşteşug<reasc<, apa de slatin< era folosit< în procesul prelucr<rii pieilor de oaie. În stare recristalizat<, sarea obYinut<, conform document<rii de atunci numai la domiciliul utilizatorilor, era folosit< mai ales în timpul

26

Page 24: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

deplas<rilor ocazionate de muncile agricole, la consum cotidian acas<, în perioadele de criz< de aprovizionare sau în cazurile în care sarea din comerY era de calitate inferioar<, la prepararea brânzei de oaie fr<mântat< din caş şi la conservarea cheagului.

S<tenii ştiau, pe de alt< parte, c< exist< perioade de aglomerare la slatine în perioada lunilor noiembrie şi decembrie.

Aceste veritabile serii de informaYii, prezentate aici succint, au evidenYiat potenYialul etnoarheologic al zonei, constituind nucleul iniYial ce a generat treptat conceperea primului studiu din literatura româneasc< axat pe exploatarea slatinelor din Moldova (Alexianu et al. 1992). Înc< de atunci, am schiYat o serie de obiective, imediate şi de perspectiv<, specifice cercet<rii etnoarheologice, respectiv :

a. identificarea şi cartarea a cât mai numeroase slatine exploatate în prezent sau pentru care exist< atest<ri de exploatare nonindustrial< în epocile modern< şi contemporan<;

b. efectuarea de cercet<ri arheologice de suprafaY< în imediata lor apropiere şi pe o raz< de aproximativ 500 m distanY< în jurul lor pentru a se constata eventuale urme de exploatare nonindustrial<;

c. efectuarea de s<p<turi sistematice în punctele arheologice astfel depistate în scopul preciz<rii tipului şi nivelurilor de locuire;

d. extinderea cercet<rilor arheologice de suprafaY< şi sistematice în arealul actual de exploatare a surselor de ap< s<rat<;

e. efectuarea de anchete etnografice complexe, axate pe studierea practicilor de aprovizionare cu ap< s<rat< din slatine şi de recristalizare a acesteia.

Cum cercet<rile etnoarheologice sunt prea puYin cunoscute şi practicate în România, am socotit util< o succint< prezentare teoretic< a parametrilor acestei

27

Page 25: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

discipline relativ recente – etnoarheologia (David, Kramer 2001, 6-32). De notat c< termenul „ethno-archaeologist” coincide chiar cu debutul secolului al XX-lea, prin etnoarheolog înYelegându-se arheologul care, înainte de a începe cercetarea preistoriei unui popor, îi studiaz< viaYa prezent< (“who can bring as preparation for his work an intensive knowledge of the present life”) (Fewkes 1900, 579).

28

Page 26: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

Cap. III. Etnoarheologia. Perspective teoretice

Cercetarea arheologic< are ca obiectiv liminar reperarea vestigiilor materiale, m<rturii limitate ale culturii cândva active ce le-a generat. Gesturile legate de producerea şi utilizarea obiectelor au disp<rut, dup< cum au disp<rut şi ideile legate de producerea şi utilizarea lor. MenYion<m c<, pe de alt< parte, arheologii nu descoper< decât o parte din cultura material<, întrucât numeroase materiale dispar, altele nu sunt descoperite, iar altele n-au fost, uneori niciodat<, studiate. Plecând de la aceste vestigii materiale parYiale, arheologia urm<reşte, între altele, obYinerea unor informaYii cât mai complete asupra respectivelor societ<Yi disp<rute.

ÎnYelegerea faptelor arheologice parcurge etapele obligatorii ale descrierii materialelor, clasific<rii datelor şi interpret<rii. Dac< descrierea şi tipologia comport< actualmente proceduri cu un grad de standardizare foarte înalt, cea de a treia etap<, interpretarea, constituie demersul cel mai complex, mai problematic şi delicat, întrucât trebuie s< fac< apel la un domeniu de referinY< exterior arheologiei. Cu alte cuvinte, pentru a interpreta datele de care dispune, arheologul trebuie s< le compare cu datele identice sau asem<n<toare care servesc drept referinY<.

Limitându-ne doar la artefactele arheologice, procesul interpret<rii acestora cuprinde trei faze:

1. Arheologul stabileşte asem<n<ri între un anume artefact şi un obiect cunoscut şi considerat comparabil (analogia);

29

Page 27: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

2. Arheologul constat< în domeniul de referinY< cunoscut o relaYie între un artefact şi semnificaYia lui;

3. Arheologul transfer< semnificaYia faptelor cunoscute în domeniul arheologic.

Sursele de care dispune arheologul în vederea interpret<rii obiectelor descoperite în cursul s<p<turilor sunt:

- cunoştinYele actuale, adic< etnografice, chiar dac< este vorba în unele cazuri de etnografia aplicat< propriei noastre societ<Yi;

- datele etnoistorice, adic< datele din trecut documentate prin izvoare scrise;

- datele experimentale. Toate aceste demersuri se fundamenteaz< pe

principiul analogiei. Prin urmare, interpretarea arheologic< este

întotdeauna bazat< pe o analogie cu un domeniu cunoscut. Nu putem „înYelege” un obiect, funcYia şi statutul s<u f<r< a ne referi la un domeniu extern. ReferenYialul extern poate fi aşadar de natur< istoric<, experimental< sau etnografic<.

Trebuie subliniat faptul c< mult< vreme acest demers analogic a r<mas inconştient. Acesta este cadrul în care a ap<rut etnoarheologia ca disciplin< al c<rei scop explicit este edificarea unui domeniu de referinY< care s< ajute arheologii în interpretarea datelor de care dispun.

Ca disciplin<, etnoarheologia este de dat< relativ recent<, dar comparativismul etnografic este un demers practicat de mult< vreme.

Premisele apar în secolul al XVIII-lea, atunci când arheologia nu era o disciplin< constituit<, iar comparativismul se baza pe dogma biblic< a unui singur neam din care provenea întreaga umanitate, ajungându-se astfel la analogia între popoarele vechi şi populaYiile „s<lbatice”; „lumea s<lbatic<” actual< era considerat< o imagine conservat< a lumii originare. Prin urmare,

30

Page 28: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

vestigiile erau interpretate prin prisma realit<Yilor specifice populaYiilor „s<lbatice”. În acest sens este edificator cazul lui Antoine de Jussieu (1723) care a propus comparaYii între uneltele de piatr< presupuse vechi şi topoarele ori vârfurile de s<geat< ale „s<lbaticilor” din America. Aşadar, plecând de la analogia formal<, Jussieu a dedus o analogie funcYional<.

În secolul al XIX-lea, asist<m la o direcYie de dezvoltare a preistoriei prin demonstrarea vechimii pietrelor cioplite (Boucher de Perthes 1857), f<cându-se apel la datele etnografice în vederea interpret<rii vestigiilor materiale. De data aceasta, analogia se baza pe schemele evoluYioniste, conform c<rora toate societ<Yile parcurg în evoluYia lor aceleaşi stadii de evoluYie, mergând de la simplu la complex. Dac< evoluYia este liniar<, în timp ea este mai mult sau mai puYin rapid<, de unde deducYia c< „s<lbaticii” actuali reprezint< primele stadii ale evoluYiei, putând fi comparaYi cu oamenii din preistorie. Ilustrativ în acest sens este cazul lui Keller (1854) care, plecând de la descoperirile de pari din unele lacuri din ElveYia, a reconstituit satele lacustre preistorice (palafite) pe baza analogiei etnografice cu satele din Noua Guinee ale c<ror locuinYe erau construite pe pari şi care fuseser< semnalate de c<tre Dumond d’Urville (1835) în cursul expediYiilor sale.

Acest tip de abordare, foarte dezvoltat pân< la mijlocul secolului al XIX-lea, a fost puternic criticat, întrucât, pe de o parte, comparaYiile se bazau pe o viziune evoluYionist< ce postula ideea c< populaYiile actuale, considerate „primitive”, puteau fi comparate cu societ<Yile preistorice şi, pe de alt< parte, întrucât comparativismul etnografic nu era deloc justificat în sensul c< era suficient s< se realizeze o observaYie etnografic< pentru a se efectua o interpretare arheologic<.

31

Page 29: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

Comparativismul etnografic a fost respins de Leroi-Gourhan (1964) care a criticat analogiile etnografice ce au condus la interpret<ri ale artei parietale în termeni de totetism, prin compararea cu modele etnologice australiene. Dup< el, comparativismul etnografic a blocat imaginaYia preistoricienilor, i-a prins în capcana modelelor etnologice, împiedicând astfel dezvoltarea ştiinYific< a arheologiei. Ca reacYie practic<, el a început s< lucreze în situl magdalenian de la Pincevent (zona Paris), limitându-se la cadrul obiectiv al datelor rezultate în urma s<p<turii respective. S-a trecut astfel la o etap< care preconizeaz< exhaustivitatea descriptiv<. Cu alte cuvinte, toate datele obYinute în timpul s<p<turii trebuie descrise şi analizate, iar arheologul trebuie s< se conduc< strict dup< analiza intern< a structurii arheologice, f<r< a recurge la comparativismul etnografic.

Respingerea total< a comparativismului etnografic a condus la dou< situaYii de impas. Astfel, arheologia ar fi urmat s< se limiteze la analize arheologice pur descriptive f<r< s< propun< interpret<ri arheologice, rezultatul fiind conceperea unor studii arheologice seci care nu aveau cum s< dea seama de diversitatea şi complexitatea comportamentelor umane. În asemenea situaYie, utilizarea analogiei etnografice s-ar fi f<cut totuşi, îns< de o manier< implicit<, respectiv inconştient<, pentru a se evita problema justific<rii comparaYiei. Acesta este, dup< Gallay (1986), chiar cazul lui Leroi-Gourhan care, propunând o interpretare simbolic< a artei parietale de la Pincevent, a evidenYiat opoziYia între cal/mascul şi bizon/femel< care se apropie de mitologia eschimos<, analogie implicit< pe care Leroi-Gourhan nu o menYionase.

Asist<m la o revalorizare a abord<rii etnoarheologice atunci când unii arheologi şi-au dat seama c<, întrucât analogia era de neocolit, era de

32

Page 30: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

preferat utilizarea ei în mod explicit şi, mai ales, controlat.

Problema const< în faptul c< se c<uta utilizarea rezultatelor etnologiei f<r< ca acestea s< fie adecvate demersului arheologic. Arheologul are nevoie de un referenYial care s< stabileasc< o leg<tur< între un fapt material (susceptibil de a fi reconstituit) şi un fapt reflexiv (interpretarea). Îns< acest domeniu de cercetare al etnologiei a r<mas foarte puYin explorat, întrucât etnologii au studiat îndeosebi relaYiile de rudenie, religia etc. Faptele materiale au fost puYin studiate, ca s< nu mai vorbim de relaYia lor cu alte componente ale societ<Yii.

SoluYia const<, deci, în edificarea unui referenYial etnografic solid şi adecvat problematicii interpret<rii arheologice. S-a ajuns astfel la constituirea etnoarheologiei care s-a dezvoltat ca disciplin< cu totul autonom< începând din deceniul VII al secolului trecut.

Domeniile de studiu ale etnoarheologiei acoper< toate domeniile culturii materiale, depinzând de tipul de vestigii identificate în siturile arheologice (vestigii arhitectonice, obiecte litice, ceramic<, împletituri, resturi alimentare, morminte, metalurgie, art< etc.). Tipurile de procese abordate sunt şi ele variate: procese tafonomice şi de formare a straturilor arheologice, tehnici de producYie (unelte de piatr<, ceramic< etc.), tehnici de subzistenY< (studierea resturilor osoase, cf. Binford 1978), procese de distribuire şi de schimb, raporturi între variabilitatea stilistic< şi identitatea etnic<, funcYionalitatea obiectelor, organizarea spaYiului, organizarea socio-economic<, ideologie etc.

Un anume proces poate fi abordat prin diferite tipuri de artefacte. De exemplu, organizarea spaYial< poate fi studiat< plecându-se de la repartiYia spaYial< a ceramicii şi a pietrelor de râşniY<. Tot astfel, un tip de artefact poate permite deschiderea c<tre studierea mai multor procese. De exemplu, ceramica poate fi studiat<

33

Page 31: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

din punct de vedere al producYiei, al distribuirii, al leg<turilor între stil şi identitatea etnic<, al raporturilor între ideologie şi reflectarea stilistic< etc.

Studierea diferitelor procese permite abordarea a trei sfere definite de Binford (1962), dup< cum urmeaz< :

-comportamentul oamenilor în raport cu lumea (studierea relaYiilor cu mediul înconjur<tor), adic< sfera „tehnomic<”;

-comportamentul oamenilor între ei (studiul relaYiilor sociale), adic< sfera sociotehnic<;

-comportamentul oamenilor faY< de ei înşişi (studiul sistemului de gândire), adic< sfera ideotehnic<.

Aşadar, încercând s< înYeleag< domeniul utilitar, social şi ideologic, arheologii pot aborda diferite procese antropologice plecând de la diferite tipuri de vestigii. Aceste trei sfere pot fi abordate plecând şi de la un singur tip de vestigiu, de pild< ceramica. Pe de alt< parte, este evident c< cele trei sfere nu sunt obligatoriu separate chiar în cadrul aceluiaşi studiu.

Aşa cum a reieşit din aceste rânduri introductive,utilizat< din secolul al XVIII-lea , contestat< total sau parYial, suprasolicitat< nejustificat, dar şi pertinent folosit<, informaYia etnografic< în interpretarea arheologic< a parcurs treptat drumul de la apelul aleatoriu şi empiric la recunoaşterea teoretic< (şi în spirit critic) a validit<Yií specifice. Chiar începutul secolului al XX-lea consemneaz< definirea unui nou tip de arheolog, respectiv etnoarheologul (Fewkes 1900, 579), pentru ca anii ’70 s< sfârşeasc<, la cap<tul unor controverse – am zice acum profitabile – prin acceptarea în câmpul cercet<rii arheologice a unei noi subdiscipline a antropologiei culturale – etnoarheologia (David, Kramer 2001). Ca în cazul oric<rei discipline sau subdiscipline nou constituite, abundenYa de definiYii (cf. David, Kramer 2001, 12: Table 1.1. Definitions of ethnoarchaeology), teorii, metodologii propuse, ca şi

34

Page 32: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

manifestarea de rezerve critice tranşant formulate, au fost de natur< s< suscite serioase dubii privin validitatea ei ştiinYific<. EsenYial< r<mâne îns< ideea folosirii metodelor şi observaYiilor etnografice în scopul reconstituirii comportamentelor umane şi a tiparelor culturale aşa cum se reflect< ele – sau dincolo de aceast< reflectare – în datele arheologice. În ce ne priveşte, consider<m criticabil termenul de model explicativ (în sens de universal valabil) ca scop unic al demersului etnoarheologic, situaYiile reieşite în urma anchetelor etnografice, aşa cum am constatat noi înşine, fiind mult prea diferite şi nuanYate în complexitatea lor spre a fi convenient, iar nu reducYionist reprezentate, la nivelul de abstractizare presupus de un model. Mai indicat< ar fi conceperea cercet<rii etnoarheologice plecând de la postularea unor modele, universale sau zonale, dar şi de la admiterea unor situaYii strict particulare. Dup< p<rerea noastr<, anumite strategii empirice nu pot fi reprezentate prin modele, termen ce sugereaz< per se ideea unei ipotetice valabilit<Yi interpretative universale.

Un practician al etnoarhelogiei, John Nandriş, a atras relativ recent atenYia asupra potenYialului etnografic înc< existent în România şi în alte Y<ri din sud-estul Europei, ar<tând c< ratarea prilejului de a efectua aici cercet<ri etnoarheologice echivaleaz< cu „respingerea unui laborator viu al materialului perisabil” (Nandriş 1985, 260). În leg<tur< cu aceasta, preciz<m c< în literatura etnoarheologic< s-a f<cut distincYia între dou< tipuri de analogie etnografic< (Stiles 1977, 95). Primul opereaz< în condiYiile în care cele dou< seturi de date –respectiv arheologice şi etnografice– sunt foarte disparate în timp sau spaYiu ori în ambele, neputându-se demonstra nici o conexiune între cultura care a produs urme arheologice şi cultura care furnizeaz< analogii etnografice. Cazul acestei etnoarheologii f<r< continuitate istoric< este mai complicat, intrucât

35

Page 33: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

analogia trebuie s< se bazeze pe mecanisme suficient de generalizabile pentru a putea fi aplicate în contexte culturale diferite. Nu este vorba, evident de mecanisme universale, ci de mecanisme c<rora li se poate delimita un câmp de aplicaYie, de exemplu analogia este valabil< în „toate societ<Yile în care exist< o ierarhie social< important<” sau în „toate societ<Yile paşnice”. În acest caz, analogia se refer< la domenii mult mai restrânse ale societ<Yii. Al doilea tip de analogie se practic< atunci când se poate atesta o leg<tur< în timp sau spaYiu între culturile arheologice şi cele etnografice, în aceast< situaYie putând fi presupus un anume grad de continuitate între trecut şi prezent. Acest din urm< tip de analogie a constituit temeiul definirii metodei direct istorice (Ascher 1961), considerându-se, perfect justificat, dup< p<rerea noastr<, c< el furnizeaz< cea mai mare probabilitate de a fi corect, întrucât condiYiile de timp, spaYiu şi afinitate cultural<, care au produs cele dou< seturi de date comparate, sunt aproape analoage.

Deşi aflat< actualmente într-un stadiu de dezvoltare industrial-agrar<, România ofer< înc< numeroase exemple de persistenY< a unor comportamente tradiYionale care se manifest< cu prec<dere în mediul rural, dar şi, chiar dac< într-o m<sur< considerabil mai mic<, în cel urban. Abordând etnoarheologia exploat<rii surselor de ap< s<rat< în Moldova, am constatat c< ne afl<m în situaYia, privilegiat<, a celui de-al doilea tip de analogie. Exist< suficiente elemente de continuitate între arheologie, atest<ri documentare pe un segment cronologic de aproximativ jum<tate de mileniu şi practicile etnografice actuale, fapt de natur< s< sporeasc< coeficientul de similaritate a datelor comparate.

Dac< etnoarheologia const< în „à rechercher sur des populations vivantes la confirmation (ou l’infirmation) d’hypothèses émises dans le champ de

36

Page 34: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

l’archéologie” (Demoule et al. 2002, 192), nu trebuie s<-i trecem sub t<cere limitele, în sensul c< demersul etnoarheologic stimuleaz< emiterea de ipoteze interpretative, f<r< s< constituie o verificare stricto sensu (Demoule et al. 2002, 193), fapt ce situeaz< discursul etnoarheologic în plan ipotetic. Prin urmare, subliniaz< arheologul francez citat, acesta nu poate fi echivalat cu discursul ştiinYific propriu-zis.

Totuşi, dac< ar fi s< ne limit<m la un singur aspect, respectiv circuitele de utilizare, de distribuYie şi chiar de redistribuYie a saramurii de slatin< atestate în prezentul istoric în Moldova, acestea cap<t< caracterul paradoxal al unei proceduri de arheologie experimental< – subliniem – neprovocat<. Dac< în condiYiile de civilizaYie actuale ale României exploatarea şi distribuYia apei s<rate cunosc un asemenea grad de intensitate, nu avem de ce s< ne îndoim de practicarea lor cu o intensitate mult sporit<, îndeosebi în timpul preistoric. În acest sens, apare pe deplin justificat< „o abordare arheologic< a societ<Yilor active, industriale sau tradiYionale” (Demoule et al. 2002, 201).

Evident, nu putem exclude existenYa unor diferenYe, chiar considerabile la nivel de detaliu, între situaYiile atestate în societ<Yile active şi societ<Yile disp<rute. Trebuie s< subliniem, totuşi, c< în acest experiment arheologic pe scar< larg< neprovocat pot fi studiate, cu exactitatea oferit< de disciplinele şi ştiinYele actuale, atât aspectul material (ap< s<rat<, recipiente, mijloace de transport) cât şi cel tehnologic (recristalizarea saramurii de slatin<), social (contextele sociale), geografic (analiza spaYial<), de antropologie economic< [(re)distribuYie, schimb, dar].

Desigur, nu putem fi decât de acord cu afirmaYia c< „cu cât se stabilesc similitudini între dou< situaYii ce se pot compara, cu atât mai mult sporesc şansele de a vedea ap<rând altele” (Hodder 1980, 26).

37

Page 35: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

ComparaYia între societatea activ< şi societatea studiat< de arheolog este cu atât mai legitim< cu cât apropierea spaYial< şi/sau cronologic< este mai marcat< (Gallay 1980, 35; Gallay 1986, 170).

InterrelaYiile complexe dintre etnologie şi arheologie au constituit obiectul unor numeroase dezvolt<ri teoretice (David, Kramer 2001) modelizate sugestiv în fig. 1.

Nu putem încheia aceast< succint< prezentare a necesit<Yii cercet<rii etnoarheologice f<r< a ne referi la afirmaYia profund< a unuia dintre cei mai reputaYi etnoarheologi: înYelegerea relaYiei între procesul dinamic şi manifest<rile materiale ce constituie „vestigii statice ale trecutului” este practic imposibil< doar „prin studierea vestigiilor arheologice ca atare” (Binford 1980, 31).

38

Page 36: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

DATE ARHEOLOGICE

DATE ETNOGRAFICE

analogie

răspunsuri la datele directe

probleme

experimenteexperimente

inferenYeinterpretări ale datelor directe

probleme

modele de comportament

interpretări ale datelor indirecte

experimente

nivel fundamental

nivelul primei abstractizări

inferenYe

etnologie arheologie

ETNOARHEOLOGIE

Fig. 1: InterrelaYiile dintre etnologie şi arheologie (dup< Coudart,

Lemonnier, 1984, 160).

39

Page 37: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

40

Page 38: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

Cap. IV. Repere metodologice

În privinYa cercet<rilor etnoarheologice asupra izvoarelor de ap< s<rat< din Moldova, în 2003 s-a simYit necesitatea de a efectua cercet<ri etnografice sistematice plecând de la o metodologie riguroas< bazat< pe elaborarea unor chestionare precise, dar deschise. S-au realizat atunci trei tipuri de chestionare în funcYie de locul de desf<şurare a anchetei, adic< la izvorul de ap< s<rat<, la stâne (fig. 25) sau în sat/oraş. Pe parcursul desf<şur<rii anchetelor, tematica chestionarelor s-a diversificat treptat, astfel încât în prezent chestionarele cuprind zece secYiuni.

Într-o secYiune preliminar< se precizeaz< locul anchetei, numele informatorului, vârsta, sexul şi adresa. SecYiunile propriu-zise se refer< la:

I. Identificarea izvoarelor de ap< s<rat<. Aceasta cuprinde urm<toarele rubrici:

- izvorul de ap< s<rat< utilizat; - modalit<Yi de deplasare la izvor (pe jos, cu

c<ruciorul, cu bicicleta, c<lare, cu c<ruYa, cu tractorul etc.);

- alte izvoare de ap< s<rat< cunoscute; - izvoare de ap< s<rat< utilizabile sau neutilizabile,

cauze; - izvoare de ap< s<rat< abandonate: localizare; - halotoponime/halohidronime cunoscute de

informatori.

41

Page 39: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

II. Analiza spaYial<. Precizarea localit<Yii de unde se efectueaz<

aprovizionarea de c<tre informator: - timpul parcurs pân< la izvorul de ap< s<rat< (pe

jos, cu c<ruciorul, cu bicicleta, c<lare, cu c<ruYa, cu tractorul etc.);

- indicarea de c<tre informator a localit<Yilor cu locuitori care se aprovizioneaz< de la acelaşi izvor de ap< s<rat<.

III. Transport: - recipiente actuale pentru transportarea apei

s<rate; - recipiente tradiYionale pentru transportul apei

s<rate; - capacitatea recipientelor (actuale sau

tradiYionale) pentru transportul apei s<rate; IV. Utiliz<ri: - consum privat/colectiv/comercial; - conservare (brânz<, legume, altele); - stropirea furajelor; - utilizarea terapeutic< a apei s<rate/s<rii; - modalit<Yi de conservare a alimentelor în vederea

consumului uman sau animal; - proporYii, recipiente; - utilizarea apei s<rate pentru hrana animalelor

(modalit<Yi, tipuri de furaj). V. Acces/interdicYie la izvoarele de ap< s<rat<. VI. Recristalizare: - practicarea recristaliz<rii s<rii din ap<

s<rat</huscă; - în trecut/actualmente; - tehnologia producYiei de huscă în trecut/în

prezent. VII. FrecvenYa aprovizion<rii: - frecvenYa anual<; - perioade de aglomeraYie.

42

Page 40: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

VIII. ComerY şi schimburi: - schimb de ap< s<rat<; - schimb de huscă; - produse oferite în schimb pentru apa

s<rat</huscă; - proporYii, zone de desfacere; - agenYi; - mijloace de transport. IX. Comportamente/etnoştiinY< - indicarea persoanelor care au condus

informatorul pentru prima dat< la un izvor de ap< s<rat<; - frecventarea izvorului de ap< s<rat< singur sau

însoYit; - iniYierea în practicile de producere a s<rii

recristalizate (husca). X. Simbolistica s<rii: - utilizarea s<rii cu prilejul diferitelor ceremonii; - sare la construcYia unei case; - obiceiuri legate de sare (previziune meteorologic<

etc.); - superstiYii; - interdicYii în sens ritual şi medical. Fiecare chestionar cuprinde şi o rubric< intitulat<

Remarci şi comentarii în care sunt notate diferite aspecte neprev<zute în chestionare, dar care merit< a fi menYionate.

Prezent<m, în continuare, forma ultim<, dar nu şi definitiv< a celor trei tipuri de chestionare, respectiv la izvorul de ap< s<rat<, în sat / oraş şi la stâne / cresc<torii de porci, vite.

43

Page 41: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

Chestionar la izvorul s<rat Data :

Realizator/i: Locul anchetei; Numele izvorului s<rat : Numele informatorului : Vârsta : Sex : Adresa : I. IDENTIFICAREA IZVOARELOR DE AP; S;RAT; � cum ajungeYi la izvor: � pe jos � c<lare � cu c<ruYa � cu maşina � cu tractorul � alt mijloc � ce alte izvoare de ap< s<rat< cunoaşteYi? � care izvoare de ap< s<rat< sunt utilizabile : neutilizabile : de ce: � cunoaşteYi izvoare de ap< s<rat< abandonate? Localizare. � ce toponime / hidronime referitoare la sare cunoaşteYi? II. ANALIZA SPAXIAL; � cum se numeşte localitatea de unde veniYi pentru a v< aproviziona? (punct, c<tun / sat, comun<, judeY) : � cât timp faceYi pân< la izvorul de ap< s<rat< (pe jos, c<lare, cu c<ruYa sau cu tractorul etc.) : � cunoaşteYi alte localit<Yi ai c<ror locuitori se aprovizioneaz< cu ap< s<rat< din acest izvor? � şi de la alte izvoare? III. TRANSPORT � care sunt recipientele pentru transportarea apei s<rate? � recipientele tradiYionale pentru apa s<rat< erau confecYionate din lemn sau din lut? � ce capacitate au recipientele cu care transportaYi (se transporta) apa s<rat<?

44

Page 42: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

IV. UTILIZ;RI � la ce folosiYi apa s<rat< provenind dintr-un izvor s<rat? consum privat / colectiv / comercial (dvs., familia dvs., grup, societ<Yi comerciale) ? � brânz< (ce fel ?) � şunc< � legume � altele : � c<piYe de fân (ce fel?) � furaje în şur<? � furaje stropite în grajd (ce fel?) � utilizaYi apa s<rat< pentru fabricarea b<uturilor (bere sau altele) ? Dac< da, cum ? � utilizaYi apa s<rat< pentru tratarea frunzelor de tutun ? Dac< da, cum ? � utilizaYi sarea sau apa s<rat< ca leac? � cum conservaYi diverse alimente pentru dvs.? Dar pentru animale? � în ce proporYii ? În ce recipiente ? Unde depozitaYi recipientele în cas< ? � utilizaYi apa s<rat< pentru hrana animalelor? Dac< da, în ce fel şi cu ce fel de nutreY ? � ce izvoare sunt utilizate pentru turme (vaci şi oi) şi care nu? V. VÂNAT ŞI VÂN;TOARE � ati observat p<s<ri sau animale s<lbatice care vin la izvorul s<rat? � este un loc bun pentru vân<toare ? VI. RECRISTALIZARE � ce faceYi cu apa s<rat<? O p<straYi aşa cum e sau o fierbeYi pentru a obYine husca? Acum / În trecut. � cum faceYi pentru a obYine husca? Dar înaintaşii dvs. cum o obYineau? � de când şi de la cine ştiYi s< preparaYi husca?

45

Page 43: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

VII. FRECVENX; � de câte ori pe an şi când (în ce anotimp) veniYi la un izvor cu ap< s<rat< ? � când sunt perioade de aglomerare ? VIII. COMERX ŞI SCHIMBURI � odinioar<, se f<cea comerY cu ap< s<rat< şi / sau cu husc< ? Cine f<cea asta ? � în schimbul a ce ? În ce cantit<Yi ? � În ce direcYie? Pentru cine? Cu ce mijloc de transport ?

IX. COMPORTAMENTE / ETNOŞTIINX; � cine v-a indicat pentru prima dat< un izvor s<rat? La ce vârst<? � când veniYi la un izvor s<rat, veniYi singur sau însoYit? De c<tre cine? Ce face fiecare ? X. SIMBOLISTICA S;RII � folosiYi sarea sau apa s<rat< la noul-n<scut ? � folosiYi sarea la construcYia unei case? � cunoaşteYi obiceiuri legate de sare ? Pentru a prevedea vremea? Pentru a purifica casa? Pentru a întâmpina anumite persoane ? La anumite ceremonii ? � ce semnificaYie au pentru dvs. bulele gazoase care se degaj< din izvorul s<rat? � cunoaşteYi interdicYii referitoare la apa s<rat< sau sare? InterdicYie în sens ritual sau medical? (pentru fete? copii? copii mici? b<trâni? bolnavi? etc.) REMARCI ŞI COMENTARII

46

Page 44: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

Fig. 2: Negriteşti (jud. NeamY). Anchet< etnografic<

(foto O. Weller, 2006).

47

Page 45: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

Fig. 3: Anchet< etnografic< la PâYâligeni (jud. NeamY)

(foto R. Brigand, 2007).

48

Page 46: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

Fig. 4: Anchet< etnografic< în faYa unui buduroi la Stânca- Pipirig

(jud. NeamY). (Foto O. Weller, 2007).

49

Page 47: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

Fig. 5: Anchet< etnografic< la H<l<butoaia-Xolici (jud. NeamY) (foto O. Weller, 2005).

50

Page 48: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

Chestionar în sat / oraş Data :

Realizator/i: Locul anchetei: sat / oraş : Numele informatorului : Vârsta: Sex : Adresa :

I. IDENTIFICAREA IZVOARELOR DE AP; S;RAT; � ce izvor de ap< s<rat< utilizaYi ? � cum ajungeYi la izvor: � pe jos � c<lare � cu c<ruYa � cu maşina � cu tractorul � alt mijloc � ce alte izvoare de ap< s<rat< cunoaşteYi? � care izvoare de ap< s<rat< sunt utilizabile : neutilizabile : de ce: � cunoaşteYi izvoare de ap< s<rat< abandonate? Localizare. � ce toponime / hidronime referitoare la sare cunoaşteYi? II. ANALIZA SPAXIAL; � cum se numeşte localitatea de unde veniYi pentru a v< aproviziona? (punct, c<tun / sat, comun<, judeY) : � cât timp faceYi pân< la izvorul de ap< s<rat< (pe jos, c<lare, cu c<ruYa sau cu tractorul etc.) : � cunoaşteYi alte localit<Yi ai c<ror locuitori se aprovizioneaz< cu ap< s<rat< din acest izvor? � şi de la alte izvoare? III. TRANSPORT � care sunt recipientele pentru transportarea apei s<rate? � recipientele tradiYionale pentru apa s<rat< erau confecYionate din lemn sau din lut? � ce capacitate au recipientele cu care transportaYi (se transporta) apa s<rat<?

51

Page 49: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

IV. UTILIZ;RI � la ce folosiYi apa s<rat< provenind dintr-un izvor s<rat? consum privat / colectiv / comercial (dvs., familia dvs., grup, societ<Yi comerciale)? � brânz< (ce fel ?) � şunc< � legume � altele: � c<piYe de fân (ce fel ?) � furaje în şur<? � furaje stropite în grajd (ce fel?) � utilizaYi apa s<rat< pentru fabricarea b<uturilor (bere sau altele) ? Dac< da, cum? � utilizaYi apa s<rat< pentru tratarea frunzelor de tutun ? Dac< da, cum ? � utilizaYi sarea sau apa s<rat< ca leac? � cum conservaYi diverse alimente pentru dvs.? Dar pentru animale? � în ce proporYii ? În ce recipiente ? Unde depozitaYi recipientele în cas< ? � utilizaYi apa s<rat< pentru hrana animalelor? Dac< da, în ce fel şi cu ce fel de nutreY ? � ce izvoare sunt utilizate pentru turme (vaci şi oi) şi care nu? V. VÂNAT ŞI VÂN;TOARE � ati observat p<s<ri sau animale s<lbatice care vin la izvorul s<rat? � este un loc bun pentru vân<toare ? VI. RECRISTALIZARE � ce faceYi cu apa s<rat<? O p<straYi aşa cum e sau o fierbeYi pentru a obYine husca? Acum / În vechime. � cum faceYi pentru a obYine husca? Dar înaintaşii dvs. cum o obYineau? � de când şi de la cine ştiYi s< preparaYi husca?

52

Page 50: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

VII. FRECVENX; � de câte ori pe an şi când (în ce anotimp) veniYi la un izvor cu ap< s<rat< ? � când sunt perioade de aglomerare ? VIII. COMERX ŞI SCHIMBURI � odinioar<, se f<cea comerY cu ap< s<rat< şi / sau cu husc< ? Cine f<cea asta ? � în schimbul a ce ? În ce cantit<Yi ? � în ce direcYie? Pentru cine? Cu ce mijloc de transport ? IX. COMPORTAMENTE / ETNOŞTIINX; � cine v-a indicat pentru prima dat< un izvor s<rat? La ce vârst<? � când veniYi la un izvor s<rat, veniYi singur sau însoYit? De c<tre cine? Ce face fiecare ? X. SIMBOLISTICA S;RII � folosiYi sarea sau apa s<rat< la noul-n<scut ? � folosiYi sarea la construcYia unei case? � cunoaşteYi obiceiuri legate de sare ? Pentru a prevedea vremea? Pentru a purifica casa ? Pentru a întâmpina anumite persoane ? � ce semnificaYie au pentru dvs. bulele gazoase care se degaj< din izvorul s<rat? � cunoaşteYi interdicYii referitoare la apa s<rat< sau sare? InterdicYie în sens ritual sau medical? (pentru fete? copii? copii mici? b<trâni? bolnavi? etc.) REMARCI ŞI COMENTARII

53

Page 51: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

Chestionar la stân< Data :

Realizator/i: Locul anchetei: stân< : Numele informatorului : Vârsta: Sex : Adresa : I. IDENTIFICAREA IZVOARELOR DE AP; S;RAT; � ce izvor de ap< s<rat< utilizaYi ? � cum ajungeYi la izvor: tot timpul pe jos? � ce alte izvoare de ap< s<rat< cunoaşteYi? � care izvoare de ap< s<rat< sunt utilizabile : neutilizabile : de ce: � cunoaşteYi izvoare de ap< s<rat< abandonate? Localizare. � ce toponime / hidronime referitoare la sare cunoaşteYi? II. ANALIZA SPAXIAL; � la ce distanY< faY< de stâna dvs. se g<seşte izvorul de ap< s<rat<? � cât timp faceYi pân< la izvorul de ap< s<rat< (pe jos): � cunoaşteYi şi alte stâne ai c<ror ciobani se aprovizioneaz< cu ap< s<rat< din acest izvor? � şi de la alte izvoare? III. TRANSPORT � care sunt recipientele pentru transportarea apei s<rate? � recipientele tradiYionale pentru apa s<rat< erau din lemn sau din lut? � ce capacitate au recipientele cu care transportaYi apa s<rat<?

54

Page 52: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

IV. UTILIZ;RI � le permiteYi animalelor s< se adape la un izvor s<rat ? La care ? � paşteYi în mod regulat turmele de oi aproape de un izvor s<rat ? Pentru a linge husca ? De câte ori pe s<pt<mân< ? Pe lun< ? Pe anotimp ? � în afar< de animale, la ce mai utilizaYi apa s<rat< care provine de la un izvor s<rat? Consum privat / colectiv / comercial ? � brânz< (ce fel ?) � şunc< � legume � altele : � c<piYe de fân (ce fel ?) � furaje în şur<? � furaje stropite în grajd (ce fel?) � utilizaYi apa s<rat< pentru fabricarea b<uturilor (bere sau altele) ? Dac< da, cum ? � utilizaYi apa s<rat< pentru tratarea frunzelor de tutun ? Dac< da, cum ? � utilizaYi sarea sau apa s<rat< ca leac? � cum conservaYi diverse alimente pentru dvs.? Dar pentru animale? � în ce proporYii ? În ce recipiente ? Unde depozitaYi recipientele în cas< ? � utilizaYi apa s<rat< pentru hrana animalelor? Dac< da, în ce fel şi cu ce fel de nutreY ? � ce izvoare sunt utilizate pentru turme (vaci şi oi) şi care nu? V. VÂNAT ŞI VÂN;TOARE � ati observat p<s<ri sau animale s<lbatice care vin la izvorul s<rat? � este un loc bun pentru vân<toare ?

55

Page 53: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

VI. RECRISTALIZARE � ce faceYi cu apa s<rat<? O p<straYi aşa cum e sau o fierbeYi pentru a obYine husca? Acum / În vechime. � cum faceYi pentru a obYine husca? Dar înaintaşii dvs. cum o obYineau? � de când şi de la cine ştiYi s< preparaYi husca? VII. FRECVENX; � de câte ori pe an şi când (în ce anotimp) veniYi la un izvor cu ap< s<rat< ? � când sunt perioade de aglomerare ? VIII. COMERX ŞI SCHIMBURI � odinioar<, se f<cea comerY cu ap< s<rat< şi / sau cu husc< ? Cine f<cea asta ? � în schimbul a ce ? În ce cantit<Yi ? � în ce direcYie? Pentru cine? Cu ce mijloc de transport ? IX. COMPORTAMENTE / ETNOŞTIINX; � cine v-a indicat pentru prima dat< un izvor s<rat? La ce vârst<? � când veniYi la un izvor s<rat, veniYi singur sau însoYit? De c<tre cine? Ce face fiecare ? X. SIMBOLISTICA S;RII � folosiYi sarea sau apa s<rat< la noul-n<scut ? � folosiYi sarea la construcYia unei case?

56

Page 54: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

� cunoaşteYi obiceiuri legate de sare ? Pentru a prevedea vremea? Pentru a purifica casa ? Pentru a întâmpina anumite persoane ? � ce semnificaYie au pentru dvs. bulele gazoase care se degaj< din izvorul s<rat? � cunoaşteYi interdicYii referitoare la apa s<rat< sau sare? InterdicYie în sens ritual sau medical! (pentru fete? copii? copii mici? b<trâni? bolnavi? etc. REMARCI ŞI COMENTARII

57

Page 55: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

Utilizarea pe teren a chestionarelor (fig. 2-5, 7-9, 32) a dep<şit orice aşteptare, constituindu-se în excelente instrumente de lucru. Multitudinea şi varietatea informaYiilor etnografice, care acoper< aproape toate teritoriile de utilizare a izvoarelor de ap< s<rat< (fig. 33 ), ne-au determinat s< le acord<m acestora întâietate în cadrul lucr<rii de faY<. În prezentarea datelor etnografice preciz<m c< remarcile, comentariile şi interpret<rile au fost intenYionat reduse, întrucât am Yinut s< respect<m în aceast< etap< a cercet<rii o rezerv< metodologic< foarte bine formulat< de Herodot: legein ta legomena („a relata cele relatate”).

De la începutul anchetelor noastre am c<utat s< asigur<m credibilitatea m<rturiilor. Informatorii aleşi nu sunt - sau sunt foarte puYin - influenYaYi de educaYia lor şcolar< sau de mass-media. Este vorba de persoane în vârst< sau de actori mai mult sau mai puYin tineri ai aprovizion<rii cu saramur<. Pentru situaYiile neverificabile de visu (de exemplu, în privinYa izvoarelor de ap< s<rat< actualmente disp<rute sau referitoare la practicile de recristalizare a s<rii în proximitatea izvoarelor), veracitatea relat<rilor consemnate este asigurat< de concordanYa informaYiilor provenind de la cel puYin trei informatori care nu se cunoşteau unul pe altul.

În m<sura posibilului, am recurs, de asemenea, la sursele documentare publicate (Ceauşu 1982; Curc< 2007) sau inedite (Peithner 1784) referitoare la spaYiul respectiv, dar şi la textele vechi, îndeosebi în greac< şi latin<, care furnizeaz< câteodat< informaYii similare cu cele de ast<zi.

Chestionarele strict adaptate la locul anchetei au cuprins la primele teste de teren tematici variate : identificarea informatorului, a izvoarelor s<rate cunoscute, a satelor şi oraşelor utilizatoare, moduri de aprovizionare şi transport, tehnici de exploatare şi

58

Page 56: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

utilizare, intensitate şi cuantificare, etnoştiinY<. Dar chestionarele au fost concepute ab initio ca instrumente de lucru cu caracter deschis. Astfel, ca urmare a cercet<rilor de teren din 2004, am inclus în chestionare noi rubrici referitoare la haloterapie, schimburi şi comerY, vânat/vân<toare şi simbolistica s<rii.

Se cuvine s< menYion<m c< cercet<rile au fost efectuate în mod prioritar în judeYul NeamY, unde s-au reperat peste 70 de izvoare minerale, s<rate în majoritatea cazurilor, dintre care peste jum<tate a constituit obiectul anchetelor etnografice (fig. 6, 32, 33).

În vederea depist<rii izvoarelor de ap< s<rat<, am acordat atenYia cuvenit< şi indicatorilor lingvistici privind prezenYa s<rii.

În zona studiat<, prezenYa izvoarelor de ap< s<rat< este de obicei semnalat< de cuvintele slatină (Cior<nescu 2001 s.v.; Iordan 1963, 125-126), slătior (pârâu s<rat) sau slătioară (b<ltoac< s<rat<) (Diacon 1989, 248-249, 251). Când izvorul de ap< s<rat< este amenajat ca o fântân< de ap< dulce, el se numeşte fântână de slatină. Izvoarele de ap< s<rat< primesc câteodat< calificative ce subliniaz< caracteristicile lor, fapt ce permite o identificare mai precis< a acestora. De exemplu, în microtoponimia Bucovinei (Gr<mad< 1996, 96-97) s-au semnalat Slatina Mică şi Slatina Mare, atestate, de asemenea, în timpul anchetelor noastre din judeYul NeamY. Tot astfel, Slatina Rea conYine un calificativ deosebit de explicit privitor la calitatea apei din acest izvor.

PrezenYa s<rii este indicat< în aceast< zon< şi prin halotoponime şi halohidronime compuse: Pârâul Slatinei, Pârâul Sărat, Fântâna Slatinei, Izvorul cu Slatină, Drumul Slatinei, Balta Sărătura. Câteodat< termenul de slatină numeşte chiar un pârâu (Gr<mad< 1996, 97). Pe de alt< parte, Soloneţ, Solca constituie alte halotoponime care nu sunt transparente etimologic

59

Page 57: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

pentru conştiinYa lingvistic< a locuitorilor obişnuiYi (Curc< 2008).

În judeYul NeamY, prezenYa izvoarelor de ap< s<rat< este în mod constant semnalat< de cuvintele slatină sau slătioară, în timp ce în judeYul Bac<u, în zona Tg. Ocna izvorul de ap< s<rat< se numeşte saramură/salamură, cuvânt de origine latin< (Cior<nescu 2001 s.v.)

In ce priveşte halotoponimia din judeYul Bac<u, anchetele etnografice efectuate în 2007 în zona Târgu Ocna au indicat, de asemenea, o diversitate considerabil<: Sl<nic/S<l<nic, Gura Sl<nicului/Gura Sl<nic, S<ratu, Pârâul S<ratului, Pârâul Salinei, Pârâul Saramurii, Dealul Salamurii, Dealul Salinei.

Mai exist< un indicator lingvistic al prezenYei explicite a izvoarelor de ap< s<rat<, dar de aceast< dat< indirect, întrucât se refer< la sarea ignigen<. Sarea recristalizat< obYinut< prin fierberea saramurii provenind de la izvorul de ap< s<rat< se numeşte huscă (Bulg<r, Constantinescu-Dobridor 2002, 213), un regionalism ce evolueaz< rapid c<tre statutul de arhaism, înlocuit ast<zi câteodat< prin sintagma descriptiv< sare uscată. Etimologia clasic< a acestui cuvânt (Puşcariu 1976, 291) pune rom. husca în leg<tur< cu cuvântul ucrainean huska (gâsc<), pe baza similitudinii cromatice între un bulg<re de sare şi o gâsc<. De curând, s-a propus provenienYa dintr-un vechi cuvânt germanic *huska reconstruit pe baza engl. husk: ‘the dry thin covering of certain fruits or seeds’ (Poruciuc 2007). F<r< a intra în aceast< problem<, menYion<m şi existenYa unor cuvinte derivate de la huscă, precum huscari, care îi desemneaz< pe produc<torii de sare din saramura provenit< de la izvoare de ap< s<rat<, antroponimul Huscariu (Iordan 1983) sau microtoponimul Huscărie.

60

Page 58: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

Tabel 1: Principalele izvoare de ap< s<rat< din jud. NeamY şi caracteristicile lor.

Nr. Crt. Izvoare

Arii de aprovizionare Debit Salinitate

Adân-cime

Sisteme de captare

Utilizări/obYinere de huscă

1 ÎmpuYita – Oglinzi

Sătească Neprecizat Neprecizat Peste 3 m

PuY cu ghizdele de lemn dispuse în formă de pătrat

În trecut, conservarea alimentelor, (inclusiv carne) (izvor abandonat)

2 Fântâna de Slatină/Culeşa – Poiana

Supracomunală Neprecizat Foarte sărat (80-150 g/l)

1-3 m

PuY-cisternă cu ghizdele de lemn dispuse în formă de pătrat

Conservarea alimentelor, (inclusiv brânză), obYinere de huscă

3 Poiana Slatinei – Lunca

Supracomunală Slab Extrem de sărat (>150g/l)

Peste 3 m

Buduroi plasat peste structuri de ghizdele de lemn dispuse în formă de pătrat

Conservarea alimentelor, (inclusiv brânză), obYinere de huscă

4 Slatina I – Xolici Sătească Slab Foarte sărat

PuYin adânc

Buduroi Conservarea alimentelor, (inclusiv carne)

5 Hălăbutoaia – Xolici

Supracomunală Slab Extrem de sărat

Peste 3 m

PuY-cisternă cu ghizdele de lemn dispuse în formă de pătrat

Conservarea alimentelor, (inclusiv brânză), obYinere de huscă

6 Slatina – Ghindăoani

Suprasătească Mediu Extrem de sărat

PuYin adânc

PuY-cisternă cu ghizdele de lemn dispuse în formă de pătrat

Conservarea alimentelor, furaje, obYinere de huscă

7 Slatina – Poiana Supracomunală Puternic Foarte sărat

PuYin adânc

Buduroi Conservarea alimentelor, (inclusiv brânză), obYinere de huscă

8 Slatina Dealul Florii – Negreşti

Sătească Mediu Extrem de sărat

Peste 3 m

PuY de beton Conservarea alimentelor, (inclusiv brânză ?), furaje, obYinere de huscă

9 Slatina I – Gârcina

Sătească Slab Foarte sărat

PuYin adânc

PuY de beton Conservarea alimentelor, (inclusiv carne)

10 Slatina II-III – Gârcina

Sătească Slab Sărat (30-80 g/l) (neîntreţinut)

1-3 m Buduroi şi structuri de ghizdele de lemn dispuse în formă de pătrat

Conservarea alimentelor, (inclusiv brânză), obYinere de huscă

11 Slatina C - Gârcina

Sătească Slab Foarte sărat

PuYin adânc

Buduroi Conservarea alimentelor, (inclusiv carne)

61

Page 59: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

Nr. Crt.

Izvoare Arii de

aprovizionare Debit Salinitate

Adân-cime

Sisteme de captare

Utilizări/obYinere de huscă

12 Sărata-Piatra NeamY

Sătească? Mediu Extrem de sărat

PuYin adânc

PuY cu ghizdele de lemn dispuse în formă de pătrat

Conservarea alimentelor, obYinere de huscă

13 Slatina I Pughina – Piatra Şoimului

Suprasătească Slab PuYin sărat (10-30 g/l) (neîntreţinut)

1-3 m Buduroi Conservarea alimentelor, (inclusiv brânză ?), obYinere de huscă (acasă)

14 Slatina I – Luminiş

Suprasătească Slab Sărat

PuYin adânc

Buduroi Furaje

15 Islazul Mihuşca – Luminiş

Sătească Slab Extrem de sărat

PuYin adânc

Buduroi Conservarea alimentelor, obYinere de huscă

16 HârYeşti Suprasătească Neprecizat Neprecizat Neprecizat

Neprecizat Neprecizat (de cercetat în viitor)

17 Slatina Mică – Hoiseşti

Sătească Slab Extrem de sărat

PuYin adânc

Groapă (peste puY din piatră?)

Furaje

18 Slatina Mare – Negriteşti

Supracomunală Slab Foarte sărat

Peste 3 m

PuY cu ghizdele de lemn dispuse în formă de pătrat peste perete circular de piatră

Conservarea alimentelor, (inclusiv carne) şi brânză?

19 Fântâna de ochi – Siliştea

Sătească Puternic Foarte puYin sărat

1-3 m PuY de beton Scop terapeutic (şi vânătoare)

20 Slătioara – Tazlău Sătească Slab Sărat (neîntreţinut)

PuYin adânc

Buduroi Conservarea alimentelor, (inclusiv brânză?) obYinere de huscă

21 Neagra – Tazlău Sătească Slab Extrem de sărat

1- 3 m Buduroi Conservarea alimentelor, (inclusiv brânză ?), furaje, obYinere de huscă

62

Page 60: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

izvo

r să

rat

izvo

r m

iner

al n

esăr

at

Fig. 6: Zona de studiu şi situaYia izvoarelor minerale [(saline sau nonsaline) unde s-au efectuat anchete etnografice (stele mari)]

în jud. NeamY (hart< O. Weller, 2007) (cf. Weller, Brigand, Alexianu 2007, fig. 1).

63

Page 61: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

64

Page 62: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

Cap. V. Exploatarea izvoarelor de apă sărată în prezentul istoric

a. Sisteme de captare

Fenomenul de amenajare a izvoarelor de ap< s<rat< se manifest< în diferite moduri:

a.plasarea de buduroaie (trunchiuri de copac scobite), la Lunca, Oglinzi, Prohozeşti, Dealul Cozla – Gârcina, Hangu (fig. 23), Tazl<u (fig. 14), Luminiş (fig. 8) etc.;

b.înconjurarea cu ghizduri de lemn (numite „ghizdele” sau “lobde”) dispuse în form< de p<trat, la Poiana, B<lY<teşti, Xolici, Culeşa - Poiana (fig. 9), Ghind<oani (fig. 13) etc.;

c.ghizduri de lemn aşezate peste buduroi sau peste piatr< cl<dit<, la Negriteşti (fig. 2) şi Pughina-Piatra Şoimului;

d.piatr< cl<dit< circular ca la Tg. Ocna –Dealul Salinei (fig. 11, 17), Tg. Ocna –Dealul G<lean (fig. 12).

MenYion<m c< slatinele p<r<site sau slab frecventate nu prezint< decât urme ale amenaj<rilor anterioare.

Minore în aparenYe, aceste observaYii au importanYa lor, semnificând prin grija acordat< nu numai împiedicarea pr<buşirii malurilor, ci şi recunoaşterea însemn<t<Yii, rolului lor benefic pentru comunit<Yile umane. Ele par a indica totodat< un semn pozitiv din partea comunit<Yii / comunit<Yilor în privinYa exploatabilit<Yii lor. Deşi nu exist< atest<ri de practici

65

Page 63: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

similare pentru izvoarele de ap< s<rat<, amintim în acest context ceremoniile de sfinYire a fântânilor de ap< dulce, numai dup< acest act ele devenind utilizabile.

Anchetele efectuate între 2004-2007 au indicat utilizarea unor materiale recente, ca, de pild<, tuburi de beton sau de plastic de diferite dimensiuni. În unele cazuri, succesiunea vertical< a diferitelor tipuri de captare utilizate pentru acelaşi izvor sugereaz< o cronologie a amenaj<rilor care ar putea s< devin< important<, ca în cazul izvorului de ap< s<rat< de la Poiana Slatinei-Lunca (fig. 10), unde exploatarea începe din neoliticul timpuriu.

Interesante sunt şi combinaYiile între sistemul tradiYional (buduroi) şi materiale moderne (tub de beton), ca în cazul slatinei de la Moreni (fig. 15 a, b).

Foarte interesante, întrucât sugereaz< amenaj<rile preistorice originare, sunt capt<rile rudimentare. MenYion<m, în acest sens, groapa simpl< de la Hoiseşti (com. M<rgineni, jud. NeamY) din locul Slatina Mică (fig. 7), al c<rui nume evoc< modestia amenaj<rii, spre deosebire de izvorul învecinat, Slatina Mare de la Negriteşti (fig. 2). În vecin<tatea acestui tip de captare exist< uneori p<şuni utilizate de c<tre turmele din sat. La Slatina Mică s-a observat c< accesul la izvor este supravegheat de v<cari pentru ca turma s< nu se adape direct de la ea. Vacilor li se permite s< bea doar în urmele de copite l<sate de trecerile precedente în care apa este mult mai puYin s<rat<, fiind diluat< de apa de ploaie.

66

Page 64: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

Fig. 7: Slatina Mic< de la Hoiseşti-M<rgineni (jud. NeamY) (foto O. Weller, 2006).

67

Page 65: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

Fig. 8: Slatina de la Islaz, Luminiş, com. Piatra Şoimului (jud. NeamY) (foto O. Weller, 2005).

68

Page 66: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

Fig. 9: Culeşa, Poiana, com. Brusturi (jud. NeamY) (foto O. Weller, 2004).

69

Page 67: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

Fig. 10: Poiana Slatinei - Lunca, com. Vîn<tori (jud. NeamY): succesiunea sistemelor de captare (foto O. Weller, 2004).

70

Page 68: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

Fig. 11: Dealul Salinei, Tg. Ocna (jud. Bac<u) (foto A. As<ndulesei, 2007).

71

Page 69: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

Fig. 12: Dealul G<lean, Tg. Ocna (jud. Bac<u) (foto A. As<ndulesei, 2007).

72

Page 70: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

Fig. 13: Sistemul de captare a slatinei de la Ghind<oani, com. Ghind<oani (jud. NeamY), (foto O. Weller, 2005).

73

Page 71: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

Fig. 14: Sl<tioara-Tazl<u (jud. NeamY): buduroi şi recipiente de scos apa s<rat< (foto O. Weller, 2006).

74

Page 72: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

a.

b.

Fig. 15: Moreni, BerzunYi (jud. Bac<u): buduroi: a. exterior; b. interior (foto A. As<ndulesei, 2007).

75

Page 73: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

b. Izvoare de apă sărată abandonate

Cercet<rile noastre au acordat o atenYie egal< şi identific<rii izvoarelor s<rate abandonate, întrucât doar prin luarea în considerare şi a acestei categorii putem aprecia dimensiunile reale ale fenomenului exploat<rii acestora în prezentul istoric.

Anchetele au relevat faptul c< s<tenii cunosc numeroase izvoare de ap< s<rat< abandonate (e.g., la Filioara, Poiana, Luminiş, Buduroiul Porumbeilor – Mastac<n, Oglinzi etc.). Acestea se disting printr-o vegetaYie halofil< şi soluri umede, prezentând numeroase amprente de animale.

Dac< sistemul de captare s-a p<strat, acesta este adeseori acoperit cu crengi şi spini pentru a opri accesul în primul rând al animalelor (fig. 16). Izvorul s<rat de la M<rgineni, cunoscut printre localnici ca fiind „spurcat”, era plin de deşeuri şi de impurit<Yi ce curgeau direct în<untru (inf. M. Stan).

Un alt motiv de abandon este apropierea dintre dou< izvoare de ap< s<rat<, ca la Slatina de la Audia unde unul din cele dou< izvoare nu a mai fost întreYinut, întrucât doar cel mai uşor accesibil era folosit (inf. V. Cândea).

Izvorul de ap< s<rat< este abandonat obligatoriu dac< în el a c<zut un animal, ca în cazul slatinei numit< Împuţita (teritoriul satului Oglinzi), tocmai din acest motiv (c<derea unui cal).

76

Page 74: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

Fig. 16: Filioara-Agapia (jud. NeamY): buduroi abandonat (foto O. Weller, 2005).

77

Page 75: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

c. Izvoare minerale

Mentalitatea popular< integreaz< în sfera izvoarelor de ap< s<rat< şi alte izvoare minerale ce prezint< un grad redus de salinitate, exploatate în special în scopuri terapeutice. Câteodat< toponimia se arat< a fi înşel<toare, întrucât unele izvoare numite Slatină sunt, de fapt, sulfuroase, bicarbonatate şi gazoase. Este interesant de observat c< izvoarele de ap< sulfuroas< (numite pucioasă) sunt adesea utilizate de monahism şi orienteaz< chiar implantarea unor m<n<stiri şi schituri. În acest sens, este sugestiv cazul M<n<stirii NeamY, unde accesul la izvorul Puturosul numit şi Izvorul Tămăduirii, depinde de m<n<stire. PrezenYa acestui izvor, cunoscut în estul şi sudul României a contribuit în mod clar la renumele m<n<stirii (Aioanei 2002). O situaYie analog< este semnalat< la Gârcina, unde schitul recent construit este situat la mai puYin de 20 m de vechiul izvor Pucioasa. Elocvent este şi exemplul Fântânei de Ochi - Siliştea a c<rei ap<, foarte puYin s<rat<, este utilizat< pentru vindecarea afecYiunilor oculare.

d. Utilizatorii izvoarelor de apă sărată

Dup< cum a reieşit din anchetele etnografice, utilizatorii sunt fie particulari ce utilizeaz< saramura natural< pentru propriul lor consum sau al animalelor (în general, dou< bovine şi una-dou< porcine, câteodat< mai multe), fie colectivit<Yi pentru alimentaYia uman< sau animal< (m<n<stiri, restaurante, mici întreprinderi private de preparare a telemelei, stâni sau cresc<torii de porci). Actualmente modul de aprovizionare cu ap< s<rat< cel mai frecvent întâlnit este cel direct, dar exist<

78

Page 76: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

şi cazuri de aprovizionare indirect<, odinioar< mai frecvente (schimb de ap< s<rat< pentru cereale sau vânzare). În aceste situaYii se cuvine s< distingem între trocul sau cump<rarea obişnuit< de la transportatorii de saramur< în c<ruYe, trocul sau vânzarea excepYional< în cazul transportului la lung< distanY< şi, în sfârşit, retribuirea serviciului de umplere a recipientelor pentru a evita cozile.

În urma anchetelor s-a constat existenYa unei ierarhii între sursele s<rate din punct de vedere al calit<Yii lor şi, îndeosebi, din punct vedere al extinderii geografice a aprovizion<rii, respectiv num<rul de sate utilizatoare. Se pot distinge trei tipuri de arii de aprovizionare (fig. 31):

-s<teasc<: izvoare de importanY< strict local< utilizat< de mai puYin de trei sate situate la o distanY< de maximum 5 km;

-comunal<: izvoare a c<ror atracYie se extinde la peste patru sate şi pe distanYe mai însemnate, de pân< la 20 km;

-supracomunal<: izvoare a c<ror importanY< dep<şeşte cu mult cadrul comunal, care se plaseaz< în centrul unei reYele mai extinse şi a c<ror atracYie se exercit< pe mari distanYe (fig. 30).

Coroborând informaYiile din ultimii patru ani de anchete se constat< c< reYeaua de izvoare de ap< s<rat< acoper< un spaYiu foarte extins, satisf<când direct nevoile locale, dar şi cele ale localit<Yilor situate la distanYe apreciabile. Totuşi, criteriul distanYei nu este în mod sistematic decisiv, cunoscându-se exemple de izvoare de ap< s<rat< apropiate de un important centru de locuire, care îns< nu sunt utilizate decât de puYini s<teni, majoritatea optând pentru un izvor mai îndep<rtat, dar al c<rui debit şi/sau calit<Yi chimice, cantitate de rezerv< de ap< (tipuri de captaj) sau facilit<Yi de acces sunt superioare.

79

Page 77: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

O asemenea situaYie a fost semnalat< în cazul locuitorilor de la Luminiş care merg în majoritate la slatina de la Pughina - Piatra Şoimului, deşi alte slatine (Slatina I de la Luminiş sau captajele de la Neguleşti) sunt mai apropiate de sat (inf. Gh. C<lin). Într-adev<r, în conştiinYa utilizatorilor primul criteriu de alegere reYinut pare a fi calitatea de ap< s<rat< şi disponibilitatea sa de exploatare (debit şi tip de captaj), chiar dac< izvorul nu este foarte bine întreYinut.

Câteva observaYii preliminare se impun. Întradev<r, izvoarele plasate în cea de-a treia categorie (supracomunal<) sunt reprezentate de captaje profunde sau de tip puY-cistern< cu mari rezerve de ap<. În plus, aceste izvoare sunt în general foarte s<rate şi cu un procentaj de salinitate de peste 80 g/l. Aşadar, calitatea şi cantitatea apei s<rate atrag în primul rând utilizatorii. Ad<ug<m c< tot acest tip de izvoare s<rate sunt cele care atrag în mod preferenYial stânele situate pe o raz< maxim< de aprox. 1-2 km faY< de izvor (Poiana Slatinei -Lunca, H<l<butoaia – Xolici sau Slatina Mare –Negriteşti).

În privinYa satelor ai c<ror locuitori utilizeaz< prin aprovizionare direct< un izvor de ap< s<rat<, se constat< variaYii sensibile în gradul de cunoaştere al informatorilor. Cu titlu de exemplu, prezent<m în tabelul urm<tor lista satelor ai c<ror locuitori se aprovizioneaz< de la izvorul din Poiana Slatinei – Lunca, aşa cum au fost menYionate de fiecare informator. Fireşte, doar însumarea acestor date (la care putem ad<uga în viitor şi altele, furnizate de alYi informatori) poate s< ofere o imagine de ansamblu asupra acestei problematici, cu rezerva, totodat<, c< rezultatul obYinut nu constituie o imagine definitiv<.

80

Page 78: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

Tabel 2: Sate şi oraşe utilizatoare ale izvorului Poiana Slatinei în percepYia diferiYilor subiecYi ai anchetelor etnografice.

Izvor de

ap< s<rat< utilizat

Nume informator Sate şi oraşe utilizatoare

D. MARIAN, I. DIACONU şi M. FILIP

R<uceşti, Pl<ieşu, Timişeşti, Vân<tori – NeamY, Humuleşti, Târgu NeamY (jud. NeamY), Paşcani (jud. Iaşi).

Gh. BÂZU

NemYişor, Vân<tori – NeamY, Lunca, Condreni-Târgu NeamY, Humuleşti, R<uceşti, Oglinzi, Aprodul Purice (actualmente R<uceşti), S<veşti.

M. APOSTOAIE

Boroaia, Târzia, Brusturi, Poiana, Dr<g<neşti, Sârghi, Ungheni, S<veşti, Vân<tori – NeamY, Oglinzi, Pipirig, Oniceni (com.For<şti), Antoceni, For<şti, Dr<guşeni (jud. Suceava), Timişeşti, Preuteşti, Roşiori (com.For<şti).

Poiana Slatinei

I. STAN Dr<guşeni (jud. Suceava).

e. Producţia de sare recristalizată (husc<)

Foarte probabil, datorit< concurenYei s<rii geme din comerY, dar şi consumului de combustibil necesitat de recristalizarea s<rii din apa izvoarelor s<rate, producerea de husc< la nivel casnic sau de c<tre microgrupuri specializate a sc<zut pân< la dispariYie în prima parte a deceniului nou< din secolul trecut. Anchetele etnografice efectuate pân< în prezent au indicat anii 1995 - 1996 ca ultim< perioad< de producere a s<rii recristalizate.

Odinioar<, husca era obYinut< fie lâng< izvorul de ap< s<rat< (spre a se uşura transportul la mare distanY<),

81

Page 79: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

fie în curtea casei (pentru satisfacerea nevoilor casnice), în ceaune de font< sau în cazane. În urm< cu câteva decenii, locuitorii satului Xolici preparau la ei acas< husca în t<vi de tabl< sau în ceaune de tuci, acestea din urm< fiind utilizate în mod obişnuit pentru prepararea m<m<ligii. ObYinerea de huscă se practica şi când sarea gem< se g<sea în magazine, c<ci: „husca avea un gust mai bun” (inf. V. Nistor). O descriere mai analitic< a acestui procedeu precizeaz< c< într-un recipient de metal de 10-15 pân< la 20 l se fierbea apa s<rat< şi când lichidul devenea mai consistent era filtrat într-o strecur<toare (inf. C. Chitic, dar care nu mai cunoaşte termenul huscă înlocuindu-l prin sintagma sare uscată).

În cursul anchetelor din 1988, în zona BerzunYi, s-a semnalat pentru prima dat< un procedeu de obYinere a unor forme de sare recristalizat<, apreciat atunci ca fiind surprinz<tor. Informatorul Nicolae Bucuroaie (74 de ani) din localitatea BerzunYi (jud. Bac<u) a indicat faptul c< husca din satul vecin, Buda, era comercializat<, în perioada interbelic< şi imediat postbelic<, sub form< de „bulg<ri” de 1-1,5 kg, obYinuYi printr-un procedeu analog prepar<rii brânzei de vac<, respectiv prin scurgerea şi uscarea unei cantit<Yi de huscă, la un anume grad de consistenY< într-o bucat< de pânz< (sau de „cârp<”). Procedeul, atât de simplu, este deosebit de ingenios şi de economicos, eliminând consumul mare de energie necesitat de confecYionarea brichetajelor, piese ceramice despre care s-a presupus c< erau utilizate la obYinerea brichetelor de huscă. În literatura arheologic< s-au purtat controverse îndelungate asupra funcYiei reale a brichetajelor, mai ales c< experimentele efectuate au indicat mari dificult<Yi practice de obYinere şi p<strare a formelor dorite datorit< aderenYelor la pereYii vaselor şi chiar tendinYelor de f<râmiYare a brichetajelor (Mathias 1961, 210). Nu este exclus ca dispunerea unei buc<Yi de pânz< între terciul de husc< şi pereYii brichetajelor s< fi

82

Page 80: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

înl<turat acest impediment. Atestarea etnografic< a acestui procedeu inedit arunc<, pe de alt< parte, o nou< lumin< şi din alt unghi de vedere, întrucât absenYa unor tipare ceramice pentru obYinerea brichetelor de husc< în anumite culturi nu exclude în mod necesar posibilitatea obYinerii unor forme anume, de tipul „bulg<rilor de huscă”, dup< cum s-a ar<tat mai sus.

Descrieri mai detaliate au fost furnizate de informatori mai vârstnici (de exemplu V. şi M. Muraru). Când apa s<rat<, pus< într-un ceaun de tuci cu o capacitate de 10-15 l, se transform< într-o mas< vâscoas< umed<, aceasta este pus< la scurs într-o pânz< de cânep<. În scopul acceler<rii procesului de uscare, pânza cu huscă era suspendat< de o frânghie întins< şi plasat< afar<, la vânt şi la soare, la fel ca şi brânza de vac<. În absenYa soarelui, uscarea se practica sub cerdac (inf. I. Filip). În acest fel se obYinea un boY de sare destinat îndeosebi trocului. Pentru a obYine mai repede sare uscat< se folosea şi procedeul etal<rii pastei de sare umed< pe o mas< (inf. M. Nicorescu).

Când slatina este situat< în mijlocul unui sat, obYinerea de huscă poate s< se transforme într-o veritabil< meserie pentru grupul cel mai apropiat de respectivul izvor de ap< s<rat<: cam 10 familii din vecin<tatea slatinei de la Poiana tr<iau de pe urma obYinerii pe loc şi a schimbului de boYuri de huscă (inf. S. R<scol). De altminteri, urmele vechilor instalaYii de foc situate în imediata apropiere a slatinei sunt înc< vizibile.

Producerea de huscă în afara satelor, în vecin<tatea izvoarelor de ap< s<rat<, este, de asemenea, bine atestat< de memoria colectiv<. La începutul secolului al XX-lea, slatinele izolate de la Neagra şi Sl<tioara, situate în zona Tazl<u, erau înc< exploatate. La Neagra, zona relativ plan< de la cap<tul drumului ce ducea la surs< era ocupat< de mai multe grupuri ce se îndeletniceau cu producerea de huscă. Apa din cazanele cu o capacitate de

83

Page 81: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

50-60 sau 70 l era fiart<, iar cazanele erau în mod regulat alimentate cu ap< s<rat< pân< la obYinerea cantit<Yii de sare dorit<. Dispozitivul se compunea din dou< bare de fier paralele, fixate în blocuri de piatr< care susYineau cazanul, vetrele fiind situate între cele dou< bare (inf. I. ToderiYu).

Actualmente, aceast< metod< de obYinere a disp<rut, ceea ce a antrenat în mod firesc dispariYia progresiv< a termenului huscă din vocabularul comun a numeroşi informatori. Unul dintre ei cunoaşte acest termen, dar numai în sensul specializat, de sare cristalizat< natural în proximitatea izvorului. Chiar unele persoane în vârst< nu îl cunosc şi este amuzant c< un informator (V. Ursu), având în vedere contextul în care s-a efectuat ancheta, ne-a întrebat dac< nu e vorba de un cuvânt francez. Un alt informator (F. Chiric<) nu cunoaşte termenul huscă, ci doar pe acela de huscari, necunoscându-i nici acestuia semnificaYia. Totuşi, în timpul anchetelor din 2006 am întâlnit informatori care fabricaser< ei înşişi huscă, de exemplu M. Stan, care a descoperit singur< cum se obYine husca, l<sând din întâmplare un vas cu saramur< pe o plit<. Ea a obYinut huscă de la vârsta de 12 ani pân< la 40, punând apa s<rat< într-un ceaun de font< f<r< s< adauge saramur< pe m<sura evapor<rii. Informatoarea declar< c< obYinea zece kilograme de huscă (sub forma unei paste înc< umede) din 20 l de saramur< şi c< efectua aceast< operaYie întrucât familia sa era prea s<rac< pentru a cump<ra sare gem< din comerY. Când saramura nu era limpede (Slatina de pe Islazul Mihuşca-Luminiş), se obYinea o past< de huscă murdar< care era sp<lat< cu ap< dulce. Pasta astfel purificat< era apoi l<sat< s< se scurg< într-o cârp<, în felul în care se proceda cu brânza la stân< (fig. 25), apoi pasta umed< era întins< pe un planşeu de lemn acoperit cu hârtie care era întins< la uscat pe acoperişul unei anexe a casei. Husca astfel obYinut< nu

84

Page 82: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

era cu totul alb<, având o nuanY< gri (inf. Gh. C<lin, referitor la activit<Yile mamei sale).

O m<rturie important< ne-a fost furnizat< de ciobanul I. Iovu care declar< c< a v<zut în urm< cu aproximativ zece ani b<rbaYi ce fabricau huscă puYin mai la vale de o slatin< situat< lâng< Xolici. B<rbaYii se foloseau de cazane mari în care fierbeau ap< s<rat<. Sarea cristalizat< forma o past< care urca la suprafaY<. Aceast< past< era adunat< şi pus< separat. Apa r<mas< în cazan era aruncat< şi operaYia se relua. De remarcat c< nu se aştepta evaporarea complet< a saramurii.

În ceea ce priveşte producYia sezonier< de sare obYinut< direct la izvorul de ap< s<rat<, deosebit de important< este m<rturia lui Gh. Bâzu. Dup< cel de-al doilea r<zboi mondial, oamenii din Oglinzi se duceau la izvorul de ap< s<rat< de la Poiana Slatinei – Lunca, r<mâneau acolo o zi întreag< cu un cazan mare în care fierbeau apa s<rat< şi obYineau husca. În ceea ce priveşte recipientele în care se fierbea apa s<rat<, deosebit de importante pentru abordarea etnoarheologic< sunt relat<rile ciobanilor D. Marian, I. Diaconu, M. Filip privind utilizarea ol<reYelor de lut. De asemenea, P. Luchian ne-a precizat c<, înainte de introducerea sistemului de gospod<rii agricole colective, trei sau patru persoane din OrY<şti plecau noaptea cu c<ruYa la slatina de la Culeşa, situat< în p<dure. Apa s<rat< era fiart< în cazane suspendate de pari deasupra focului. Fiecare avea propriul s<u cazan. De obicei se st<tea acolo pân< la dou< sau chiar trei zile pentru ca fiecare s< obYin< aprox. 100 kg de huscă. Durata de cristalizare complet< a apei s<rate într-un cazan era între şase şi şapte ore. Tot P. Luchian, care a produs acas< huscă ultima dat< în 1995, ne-a precizat proporYiile: din cca. 8 l de ap< s<rat< a obYinut 1,5 kg huscă.

Husca se producea şi acas<, în curte. De exemplu, în satul Poiana saramura era fiart< în „cazane pe

85

Page 83: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

chirostii” având o capacitate între 50 şi 100 l (inf. C. B<luY<, T. ChiYu, M. Vicovanu).

Foarte interesant< este precizarea c< unii produceau huscă „pentru a fi consideraYi superiori”, întrucât întrebuinYau sare fin< (inf. D. Marian, I. Diaconu, M. Filip).

Mai mulYi informatori au atestat prezenYa în trecut a unui grup de produc<tori şi de vânz<tori de sare legat de slatina de la Poiana Slatinei, grup care coincidea practic cu majoritatea locuitorilor de sex masculin ai unui anume sat. M. Apostoaie, C. B<luY<, T. ChiYu şi M. Vicovanu au relatat c< locuitorii satului Oglinzi (jud. NeamY) sunt porecliYi huscari. Mai mult chiar, aceiaşi informatori au precizat c< la Oglinzi nu se mai practica agricultura, întrucât huscarii din Oglinzi ofereau şi primeau husc< în schimbul cerealelor.

In judeYul Bac<u, în perioadele de criz< economic<, unii locuitori din Cireşoaia (lâng< Sl<nic – Moldova) aduceau ap< de la izvorul Stroiu (“salamura de la Stroiu”) pe care o recristalizau prin fierbere acas< (inf. E. T. Andrei). Dar sarea recristalizat< se obYinea şi în proximitatea aceluiaşi izvor, unde îşi fixau tab<ra familii întregi (fenomen atestat pentru prima dat< în cursul anchetelor noastre şi care prezint< mare interes pentru abordarea etnoarheologic<), fiind notoriu un caz când copiii unei familii au contractat maladii pulmonare, decedând în cele din urm< (inf. M. Rotaru care evoca informaYii aflate de la bunicii ei). Şi la BerzunYi se producea sare recristalizat< care era vândut< la Br<teşti (aprox. 15 km distanY<) (inf. N. Pelin). Tot astfel, E. Butnaru din Târgu Ocna îşi aminteşte c< soacra sa fierbea apa s<rat< pe plit<, menYionând ca din 6 l de saramur< de la izvorul din G<lean “ieşeau cam 100 g de sare pudr<”.

Anchetele din zona Tg. Ocna au relevat c< exist< un anumit ritm şi o specializare a aprovizion<rii în

86

Page 84: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

funcYie de specificul alimentelor ce trebuie conservate; de pild<, D. C<lug<ru ne-a precizat c< aprovizionarea cu ap< s<rat< se face “ vara pentru brânz<, toamna pentru mur<turi, iar iarna pentru porc”.

Exist< şi o intensificare periodic< a aprovizion<rii cu ap< s<rat<, respectiv la sfârşitul s<pt<mânii (inf. F. Moise).

In ce priveşte tip0l0gia persoanelor cu abilit<Yi de producere a s<rii recristalizate din apa s<rat< de izvor, cercet<rile viitoare vor trebui s< stabileasc< dac< şi în ce circumstanYe în zona subcarpatic< a Moldovei este operabil< distincYia între full-time specialists şi part-time specialists (Muller 1984).

f. Transportul apei sărate

Actualmente, vehiculele de transport cele mai uzuale sunt în ordinea importanYei: c<ruYele cu cal (mai rar cu boi) (fig. 5, 19, 20), automobile de tip Dacia amenajate sau nu în vederea transportului de ap< s<rat< (fig. 21), tractoare cu remorci şi camioane cu cistern<. În acest ultim caz este vorba de transporturi la distanY< medie şi lung< efectuate de întreprinderile private specializate în producYia telemelei. Uneori, şi numai pentru distanYe scurte, transportul este efectuat cu c<ruciorul, dar mult mai des cu bicicleta. Pentru locuitorii aflaYi în vecin<tatea unui izvor de ap< s<rat<, frecvenYa utiliz<rii este mai mare, consumatorul ducându-se, de obicei, pe jos pân< la respectivul izvor (fig. 8, 17).

Anchetele au pus în evidenY< o serie întreag< de recipiente tradiYionale din lemn folosite de regul< pentru conservarea sl<ninii şi brânzei sau a vinului şi Yuicii. Când aceste recipiente sunt întrebuinYate în acest scop,

87

Page 85: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

ele primesc calificativul de slatină, ceea ce înseamn< c< ele nu mai pot fi utilizate pentru conYinuturile tradiYionale. Iat< lista recipientelor tradiYionale menYionate de informatori:

-balercă de slatină, capacitate 20-30 l, form< rotund<, bombat< în partea median< (inf. M. Apostoaie, Gh. Laz<r, Gh. Bâzu, C. B<luY<, T. ChiYu, M. Vicovanu);

-botă de slatină, capacitate aprox. 20 l, mai aplatizat<, ce se purta pe spate ca un rucsac;

-putină de slatină, capacitate aprox. 20 l, special f<cut< pentru transportul apei s<rate, fiind mai îngust< la baz< şi mai larg< sus;

-fedeleş; -ciubăr; -butoi de slatină (cu cercuri de lemn, c<ci

informatorii cunosc faptul c< sarea atac< fierul), capacitate 60-70 l (inf. M. Apostoaie, Gh. Laz<r, Gh. Bâzu).

Începând cu 1989, s-a constatat utilizarea sistematic< de butelii de plastic (tip Pepsi, Coca-Cola etc.) (fig. 22). Ele sunt câteodat< abandonate în mare num<r în jurul izvoarelor de ap< s<rat<, succedând astfel concentr<rilor de cioburi ceramice moderne, adesea prezente şi ele în jurul izvoarelor de ap< s<rat<. Actualmente, recipientele voluminoase sunt tot din plastic şi capacitatea lor variaz< între 10 şi 100 l (fig. 5, 17-21). În vederea scoaterii saramurii dintr-un izvor şi v<rs<rii în bidoane de plastic, se utilizeaz< c<ld<ri de la 10 la 12 l de metal emailat sau de plastic şi, câteodat<, pâlnii confecYionate din butelii de plastic.

În afara recipientelor de lemn, anchetele au indicat în cazuri rare recipiente de ceramic< pentru transportul cu c<ruciorul. Se mai utilizau damigene cu o capacitate de pân< la zece litri, îmbr<cate în împletitur< de papur< sau de plastic.

88

Page 86: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

În general, cantitatea de ap< s<rat< scoas< din izvor variaz< între 2 şi 20 de litri în cazul transportului pe jos sau cu bicicleta şi atinge între 150 şi 200 de litri pentru o c<ruY<. S-a observat şi existenYa unei aprovizion<ri la lung< distanY< prin camioane cu cistern< având o capacitate între 200 şi 2000 litri (Culeşa-Poiana şi Slatina-Ghind<oani); anchetele din 2006 au constatat şi utilizarea autoturismelor Dacia Papuc a c<ror platform< a fost amenajat< cu ajutorul unor frânghii pentru a se fixa bidoanele de plastic. De exemplu, la Negriteşti, o Dacia Papuc a fost amenajat< pentru a transporta 350 litri (bidoane de plastic: 4 x 60 l; 1 x 40 l; 2 x 30 l, 1 x 10 l), dar din p<cate informatorii n-au vrut s< precizeze localitatea în care se afla întreprinderea pentru care lucrau (inf. Gh. Nistor, C. Nistor, V. Ursu, V. Mihai). Cu aceast< ocazie, se cuvine s< menYion<m c< în timpul unei vizite în 2003 la acelaşi izvor, am observat o Dacia simpl<, aparYinând unei familii din Buhuşi, ce a venit s< se aprovizioneze cu trei recipiente mari din plastic. Putem, deci, conchide c< aprovizionarea la lung< distanY< este practicat< în principal de utilizatori industriali (mici sau mari), f<r< a se putea exclude consumatorii privaYi.

Anchetele din 2006 au ar<tat în mai multe cazuri recorduri de durat< a deplas<rii între reşedinY< şi izvorul de ap< s<rat<: dou< ore cu c<ruYele trase de boi sau o or< şi jum<tate cu cai. De obicei, îns<, drumul pân< la izvorul de ap< s<rat< variaz< între 30 de minute şi o or<.

În ceea ce priveşte frecventarea izvorului de ap< s<rat<, se constat< o activitate relativ regulat< pentru cei ce merg pe jos (o dat< la 2-3 zile, dac< e nevoie, cu zece litri de fiecare dat< şi, în cazul c<ruYelor, în medie de dou< sau trei ori pe an). În timpul anului exist< dou< perioade de aglomeraYie, îndeosebi înainte de Cr<ciun când, conform tradiYiei ortodoxe, are loc t<ierea porcilor şi înainte de Paşti, ceea ce provoac< cozi de c<ruYe (şi

89

Page 87: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

chiar de maşini). În acest caz se poate aştepta câteva ore sau chiar una sau dou< zile.

Evident, frecvenYa aprovizion<rii cu ap< s<rat< nu este identic< la toate slatinele. În mod evident, izvorul de ap< s<rat< de la Poiana Slatinei – Lunca este cel mai frecventat, dup< cum rezult< şi din m<rturia ciobanilor de la Oglinzi (D. Marian, I. Diaconu, M. Filip) care au constatat c<, de obicei, la aceast< slatin< vin zilnic dou<-trei c<ruYe în scopul aprovizion<rii cu ap< s<rat<.

Cu o lun< înainte de Cr<ciun se întâmpl< s< se aştepte la slatin< chiar şi o jum<tate de zi şi exist< chiar cazuri când se revine f<r< rezultat (inf. Gh. Bâzu) pentru c< slatina este complet goal< (inf. S. Luchian). În ce priveşte slatina de la Culeşa, informatorii precizeaz< c< înainte de Cr<ciun se formeaz< cozi de pân< la 40-50 de c<ruYe şi c< fiecare c<ruY< transport< recipiente cu o capacitate total< de la 300-400 l.

90

Page 88: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

Fig. 17: Dealul Salinei, Tg. Ocna (jud. Bac<u) (foto A. As<ndulesei, 2007).

91

Page 89: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

Fig. 18: Aprovizionare cu ap< s<rat< la Poiana Slatinei-Lunca (jud. NeamY)

(foto O. Weller, 2004).

92

Page 90: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

Fig. 19: Aprovizionare cu c<ruYe la izvorul s<rat de la Poiana Slatinei-Lunca

(jud. NeamY) (foto O. Weller, 2004).

93

Page 91: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

Fig. 20: H<l<butoaia-Xolici (jud. NeamY): sistem de fixare a recipientelor pe

c<ruY< pentru transportul apei s<rate (foto O. Weller, 2005).

94

Page 92: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

Fig. 21: Slatina de la Negriteşti (jud. NeamY) (foto O. Weller, 2006).

95

Page 93: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

Fig. 22: H<l<butoaia-Xolici: aprovizionare cu butelii de plastic; filtrarea apei

s<rate de impurit<Yi (foto O. Weller, 2007).

96

Page 94: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

Fig. 23: Izvorul de ap< s<rat< de la Hangu (jud. NeamY)

(foto R. Brigand, 2006).

97

Page 95: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

g. Transmiterea cunoştinţelor de la o generaţie la alta

Am încercat s< document<m şi transmiterea cunoştinYelor legate de locurile cu slatine şi de practicile de aprovizionare cu ap< s<rat<. DeclaraYia lui C. Chitic este în acest sens foarte sugestiv<; el îşi aminteşte c< tat<l s<u i-a spus la 12-13 ani: „tat<, vino şi tu s< vezi fântâna cu slatin<, s< ştii şi tu de unde se ia dac< eu mor”. De obicei, copiii (b<ieYii) intr< în contact cu slatinele la o vârst< precoce, între 5 şi 10 ani, ba chiar şi mai devreme (la 3 ani în cazul lui C. Apopei). În general, un b<rbat (de obicei tat<l) realizeaz< „iniYierea”.

Dar exist< şi o vârst< tipic< pentru a cunoaşte amplasarea slatinelor, de data aceasta din motive utilitare: la vârsta de aproximativ 20 de ani, tinerii îşi însoYesc tat<l sau unchiul care se duc la slatin< cu o c<ruY< pentru a-şi ajuta rudele mai vârstnice s< scoat< apa (inf. V. şi E. Alexandrescu).

Câteodat< copiii descoper< ei înşişi o slatin< (V. Muraru la vârsta de 5 ani, I. Moraru la vârsta de 15 ani), când aceasta se g<seşte pe drumul c<tre stân< sau pe drumul vacilor (inf. I. Cotoiu la vârsta de 8-9 ani). Copiii pot s< descopere o slatin< şi când îşi însoYesc p<rinYii ce taie lemne în p<dure (V. Nistor la 10 ani).

Trebuie s< remarc<m c< în anumite cazuri exist< un soi de interzicere preventiv< a accesului copiilor la slatinele adânci situate la dep<rtare de sat: de exemplu, V. Nistor interzice fiicei sale de 6 ani şi celor doi fii ai s<i (7 şi 9 ani) s<-l însoYeasc< la slatina de la H<l<butoaia-Xolici, considerat< ca un loc periculos.

TradiYia oral< cuprinde şi transmiterea de interdicYii referitoare la accesul turmelor la slatine: de

98

Page 96: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

exemplu, V. Nistor îşi aminteşte c< la 5 ani tat<l s<u, venind cu vacile în zona slatinelor de la H<l<butoaia, l-a avertizat c< vacile nu trebuie s< bea nici la aceast< slatin<, nici la oricare alta de pe drum. Un v<car (I. ToderiYu) este ferm când este vorba de a interzice accesul animalelor la slatine. De altminteri, pentru a împiedica accesul animalelor nesupravegheate situate într-o zon< plan< de la Poiana, aceasta a fost înconjurat< cu un gard de leaYuri care avea amenajat< şi o portiY<. Dar o metod< mai simpl< şi eficace este de a pune un capac de lemn pe buduroiul slatinei pentru ca animalele s< nu cad< în<untru (inf. C. Apopei).

Referitor la perioada de „iniYiere” în producYia de huscă, informaYiile sunt mult mai puYin numeroase. Vârstele sunt tot foarte timpurii, 5-6 ani în cazul fetei (inf. M. Muraru) şi 7-8 ani pentru b<iat (inf. V. Muraru). Dac< nu se constat< o adev<rat< transmitere diferenYiat< pe sexe, cei care produc husca acas< sunt, totuşi, mai ales mamele (inf. C. Chitic, V. şi M. Muraru), bunicile (inf. M. Nicorescu, V. şi M. Muraru) şi, în doilea rând, bunicii (inf. M. Nicorescu) sau taYii (inf. C. Chitic).

Dispunem, de asemenea, de o m<rturie referitoare la transmiterea cunoştinYelor de medicin< popular<. Este cazul M. Stan care a aflat un tratament foarte eficace pe baz< de saramur< împotriva reumatismului de la naşa sa (E. Emandi) pe care l-a transmis, la rândul s<u, cercului de cunoscuYi.

Locuitorii din zona Târgu Ocna cunosc faptul c< bovinele şi ovinele ling sare, întrucât au nevoie de minerale în plus; în schimb, ”calul nu linge sare” (inf. C. Moise). Unii dintre subiecYii anchetelor etnografice au remarcat c< “un bidon de saramur< e mult mai greu decât unul cu ap< (dulce) (inf. F. Moise). Tot în aceast< zon< se ştie c< “apa (s<rat<) – i bun< când e secet<, când plou< e diluat<” (inf. G. Secar<, N. Pelin, O. Secar<). Rolul primordial al apei s<rate într-o zon< în care se afl<

99

Page 97: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

o min< de sare rezult< şi din constatarea c< “lumea tr<ia cu salamur<, nu cump<ra din comerY” (inf. G. Secar<, N. Pelin, O. Secar<).

În caz c< persoanele utilizatoare constat< c< apa de la izvorul s<rat este murdar<, aceasta se strecoar< la turnarea primar< sau secundar< printr-un “tifon în patru” fie acas<, fie la izvor (inf. O. Butnaru), dup< cum am avut şansa de a constata noi înşine la H<l<butoaia-Xolici (fig. 22).

Unele persoane utilizatoare iau întotdeauna saramura vara, îndeosebi în luna august, întrucât se cunoaşte c< aceasta este mai concentrat< atunci (inf. O. Butnaru).

100

Page 98: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

Fig. 24: Supravegherea vitelor în apropierea izvorului de ap< s<rat< de la Poiana Slatinei-Lunca (jud. NeamY) (foto O. Weller, 2004).

101

Page 99: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

102

Page 100: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

Cap. VI. Utilizări actuale ale saramurilor naturale

InformaYiile strânse în cursul anchetelor efectuate între 2004 şi 2007 ne-au permis deja o clasificare a diverselor utiliz<ri actuale ale saramurii provenind de la izvoare de ap< s<rat< (fig. 34), dup< cum urmeaz<:

-alimentaYie uman<: consum privat sau colectiv, conservarea unor alimente (brânz<, sl<nin< şi carne), în sectorul privat sau industrial;

-alimentaYie animal<: diverse cantit<Yi de saramur< în hrana (fiertura) pentru porci, furaje (lucern<, sfecl< furajer<, coceni de porumb) stropite cu saramur<;

-protejarea furajelor, îndeosebi a stogurilor de fân şi de ov<z împotriva atacurilor roz<toarelor; -haloterapie uman< (reumatism, afecYiuni ale

pielii, picioare umflate, inflamaYii diverse, r<ni deschise, leziuni superficiale, înYep<turi, grip< şi r<ceal<);

-haloterapie veterinar< (artrite, poliartrite, entorse la animalele domestice);

-utiliz<ri artizanale (construcYii de sobe tradiYionale sau de cuptoare, prepararea pieilor).

a. Alimentaţia umană

Aproape toYi informatorii utilizeaz< acas< la ei ap< s<rat< la buc<t<rie. O utilizare rar< const< în prepararea ochiurilor în ap< s<rat< (inf. V. David). Şi ciobanii utilizeaz< apa s<rat<, inclusiv dup< cum urmeaz<: se pune ap< s<rat< într-o farfurie mai adânc< şi înainte de a

103

Page 101: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

fi consumate, buc<Yile de caş sunt înmuiate în aceast< saramur<, ceea ce confer< o savoare deosebit< caşului.

Apa s<rat< de slatin< este utilizat< în cantit<Yi considerabile fie de c<tre comunit<Yile de c<lug<ri (m<n<stirea Almaş) care cresc un mare num<r de animale (inf. V. David), fie de c<tre societ<Yile comerciale specializate în fabricarea telemelei, ca cele de la Negreşti (inf. V. şi M. Muraru), Podoleni-Costişa (inf. C. Apopei) sau Suceava (inf. C. B<luY<, T. ChiYu, M. Vicovanu). Anchetele din 1987-1989 semnalaser< utililizarea saramurii de slatin< la restaurantele s<teşti din Branişte şi Vân<tori – NeamY (Alexianu et al. 1992, 161).

b. Conservarea alimentelor

Apa s<rat< este în general utilizat< pentru conservarea diverselor legume ca, de exemplu, frunzele de sfecl< (inf. M. Nicorescu), varz<, castraveYi, gogonele, foi de viY<-de-vie, spanac, hrean etc. (inf. V. şi M. Muraru). De asemenea, a fost atestat< şi conservarea în ap< s<rat< a bureYilor de p<dure.

Conservarea caşului se face într-un recipient de lemn (budac<) cu o capacitate de 60 l în care se amestec< 5 l de ap< s<rat< la 10 l de ap< dulce. De remarcat c< o zi înainte de consum, bucata de caş scoas< pentru consum este des<rat< în ap< dulce (inf. C. Chitic). Pentru obYinerea telemelei se face un amestec de 50% zer şi 50% ap< s<rat< de la slatin< (inf. V. şi M. Muraru). În cazul brânzei de vaci se pun 2-3 linguri de ap< s<rat< în 5 l de lapte. Apa s<rat< de la Neguleşti este foarte bun< pentru coagularea laptelui fiind utilizat< în locul cheagului de miel (inf. E. AlbeY). Tot pentru brânza de vaci se face un amestec de 8-9 l de lapte cu 0,5 l de ap< s<rat< obYinându-se astfel o brânz< puYin s<rat<, foarte

104

Page 102: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

apreciat<; aceast< reYet<, întâlnit< şi la alYi s<teni, nu utilizeaz< slatina de la Neguleşti care, în schimb, nu este niciodat< utilizat< la prepararea hranei. Este limpede c< rezultatele analizelor chimice referitoare la apa slatinelor (utilizat< sau nu) vor furniza informaYii preYioase pentru înYelegerea rolului fiec<rei slatine.

Considerat ca abandonat de majoritatea s<tenilor, izvorul de ap< s<rat< de la M<rgineni este, totuşi, utilizat pentru a se stropi stogurile de fân şi furajele dar şi pentru conservarea c<rnii de porc; în schimb apa de la acest izvor s<rat nu este folosit< niciodat< pentru conservarea brânzei, dup< cum o confirm< şi eşecul unei tentative de utilizare industrial<, caşul devenind roşiatic (inf. Gh. S<ndulache). Acelaşi lucru este valabil şi în cazul saramurii de la Slatina Împuţita; când aceasta nu era înc< abandonat<, ea era bun< pentru conservarea sl<ninii, dar nu şi a caşului (inf. Gh. Bâzu).

Se cuvine s< not<m procedeul de reînnoire a saramurii dup< dou< luni, c<ci sarea se cristaliza şi se depunea la fundul recipientului; atunci saramura „nu mai avea putere”. De altminteri, din cauza slabei sale concentraYii, saramura de la Împuţita nu era rentabil< pentru a se obYine huscă (inf. Gh. Bâzu).

O situaYie deosebit< a fost înregistrat< la izvorul s<rat, Slatina de pe Islaz, de la Luminiş. X<ranii au observat c< saramura de aici, utilizat< pentru conservarea sl<ninii, prezint< inconvenientul de a l<sa un strat galben care stric< gustul, aceast< alterare persistând chiar şi dup< ce s-a ras cu cuYitul „crusta de g<lbeneal<”. Aceasta provine probabil de la prezenYa argilei, c<ci Y<ranii ştiu c< aceast< saramur< este bun< în perioad< de secet< sau de ger, în timp ce în perioadele cu ploaie apa conYine impurit<Yi. Din aceleaşi motive nu se conserv< caşul în aceast< saramur<. De aceea, informatorul îşi aminteşte c< mama sa preg<tea un soi de brânz< numit< brânză zburată, folosind saramura de la Neguleşti,

105

Page 103: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

considerat< ca fiind mai pur< şi care asigura închegarea laptelui f<r< s< se adauge cheag. Totodat<, aceast< saramur< fiind mai puYin puternic<, se ad<uga sare din comerY în borcanele de sticl< de 10 l utilizate pentru conservarea sl<ninii. ConcentraYia era bun< atunci când un ou proasp<t pus în saramur< plutea la suprafaY< (inf. Gh. C<lin), procedeu confirmat de I. ToderiYu din Tazl<u şi deja atestat în scrierile lui Cato: „menam aridam vel ovum demittito; si natabit, ea muries erit, vel carnem vel caseos vel salsamenta quo condas” (De agricultura, 87; 66-67: „puneYi în<untru un pestişor uscat sau un ou; dac< pluteşte, saramura va fi bun< pentru a conserva carne, brânz< sau peşte s<rat”).

Procedeele de conservare a sl<ninii (fig. 26) variaz< dup< propriet<Yile diverselor tipuri de saramur<. De exemplu, V. Cândea, cioban din Hangu, las< sl<nina de la trei zile pân< la o s<pt<mân<, apoi o dilueaz< cu ap< dulce, în timp ce Gh. CreYu, cioban din Grum<zeşti, nu o las< mai mult de o or<.

În ce priveşte satisfacerea necesit<Yilor de sare ale animalelor, s-au cules câteva informaYii interesante: animalelor domestice li se interzice ad<parea direct de la slatin< (fig. 24), pentru c< astfel se produc deranjamente stomacale ce impieteaz< asupra bunei lor dezvolt<ri, dar nu li se împiedic< accesul la husca natural< rezultat< din scurgerile de la izvorul respectiv (inf. M. Apostoaie). Ciobanii nu las< oile s< se apropie la mai puYin de 20 m de izvorul de ap< s<rat<, întrucât, dac< animalele beau ap< s<rat<, fac diaree şi pot s< moar< chiar în dou< ore; dac< nu, mor în 2-3 zile (inf. ciobanii D. Marian, I. Diaconu şi M. Filip). Şi simplii s<teni ştiu c< este interzis accesul oilor la o slatin<, în acest caz cea de la Culeşa (inf. C. B<luY<, T. ChiYu, M. Vicovanu). Mai puYin dramatic< este situaYia în cazul bovinelor, întrucât, dac< vacile beau ap< s<rat<, nu fac decât diaree (inf. Gh. Bâzu).

106

Page 104: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

Anchetele efectuate în zona Târgu Ocna s-au soldat cu informaYii mai detaliate faY< de cele obYinute anterior, precizându-se c< apa s<rat< “de la salamur<” se utilizeaz< la conservarea verzei, castraveYilor, gogonelelor, pepenilor/harbujilor, a m<rarului, leuşteanului, p<trunjelului, ardeiului (capia), fiind preferat< saramurii obYinute din sare gem< care este “foarte murdar<”. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul caşului (inf. M. Bobeic<, E. Filip, M. Filip).

107

Page 105: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

Fig. 25: M<t<huia-Dobreni (jud. NeamY), interior de stân< (foto O. Weller, 2005).

108

Page 106: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

Fig. 26: Ghind<oani (jud. NeamY). Sl<nin< conservat< în slatin< (foto O. Weller, 2005).

109

Page 107: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

c. Alimentaţia animalelor

În general, apa s<rat< este utilizat< ca un stimul pentru apetitul animalelor domestice, ad<ugându-se direct în hrana acestora în anumite proporYii. Şi furajele sunt adesea stropite cu ap< s<rat< în concentraYia natural<. Dar şi în apa dulce se adaug< câteodat< ap< s<rat<. De exemplu, I. Filip menYioneaz< c< în cazane cu o capacitate de 50 l de ap< dulce se adaug< o jum<tate de litru de saramur< şi cu acest amestec sunt stropite furajele.

Deşi destul de surprinz<toare, utilizarea apei s<rate pentru protejarea furajelor împotriva roz<toarelor se dovedeşte foarte r<spândit<. Se pare c< mai ales stogurile (fig. 27) de ov<z sunt stropite cu saramur< pentru a fi protejate de şoareci (inf. Gh. S<ndulache, Gh. Nistor, C. Nistor, Gh. C<lin, P. Mitrea). Aceast< stropire prezint< o dubl< funcYionalitate, c<ci informatorii ştiu c< în afar< de protecYia faY< de şoareci, aceasta amelioreaz< gustul furajului şi stimuleaz< apetitul animalelor (Gh. Nistor, I. Laz<r, V. Cândea).

Se stropesc cu saramur< şi cocenii de porumb t<iaYi în buc<Yi (ciocani de strujan), c<ci în timpul verii sau mai ales iarna, atunci când furajele se împuYineaz<, bovinele nu m<nânc< aceşti strujeni decât dac< sunt stropiYi cu ap< s<rat< (inf. Gh. C<lin).

110

Page 108: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

Fig. 27: Între Xolici şi Bodeşti (jud. NeamY): stog de fân stropit cu ap< s<rat< (foto O. Weller, 2005).

111

Page 109: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

d. Haloterapie tradiţională

Introdus< în chestionare începând cu anul 2005 la sugestia Roxanei Curc<, aceast< rubric< s-a dovedit a oferi o gam< extrem de extins< de informaYii referitoare la afecYiunile tratate şi la procedeele uzitate. Haloterapia este utilizat< în principal în urm<toarele cazuri:

1.Reumatism -în caz de reumatism la picioare, acestea se pun în

apa s<rat< fierbinte dintr-un ciub<r de 30 de l. Apa s<rat< este amestecat< cu foi de nuc cu r<d<cini de boz şi cu stirigie de pe coşul casei (fum solidificat la ieşirea din horn). Procedura cuprinde dou< faze:

a.când apa este fierbinte, nu se introduc direct picioarele în<untru, ci se pune pe genunchi o cuvertur< care concentreaz< vaporii de saramur<;

b.când apa este cald<, picioarele se pun în ciub<r; ca s< se umezeasc< p<rYile l<sate în afar<, se înconjoar< jambele cu şervete din pânz< de fuior de cânep< înmuiat< în saramur<. Aceast< procedur< s-a dovedit atât de eficace încât, dup< cum afirm< M. Stan, a fost de ajuns aplicarea ei o singur< dat< (în cazul s<u în urm< cu 30 de ani);

-persoanele care sufer< de reumatism fierb apa s<rat< pentru a obYine husca; sarea astfel obYinut< este amestecat< cu g<lbenuş de ou şi acest amestec se aplic< pe zona dureroas< (inf. D. Marian, I. Diaconu, M. Filip);

-în cazul durerilor de genunchi, acestea se bandajeaz< cu un amestec de ap< s<rat< şi de anumite buruieni cunoscute pentru acYiunea lor benefic< (inf. C. Chitic, cu menYiunea c< cei din vechime practicau acest remediu);

112

Page 110: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

-frecYionarea piciorului afectat cu oYet, urmat< de b<i la picioare în apa s<rat< fierbinte (inf. V. David);

-în caz de reumatism la genunchi, persoana afectat< aşezat< pe un scaun îşi înmoaie picioarele într-un lighean cu ap< s<rat< fierbinte (inf. I. ToderiYu), dup< aceasta putând fi învelite cu o cuvertur< (inf. I. Filip);

-un caz aparte, ce ilustreaz< un tratament popular, îl constituie atestarea b<ilor la picioare într-o b<ltoac< mic<, format< mai jos de salamura de la Dealul G<lean (Tîrgu Ocna). Acestea se f<ceau de câte 2-3 persoane mai vârstnice care se uscau apoi la soare şi care, odat< ajunse acas<, se sp<lau cu ap< cald< dulce (inf. O. Butnaru);

-un informator bolnav de reumatism ia n<mol s<rat provenind dintr-un loc de la Oglinzi şi face pansamente la genunchi, la şale şi la articulaYii. Când pansamentele cu n<mol s<rat se usuc<, n<molul s<rat se face alb ca f<ina. Persoana respectiv< umple un bidon de aproximativ 20 litri şi din aceast< cantitate face 4-5 împachet<ri cu rezultate foarte bune. A aflat de acest tratament de la alte persoane care procedeaz< în acelaşi fel (inf. M. Apostoaie).

2.Edeme, inflamaYii -în caz c< picioarele sunt umflate, se fac b<i în ap<

s<rat< diluat< în proporYie de 1/2 cu ap< dulce. În diverse cazuri de inflamaYii se pun comprese:

a.cu ap< s<rat<; b.cu oYet amestecat cu sare; c.cu oYet amestecat cu ap< s<rat<; d.cu oYet amestecat cu ap< s<rat< şi cu metilen (inf.

M. Luchian); 3.Pl<gi - sp<larea r<nilor deschise cu ap< s<rat< înc<lzit<

(inf. M. Luchian); -în caz de mici t<ieturi sau r<ni, se aplic< un

tampon de vat< înmuiat în prealabil în apa s<rat<; când persoana afectat< nu este acas<, se poate aplica direct

113

Page 111: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

apa s<rat<; de exemplu, informatorul ne-a ar<tat chiar degetul s<u de curând uşor t<iat şi pe care a aplicat ap< s<rat<;

4.Maladii oculare -apa provenind de la anumite izvoare foarte puYin

s<rate este, de asemenea, utilizat< pentru a vindeca iritarea ochilor şi, în general, maladiile oculare. X<ranii fac b<i de ochi cu apa provenind de la izvorul cu numele sugestiv Fântâna de Ochi -Silişte.

5.Spectru mai larg de indicaYii -în a doua jum<tate a secolului al XIX-lea, în caz de

ran<, de durere de spate, de rinichi sau de picioare, se utiliza humă sau s<r<tur< (p<mânt sau n<mol s<rat) (inf. V. Muraru, cu referire la bunicul s<u, decedat la vârsta de 90 de ani în 1964, care observase aceast< practic< în rândul s<tenilor când era mic);

-când apar semne de grip< sau de r<ceal< s<tenii obişnuiesc s< fac< b<i la picioare în apa s<rat< cald< (inf. S. R<scol);

Utilizatorii tradiYionali în scopuri terapeutice ai s<rii cunosc c< sarea sau apa s<rat< produc în anumite situaYii anumite efecte, respectiv:

1.Efect dezinfectant -apa s<rat< împiedic< dezvoltarea infecYiei (puroi)

(inf. M. Luchian); -în caz de prurit al pielii, se unge zona afectat< cu

ap< s<rat<, informatorul având conştiinYa c< aceasta acYioneaz< ca un dezinfectant; în general, în afecYiuni ale pielii, se freac< mâinile cu ap< s<rat< (inf. I. Stan);

2.Efect hemostatic - în caz de curgere accidental< de sânge, se pune

sare pentru a se produce hemostaza (inf. C. B<luY<); 3.Efect afrodisiac - „M<nânc< sare c< poate ai nevoie la noapte” (inf.

I. Bostan).

114

Page 112: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

4.Efect benefic general -în timpul verii, unele persoane îşi dau pe corp cu

ap< s<rat< şi r<mân la soare pân< în momentul în care apa s<rat< se usuc< (inf. Gh. Laz<r);

-multe persoane tinere nu mai folosesc apa s<rat< ca leac, dar ori de câte ori ajung la o slatin< pentru a se aproviziona, vars< o g<leat< întreag< de ap< s<rat< pe picioare şi pe mâini apreciind efectul benefic al acesteia (inf. I. Cotoiu);

În sfera medical< se cuvine s< menYion<m m<rturia (unic<, de altminteri, în pofida eforturilor noastre) a M. Stan care a declarat c<, atunci când consum< prea mult< sare, transpir< abundent şi trebuie s< bea lapte sau ceai, dup< cum a auzit.

Anchetele efectuate în zona Târgu Ocna în 2007 au indicat şi alte practici haloterapeutice, respectiv:

- gargar< cu ap< s<rat< (inf. D. C<lug<ru, G. Pricopie) ;

- în caz de grip<, se bea cam jum<tate de can< de ap< în care s-a dizolvat sare (inf. E. Laz<r).

- aplicarea de foi de varz< murat< în saramur< natural< pentru tratarea reumatismului şi a r<celii (inf. M. Bobeic<) ;

- b<i la picioare în ciub<r în apa înc<lzit< la soare; în funcYie de capacitatea mai mare a recipientelor, acestea se puteau transforma în “b<i pân< la gât” (inf. G. Secar<, N. Pelin, O. Secar<).

- sarea gem< cald<, înc<lzit< în prealabil într-un ceaun, se pune într-o cârp<, aplicându-se la urechi, genunchi ori articulaYii (inf. F. Moise).

O idee interesant< a avut R. Curc< (2007) care a identificat prescripYii identice sau similare existente în practicile haloterapeutice actuale din spaYiul moldav şi în menYiunile aparYinând unor autori antici, greci şi latini.

115

Page 113: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

Microantologia de texte antice greceşti şi latineşti (citate dup< ediYiile Les Belles Lettres) este edificatoare în acest sens:

a. Contra durerilor de dinYi 1. «Dia; tiv th;n aijmwdivan pauvei hJ ajndravcnh kai;

a{leı… [....] Kai; ga;r o{ti suggenhvı, hJ ojxuvthı shmaivnei:

e[cei gavr tina ojxuvthta oJ cumovı. JO dæ a}lı sunthvkwn

ejxavgei kai; th;n ojxuvthta.» (Aristote, Problèmes, I, 38).

2. «Dentium dolori cum aceto fotus et inlitus cum resina prodest.» (Pline l’Ancien, Histoire naturelle, XXXI, XLV (9), 105)

3. «Aiunt dentes non erodi nec putrescere, si quis cotidie mane ieiunus salem contineat sub lingua, donec liquescat.» (Pline l’Ancien, Histoire naturelle, XXXI, XLV (9), 101)

b. Contra afecYiunilor gingivale «…gingiuarum tumori infricatus…» (Pline l’Ancien,

Histoire naturelle, XXXI, XLV (9), 100) c. Contra durerilor de cap 1. «Sal…ad heterocranias capitisque ulcera…»

(Pline l’Ancien, Histoire naturelle, XXXI, XLV (9), 98) d. Contra arsurilor 1. «Ambustis ex oleo inponitur…» (Pline l’Ancien,

Histoire naturelle, XXXI, XLV (9), 103). e. Contra amigdalitei 1. «Tonsillis et uuis cum melle prodest

quicumque…» (Pline l’Ancien, Histoire naturelle, XXXI, XLV (9), 101)

116

Page 114: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

2. « Flegmhnavntwn de; tw'n parisqmivwn, hJmei'ı me;n

toi'ı aujtoi'ı crwvmeqa, parenstavzonteı melivkraton kai;

ptisavnhı culovn: aiJ trofoi; de; kumivnw/ pefrugmevnw/ diæ

u{datoı kataplavssousi to;n ajnqerew'na, ta; de; parivsqmia

paratrivbousin a{lati kai; palaiw'/ ejlaivw/, kai; dia; mia'ı

ceiro;ı eJkatevrwn ejpilambanovmenai tw'n skelw'n, ejpi;

kefalh;n schmativzousi to; brevfoı metaxu; quvraı, kai; tw'/

brevgmati prosavptontai tou' stevghı ãuJpo;Ã posi;n ojdou',

kai; tou'to poiou'sin eJptavkiı: o{per sch'ma

sumplhrwtiko;n tou' kefalivou, dia; tou'to de; kai; tw'n

parisqmivwn, hJ de; paravtriyiı kaqæ eJauth;n me;n

paroxuntikh; th'ı flegmonh'ı, dia; de; th;n drimuvthta tw'n

aJlw'n kai; ma'llon: to; ãde;Ã kuvminon ãdia;Ã plhktikh;n

ajpofora;n kai; th'ı kefalh'ı ejsti sumplhrwtikovn. »

(Soranos d’Ephèse, Maladies des femmes, II, 19, 1-15)

f. Contra anginei 1. «…ad anginas hoc amplius cum oleo et aceto…»

(Pline l’Ancien, Histoire naturelle, XXXI, XLV (9), 101) g. Contra furunculilor, inflamaYiilor de piele şi

diverselor tipuri de dermatoz< 1. «…furunculos et lichenas et psoras emendat cum

passa uua exempto eius ligno et sebo bubulo atque origano ac fermento uel pane» (Pline l’Ancien, Histoire naturelle, XXXI, XLV (9), 101)

2. «Dia; tiv tou;ı mwvlwpaı kwluvei ta; newvdarta

devrmata prostiqevmena, kai; mavlista kriw’n, kai; wj/a;

ejpikatagnuvmena… ]H o{ti a[mfw kwluvei th;n a[qroisin tou'

117

Page 115: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

uJrgou' kai; th;n e[parsin… To; ga;r ajfhklwmevnon e{lkei kai;

ejpaivretai dia; th;n qermasivan: tav te dh; wj/a; dia; th;n

gliscrovthta katakollw'nta kwluvei ejpaivresqai, kaqavper

kai; ta; kauvmata, w{sper kai; hJ kovlla, kai; ta; devrmata

th'/ te gliscrovthti proskolla'tai, kai; a{ma th'/

qermovthti sumpevttei kai; pauvei th;n flegmasivan: oujde;

ga;r ajfairou'sin hJmerw'n tinw'n. jExavgein de; bouvlontai

th;n flegimasivan kai; oiJ tw'/ aJli; tw'/ o[xei trivbonteı.»

(Aristote, Problèmes, IX, 1)

3. «…simili modo pruritibus, psoris et lichenum curationi. ……» (Pline l’Ancien, Histoire naturelle, XXXI, XXXIII, 65)

h. Contra muşc<turilor de câine «…contra canis morsus…prodest, in linteolis autem

concerptis inponitur.» (Pline l’Ancien, Histoire naturelle, XXXI, XLIV, 96)

i. Contra durerilor de articulaYii «Quidam et in quartanis dedere eam bibendam et

in tenesmis articulariisque morbis adseruatam in hoc…» (Pline l’Ancien, Histoire naturelle, XXXI, XXXIII, 64)

j. Contra durerilor lombare şi a membrelor

inferioare «1. Toi'si de; peri; ojsfu'n kai; skevlea kai; ijskivon

ajlghvmasin ejk ⁄ povnwn, qalavssh/, o[xei [....].»

(Hippocrate, Epidémies, V, LVIII, 2)

k. Contra durerilor renale şi stomacale

118

Page 116: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

1. «Neruorum dolores, maxime circa umeros et renes, in saccis aqua feruenti crebro candefactus leuat, colum torminaque…;» (Pline l’Ancien, Histoire naturelle, XXXI, XLV (9), 102)

2. «Foris est promus, et atrum defendens piscis hiemat mare; cum sale paris latrantem stomachum bene leniet. » (Horace, Satires, II, 16-18)

3. «Floris natura aspera, excalfactoria, stomacho inutilis…» (Pline l’Ancien, Histoire naturelle, XXXI, XLII, 92)

4. «…stomacho tantum inutilis, praeterquam ad excitandam auiditatem.» (Pline l’Ancien, Histoire naturelle, XXXI, XLV (9), 98)

l. Contra afecYiunilor bucale şi otitelor « Oris quoque et aurium ulceribus aut doloribus

mirifice prodest. » (Pline l’Ancien, Histoire naturelle, XXXI, XLIV, 97)

m. Contra deger<turilor «…item pernionum uitio ante ulcera… » (Pline

l’Ancien, Histoire naturelle, XXXI, XXXIII, 65) n. Pentru producerea hemostazei «“Hn uJperaimhvswsin aiJ flevbeı ejn th/ kefalh/` ...

aJlsi; leptoisi diapavsai: ejph;n dev soi to; ai|ma ajporruh/`,

sunqei;ı th;n tomhvn, krovkh/ diplh/` kateilivxai pa`san th;n

tomhvn.» (Hippocrate, Maladies, II, 2, XVIII (VII), 1-2)

o. Tratamentul cu sare a noului-n<scut 1. «“H lepto;n kai; cnow'deı a{laı, h] nivtron, h]

ajfrovnitron labovnta dei' sumpavssein to; brevfoı,

fulassovmenon tou;ı ojfqalmou;ı kai; to; stovma: to; ga;r

119

Page 117: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

parempeso;n toi'ı mevresi touvtoiı e{lkwsin ejrgavzetai

kai; diaphvrwsin h] pnigmonhvn. Mhvte de; pollw'/ tw'/ aJli;

sumpavssein ä dia; ga;r th;n pleivona drimuvthta bruwvdhı

ajkmh;n kai; ajsqenh;ı a[gan hJ suvgkrisiı uJpavrcousa

diabibrwvsketai ä, mhvte ojlivgw/ dia; to; mh; iJkanw'ı

stereopoiei'sqai th;n ejpifavneian. jEndevcetai dev,

truferou' tou' brevfouı o[ntoı, tou;ı a{laı mevliti

dianakovyai, h] ejlaivw/ ãh]Ã culw'/ ptisavnhı h] thvlewı h]

malavchı. Meta; de; to; ajposmh'xai to; sw'ma, dei' cliarw'/

ajpolouvein u{dati kai; ajpopluvnein to; perikeivmenon

nivtrasma pa'n. Ei\ta ejk deutevrou to; aujto; poiei'n, kai;

sumpavssein me;n tou;ı a{laı, qermotevrw/ de; tw'/ u{dati

ma'llon aJpolouvein: » (Soranos d’Éphèse, Maladies des

femmes, II, 6a, 64-77).

2. «Meta; de; to;n aJlismo;n kai; th;n ajpovlousin,

sparganou'n to; brevfoı.» (Soranos d’Éphèse, Maladies

des femmes, 6a, 95-96)

Aceste similitudini (mergând în unele cazuri pân< la identitate) demonstreaz< caracterul puternic remanent al prescripYiilor de medicin< popular< cel puYin în cazurile menYionate, diferenYa de milenii între practicile haloterapeutice actuale şi cele antice, greceşti şi latineşti, punând problema existenYei lor inclusiv pentru epocile pre- sau protoistorice.

e. Haloterapie animală

În caz de artrite, poliartrite şi entorse se utilizeaz< un tifon îmbibat cu ap< s<rat<. De notat c< informatorul

120

Page 118: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

(C. B<luY<) a fost cadru veterinar inferior în armat< unde a aflat de aceste tratamente pe care le-a aplicat ulterior. MenYion<m c<, în pofida eforturilor anchetatorilor, nu s-au mai atestat alte m<rturii privind haloterapia animal<.

f. Utilizări artizanale

Anchetele din 2005 au permis pentru prima dat< înregistrarea unei utiliz<ri artizanale specifice. Pentru a se construi o sob< sau un cuptor, la 2-3 kg de lut se toarn< un litru de ap< s<rat< spre a se obYine o consistenY< identic< cu cea a aluatului de pâine. Acest procedeu prezint< un triplu avantaj: la temperaturi înalte lutul nu mai crap<, suprafaYa se vitrific<, iar culoarea obYinut< este alburie, „albineaY<” (inf. V. David).

Uneori, locuitorii din vecin<tatea unei slatine, precum cea de la Poiana, ştiu c< apa s<rat< provenind de acolo poate fi utilizat< în farmacie şi în prepararea pieilor, evocând analize ce au demonstrat absenYa iodului (inf. S. R<scol).

Cu prilejul anchetelor efectuate în perioada 1987-1989 s-a atestat utilizarea apei de slatin< în procesul de prelucrare a pieilor de oaie (Alexianu et al. 1992, 161).

g. Vânat şi vânătoare

În mod firesc, izvoarele de ap< s<rat< exercit< o atracYie deosebit< pentru animalele s<lbatice (îndeosebi cerbi, c<prioare, porci mistreYi) şi p<s<ri. Izvoarele de ap< s<rat< atrag porumbeii s<lbatici ca la Poiana Slatinei de la Neguleşti, la Slatina de pe Islazul Mihuşca de la Luminiş (inf. Gh. C<lin) sau la Pârâul B<ilor de la Oglinzi unde în urm< cu aproximativ 50 de ani, vân<torii de la Tg. NeamY se instalau într-un ad<post amenajat în

121

Page 119: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

scorbura unui stejar (inf. Gh. Bâzu). Împreun< cu acelaşi informator am constatat c< la izvorul de ap< s<rat< de la S<r<tura, animalele s<lbatice sunt înc< numeroase şi, dat< fiind configuraYia topografic<, vân<torul se ascundea în spatele unui trunchi de arbore pentru a sta la pând<. Tat<l s<u a imaginat chiar o instalaYie automat< cu o puşc< care nu a dat îns< rezultate. Dac< izvoarele de ap< s<rat< atrag vânatul, de exemplu, La Împuţita (Oglinzi), unde cerbii vin s< ling< husca, acest fapt nu implic< în mod automat prezenYa vân<torilor în lipsa uneori a posibilit<Yilor de ascundere (inf. Gh. Bâzu). Câteodat< informatorii nu ştiu dac< vânatul frecventeaz< o anumit< slatină, dar o constat< pe teren. Este cazul lui V. Cândea care a constatat pentru prima dat< în cursul anchetei urme de frecventare l<sate de un porc mistreY, respectiv o uşoar< adâncitur< f<cut< de animal într-o scurgere de la izvor pentru a face baie şi o gaur< pentru a-şi c<uta hrana. Chiar şi izvoarele cu o foarte slab< concentraYie de sare atrag vânatul, ca în cazul Fântânii de Ochi de la Siliştea unde, odinioar<, se vânau c<prioare, porci mistreYi şi bursuci (inf. P. Ag<leanu). Aceast< frecventare de c<tre animale, câteodat< important<, a marcat uneori toponimia anumitor surse. Este, de exemplu, cazul Buduroiul Porumbeilor –Mastac<n , denumirea unui izvor, ast<zi distrus de o alunecare de teren în anii 1960 şi cunoscut< pentru num<rul de p<s<ri (porumbei, berze) care veneau s< se adape aici. De altminteri, se ştie c< vân<torii înjghebaser< un ad<post în vecin<tatea izvorului pentru vânarea porumbeilor (inf. I. Moraru).

La Slatina P<nuşiYa de la Poiana, V. şi M. Muraru au v<zut mistreYi şi c<prioare care vin s< ling< husca natural< ce apare la suprafaYa unei zone cu hum<, formând o crust< subYire de sare, dar calit<Yile acestui loc au fost descoperite şi de c<tre animalele domestice c<ci,

122

Page 120: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

câteodat<, aceast< crust< natural< este lins< şi de c<tre bovine.

De ad<ugat c< în scopul control<rii animalelor s<lbatice, acestora li se furnizeaz< în mod regulat în p<dure, în instalaYii de lemn acoperite (numite „hr<nitoare” sau „crivale”, inf. S. Croitoru şi, respectiv, V. Ilie), furaje în prealabil stropite cu saramur<. Şi în zona Târgu Ocna, se cunoaşte faptul c< izvorul de pe Dealul G<lean era frecventat de bursuci şi de c<prioare, ceea ce atr<gea vân<torii (inf. O. Butnaru).

h. Utilizări simbolice ale sării

Cea mai mare parte a obiceiurilor ce implic< o anume simbolistic< a s<rii este cunoscut< în literatura de specialitate (Avram 2005), dar anchetele noastre au relevat nu o dat< nuanYe particulare, soldându-se, uneori, şi cu atestarea unor aspecte inedite:

-Rit de fundaYie (Manoliu 1999, 83). În colYul dinspre r<s<rit al casei, înainte de construcYie, se puneau în p<mânt sare, boabe de cereale, t<mâie şi monede (inf. M. Tun). La construcYia casei, în cele patru colYuri, se pune aghiasm<, sare, zah<r şi busuioc. Sarea se pune “pentru linişte şi spor” (inf. G. Secar<, N. Pelin, O. Secar<). Acest obicei este atestat şi în judeYul Iaşi: “Când se construieşte o cas<, în locul unde începe construcYia se îngroap< pâine, sare, bani nenum<raYi, se sfinYeşte cu agheasm< şi se spune: „Doamne ajut<!” (Ciubotaru, Zar< 1999, 207).

-Ceremonialul nunYii – prosperitatea mirilor (Evseev 1998, 408). Dup< ceremonia religioas< a c<s<toriei, când soacra primeşte nora cu pâine, sare şi dulceaY< în pragul casei, nora trebuie s< aleag< şi, dac< alege sarea, aceasta înseamn< bog<Yie şi bun<stare (inf.

123

Page 121: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

I. Bostan). Gh. Olaru ştie c< dup< ceremonie soacra ofer< mirilor o buc<Yic< de pâine şi sare. Când mirii vin de la ceremonia religioas<, mama tân<rului îi primeşte cu pâine şi sare, iar cei doi trebuie s< muşte aceeaşi bucat< de pâine pres<rat< cu sare. Mama spune: „Dumnezeu s< nu v< despart< la fel cum sarea nu se desparte de pâine şi pâinea de sare” (inf. M. Tun).

-Obicei de cas< nou<. Dup< c<s<torie, la întoarcerea de la biseric< unii ofer< un ou cu sare. SemnificaYia: mirii s< tr<iasc< bine, s< se înYeleag<.

-Obicei la cas< nou construit<. La prima vizit< în noua locuinY<, fiecare prieten trebuie s< aduc< 1 kg de sare şi pâine. SemnificaYia: belşug şi prosperitate. Dac< un prieten nu respect< aceast< regul<, atunci el nu mai poate fi considerat un prieten.

-Sarea în previziunea meteorologic< este un obicei vechi (Florea 1994, 71), descris am<nunYit, de pild<, şi într-o monografie de comun<: „În seara Anului Nou oamenii fac şi ast<zi calendar de ceap<. Se aşeaz<, în ordinea lunilor, 12 coji de ceap< (de la ianuarie pân< la decembrie, s< se ştie fiecare coaj< de ceap< ce lun< reprezint<), se presoar< sare în fiecare coaj<. Mai târziu se observ< c< în unele coji sarea nu s-a topit. Se spune c< în acele luni va fi secet<. Alte coji vor fi pline cu ap<, ceea ce înseamn< c< în acele luni vor fi inundaYii” (Ciubotaru, Zar< 1999, 208). El este numit uneori „calendar de ceap<” (inf. I. Bostan) care se face în noaptea de 30 decembrie (Sf. Vasile). Gh. Olaru cunoaşte obiceiul dar nu-l practic<. Confirm< P. DruYu şi I. Stan etc.

-Lapte v<rsat pe foc. Când laptele d< în foc, se arunc< sare pe plit< în locul în care laptele a curs pentru ca vaca s< r<mân< liniştit< când e muls< şi s< fie blând< ca sarea (inf. M. Tun).

Dintre utiliz<rile simbolice ale s<rii notate în cursul anchetelor efectuate în zona Tg. Ocna, menYion<m:

124

Page 122: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

- „la o femeie gravid<, f<r< s< ştie, i se pune sare în cap. Dac< duce mâna la gur<, e fat<, iar dac< duce mâna în alt< parte a feYei, e b<iat.” (inf. M. Bobeic<, E. Filip, M. Filip). -„la noul n<scut se fac b<i cu ap< cald< în care se pun s<culeYe cu pleav< de la fân şi sare, întrucât se spune c<-i face bine copilului.” (inf. C. Muşat). -sarea nu trebuie s< lipseasc< din cas<, pentru c< lipsa ei aduce s<r<cie. „Când ai sare în cas<, îYi merge bine.” (inf. G. Pricopie). -împotriva deochiului se pune un pic de sare pe cap atât în cazul copiilor, cât şi a adulYilor: „când s-o deochea sarea, atunci s< se deoache persoana respectiv<.” (inf. G. Pricopie). -când mireasa iese din casa p<rinYilor, pe o tav< se pun cozonac, sare şi pâine, sarea simbolizând “norocul casei” (E. Laz<r). -în fiecare an se pun pe mas< sare, zah<r, ulei, orez, m<lai şi f<in< de grâu care, dup< ce sunt sfinYite de preot, se folosesc (inf. M. Rotaru). -când se ia moYul la copilul de 1 an, pe o tav< se pun orez, sare, zah<r, bomboane (inf. M. Rotaru). -când cade piper în cas<, ceea ce semnific< ceart<, se arunc< cu sare peste el pentru a i se anula efectul (inf. M. Rotaru). -când d< laptele în foc, se d< cu sare ca vaca s< fie bun< de lapte (inf. M. Rotaru). -dup< ce copilul de o lun< este adus de la botezul în biseric< acas<, i se pun pe o tav< “pâine, sare c<rYi, caiete, telefon şi bani, ca s< aib< de toate în viaY<” (inf. T. E. Ababei). -în apa sc<ld<toarei de la botezul copilului se pun: sare, zah<r, flori şi parfum „ca s< fie frumos şi s< aib< de toate” (inf. F. Moise).

125

Page 123: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

-de cas< nou< se aduce tinerilor c<s<toriYi câte un kilogram de f<in<, de zah<r, de ulei şi de sare (inf. F. Moise). -la tinerii c<s<toriYi, cine vine în vizit< aduce pâine şi sare (inf. N. Sfîrlea, M. Rîmbeanu, M. Ianu, A. Mih<il<). -se pune sare sub preşul casei “ca s< se alunge toate relele” (inf. N. Sfîrlea, M. Rîmbeanu, M. Ianu, A. Mih<il<). -când mireasa pleac< g<tit< de la casa ei, pe o tav< cu zah<r şi sare se pune colacul miresei (care se arunc< în cruce); sarea se pune ca mireasa s< aib< noroc; „f<r< sare nu se poate” (inf. G. Secar<, N. Pelin, O. Secar<).

Câteodat< exist< şansa de a documenta (inclusiv pentru secolul al XIX-lea) o anumit< utilizare simbolic< din spaYiul moldav. Este vorba despre o referinY< livresc< spectaculoas< aparYinând unui francez din secolul trecut, J. A. Vaillant, care a tr<it mult timp în România în calitate de “fondateur du Collège interne de Bucureşci et de l’Ecole gratuite des filles, ex-professeur de langue française à l’Ecole Nationale de Saint-Sava, membre de la Société Orientale de France”, conform indicaYiei plasate sub numele s<u de autor al unui soi de monografie asupra României. În urm< cu mai mult de un secol şi jum<tate f<cea o observaYie etnografic< interesant< referitoare la simbolistica s<rii într-un pasaj savuros:

«Il n’y a point d’auberge à Gràiesci, mais il y est un marchand de vin fort aimable qui nous reçoit dans son cabaret comme dans un salon. – L’ami, lui dis-je, je ne déteste pas le vin, celui d’Odobesci surtout, mais je préfèrerais pour le moment une tasse de café au lait; nous avons avec nous sucre et café, et tu dois avoir ce qui nous manque. Ce disant je lui glisse dans la main un svendsic. Il le tâte, le pèse, le fait sauter, le dévore des yeux, et à sa femme: Tinka, va traire la vache, va vite! Nos seigneuries sont pressées. Tinka revient bientôt

126

Page 124: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

avec une jatte pleine de lait, la met au feu et tourne le dos. Et un instant le lait bout, monte et se répand dans les cendres. Au bruit et à l’odeur elle accourt, prend une poignée de sel et la jette au feu en murmurant: Peccate! peccate! péché! péché!

-Pourquoi cela? lui demandai-je. -Pour éviter, seigneur, qu’il ne m’arrive malheur. -Et quel malheur? -Que le diable ne fasse enfler le pis de ma vache. Comme on le pense je ne perds pas le temps à la

désabuser; j’eus couru risque de prendre mon café froid. Il est chaud, j’en profite et me contente de sourire, ce qui ne l’empêche pas de continuer ses salamalèques et de faire trois signes de croix en répétant trois fois: peccate!» (Vaillant 1844, 393-394).

C< acest episod nu a fost rodul imaginaYiei autorului rezult< din reflexul de tip raYionalist al acestuia faY< de ceea ce el considera o superstiYie rizibil<.

i. Schimb, vânzare, dar

Dac< obYinerea de huscă era alt<dat< o practic< uzual< ce r<spundea în primul rând nevoilor domestice, comercializarea s<rii se intensifica în condiYii excepYionale (dezorganizarea aprovizion<rii cu sare gem<), de pild< în timpul şi dup< cel de-al doilea r<zboi mondial, când sarea sub form< lichid< (în butoaie) sau recristalizat< (huscă) era transportat< la distanYe mai lungi (c<tre Iaşi sau Botoşani, între 70 şi 100 km), în c<ruY< tras< de cai sau de boi. Saramura şi husca de la Slatina Culeşa –Poiana erau schimbate pentru cereale în urm<toarele proporYii: 1 kg sare pentru 2-3 kg grâu sau 4-5 de porumb dintre care o parte era câteodat< revândut< în zonele muntoase de pe Valea BistriYei unde cultivarea cerealelor era aproape imposibil<. Husca era

127

Page 125: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

obYinut< şi în timp de pace, în acest caz husca fiind vândut< sau schimbat< în satele şi oraşele vecine, îndeosebi la negustorii evrei, dar şi direct în pieYe.

Dup< cel de-al doilea r<zboi mondial, s<tenii din Boroaia produceau huscă şi, cu ajutorul c<ruYelor în care înc<rcau şi butoaie cu o capacitate în total de aprox. 1000 l de ap< s<rat<, plecau s< le vând< în „zona Iaşului (inf. M. Apostoaie), la Paşcani şi la Tg. Frumos (inf. Gh. Bâzu). Se practica şi trocul. Alt<dat<, locuitorii din Poiana produceau acas< la ei husca, o transportau tot în zona Iaşi unde o schimbau pentru cereale (inf. C. B<luY<, T. ChiYu, M. Vicovanu).

A fost menYionat< şi o alt< zon<, respectiv Botoşani. P. Luchian ne-a furnizat informaYii detaliate deosebit de preYioase: dou< persoane din satul OrY<şti se asociau şi plecau împreun< în zona Botoşani, mai precis în satele Siminicea, Ungureni şi S<veni. Sarea era transportat< în aceast< zon< în timpul şi dup< cel de-al doilea r<zboi mondial în c<ruYe cu doi boi, întrucât caii fuseser< rechiziYionaYi pentru front; fiecare aducea un bou pentru c<ruY<. În aceste sate, pentru 1 kg de huscă se obYineau 4-5 kg porumb sau 2-3 kg grâu. Dar profitul obYinut plecând de la apa s<rat< putea fi sporit, c<ci uneori c<ruYaşii care reveneau în satul OrY<şti revindeau o parte din cerealele obYinute în zonele muntoase, mai îndep<rtate, de pe Valea BistriYei, unde cultivarea cerealelor era aproape imposibil< (fig. 28).

Trocul cu sare a încetat în 1946 în timpul marii foamete din acel an, c<ci, pe de o parte, nu mai existau cereale pentru schimb şi, pe de alt< parte, a început importul din U.R.S.S. a s<rii de culoare roşiatic< sub form< de calupuri de 5 kg.

Tot spre zona Botoşani erau direcYionate transporturile de sare şi dinspre p<rYile Bucovinei. Dr. Mugur Andronic (Complexul Muzeal Bucovina, Suceava) a avut amabilitatea de a ne comunica, în urma unei

128

Page 126: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

anchete personale din 2007, faptul c< în al doilea r<zboi mondial unii Y<rani din c<tunul Ocna, satul Crasna, actualmente raionul Hliboca, regiunea Cern<uYi (Ucraina), schimbau în zona Botoşani husca pe cartofi, legume şi alte produse.

Aşa cum am menYionat, trocul de sare se practica şi în condiYii de pace, dar la distanYe mult mai mici, în oraşe sau sate apropiate. De exemplu, locuitorii din Poiana (Negreşti), care produceau husca, mergeau s< schimbe boYurile de huscă la negustorii evrei de pe Strada Mare din Piatra NeamY, la aproximativ 15 km distanY<. În schimbul boYurilor de huscă ei primeau pâine, m<sline, ulei, peşte, roşcove sau opinci (inf. V. şi M. Muraru). Produc<torii de huscă de la Poiana f<ceau schimb cu cereale şi la comand< („adu-mi câteva kile de huscă”) cu satele vecine. Întrucât cererea era destul de important<, aceştia produceau frecvent huscă, efectuând tot ei transportul şi tranzacYiile. Produc<torii specializaYi erau astfel atât transportatori cât şi comercianYi, ceea ce le sporea profitul. Totodat<, husca era uneori vândut< direct la Piatra NeamY (inf. I. Filip).

Într-un alt caz, husca, de data aceasta sub form< de pulbere, obYinut< în vecin<tatea slatinelor de la Neagra şi Sl<tioara (Tazl<u), era, de obicei, vândut<; dar se f<cea şi troc pentru ulei cu negustorii evrei din oraşele Piatra NeamY, Buhuşi şi Bac<u şi din satele Roznov şi Rediu, care, la rândul lor, le comercializau (inf. I. ToderiYu).

ProducYia de huscă era practicat< şi la BerzunYi (jud. Bac<u); unii locuitori veneau în satul Br<teşti cu desagi în spinare (cu 10-15 kg de huscă) şi pentru un bulg<re de huscă, li se d<dea, în funcYie de cererea huscarilor, câte o sit< (1-1,5 kg) de f<in<, fasole, cereale, ceap< sau usturoi. De remarcat c< în acest sat nu exista o mare cerere de sare recristalizat<, întrucât, în schimbul acesteia, se d<dea „din ochi” câte „un pumn-dou< de fasole ; dac< vrei ia, dac< nu, nu!” (inf. N. Pelin care-şi

129

Page 127: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

aminteşte de aceast< situaYie pe când avea 7-8 ani). Bulg<rii respectivi erau daYi la lins de c<tre vite.

Un caz interesant de schimb la faYa locului de ap< s<rat<, iniYial spontan, dar progresiv transformat în activitate permanent<, a fost consemnat la Xolici; este vorba de Slatina I situat< în spatele casei informatoarei (E. Nistor), dar în exteriorul propriet<Yii sale. La cererea Y<ranilor din satele vecine, copiii s<i, Daniel (9 ani) şi Manuel (7 ani) iau ap< de la slatin< şi o transport< cu g<leYi de 5 l pe care le vars< în bidoane de 60-100 l aduse acas< de c<tre comanditari. Când aceştia vin, recipientele respective sunt deja umplute. Familia nu primeşte bani în schimbul acestui serviciu, ci este recompensat< cu lapte, caş şi brânz< de vaci pe care tân<ra mam< le utilizeaz< în primul rând pentru copiii s<i. Aşadar, utilizatorii care se deplaseaz< pentru procurarea apei s<rate apeleaz< la un intermediar situat în apropierea slatinei, aducând produse în schimb nu pentru apa s<rat< (care nu este proprietate privat<), ci pentru serviciul de umplere a recipientelor. Pentru a înYelege aceast< situaYie, se cuvine s< preciz<m c< accesul cel mai uşor la izvorul de ap< s<rat< se face de-a lungul curYii informatoarei pe o distanY< de aprox. 30 m. Chiar dac< este vorba de un transport de ap< s<rat< pe o distanY< foarte scurt<, utilizatorii îl consider< un serviciu ce trebuie recompensat.

O situaYie identic< la o scar< mai larg< a fost înregistrat< pentru Slatina I de la Gârcina situat< în p<dure, la hotarul satului. În timpul perioadelor de secet< (care coboar< nivelul apei s<rate) sau de aglomeraYie, locuitorii din zona de acces c<tre aceast< slatin< „vând” apa s<rat< pe care în prealabil au depozitat-o în recipiente. Îns< suma oferit< (50.000 lei pentru peste 50 l, respectiv 1,5 euro în 2005) nu reprezint< deloc plata apei s<rate, ci serviciul de scoatere şi stocare prealabil< care permite evitarea cozilor. De

130

Page 128: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

remarcat c< preYul nu este fix şi c< persoana care cump<r< are libertatea de a decide „preYul”; de altminteri, banii sunt adesea înlocuiYi de vin (1-2 sticle de 1 l). În acest ultim caz este vorba mai degrab< de a onora persoana care a efectuat aceste mici servicii şi de a o recompensa de o manier< simbolic< („fac cinste cu o sticl< de vin”). Acest comportament, uimitor la prima vedere, se explic< prin interdicYia de a vinde ap< s<rat< care este considerat< „un dar de la Dumnezeu”.

În unele zone din Bucovina exista chiar meseria de slătinar, dup< cum a avut amabilitatea de a ne comunica dr. Mugur Andronic, nepotul lui Adrian O. Andronic din Cacica, fost sl<tinar în perioada interbelic<; Adrian Andronic a câştigat o licitaYie la prim<rie organizat< pentru obYinerea arend<rii pe un an a administr<rii slatinei Dulcea. Sl<tinarul avea ca obligaYii cur<Yirea periodic< a fântânii de ap< s<rat< şi armarea ei cu lobde/loabde/lozbe, pl<tind şi un impozit anual la prim<rie. Locuitorii de pe Valea SoloneYului se deplasau la Slatina Dulcea (Cacica) cu c<ruYe cu butoaie, pl<tind sl<tinarului o tax< modic< care varia în funcYie de cantitatea de ap< luat<. Aceast< slatin< era acoperit< cu „o c<suY<” de lemn prev<zut< cu o poart< cu cheie de lemn. Sl<tinarul fie asista la actul umplerii, fie, dac< era ocupat, d<dea cheia respectivului c<ruYaş care, la întoarcerea de la slatin<, „d<dea banii” şi restituia cheia.

În anumite zone, utilizarea apei s<rate este exclusiv< chiar şi azi, în condiYiile în care magazinele ofer< sare gem< ieftin< (inf. I. Filip). Unii informatori declar< chiar c< nu cunosc preYul s<rii geme din magazinele s<teşti. Totuşi, aceast< situaYie pare s< fie ameninYat< din ce în ce mai mult, îndeosebi când slatina este situat< pe o proprietate privat<. De exemplu, S. R<scol, proprietarul terenului pe care se afl< Slatina de la Poiana, frecvent utilizat< inclusiv de c<tre o mic< societate comercial< specializat< în producerea telemelei,

131

Page 129: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

are intenYia de a închide accesul la slatin< şi de a nu-l autoriza decât dup< plata unei taxe.

Cu ocazia anchetelor din 2004 s-a evidenYiat o nou< activitate: „comercializarea apei s<rate” transportate în diverse sate cu c<ruYa. Un informator, c<ruia îi protej<m identitatea (X. Y.), ascunde, de team< s< nu fie impozitat, faptul c< vinde ap< s<rat< s<tenilor din comuna R<uceşti şi, poate, din alte comune. X. Y. scoate ap< s<rat< de la Poiana Slatinei şi apoi o vinde. El a dat r<spunsuri false la câteva întreb<ri tocmai pentru a-şi ascunde identitatea. De exemplu, a declarat c< se duce o singur< dat< pe an înainte de Cr<ciun la izvorul de ap< s<rat<, dar în aceeaşi zi a anchetei l-am întâlnit cu c<ruYa la Poiana Slatinei. A mai declarat c< mergea la slatin< însoYit de câYiva tovar<şi, dar l-am g<sit singur.

De asemenea, am întâlnit întâmpl<tor un reprezentant al unei noi categorii de utilizatori: cump<r<torii de ap< s<rat<, adic< persoane care nu se aprovizioneaz< direct la slatin<, ci prin intermediul unui vânz<tor. Aceştia pl<teau 60.000 lei (1,5 euro în 2004) pentru un bidon de 60 l de ap< s<rat< unui c<ruYaş care o vindea. Informatorul nostru nu ştie aproape nimic în leg<tur< cu exploatarea apei s<rate din zon< pentru c< o cump<r< foarte ieftin (inf. I. Stan). Unii locuitori, care alt<dat< mergeau de obicei ei înşişi la slatin<, acum prefer< s< cumpere apa s<rat<. De exemplu, din cauza bolii sale de inim<, M. Apostoaie nu mai poate s< mearg< la slatin< şi pl<teşte pentru o balerc< de slatin< de 60 l fie 50.000 lei (1,20 euro în 2004) fie cantit<Yi mici de vin (1-2 l) sau de Yuic< (1 l).

Cum se poate explica preYul atât de sc<zut al apei s<rate? Un informator a manifestat rezerve faY< de vânz<torii de ap< s<rat<. Întrebat cum se explic< acest comportament, a r<spuns c<, dac< cineva vine la un izvor de ap< s<rat< şi vinde apa provenind de la o slatin<, el nu mai este creştin. El a spus textual: „iei apa Domnului şi o

132

Page 130: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

vinzi?”; tocmai aceast< mentalitate explic< „preYul atât de sc<zut” pentru c< de fapt cump<r<torii nu pl<tesc apa s<rat<, ci doar transportul acesteia pe care îl recunosc ca o activitate ce trebuie retribuit<.

PreYul apei s<rate ar trebui, deci, s< creasc< pe m<sura îndep<rt<rii de slatin<; orientarea anchetelor pe aceast< pist< constituie o sarcin< de viitor a cercet<rilor etnografice.

O reluare a anchetei în cazul unui informator bine documentat (inf. Gh. Bâzu) ne-a permis s< l<rgim datele referitoare la schimbul de huscă. Mai întâi am constatat c< Oglinzi nu era singurul sat din împrejurimile slatinelor de la Poiana Slatinei şi Culeşa-Poiana unde îşi desf<şurau activitatea grupuri de produc<tori specializaYi, huscari. Aici veneau şi huscari din satele OrY<şti, Dragomireşti şi Brusturi. Huscarii mergeau apoi s< schimbe producYia lor pentru porumb şi grâu în zonele oraşelor Tg. Frumos, Paşcani sau Piatra NeamY. Husca era transportat< în c<ruYe cu cai şi, mai rar, cu boi. Schimbul avea loc direct în sate, unde produc<torii-comercianYi mergeau pe uliYe oferind huscă.

În zilele noastre, când cineva pleac< în vizit< într-un alt sat, e înc< un gest obişnuit pentru cel care locuieşte lâng< o slatin< s< aduc< cu el şi s< ofere ca un fel de dar o sticl< de saramur< familiei vizitate.

Dac< saramura apare ca o resurs< gratuit<, un dar de la Dumnezeu, transportul de la surs< trebuie s< fie retribuit (bani, vin, Yuic<). În acest sens, comportamentul unui locuitor din Buhuşi este sugestiv: el refuz< s< împrumute vecinilor s<i din saramura adus< de el de la Negriteşti, c<ci a consumat benzin< pentru a o aduce în oraş, dar soYia sa ne-a m<rturisit: „dau pe ascuns ca s< întreYin relaYiile de vecin<tate” (observaYii din timpul unei vizite la Slatina Mare – Negriteşti efectuat< de Gh. Dumitroaia, O. Weller şi M. Alexianu în 2003).

133

Page 131: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

sare

cereale

izvor sărat

Fig. 28: Schimburi de sare şi de cereale în N-E Moldovei în timpul şi dup< cel de-al doilea r<zboi mondial, conform anchetelor din 2004

(hart< O. Weller, 2005).

134

Page 132: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

Cap. VII. Izvoarele de apă sărată şi implantarea diacronică a habitatului

Consider<m c< datele de care dispunem în prezent ne permit s< punem problema modului de implantare a habitatului în funcYie de izvoarele de ap< s<rat<. Aceast< tem< – este evident – prezint< o complexitate extraordinar<. Pentru moment ne-am propus s< schiY<m o tipologie a habitatului în raport cu izvoarele de ap< s<rat< plecând de la datele arheologice şi etnografice. Propunem deci tipologia urm<toare, mai nuanYat< decât cea enunYat< acum 15 ani (Alexianu et al. 1992, 163-165) şi chiar decât cea prezentat< la colocviul de la Cardona (Alexianu 2007b):

1.puncte de aprovizionare cu ap< s<rat<; 2.puncte de exploatare a izvoarelor de ap< s<rat<

cu caracter sezonier; 3.aşez<ri sezoniere de exploatare a izvoarelor de

ap< s<rat<; 4.aşez<ri care se aprovizioneaz< direct la izvoarele

de ap< s<rat<: 4.a. locuiri sezoniere de tip stân<; 4.b. aşez<ri propriu-zise;

5.puncte fortificate sau cet<Yui de supraveghere şi de protecYie armat< a izvoarelor de ap< s<rat<.

a. Puncte de aprovizionare cu apă sărată

Nu este vorba despre un tip de locuire în sens clasic, întrucât persoanele care se aprovizioneaz< cu ap<

135

Page 133: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

s<rat< nu locuiesc în acest loc, ci doar petrec câtva timp la izvorul de ap< s<rat<. Este vorba de o activitate uman< care nu genereaz< urme arheologice, cu excepYia, bineînteles, a cioburilor provenind de la recipiente pentru ap< s<rat< sparte în mod accidental. Cercet<rile etnografice au ar<tat c< apa s<rat< este turnat< în recipiente diverse, transportate în mod diferit (pe jos, cu c<ruciorul, cu bicicleta, cu c<ruYa, cu sania şi chiar cu un tractor sau automobil, când terenul o permite). Recipientele utilizate sunt: butelii de sticl<, vase de metal emailate, damigene, bidoane de plastic sau de aluminiu, butoaie de lemn sau de plastic. Începând din 1989, datorit< p<trunderii marilor companii occidentale în România, se utilizeaz< frecvent recipiente de plastic (Coca-Cola, Pepsi etc.).

În aceast< categorie se pot include toate izvoarele de ap< s<rat< al<turi de care nu s-au g<sit alte vestigii decât cioburi sporadice din una sau mai multe perioade.

b. Puncte de exploatare a izvoarelor de apă sărată cu caracter sezonier

Este vorba de un spaYiu de desf<şurare a activit<Yii umane atestat arheologic prin depuneri în proximitatea izvorului de ap< s<rat<. Depunerile arheologice pot aparYine uneia sau mai multor culturi. ExistenYa depunerilor arheologice pare a fi favorizat<, dac< nu chiar condiYionat<, de existenYa unui izvor de ap< dulce sau a unei ape curg<toare (dulci) în vecin<tatea izvorului de ap< s<rat<.

Este necesar s< se efectueze cercet<ri aprofundate pentru a explica intensitatea variabil< a exploat<rii unui izvor de ap< s<rat< faY< de un altul într-o anumit< perioad< şi caracterul continuu sau discontinuu al acestei exploat<ri pe axa temporal< arheologic<. De exemplu,

136

Page 134: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

stratul arheologic de la Lunca – Vân<tori – NeamY (Dumitroaia 1987; 1994) are o în<lYime de 2,65 m şi cuprinde depuneri consistente (Starčevo-Criş, Precucuteni, Cucuteni, epoca bronzului şi sec. VI-III î.Chr.). PrezenYa impresionant< a acestor depuneri arheologice la Lunca – Vân<tori, absenYa complexelor de locuire de tip clasic şi num<rul apreciabil de brichetaje (aproximativ 400 pân< în 1989 provenind din nivelul cucutenian) constituie elemente ce sprijin< aceast< interpretare. Alte activit<Yi de exploatare a izvoarelor s<rate cu caracter sezonier au fost identificate la Solca (Ursulescu 1977), la Cacica (Andronic 1989), la Oglinzi – B<i (Dumitroaia 1994, 75-78) şi la CucuieYi, „Slatina Veche” (Munteanu 2006).

Este probabil ca cei care exploatau izvoarele de ap< s<rat< r<mâneau pe loc perioade destul de lungi, de unde necesitatea de a construi locuinYe sezoniere care sunt dificil de detectat prin s<p<turi arheologice. În acelaşi timp, nu se poate exclude prezenYa mai mult sau mai puYin cotidian< a unor locuitori care se deplasau la izvorul de ap< s<rat< pentru a recristaliza pe loc apa s<rat< şi care, aproape cu siguranY<, trebuiau s<-şi înjghebe locuinYe sezoniere ca simple ad<posturi, de asemenea dificil detectabile prin cercet<rile arheologice.

Prima informaYie de o importanY< capital< referitoare la acest tip de locuire a fost furnizat în vara anului 2003, în timpul unei anchete la care a participat dr. Olivier Weller, informaYiile fiind furnizate de Constantin Ciontu (46 de ani) din Piatra NeamY, locuitor al cartierului „S<rata”. F<r< a fi întrebat expressis verbis, a afirmat c< bunicul s<u şi alte persoane veneau la slatina de la S<rata cu un cazan, c< puneau în aceste cazane ap< s<rat< pe care o fierbeau pân< obYineau sare recristalizat< (huscă). Acum, a precizat informatorul, nu se mai utilizeaz< acest procedeu nici lâng< slatin<, nici acas<. Consider<m c< aceast< tehnic< a fost utilizat< în

137

Page 135: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

cazul acestui izvor de ap< s<rat< pentru c< accesul la el este foarte dificil (este situat la o distanY< apreciabil< faY< de cartierul „S<rata”), pentru c< exista din abundenY< lemn de foc şi pentru c<, în sfârşit, transportarea s<rii recristalizate era mai uşoar< şi mai rentabil< decât transportul cantit<Yii echivalente de ap< s<rat<. Aceste informaYii ne permit s< avans<m ipoteza c< în timpul arheologic a existat un comportament diferit în leg<tur< cu exploatarea s<rii faY< de ceea ce am presupus în urm< cu 15 ani, respectiv deplasarea câtorva persoane dintr-o aşezare, care pe parcursul unei zile obYineau sare recristalizat< prin fierbere şi care reveneau în aceeaşi zi în aşezarea lor. Aceast< situaYie poate s< explice prezenYa depunerilor arheologice legate de exploatarea s<rii şi, în acelaşi timp, absenYa unor locuinYe chiar uşoare şi sezoniere de tip colib<. Aceast< practic< pare s< fi fost uzual<, chiar dac< aşez<rile din care proveneau „produc<torii de sare recristalizat<” erau situaYi la distanYe de doi-trei kilometri, poate chiar şi mai mult. La acest tip de exploatare se poate raporta şi descoperirea în 2003, la Solca, a câtorva fragmente de plit< de font< (Dumitroaia 2003, comunicare personal<) care indic< faptul c< în prezentul istoric s-a utilizat fierberea pe loc a apei s<rate pentru obYinerea s<rii recristalizate de c<tre persoane care nu locuiau în proximitatea izvoarelor de ap< s<rat<. În acest context, se cuvine evocat şi cazul, citat deja, al izvorului de la Stroiu lâng< care familii întregi din Cireşoaia (jud.Bac<u) “îşi stabileau tab<ra” pentru a produce husc< la faYa locului (inf. M. Rotaru). Înc< o dat<, apelul la ancheta etnografic< se dovedeşte a fi câteodat< decisiv pentru a înYelege situaYii arheologice complexe.

Trebuie s< subliniem c< acelaşi izvor putea s< cunoasc< în mod succesiv sau chiar simultan cele dou< funcYiuni, adic< punct de aprovizionare cu ap< s<rat< şi punct de exploatare sezonier< a izvoarelor s<rate.

138

Page 136: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

c. Aşezări sezoniere de exploatare a izvoarelor sărate

În aceast< categorie se pot include aşez<rile mici, situate pân< la 1000 m faY< de izvoarele de ap< s<rat<, cuprinzând complexe de locuire puYin importante şi straturi arheologice subYiri. Deşi pentru moment nu se poate explica amplasarea unei asemenea aşez<ri altfel decât prin exploatarea apei s<rate, lipsesc înc< dovezile arheologice în sprijinul acestui mod de exploatare. E dificil de explicat de ce o asemenea aşezare n-ar fi fost situat< în proximitatea imediat< a izvorului de ap< s<rat<. Aşez<rile ce ilustreaz< aceast< categorie sunt cele aparYinând culturii Cucuteni de la „Silişte” – Prohozeşti, cu un izvor de ap< s<rat< situat la o distanY< de 800 m (Monah et al. 1980, 99; Popovici, Trohani 1984; Monah, Cucoş 1985, 135; Monah 1991, 393-394; Monah et al. 2003, 69; 71; Chapman, Monah 2007), „Pe H<ineal<” un izvor de ap< s<rat< situat la o distanY< de 500-600 m (Monah et al. 1980, 99; Monah, Cucoş 1985, 135; Monah et al. 1987, 14; Monah 1991, 394; Monah et al. 2003, 72), „Râpa Morii” cu un izvor de ap< s<rat< situat la o distanY< mai mic<, actualmente abandonat (Monah et al. 2003, 71-72) şi „Dealul P<ltiniş” (Popovici, Bujor 1984), cu o slatin< situat< la baza dealului. O situaYie deosebit< a fost evidenYiat< în locul „În Fund<tur<” unde s-au depistat dou< mici locuiri Cucuteni situate pe malul stâng al unei pârâu s<rat Monah et al. 2003, 72), de unde rezult< c< pe viitor trebuie începute explor<ri de suprafaY< atente de-a lungul apelor s<rate curg<toare. ExistenYa acestor aşez<ri a fost deja explicat< prin nevoia de a satisface necesit<Yile de sare a marilor aşez<ri de la tell-ul din Dealul Ghindaru de la Poduri. Dan Monah are meritul de a fi stabilit, primul, corelaYii între aceste mici aşez<ri şi exploatarea izvoarelor s<rate (Monah et al. 1980, 99). Consider<m justificat< ipoteza c< apariYia

139

Page 137: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

unor asemenea aşez<ri sezoniere s< fie pus< în leg<tur< cu aşez<rile mai importante pe care le deserveau, inclusiv pentru necesit<Yile schimburilor comerciale. Pe de alt< parte, aceste aşez<ri sezoniere sugereaz< o organizare ierarhic< în interiorul unui anumit complex de aşez<ri.

Procesul apariYiei unor asemenea aşez<ri sezoniere este surprins , mutatis mutandis, chiar dac< nu pân< la cap<t, într-un pasaj deosebit de interesant, atât din punctul de vedere al etologiei animale cât şi din cel al comportamentului uman generat de aceasta, dintr-o lucrare cu caracter geografic despre China în care este vorba de atracYia puternic< exercitat< de p<mânturile s<r<turoase pentru turmele de oi. Autorul lucr<rii, un celebru savant iezuit din secolul al XVII-lea, menYioneaz< faptul c< în provincia Junnan (Yunnan) , la nord-est de oraşul militar (urbs militaris) Yaogan (Yao’an), se afl< un mare izvor de ap< s<rat< numit Peyencing (Baiyanjing) care înseamn< în limba chinez< ‘puY de sare alb<’. Oarecum neîncrez<tor, înv<Yatul respectiv, care şi-a petrecut o mare parte din viaY< în China, noteaz<, dup< cât se pare, dup< o menYiune chinez< scris<, o tradiYie local< conform c<reia izvorul respectiv a fost descoperit datorit< oilor care lingeau p<mântul din zon<, s<pându-l cu copitele. Observarea acestui comportament de c<tre p<stori şi, desigur, efectuarea unor mici sondaje în zon< au dus la descoperirea unei emergenYe de ap< s<rat< (Martini 2oo2, 162 : Versus Barrapeliotem ab urbe haud ita procul abest ingens puteus, qui aquam salsam continet, hauriturque ad salem candidissimum conficiendum, adhibeturque per totam regionem, vocatur Peyencing, hoc est, albi salis puteus : huius inventionem ovibus adscribunt, quod ibi terram lambere, pedibusque eradere consuescant, ac ungulis exsculpere, donec tandem re saepius notata, salsam ibi terram, aquamque reperere.).

140

Page 138: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

Deşi pasajul respectiv nu mai aduce alte preciz<ri, este foarte probabil ca descoperirea izvorului respectiv s< fi antrenat apariYia unei aşez<ri sezoniere de exploatare a apei s<rate.

În alt< ordine de idei, faptul c< în apropierea acestui important izvor de ap< s<rat< se afla un oraş militar nu ni se pare întâmpl<tor, fiind vorba de un fenomen atestat arheologic şi documentar şi pentru alte spaYii.

d. Aşezări care se aprovizionează direct de la izvoarele de apă sărată

d.1. Locuiri sezoniere de tip stână Înainte de 1989, în condiYiile economiei

centralizate de stat, comportamentele economice naturale erau afectate inclusiv în ceea ce priveşte exploatarea p<şunilor. De exemplu, în jurul slatinei de la Lunca, com. Vân<tori – NeamY, nu existau decât una sau dou< stâne, în timp ce actualmente se constat< o veritabil< concentrare de locuiri sezoniere pentru creşterea oilor (fig. 29) şi a vacilor şi un studiu etnografic referitor la variaYiile de poziYionare a acestora se impune în viitorul apropiat. Totodat<, conform informaYiilor obYinute înainte de 1989, apa s<rat< de la slatin< era foarte puYin utilizat< în stâne (doar la mâncarea ciobanilor), c<ci pentru oi se utiliza un anume tip de sare gem<, respectiv „bolovanii de sare” cump<raYi din comerY. Este evident c< în timpul arheologic sarea provenind de la izvoarele s<rate era utilizat< în aceste tipuri de locuiri sezoniere sub form< lichid<, dar şi recristalizat< în proporYii mult mai mari. O dovad< în acest sens o reprezint< practica atestat< în zona munYilor Pirinei unde ciobanii presar< sare gem< pe pietre pentru

141

Page 139: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

a fi lins< de oi. Anchetele efectuate în vara anului 2007 în zona slatinei Hălăbutoaia – Xolici au consemnat pentru prima data o situaYie deosebit de interesant< care confirm< mai vechile noastre supoziYii. Conform spuselor unui informator în vârst< (Dumitru Croitoru), ciobanii din perioada anilor 1940 – 50 transportau ori de cîte ori aveau nevoie câte o g<leat< cu ap< s<rat< de la slatin< la stân< (situat< atunci la aprox. 200 m de slatin<), obYinând husc< prin fierberea saramurii într-un cazan. Acelaşi D.Croitoru a precizat c< nu se f<cea husc< lâng< izvorul de ap< s<rat<, ci numai la stân<, într-o zon< relativ plat< aflat< în proximitatea unui izvor de ap< dulce, şi c< dintr-o g<leat< de slatin< rezulta o cantitate de 1-2 kg de sare.

Deşi, de obicei, se interzice animalelor domestice s< se adape direct la izvorul de ap< s<rat<, în timpul unei anchete în zona Moineşti (D. Monah, O. Weller, M. Alexianu) s-a observat c< oile erau l<sate s< bea direct la slatin<, probabil din cauza concentraYiei foarte reduse de sare.

Este important de subliniat c<, în condiYii normale, chiar animalele prefer< s< ling< husca obYinut< prin evaporare natural< de-a lungul scurgerilor de ap< s<rat< din jurul unei slatine decât s< se adape direct din acestea. De altminteri, anchetele etnografice ulterioare trebuie s< precizeze dac< este un comportament obişnuit ca ciobanii s< dirijeze turmele de oi ca s< ling< aceast< huscă natural<.

A identifica aşez<ri sezoniere de acest tip cu prilejul cercet<rilor arheologice constituie, f<r< îndoial<, o sarcin< foarte dificil<, dar arheologii trebuie s< fie avertizaYi asupra posibilit<Yii existenYei acestora.

142

Page 140: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

Fig. 29: Stân< situat< între izvorul de ap< s<rat< şi satul Oglinzi, com. R<uceşti (jud. NeamY) (foto O. Weller, 2004).

143

Page 141: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

d.2. Aşezări propriu-zise Cercet<rile etnografice axate pe identificarea

satelor/oraşelor utilizatoare au dus la o prim< concluzie care trebuie s< fie confirmat< statistic: toate aşez<rile gravitând spre un izvor de ap< s<rat< utilizau aceast< ap<.

S-au putut evidenYia, totodat<, dou< situaYii distincte:

-în cazul unui unic izvor de ap< s<rat< într-o anumit< arie sau a existenYei unei slatine prezentând calit<Yi superioare, situate într-o zon< de concentrare a izvoarelor de ap< s<rat<, aprovizionarea se face pe o arie considerabil<. Astfel, în ceea ce priveşte slatinele de la Lunca, care prezint< valori gustative remarcabile şi o concentraYie mai mare decât cele din împrejurimi, aceasta este utilizat< pentru aprovizionare atât de satele apropiate cât şi de cele situate, de regul<, pân< la o distanY< de 15 km; în unele cazuri, distanYele sunt mult mai mari (Pipirig, Boboieşti) (fig. 30). Se constat< o situaYie similar< în ceea ce priveşte Slatina Mare de la Negriteşti unde vin cu automobilele în mod constant locuitorii oraşului Roznov (10 km spre N) şi chiar din oraşul Buhuşi (15 km spre S). În mod sporadic, locuitorii de la Piatra NeamY se aprovizioneaz< şi ei (25 km spre N) (Alexianu et al. 1992, 162).

-în cazul concentr<rii medii a izvoarelor de ap< s<rat< ce prezint< calit<Yi gustative şi concentraYii asem<n<toare, se constat< o sc<dere a distanYelor pân< la satele care se aprovizioneaz<. În zona Poduri, de exemplu, se cunosc patru izvoare de ap< s<rat< dispuse în zigzag, la o distanY< de 5-6 km, care sunt utilizate de grupe de 2-3 sate şi respectiv de cartiere ale oraşului Moineşti care se g<sesc pe o raz< de 3-5 km (Monah et al. 2003, 69-73).

144

Page 142: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

Consider<m c< schema de distribuYie actual< cu caracter radial, are toate şansele de a fi funcYionat şi pentru aşez<rile identificate arheologic, desigur la alte proporYii spaYiale. Se impune o precizare: deşi între mijloacele de transport de ast<zi, care m<resc spaYiul de exploatare şi cele ale societ<Yilor non-industriale, exist< diferenYe asupra c<rora nu mai trebuie s< insist<m, trebuie s< presupunem pentru timpul preistoric nu o diminuare a ariei de exploatare sub form< lichid< a izvoarelor s<rate, ci, dimpotriv<, o sporire a acesteia din cauza dependenYei mai puternice a diferitelor aşez<ri de aceast< form< de sare. Deci, dac< sistemul actual de distribuYie îl sugereaz< pe cel din trecutul arheologic, aria de aprovizionare a apei s<rate trebuia s< fi fost mult mai extins<, f<r< a-i putea preciza limitele decât cu mare aproximaYie. De altminteri, limitându-ne la arii actuale, putem pune în leg<tur< aşez<rile atestate arheologic cu exploatarea unui izvor de ap< s<rat<. În cazul ariei de utilizare a grupului de izvoare s<rate de la Lunca Vân<tori – NeamY şi Oglinzi, unde s-au efectuat cercet<ri de suprafaY< şi câteva s<p<turi sistematice (Dumitroaia 1994) situaYia este urm<toarea: 3 indici de situri neolitice timpurii, 5 din neoliticul mediu, 30 din neolitic, 5 din perioada de tranziYie de la chalcolitic la epoca bronzului, 25 din epoca bronzului, 6 din Hallstatt, 3 La Tène, 18 din sec. II-III d. Chr., 7 din sec. IV, 2 din sec. V-VII, unul din sec. X-XII, 35 din sec. XIV-XVII, adic< un total de 131 de puncte.

Se cuvine s< preciz<m c<, de obicei, nu exist< aşez<ri situate în proximitatea izvoarelor de ap< s<rat< şi c<, pe de alt< parte, acestea nu sunt incluse în perimetrul locuit al satelor; dar exist< şi excepYii ca, de pild<, la Xolici (slatina amenajat< este situat< în spatele unei case recent construite) şi la Dragomiru (câteva case izolate sunt situate la mic< distanY< de slatin<).

145

Page 143: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

e. Puncte fortificate sau cetăţui de supraveghere şi de protecţie armată a izvoarelor sărate

Dup< cum rezult< din observaYiile realizate pân< în prezent, acest tip de locuire nu se întâlneşte decât în cazul izvoarelor de ap< s<rat< de mare însemn<tate, cu debit abundent continuu (sau aproape), dup< cum am presupus deja (Alexianu et al. 1992, 165). Aceste locuiri apar, de asemenea, în cazul z<c<mintelor importante de sare gem< (Kotigoroško 1991, 120). Cazul tipic, datorit< s<p<turilor şi interpret<rii lui Gh. Dumitroaia (1994, 70-75), este cel de la Oglinzi, din punctul Cet<Yuie, situat la o distanY< de 1 km faY< de Poiana Slatinei. Este vorba de un sit de în<lYime, cu form< aproximativ triunghiular<, ap<rat în mod natural pe dou< laturi de c<tre pante naturale abrupte şi pe alt< latur< de un şanY de ap<rare de unde se puteau supraveghea izvoarele de ap< s<rat< de la Poiana Oglinzi, Sl<tior şi S<r<turi – Oglinzi, ca şi toat< micro-depresiunea Oglinzi, un segment al culoarului Moldovei şi chiar, parYial, depresiunea NeamYului. S<p<turile efectuate în acest punct au evidenYiat urme ale unei locuiri Cucuteni A şi vestigii sporadice atribuite culturii Starčevo-Criş, culturii ceramicii liniare şi epocii bronzului. Locuirea Cucuteni A cuprindea locuinYe mai degrab< s<r<c<cioase, dar în interiorul acestora s-au descoperit fragmente de brichetaje. Cercet<rile au pus în evidenY< faptul c< şanYul de ap<rare este posterior locuirii eneolitice, datând probabil din epoca bronzului.

* * *

În urma anchetelor etnografice din 2004 – 2007 s-a decelat o nou< categorie de aşez<ri ce pot fi puse în leg<tur< cu exploatarea apei s<rate. Aceast< categorie este constituit< din aşez<ri în care aprovizionarea cu sare

146

Page 144: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

era realizat< nu prin exploatarea direct< a locuitorilor provenind din aceste aşez<ri, ci ca urmare a unor activit<Yi de troc sau vânzare.

Pe baza datelor furnizate de anchetele etnografice, aceste aşez<ri sunt situate într-o arie de utilizare situat< între 40-50 şi aprox. 100 km distanY< faY< de izvorul de ap< s<rat<.

Evident, în aceste cazuri putem vorbi de teritorii de utilizare a apei s<rate / husc< în sens extins. Satisfacerea necesit<Yilor de sare ale comunit<Yilor respective nu se realiza direct, ci prin intermediari. Cu alte cuvinte, este vorba de veritabile reYele de redistribuYie a s<rii sub form< lichid< (saramur<) sau recristalizat< (husc<).

* * *

În viitor, cercet<rile etnoarheologice vor trebui s< acorde o atenYie special< definirii prezenYei umane în proximitatea SAS în leg<tur< cu practicarea vân<torii, ceea ce putea antrena uneori construcYia unor colibe sau ad<posturi vân<toreşti, utilizate în mod repetat.

147

Page 145: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

municipiu/oraş comună izvor sărat

Fig. 30: Ariile de utilizare a apei s<rate provenind

de la izvoarele Poiana Slatinei-Lunca şi Culeşa-Poiana (jud. NeamY) (hart< O. Weller 2005).

148

Page 146: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

± izvor principal

º izvor secundar

Arie de aprovizionare

…… supracomunală – – suprasătească - - - - sătească deplasare motorizată

Fig. 31: Arii de aprovizionare de la izvoarele cu ap< s<rat< (jud. NeamY); cf. numerotaYia de la tabelul 1

(hart< R. Brigand şi O. Weller, 2007).

149

Page 147: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

150

Page 148: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

Concluzii

Orientarea anchetelor etnoarheologice în primul rând spre o abordare prin prisma analizei spaYiale, prin care s< se ajung< la determinarea aproximativ< a fenomenului de distribuYie a apei s<rate provenind de la izvoare, o problematic< secundar< pentru cercetarea etnografic<, dar esenYial< pentru problematica arheologic<, a deschis perspectiva modeliz<rii ariilor de utilizare a apei s<rate pentru timpul arheologic şi, mai ales, a înYelegerii raporturilor complexe dintre emergenYele de ap< s<rat< şi habitatul uman.

Tipologia „aşez<rilor” propus< a evidenYiat câteva „locuiri” a c<ror existenY< este determinat< în mod esenYial de prezenYa izvoarelor de ap< s<rat<. Este vorba de situri de exploatare a izvoarelor s<rate asociate cu depozite arheologice, de aşez<ri sezoniere pentru exploatarea izvoarelor s<rate şi de situri fortificate sau cet<Yui de supraveghere şi de protecYie armat< a izvoarelor s<rate. Cercet<rile arheologice ce vor fi efectuate într-o zon< cu un izvor s<rat ar trebui, în principiu, s< Yin< seama de aceast< tipologie.

În ceea ce priveşte categoria aşez<rilor care se aprovizionau direct la izvoarele s<rate, consider<m c< implantarea lor într-un anume loc se explic< printr-un întreg complex de factori determinanYi printre care existenYa unui izvor s<rat juca, f<r< îndoial<, un rol important, dar nu exclusiv.

Este de la sine înYeles c< aşez<rile incluse în aceast< tipologie nu pot s< se întâlneasc< în majoritatea cazurilor

151

Page 149: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

de izvoare s<rate, cu excepYia celor de o foarte mare importanY<.

Teoretic, cercet<rile viitoare referitoare la implantarea aşez<rilor în raport cu izvoare s<rate trebuie s<-şi propun< reconstituirea reYelei complexe a acestor aşez<ri şi stabilirea raporturilor existente între ele atât la nivelul fiec<rui izvor s<rat cât şi al nivelul întregii zone subcarpatice. Acest demers trebuie s< ia în considerare, la modul ideal, toate epocile arheologice, analizându-le una dup< alta. Trebuie, deci, s< se stabileasc< la nivelul fiec<rui izvor de ap< s<rat< densitatea siturilor arheologice dintr-o anumit< perioad<, distanYele dintre ele, caracteristicile unei aşez<ri sau alteia din punct de vedere ierarhic şi al specializ<rii; este necesar, de asemenea, un efort laborios pentru a fi siguri de relativa sincronie a aşez<rilor pentru a se putea decela – şi poate chiar explica – variaYiile diacronice în ceea ce priveşte densitatea, amplasarea aşez<rilor şi schimb<rile în structura şi funcYionalitatea habitatului. Trebuie de asemenea propuse modele de implantare a aşez<rilor în aria prezumat< de influenY< a unui izvor s<rat.

La nivelul întregului lanY extracarpatic de izvoare s<rate trebuie s< se stabileasc< o tipologie a opYiunilor teritoriale în relaYie cu izvoarele s<rate, modele de habitat la scar< extracarpatic<, formarea de nuclee de aşez<ri vecine între ele şi diferenYiate faY< de alte nuclee. Evident, toate aceste operaYiuni trebuie s< Yin< cont de precauYiuni metodologice referitoare îndeosebi la gradul de sincronism al locuirilor.

Chiar înainte de realizarea acestui mare studiu care este absolut necesar pentru emiterea de concluzii fundamentate ştiinYific, cercet<rile efectuate în România asupra acestor tipuri de habitat indic< deja, de o manier< clar<, o concentrare a habitatului pe axa spaYial< şi o continuitate de habitat pe axa temporal<; aceste dou< fenomene ilustreaz< rolul de catalizator al izvoarelor

152

Page 150: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

s<rate pentru dezvoltarea comunit<Yilor umane începând din preistorie şi pân< în prezent. Izvoarele s<rate din Moldova prezint<, analizate separat, o importanY< mai degrab< local<, dar dac< se ia considerare ansamblul izvoarelor de ap< s<rat< extracarpatic<, rolul lor în dezvoltarea habitatului se manifest< la nivel macroregional atât pe plan arheologic, cât şi pe plan istoric şi etnologic, contribuind, al<turi de alYi factori, la stabilirea şi dezvoltarea unui ansamblu puternic de aşez<ri extracarpatice care, practic, dubleaz< cordonul de izvoare s<rate.

Cercet<rile etnoarheologice efectuate pân< în prezent, luând în considerare criteriul raporturilor dintre locuirile umane şi sursele de ap< s<rat<, s-au soldat cu evidenYierea unei tipologii diferite faY< de cele anterioare (Zaharia et al. 1970, 32 şi urm.), care contribuie la mai buna înYelegere a problemei concentr<rilor demografice în unele micro- sau macrozone, precum şi a raporturilor complexe stabilite între diferite tipuri de locuiri. O importanY< deosebit< o prezint< distingerea tipului de locuire reprezentat de punctele de exploatare a s<rii, care, dac< ar fi s< ne referim la cea mai intens cercetat< civilizaYie preistoric< din România – cultura Cucuteni, completeaz< delimit<rile teoretice anterioare. Asemenea puncte de exploatare necesit< şi pe viitor o atenYie aparte, dup< cum o demonstreaz< rezultatele s<p<turilor de la Lunca şi ale cercet<rilor de suprafaY< de la Cacica, autorul acestora din urm<, independent de noi, utilizând o terminologie identic<, bazat< pe o interpretare, în general, asem<n<toare.

Cercet<rile etnografice întreprinse de noi ridic<, în afara clasific<rii tipurilor de locuiri în raport cu sursele de ap< s<rat<, şi alte direcYii de investigare interesante.

La prima vedere, s-ar p<rea c< exploatarea sub forma lichid< ar avea caracter strict local, iar cea sub form< de sare recristalizat< ar fi destinat< exclusiv

153

Page 151: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

trocului sau vânz<rii la mare distanY<. Dar producerea s<rii recristalizate era absolut obligatorie şi la nivel local, fiind practicat< şi azi. Rezult<, deci, c< în comunit<Yile preindustriale din zonele aferente unei slatine, din cantitatea total< de sare recristalizat< o parte apreciabil< revenea consumului local. Abia restul era destinat propriu-zis schimbului, la nivel macrozonal. Desigur, plasând discuYia la nivelul preistoriei, este greu de delimitat între zona de servire a comunit<Yilor locale sau a unei formaYiuni teritoriale oarecare şi aria schimbului propriu-zis.

Legat de aceasta, nu este exclus s< fi existat practici de redistribuire la nivelul aşez<rilor ce ocupau o poziYie central< în economia culturii arheologice respective, fapt ce presupune preocup<ri de asigurare a depozit<rii, un control şi o supraveghere a bunurilor şi poate chiar o evidenY< cu caracter primitiv. Este cunoscut faptul c< apariYia procesului de redistribuire implic< importul de produse „exotice”, cu valoare de însemne de prestigiu, ce puteau fi utilizate numai de c<tre persoane ce jucau un rol însemnat. Ar fi interesant de abordat din acest unghi de vedere prezenYa în teritoriile bogate în slatine a tezaurelor din unele culturi preistorice.

În leg<tur< cu practicarea la o scar< impresionant< a recristaliz<rii s<rii în culturile neo-eneolitice, aşa cum este ea atestat< la Lunca, credem c< poate fi ridicat< problema apariYiei unui grup specializat, chiar dac< restrâns, de produc<tori de sare recristalizat< (Ursulescu 1977, 314), dup< cum probabil< este şi diferenYierea unui grup de transportatori specializaYi ai acestui produs. Desigur, situaYia este diferit< în cazul transport<rii de saramur< de slatin<. Este de presupus c<, în numeroase cazuri, saramura era transportat<, la distanYe mai mici, mai ales în recipiente de lemn de tipul botei de slatin< de la B<lY<teşti, cu o capacitate de circa 10 l, aflat< actualmente în colecYiile Muzeului de etnografie Piatra

154

Page 152: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

NeamY (informaYie etnograf Elena Florescu). În nordul Moldovei, asemenea recipiente se numesc b<rbânYe de slatin<. Este verosimil, totodat<, s< admitem c<, odat< cu apariYia mijloacelor de transport pe roYi, ponderea a revenit acestora, datorit< posibilit<Yii de a transporta cantit<Yi mai mari la distanYe apreciabile, ceea ce, aşa cum am ar<tat mai sus, a dus la abandonarea activit<Yilor de recristalizare a s<rii lâng< izvoarele de ap< s<rat<. Putem vorbi, deci, şi de un grup specializat de transportatori de saramur< de slatin<. În acest sens, remarc<m un document din 1783 ce menYioneaz< „16 Y<rani, cărăuşi recunoscuţi (s.n.) din localit<Yile dimprejur, care c<rau cu c<ruYele lor, în butoaie, saramura de aici” (Ceauşu 1982, 379).

O problem< fundamental< în leg<tur< cu exploatarea surselor de ap< s<rat< din Moldova este aceea a însemn<t<Yii lor în raport cu exploatarea s<rii geme. Este, consider<m, indiscutabil faptul c< exploatarea sub form< lichid< avea un caracter local, în dublu sens, atât la nivelul fiec<rei slatini în parte, cât şi la nivelul totalit<Yii slatinelor din Moldova. Totuşi, populaYia care utiliza slatinele atingea valori numerice considerabile, o dovad< în acest sens fiind interdicYiile de comercializare a produselor slatinelor în scopul l<rgirii pieYei de desfacere intern< a s<rii geme provenind de la Tg. Ocna, în prima jum<tate sec. al XIX-lea (Vitcu 1987, 112). Mai dificil de stabilit este caracterul macrospaYial al comercializ<rii atât de probabile a huscăi, unele din slatinele din Moldova având un debit considerabil ce se preta chiar exploat<rii de tip industrial (Turcu 1957). În ce ne priveşte, consider<m c< doar acumularea unei documentaYii pe cat posibil exhaustive privind intensitatea producerii sigure de huscă în perioadele preindustriale poate permite concluzii verosimile în leg<tur< cu acest aspect. Oricum, atâta vreme cât planeaz< serioase dubii privind exploatarea arheologic< a

155

Page 153: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

aflorimentelor de sare gem< din Moldova, slatinele par s< fi jucat un rol mai mare decât cel local.

F<r< a supraestima importanYa s<rii în alimentaYie, nu putem s< nu lu<m în considerare rolul ei în asigurarea st<rii de s<n<tate general< a oamenilor şi animalelor domestice, fapt ce a contribuit, în mod poate decisiv, la stabilitatea unor culturi preistorice (Ellis 1984, 205), în conservarea unor întregi categorii de alimente pentru anotimpurile neproductive, puse toate acestea în leg<tur< cu fenomenele demografice, cu evoluYia de ansamblu a comunit<Yilor umane ce beneficiau de produsele slatinelor.

Dac<, la începutul cercet<rilor etnoarheologice, ponderea tematic< a chestionarelor etnografice era deYinut< de problematica ariilor de utilizare a apei s<rate provenind de la izvoarele de ap< s<rat<, precum şi de utiliz<rile acesteia, realit<Yile întâlnite pe teren au impus o l<rgire tematic< apreciabil< în m<sur< s< cuprind< dimensiunile esenYiale ale acestui adev<rat univers al sării , decelabil atât la nivelul acYiunii pragmatice, cât şi la acela al reprezent<rilor culturale şi, uneori, chiar ideologice.

Deşi, evident, suntem conştienYi c< nu toYi parametrii acestui univers al s<rii, de o complexitate deconcertant<, sunt transferabili în toat< concreteYea lor în timpul arheologic, am Yinut s< salv<m de la uitare şi cel mai mic sau (aparent) neînsemnat detaliu oferit de subiecYii anchetelor etnografice. Tocmai aceste detalii au deschis calea c<tre orizonturi neaşteptate ale vieYii cotidiene din satele Moldovei subcarpatice (de pild<, ultimele practici de recristalizare a s<rii provenind din apa izvoarelor s<rate, atracYia exercitat< de izvoarele s<rate pentru animalele s<lbatice, de unde oportunit<Yile exploatate de vân<tori, practicile de troc şi comercializare, o menYiune special< cuvenindu-se a fi

156

Page 154: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

f<cut< bog<Yiei şi variet<Yii utiliz<rilor haloterapeutice şi simbolice).

Dac<, aşa cum a reieşit cu pregnanY< pe parcursul anchetelor noastre, chiar şi azi practicile haloterapeutice şi utiliz<rile simbolice ale s<rii cunosc asemenea dezvolt<ri, nu avem nici cea mai mic< îndoial< c< acestea reprezentau dimensiuni definitorii şi pentru timpul arheologic. Nu înseamn< aceasta, evident, c< totalitatea elementelor concrete consemnate ast<zi vor fi existat şi în trecutul arheologic, ci c< ele dau seam< de dimensiuni aproape inimaginabile pentru abord<rile arheologice de tip clasic. Cu alte cuvinte, dac< aceste dimensiuni difer< prin conYinut în diferite segmente istorice, ele reprezint< constante definitorii ale universului sării (pentru problematica raporturilor între constante şi variante ale activit<Yilor umane, cf. Ladurie, 1974, Bintliff, 1999).

La cap<tul acestor consideraYii, a reieşit c< cercet<rile etnoarheologice au atras atenYia asupra importanYei slatinelor pentru depistarea de noi staYiuni arheologice, asupra rolului lor în existenYa şi evoluYia comunit<Yilor umane preindustriale, au sugerat unele explicaYii privind sistemul de distribuYie a produselor slatinelor, au propus o nou< tipologie a locuirilor umane aflate în relaYie cu sursele de ap< s<rat< şi au generat câteva noi direcYii de cercetare, toate acestea vizând înYelegerea cât mai adecvat< a raporturilor existente între aceast< resurs< mineral<, datele arheologice, comportamentul uman şi societate.

157

Page 155: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

Fig. 32: Anchete etnografice în judeYul NeamY în perioada 2004 – 2007 (hart< R. Brigand şi O. Weller pe fond

Landsat 1995, 2007).

158

Page 156: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

Densitatea izvoarelor minerale (sărate şi sulfuroase)/ km2

Numărul anchetelor etnografice

Fig. 33: Num<rul anchetelor etnografice raportate la densitatea izvoarelor minerale din jud. NeamY

(hart< R. Brigand şi O. Weller, 2007).

Fig. 34: Utiliz<ri ale izvoarelor de ap< s<rat< (jud. NeamY) (hart< R. Brigand şi O. Weller, 2007).

159

Page 157: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

160

Page 158: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

Anexă. Subiecţii anchetelor etnografice

Nr crt

Anul anche-tei

Nume informator

Vârst</sex informator

Domiciliu

1. 2004 Mihai APOSTOAIE 66/M Oglinzi, com. R<uceşti, NT

2. 2004 Constantin B;LUX; 72/M Poiana, com. Brusturi, NT

3. 2004 Gheorghe BÂZU 75/M Oglinzi, com. R<uceşti, NT

4. 2004 Teodor CHIXU 55/M Poiana, com. Brusturi, NT

5. 2004 Ion DIACONU 53/M Blebea, oraş Tg. NeamY, NT

6. 2004 Mihai FILIP 42/M Oglinzi, com. R<uceşti, NT

7. 2004 Gheorghe LAZ;R 35/M S<veşti, com. R<uceşti, NT

8. 2004 Dumitru MARIAN 34/M Vân<tori – NeamY, com. Vân<tori – NeamY, NT

9. 2004 Maria LUCHIAN 64/F OrY<şti, com. Drag<neşti, NT

10. 2004 Pavel LUCHIAN 77/M OrY<şti, com. Dr<g<neşti, NT

11. 2004 Simion LUCHIAN 30/M OrY<şti, com. Dr<g<neşti, NT

12. 2004 Ilie STAN 38/M R<uceşti, com. R<uceşti, NT

13. 2004 Mihai VICOVANU 41/M Poiana, com. Brusturi, NT

14. 2005 Elena ALBEX 50/F Neguleşti, com. Piatra Şoimului, NT

15. 2005 Elena ALEXANDRESCU

65/F Piatra Şoimului, com. Piatra Şoimului, NT

161

Page 159: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

16. 2005 Constantin APOPEI 48/M B<lY<teşti, com. B<lY<teşti, NT

17. 2005 Constantin CHITIC 34/M Gârcina, com. Gârcina, NT

18. 2005 Ioan COTOIU 22/M Xolici, com. Petricani, NT

19. 2005 Victor DAVID 31/M Almaş, com. Gârcina, NT

20. 2005 Ion FILIP 69/M Negreşti, com. Negreşti, NT

21. 2005 Ion MORARU 60/M Luminiş, com. Piatra Şoimului, NT

22. 2005 Maria MURARU 56/F Poiana, com. Negreşti, NT

23. 2005 Vasile MURARU 59/M Poiana, com. Negreşti, NT

24. 2005 Maria NICORESCU 75/F Luminiş, com. Piatra Şoimului, NT

25. 2005 Estera NISTOR 29/F Xolici, com. Petricani, NT

26. 2005 Valeric< NISTOR 32/M Xolici, com. Petricani, NT

27. 2005 Stej<rel R;SCOL 43/M Poiana, com. Negreşti, NT

28. 2005 Ioan TODERIXU 66/M Tazl<u, com. Tazl<u, NT

29. 2006 Dan DANELIUC 30/M

Schitu Vovidenia, M<n<stirea NeamY, com. Vân<tori –NeamY, NT

30. 2006 Petru AG;LEANU 57/M Siliştea, com. Români, NT

31. 2006 Maria BUC;TARU 66/F Siliştea, com. Români, NT

32. 2006 Gheorghe C;LIN 73/M Luminiş, com. Piatra Şoimului, NT

33. 2006 Vasile CÂNDEA 61/M Hangu, com. Hangu, NT

34. 2006 Florin CHIRIC; 27/M M<rgineni, com. M<rgineni, NT

35. 2006 Gheorghe CREXU 69/M Grum<zeşti, com. Grum<zeşti, NT

162

Page 160: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

36. 2006 Constantin DOROFTEI

38/M Siliştea, com. Români, NT

37. 2006 Constantin GAVRILESCU

35/M Piatra NeamY, NT

38. 2006 Iovu LAZ;R 57/M Xibucani, com. Xibucani, NT

39. 2006 Vasile MIHAI 49/M Români, com. Români, NT

40. 2006 Petru MITREA 58/M Hoiseşti, com. M<rgineni, NT

41. 2006 Constantin NISTOR 44/M Hoiseşti, com. M<rgineni, NT

42. 2006 Gheorghe NISTOR 74/M Hoiseşti, com. M<rgineni, NT

43. 2006 Gheorghe S;NDULACHE

48/M M<rgineni, com. M<rgineni, NT

44. 2006 Maria STAN 75/F M<rgineni, com. M<rgineni, NT

45. 2006 Vasile URSU 47/M Români, com. Români, NT

46. 2007 Tereza Elena ABABEI 41/F Cireşoaia , oraş Sl<nic- Moldova, BC

47. 2007 Neculai Viorel ANGHEL

32/M HârYeşti, com. M<rgineni, NT

48. 2007 Nicolae ARTENE 53/M Boboieşti, com. Pipirig, NT

49. 2007 Mihai BOBEIC; 57/M Tg. Ocna, BC

50. 2007 Iuliana BOSTAN 37/F Hangu, com. Hangu, NT

51. 2007 Olimpia BUTNARU 75/F Tg. Ocna, BC 52. 2007 Dan C;LUG;RU 44/M Tg. Ocna, BC

53. 2007 Constantin C;UTIŞANU

62/M Icuşeşti, com. Icuşeşti, NT

54. 2007 Gheorghe CONUX 67/M Izvorul Alb, oraş Bicaz, NT

55. 2007 Georgian COSTAN 22/M Tg. Ocna, BC 56. 2007 Vasile CRISTIAN 53/M Tg. Ocna, BC

57. 2007 Dumitru CROITORU 72/M Grum<zeşti, com. Grum<zeşti, NT

58. 2007 Petric< DRUXU 63/M Luncani, com. M<rgineni, BC

163

Page 161: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

59. 2007 Elena FILIP 34/F Tg. Ocna, BC 60. 2007 Mihai FILIP 43/F Tg. Ocna, BC

61. 2007 Vasile ILIE 84/M Pluton, com. Pipirig, NT

62. 2007 Vasile JORA 70/M HârYeşti, com. M<rgineni, NT

63. 2007 Elena LAZ;R 53/F Tg. Trotuş, BC 64. 2007 Florentina MOISE 52/F Tg. Ocna, BC 65. 2007 Mihai-C<t<lin MOISE 25/M Tg. Ocna, BC

66. 2007 Carmen MUŞAT 45/F Cerdac, oraş Sl<nic –Moldova, BC

67. 2007 Gheorghe OLARU 65/M cartier S<rata, Piatra NeamY, NT

68. 2007 Natalia PELIN 65/F Tg. Ocna, BC 69. 2007 Giorgeta PRICOPIE 54/F Tg. Ocna, BC

70. 2007 Constantin ROMAN 58/M Urecheni, com. Urecheni , NT

71. 2007 Mihaela ROTARU 38/F Cerdac, oraş Sl<nic- Moldova, BC

72. 2007 Georgeta SECAR; 62/F Tg. Ocna, BC 73. 2007 Olimpia SECAR; 38/F Tg. Ocna, BC

74. 2007 Mihaiu TUN 73/M Cucuteni, com. Cucuteni, IS

75. 2007 Gheorghe XÂRDA 86/M Stânca, com. Pipirig, NT

76. 2007 Dorica VASILOI 57/F R<deni, com. P<str<veni, NT

164

Page 162: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

Résumé

Dans le cadre d’une recherche ethnoarchéologique centrée sur l’exploitation des sources salées, la zone de piémont des Carpates orientales, à l'est de la Roumanie, offre des opportunités remarquables et aujourd’hui uniques à l’échelle européenne. En effet, ce territoire se caractérise par une très forte densité d’émergences naturelles chlorurées sodiques, parfois associées à des vestiges archéologiques d’exploitation inscrits entre le premier Néolithique européen et le Chalcolithique (Weller, Dumitroaia 2005). De nos jours, l’intensité de l’exploitation en fait un objet de premier choix pour appréhender les relations entre populations villageoises et ressource naturelle. Ce phénomène s’explique par les interactions très marquées entre les populations et leur environnement, particulièrement stimulées par le changement de système économique dès 1989 qui s’est accompagné d’un regain des initiatives privées, essentiellement basées sur l’élevage, la production puis la conservation de denrées alimentaires. À ce sujet, il est important de relever que les sources salées se trouvent généralement sur des terrains appartenant à l’État ou à la commune ; les consommateurs peuvent donc y accéder librement sans la moindre restriction réglementaire d’ordre financier, juridique ou administratif, même si depuis une période récente, les mairies manifestent la volonté très nette d’établir une taxe d’accès aux sources salées. Cette immixtion du droit public dans la sphère privée provoque chez les

165

Page 163: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

utilisateurs habituels, le rejet clair de ces tentatives d’appropriation de la ressource en eau salée, considérée par certains comme un don de Dieu.

La diversité de situations et de contextes d’utilisation des sources renforce singulièrement la mise en place d’analogies ethnographiques exploitées dans le cadre d’une recherche archéologique sur cette même zone visant la compréhension de l’impact du sel dans l’organisation des premières sociétés d'agriculteurs-éleveurs. L’opportunité d’une analyse mêlant approches ethnographiques et archéologiques a d'ailleurs été valorisée, dès les années 90, par l’un d’entre nous (Alexianu et al. 1992), même si les données ethnographiques étaient alors insuffisantes et leur collecte trop aléatoire. Après plus d’une décennie, en 2003, la mise en œuvre d’un vaste programme interdisciplinaire franco-roumain centré sur le pouvoir structurant des eaux salées de Moldavie sur la longue durée (Weller et al. 2007), a donné une nouvelle impulsion aux recherches ethnoarchéologiques. Dans ce cadre nouveau, une démarche plus rigoureuse voit le jour, fondée sur l’élaboration de questionnaires précis mais ouverts. Ces enquêtes ont été effectuées soit directement à la source salée, soit à la bergerie, soit au village, et ont été centrées sur plusieurs thématiques visant la compréhension des méthodes d’exploitation et d’utilisation de cette ressource au sein d’un espace original. Aussi, on s’est attaché à spatialiser l’information à travers des questions concernant les modes de transport employés, les rapports distance/fréquence d’utilisation, etc.

À l'image de l'inventaire, des analyses chimiques et des prospections systématiques sur l'ensemble des sources salées de Moldavie, menés actuellement pour tout le département du Neamt, nous avons cherché à systématiser les enquêtes ethnographiques aussi bien

166

Page 164: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

dans l'espace que dans leur contenu, et à intégrer ces informations dans une perspective historique grâce à la richesse des documents médiévaux et modernes. Ainsi, à partir d'un inventaire exhaustif des ressources en sel, élaboré grâce aux données aussi bien géologiques, historiques que toponymiques, les enquêtes ethnographiques ont logiquement suivi les prospections archéologiques à partir de questionnaires adaptés, à la fois riches et ouverts.

Dès le début de nos enquêtes, nous avons cherché à nous assurer de la fiabilité des sources et de la crédibilité des témoignages. Les informateurs choisis ne sont pas, ou très peu, influencés par leur éducation scolaire ou par les médias. Ce sont des personnes âgées ou des acteurs plus ou moins jeunes de l’approvisionnement en saumure. Pour les situations non vérifiables de visu, par exemple pour les sources actuellement disparues ou pour les pratiques de cristallisation du sel à proximité des sources, la véracité des relations consignées est assurée par la concordance des informations provenant d’au moins trois informateurs n’ayant aucun lien entre eux. Dans la mesure du possible, nous avons également eu recours aux sources documentaires publiées (Ceauşu 1982, Curc< 2007) ou inédites (Peithner 1784) se référant à l’espace concerné mais aussi aux textes anciens, grecs et latins, qui nous livrent parfois des informations similaires à celles d’aujourd’hui.

Préalablement à nos enquêtes ethnographiques, nous avons cherché à établir un inventaire exhaustif des ressources en sel. Outre la documentation géologique et historique, les recherches linguistiques et toponymiques se sont révélées très utiles. Dans la terminologie roumaine, le sel, sare (fr. sel, lat. acc. salem, donne sarat, fr. salé), occupe une place centrale. La place secondaire revient au lexique d’origine slave. Il s’agit surtout de slatina avec le sens de source salée ou de

167

Page 165: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

saumure naturelle (Cior<nescu 2001; Iordan 1963, p. 125-126), de slătior (fr. le ruisseau salé) et de Slatioara (fr. mare, flaque d’eau salée).

Dans la zone étudiée, la présence des sources salées est régulièrement signalée par le mot slatina ou slatioara. Quand la source salée est aménagée à la manière d’une fontaine d’eau douce, elle est nommée fântâna de slatină (fr. la fontaine d’eau salée). Les sources d’eau salée reçoivent parfois des qualificatifs soulignant leurs caractéristiques et permettant une identification plus précise. Par exemple, dans la microtoponymie de Bucovine (Gr<mad< 1996, p. 96-97) on observe Slatina Mica (fr. la petite source salée), Slatina Mare (fr. la grande source salée), également attestées pendant nos enquêtes dans le département du NeamY. De la même façon, Slatina Rea (fr. la mauvaise source salée, i.e. peu propice à l’utilisation) est un attribut particulièrement explicite quant à la qualité des eaux de cette émergence.

Il existe encore un autre indicateur linguistique de la présence de sources salées, mais cette fois indirect, car il se réfère au sel ignigène. Le sel recristallisé obtenu par l’ébullition de la saumure provenant de source s’appelle en roumain husca (Bulg<r, Constantinescu-Dobridor 2002, 213), un régionalisme évoluant rapidement vers le statut d’archaïsme, remplacé aujourd'hui quelquefois par le syntagme descriptif sare uscata (fr. sel séché). L’étymologie classique de ce mot (Puşcariu 1976, p. 291) met le roumain husca en relation avec le mot ukrainien huska (fr. oie) en raison de la similitude chromatique d’une boule de sel et de l’oie, mais elle est assez douteuse. Très récemment on a proposé la provenance d’un vieux mot germanique *huska, reconstruit par Poruciuc sur la base de l’anglais husk : the dry thin covering of certain fruits or seeds (la fine pelure de certains fruits et graines) (Poruciuc 2007). Sans entrer

168

Page 166: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

dans ce débat, mentionnons aussi l'existence de mots dérivés comme le corps de métier huscari, désignant ceux qui produisaient le sel des sources salées, ou bien l'anthroponyme roumain Huscariu (Iordan 1983), ou encore des indices toponymiques, plus ou moins éloquents, ayant conservé cette racine comme le lieu-dit Huscărie.

Comme l'on montré les toutes premières enquêtes et celles des trois dernières années, les utilisateurs sont soit des particuliers utilisant la saumure naturelle pour leur propre consommation ou celle de leurs animaux (en général deux bovins et un ou deux porcins, parfois plus), soit des collectivités pour l'alimentation humaine ou animale (monastères, restaurants, fromageries privées pour la préparation du telemea, bergerie ou porcherie). De nos jours, le mode d'approvisionnement en eau salée est en général direct (puisage à la source), mais il existe encore des cas d'approvisionnements indirects, autrefois plus fréquents, faisant intervenir le troc d'eau salée contre des céréales ou de l'argent. Pour ces situations, il convient de distinguer le troc ou l'achat coutumier à des transporteurs de saumure en charrette, le troc ou l'achat exceptionnel dans le cas de transport à longue distance, et enfin la rétribution d'un service de remplissage des récipients pour éviter les queues d'attente.

A la question des sources utilisées, dès les enquêtes de 2005 (Alexianu, Weller 2007), nous avons mis en évidence une hiérarchie entre sources salées et, notamment, à partir de leur poids géographique, c’est-à-dire du nombre de villages utilisateurs. Nous avons distingué trois types d'aires d'approvisionnement:

- villageoise: les sources d’importance strictement locale, utilisées par moins de 3 villages distants au maximum de 5 km;

169

Page 167: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

- supravillageoise: les sources dont l’attraction s’étend à plus de 4 villages et sur des distances plus importantes, parfois jusqu’à 20 km ;

- supracommunale: les sources dont l’importance dépasse largement le cadre communal, qui se placent au centre d’un réseau plus étendu et dont l’attraction porte sur de grandes distances.

Autrefois, la husca était fabriquée soit à la source (afin de faciliter le transport à grande distance), soit dans la cour de la maison (afin de satisfaire les besoins domestiques) dans des chaudrons en fonte ou de grands récipients rectangulaires en tôle. Actuellement, sa fabrication a pratiquement disparu, ce qui a entraîné naturellement la disparition progressive de ce terme du vocabulaire commun à de nombreux informateurs. L’un d’entre eux connaît ce terme, mais seulement dans le sens spécialisé de sel naturellement cristallisé à proximité de la source.

Les véhicules de transport les plus usuels sont, par ordre d’importance: les charrettes à cheval, les voitures de type Dacia (variante roumaine de la Renault 12), aménagées ou non, les tracteurs à remorques et les camions citernes. Dans ce dernier cas il s’agit de transports à moyenne et longue distance effectués par des entreprises privées de fabrication de telemea (fr. fromage similaire à la feta grecque). Plus occasionnel et pour les courtes distances, le transport est effectué par charrette à bras, mais plus souvent à bicyclette. Pour les habitants voisins d’une source salée, la fréquence d’utilisation est plus importante et le consommateur s’y rend généralement à pied.

Les enquêtes précédentes (Alexianu, Weller 2007; Alexianu et al. 2008) ont mis en évidence toute une série de récipients traditionnels en bois, utilisés d’habitude pour la conservation et le transport des viandes et fromages (slanina et putina) ; le transport des boissons

170

Page 168: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

(vin et tsuica) mais aussi parfois pour l’eau salée. Quand ils sont employés à cette fin, ils reçoivent le qualificatif de slatina (fr. de saumure), ce qui souligne qu’ils ne peuvent plus être utilisés pour les contenus traditionnels. Voilà la liste des récipients utilisés et mentionnés par les informateurs : balerca de slatina (fr. baril pour saumure), bota de slatina (fr. seau pour saumure), putina de slatina (fr. tinette pour saumure), fedeles (récipient de section ronde portant un bouchon, transporté dans un sac ou lié avec des cordes sur le dos du transporteur), ciubar (seau en bois évasé), butoi de slatina (fr. tonneau pour saumure, avec un cerclage spécifique fabriqué en bois car le sel attaque le fer). Outre les récipients en bois, les enquêtes de 2005 ont montré l’utilisation, dans un seul cas, de récipients en argile cuite pour le transport en charrette à bras. Durant ces mêmes enquêtes, un autre récipient, cette fois en verre, a été observé: la damigeana (fr. dame-jeanne/bonbonne) d’une capacité de 10 l, recouverte d’une protection en fibre de bois et munie d’une ou deux anses.

A partir de 1989, on constate l’utilisation systématique de bouteilles en plastique (type Pepsi-Cola, Coca-Cola, etc.) alors apparues en Roumanie. Elles sont parfois abandonnées en grand nombre autour des sources salées, succédant ainsi aux concentrations de tessons de céramique moderne souvent présentes aussi autour des émergences. Actuellement, les récipients volumineux sont toujours en plastique et leur capacité varie entre 10 et 100 l. Afin de puiser la saumure d’une source et la verser dans les bidons plastiques, on utilise des seaux de 10 à 12 l en métal émaillé ou en plastique et parfois des entonnoirs confectionnés dans des bouteilles plastiques.

En ce qui concerne la fréquentation des sources salées, on constate une activité relativement régulière

171

Page 169: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

pour les piétons (tous les 2 à 3 jours si besoin avec 10 l à chaque fois) et pour les charrettes (deux à trois fois par an en moyenne). Durant l'année, deux périodes d’intensification sont particulièrement marquées : surtout avant Noël où, dans la Roumanie rurale traditionnelle, on assiste à l’abattage massif de porcs selon la tradition orthodoxe, et avant Pâques, ce qui provoque des queues de charrettes (et de voitures). Dans ce cas, on peut attendre quelques heures, voir même un ou deux jours.

Les enquêtes des années 2004-2007 nous permettent déjà de lister et de classifier les diverses utilisations actuelles de la saumure provenant directement des sources salées. Il s’agit essentiellement de:

- l'alimentation humaine: cuisine dans la consommation privée ou collective, conservation de certains aliments (fromages, lard et viande) dans le secteur privé ou industriel;

- l'alimentation animale: diverses quantités de saumure dans la nourriture pour les porcs, fourrages (luzerne, betterave fourragère, tiges de maïs) aspergés avec de la saumure;

- la protection des fourrages, surtout des meules de foin d’avoine, contre l’attaque des rongeurs;

- la halothérapie humaine (en cas de rhumatisme, affections de peau, pieds gonflés, inflammations diverses, blessures ouvertes, lésions superficielles, écoulements de sang, «grippes» et «coups de froid»);

- la halothérapie vétérinaire (arthrites, polyarthrites, entorses des animaux domestiques);

- les utilisations artisanales (constructions des poêles traditionnels ou des fours, fabrication des peaux).

Si l’obtention de husca était autrefois une pratique usuelle répondant en premier lieu aux besoins domestiques, la commercialisation du sel s’est intensifiée

172

Page 170: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

dans des conditions exceptionnelles (désorganisation de l’approvisionnement en sel gemme pendant et après la Seconde Guerre Mondiale) quand le sel, sous forme liquide (en tonneaux) ou recristallisée (husca), était transporté à des distances plus lointaines (vers Iasi ou Botosani, entre 70 et 100 km) en charrette à cheval ou à bœuf. La saumure et la husca de la source de Culeşa-Poiana étaient troquées contre des céréales (blé ou maïs à raison de 1 kg de sel pour 2 à 3 kg de blé ou 4 à 5 kg de maïs) dont une partie était parfois revendue dans les zones montagneuses plus lointaines de la vallée de Bistrita où on ne pouvait cultiver que peu de céréales. Le troc de husca était aussi pratiqué en temps de paix. Dans ce cas, la husca était souvent vendue ou troquée dans des villages et dans les villes voisines, surtout aux marchands juifs, mais aussi directement sur les marchés.

Les informations obtenues à la suite des questionnaires ethnographiques menés depuis 2004 offrent une image générale, mais loin d’être exhaustive, de tout un univers lié à la présence des sources salées dans la vie des communautés de la Moldavie précarpatique. Les stratégies d’approvisionnement à courte et longue distance, les utilisations variées des saumures naturelles, le troc d’eau salée et/ou de sel cristallisé, l’existence de producteurs (et quelquefois vendeurs) spécialisés en husca, les pratiques d’obtention de la husca, la symbolique du sel, constituent des témoignages très rarement enregistrés pour des régions où les traces archéologiques de l’exploitation des sources salées sont particulièrement abondantes. L’unité de lieu des traces archéologiques, des témoignages historiques et des pratiques récentes (c’est-à-dire du siècle dernier) constitue un argument difficile à rejeter dans l’utilisation des analogies ethnographiques pour une meilleure compréhension des situations archéologiques. En ce sens, il faut remarquer le caractère rémanent des

173

Page 171: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

comportements d’approvisionnement en saumure provenant des sources salées. Ainsi, un rapport autrichien d’il y a plus de deux siècles (Peithner 1784), encore inédit, montre qu’en dépit des transformations sociales, économiques et politiques profondes de la Roumanie (y compris l’adhésion à l’Union Européenne de 2007), les activités quotidiennes pour satisfaire les besoins en sel n’ont pas radicalement changé et constituent toujours de véritables «patterns» comportementaux et économiques. Parfois, surtout dans le domaine de l’halothérapie, mais aussi des techniques (par exemple le test de l’œuf pour évaluer la salinité), les pratiques ont peu évolué depuis l’Antiquité, ainsi que l’attestent les textes grecs et latins.

Même si ces enquêtes ont été effectuées presque exclusivement dans le département du Neamt, elles ont livré chaque année des informations nouvelles et révélé des aspects inédits. Ces résultats prometteurs justifient pleinement l’extension de cette approche aux espaces voisins des départements de Suceava et de Bacau où l’exploitation des sources salées est aussi intense et où l’on constatera sans doute une variabilité appréciable des données ethnographiques et archéologiques.

La typologie des habitats proposée a mis en évidence quelques “habitats” dont l’existence est déterminée essentiellement par la présence de sources salées. Il s’agit des sites d’exploitation des sources salées accompagnés par des dépôts archéologiques, des habitats saisonniers pour l’exploitation des sources salées et des sites fortifiés ou mini-citadelles de surveillance et de protection armée des sources salées. Les recherches archéologiques menées à l’avenir dans une zone avec une source salée doivent tenir compte de cette typologie.

En ce qui concerne la catégorie des habitats qui s’approvisionnaient directement aux sources salées, nous

174

Page 172: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

considérons que leur implantation dans un certain endroit s’explique par tout un complexe de facteurs déterminants parmi lesquels l’existence d’une source salée jouait sans doute un rôle important, mais pas exclusif.

Il va sans dire que les habitats de tous ces types ne peuvent pas se rencontrer dans la plupart de ces sources salées, excepté quelques unes d’une très grande importance.

Théoriquement, les futures recherches concernant l’implantation des habitats par rapport aux sources salées doivent se proposer la reconstitution du réseau complexe de ces habitats et l’établissement des rapports existant entre eux aussi bien au niveau de chaque source salée qu’au niveau de toute la zone sous carpatique. Cette démarche doit s’intéresser dans l’idéal à toutes les époques archéologiques, en les analysant une par une. Il faut donc établir au niveau de chaque source salée la densité de sites pour une certaine période, les distances réciproques entre ceux-ci, les caractéristiques d’un habitat ou de l’autre du point de vue hiérarchique et de la spécialisation ; il faut aussi un travail laborieux pour qu’on soit sûr de la relative synchronie des habitats pour pouvoir déceler et peut-être même expliquer les variations diachroniques en ce qui concerne la densité, l’emplacement des habitats et les changements dans la structure et la fonctionnalité de l’habitat. Il faut également proposer des modèles d’implantation des habitats dans l’aire présumée d’influence d’une source salée.

Au niveau de toute la chaîne extra carpatique de sources salées il faut établir une typologie des choix territoriaux par rapport aux sources salées, les modèles d’habitat à l’échelle extra carpatique, la formation de noyaux d’habitats voisins entre eux et différenciés par rapport aux autres noyaux, cela avec toutes les

175

Page 173: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

précautions méthodologiques concernant surtout le degré de synchronisme des habitats.

Même avant de réaliser cette grande étude qui est absolument nécessaire pour avoir des conclusions scientifiquement fondées, les recherches effectuées en Roumanie sur ces types d’habitat indiquent déjà d’une manière claire une concentration d’habitat sur l’axe spatial et une continuité d’habitation sur l’axe temporel ; ces deux phénomènes illustrent le rôle de catalyseur des sources salées pour le développement des communautés humaines à partir de la préhistoire et jusqu’à présent. Les sources salées de Roumanie présentent, analysées séparément, une importance plutôt locale, mais si l’on prend en considération l’ensemble des sources salées extra carpatiques, leur rôle dans le développement de l’habitat se manifeste au niveau macro régional aussi bien sur le plan archéologique que sur le plan historique et ethnologique, en contribuant à côté d’autres facteurs à l’établissement et à l’épanouissement d’un fort ensemble d’habitats extra carpatiques qui pratiquement double le cordon de sources salées.

Durant ces quatre années d’enquêtes, nous avons recueilli une grande quantité d’informations ethnographiques qui, croisées avec d'autre types de données (chimie des eaux, distribution et densité du peuplement, réseau viaire, etc.) puis modélisées et interprétées dans toutes leurs dimensions, fourniront à court terme un solide référentiel et des clés d’approche uniques pour la compréhension de l'histoire de l'exploitation traditionnelle des sources salées aujourd'hui quasi disparue en Europe. En tout état de cause, il importe de saisir ici l’occasion de mener, et cela au plus vite, les enquêtes les plus amples et analytiques possible. En effet, cette économie encore vivante, d’aspect ingénu et parallèle à l’autre réglementée, peut répondre à beaucoup de questions soulevées par les

176

Page 174: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

recherches archéologiques et la lecture des textes antiques, souvent trop succincts et négligeant certains détails précieux (cf. Alexianu 2007a).

177

Page 175: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

178

Page 176: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

Légende des figures

Fig. 1: Les relations entre ethnologie et archéologie (d’après

Coudart, Lemonnier, 1984, 160).. ................................................ 39 Fig. 2: Enquête ethnographique à Negriteşti (dép. NeamY).

Photo. O. Weller, 2006................................................................. 47 Fig. 3: Enquête ethnographique à PâYâligeni (dép. NeamY)

en 2007. Photo. R. Brigand….......................................................48 Fig. 4: Enquête ethnographique à Stânca - Pipirig (dép.

NeamY) en 2007 et vue d’un puits monoxyle. Photo. O. Weller.. 49 Fig. 5: H<l<butoaia - Xolici (dép. NeamY). L’enquête

ethnographique de 2005. Photo. O. Weller. ................................50 Fig. 6: Zone d’étude et situation des sources minérales

(salées et non salées) où ont été effectuées les enquêtes ethnographiques. Carte O. Weller 2007 (cf. Weller, Brigand, Alexianu 2007, fig. 1). .................................................................. 63

Fig. 7: La Slatina Mic< de Hoiseşti - M<rgineni (dép. NeamY). Photo. O. Weller, 2006. ................................................. 67

Fig. 8: La source salée de la Islaz à Luminiş – Piatra Şoimului (dép. NeamY). Photo. O. Weller, 2005. ........................68 Fig. 9: Culeşa à Poiana – Brusturi (dép. NeamY). Photo. O.

Weller, 2004.................................................................................69 Fig. 10: Poiana Slatinei – Lunca, Vân<tori – NeamY (dép.

NeamY). La succession des captages. Photo. O. Weller, 2004..... 70 Fig. 11: Dealul Salinei - Tg. Ocna (dép. Bac<u). Photo. A.

As<ndulesei, 2007. ........................................................................71 Fig. 12: Dealul G<lean - Tg. Ocna (dép. Bac<u). Photo. A.

As<ndulesei, 2007. ....................................................................... 72 Fig. 13: Le système de captage de la source de Ghind<oani,

com. Ghind<oani (dép. NeamY). Photo. O. Weller, 2005.. .......... 73 Fig. 14: La source de Sl<tioara à Tazl<u (dép. NeamY) : puits

monoxyle et récipient pour le prélèvement de l’eau salée. Photo. O. Weller, 2006................................................................. 74

179

Page 177: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

Fig. 15: Moreni - BerzunYi (dép. Bac<u). Puits monoxyle. a-vue extérieure ; b-vue intérieur. Photo A. As<ndulesei, 2007..... 75

Fig. 16: Puits monoxyle abandonné à Filioara - Agapia (dép. NeamY). Photo. O. Weller, 2005.. ................................................ 77

Fig. 17: Dealul Salinei - Tg. Ocna (dép. Bac<u). Photo A. As<ndulesei, 2007. ....................................................................... 91

Fig. 18: Prélèvement d’eau salée à la source de Poiana Slatinei – Lunca (dép. NeamY). Photo. O. Weller, 2004.. ...........92

Fig. 19: Utilisation de charrettes pour le transport de l’eau salée à Poiana Slatinei - Lunca (dép. NeamY). Photo. O. Weller, 2004.............................................................................................. 93

Fig. 20: H<l<butoaia – Xolici (dép. NeamY) : système de fixation des récipients à la charrette pour le transport de l’eau salée. Photo. O. Weller, 2005.......................................................94

Fig. 21: La source salée de Negriteşti (dép. NeamY). Photo. O. Weller, 2006. ........................................................................... 95

Fig. 22: H<l<butoaia – Xolici (dép. NeamY) : utilisation de bouteilles en plastique pour l’approvisionnement en eau salée et filtrage des impuretés. Photo. O. Weller, 2007.. .....................96

Fig. 23: La source salée de Hangu (dép. NeamY). Photo. R. Brigand, 2006............................................................................... 97

Fig. 24: Surveillance des vaches à proximité de la source salée de Poiana Slatinei – Lunca (dép. NeamY). Photo. O. Weller, 2004................................................................................101

Fig. 25: Vue de l’intérieur d’une bergerie à M<t<huia – Dobreni (dép. NeamY). Photo. O. Weller, 2005......................... 108

Fig. 26: Lard conservé dans l’eau salée à Ghind<oani – B<lY<teşti (dép. NeamY). Photo. O. Weller, 2005....................... 109

Fig. 27: Meule de foin aspergée d’eau salée entre Xolici et Bodeşti (dép. NeamY). Photo. O. Weller, 2005.. ......................... 111

Fig. 28: Echanges de sel et de céréales au NE de la Moldavie pendant et après la 2nd guerre mondiale d’après les enquêtes de 2004. Carte O. Weller, 2005.. ............................................... 134

Fig. 29: Bergerie située entre la source salée et le village de Oglinzi – R<uceşti (dép. NeamY). Photo. O. Weller, 2004.. ...... 143

Fig. 30: Les aires d’utilisation de l’eau salée des sources de Poiana Slatinei - Lunca et Culeşa - Poiana (dép. NeamY). Carte O. Weller, 2005. ......................................................................... 148

180

Page 178: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

Fig. 31: Aires d’approvisionnement aux sources salées du département du NeamY. La numérotation correspond à celle du tableau 1. Carte R. Brigand et O. Weller, 2007..................... 149

Fig. 32: Les enquêtes ethnographiques effectuées dans le département du NeamY de 2004 à 2007. Carte R. Brigand et O. Weller sur fond Landsat 1995, 2007.......................................... 158

Fig. 33: Nombre d’enquêtes ethnographiques par rapport à la densité des sources minérales (dép. NeamY). Carte R. Brigand et O. Weller, 2007. ....................................................... 159

Fig. 34: Les utilisations des sources d’eau salée (dép. NeamY). Carte R. Brigand et O. Weller, 2007. ........................... 159

181

Page 179: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

182

Page 180: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

Bibliografie

ADSHEAD S. A. M. 1992 Salt and civilization, Basingstoke. AIOANEI T. A. 2002 Schitul Vovidenia. Altarul din Poiana Liniştii,

Iaşi. ALAVEDRA J. 2007 Economia de la sal i el natró a l’antic Egipte,

în Fíguls, Weller (eds.), p. 241-254. ALEXIANU M. 2007a L’exploitation de l’eau salée chez les

Autariates, în Fíguls, Weller (eds.), p. 281-290. ALEXIANU M. 2007b Implantation des habitats par rapport aux

sources salées, în Fíguls, Weller (eds.), p. 317-327.

ALEXIANU M., DUMITROAIA Gh., MONAH D. 1992 Exploatarea surselor de apă sărată din

Moldova: o abordare etnoarheologică, Thraco-Dacica, Bucureşti, 13/1-2, p. 159-167.

ALEXIANU M., WELLER O. 2007 Recherches ethnoarchéologiques sur le sel: les

enquêtes de 2004 et les premiers résultats obtenus dans la zone de Poiana Slatinei à Lunca (dép. Neamţ, Roumanie), în Monah D. et al. (eds.), L’exploitation du sel à travers le temps, p. 299-318.

183

Page 181: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

ALEXIANU M., WELLER O., BRIGAND R. 2008 Approche ethnoarchéologique de l'exploitation

des sources salées de Moldavie: les enquêtes récentes (2005), în N. Morère Molinero (ed.), Las salinas y la sal de interior en la historia: economía, medioambiente y sociedad, Sigüenza, 2006, Madrid (sub tipar).

ANDRONIC M. 1989 Cacica – un nou punct neolitic de exploatare a

sării, Studii şi Cercet<ri de Istorie Veche şi Arheologie, Bucureşti, 40/2, p. 171-177.

1997 Evoluţia habitatului uman în bazinul hidrografic Soloneţ, din paleolitic până la sfârşitul secolului al XVIII-lea, Iaşi.

ANDRONIC M., URSU E. 2003 Voitinel, com. Gălăneşti, Marginea, com.

Marginea, jud. Suceava (punct 218), Cronica cercet<rilor arheologice din România. Campania 2002, Bucureşti, p.31.

ASCHER R. 1961 Analogy in archaeological interpretation,

Southwestern Journal of Anthropology, 17, Albuquerque, p. 317-325.

AVRAM S. 2005 Sarea –tradiţie, simbol şi ritual, Angvstia, 9,

Sfîntu Gheorghe, p. 241-243. BATTAGLINI G. 2005 La sal en los orígenes de la ciudad de Roma, în

J. Molina Vidal, M. J. Sánchez Fernández (eds.), p. 65-75.

BERGIER J.-F. 1982 Une histoire du sel, Fribourg. BINFORD L. 1962 Archaeology as Anthropology, American

Antiquity, Washington, 28, 2, p. 217-225. 1978 Nunamiut ethnoarchaeology, New York.

184

Page 182: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

1980 Le rôle de l’ethnoarchéologie dans la recherche archéologique, Nouvelles de l’Archéologie. Supplément à MSH Informations, 4, Paris, p.31-33.

BINTLIFF, J. 1999 Structure, contingency, narrative and

timelessness, în J. Bintliff (ed.), Structure and Contingency: Evolutionary Processes in Life and Human Society, London & New York, p. 132-148.

BOUCHER de PERTHES, J. 1857 Antiquités celtiques et autédiluviennes, vol. II,

Paris. BRISAY K. W. de, EVANS K. A. (eds.) 1975 Salt. The Study of an Ancient Industry. Report

on the Salt Weekend held at the University of Essex, 20, 21, 22 September 1974, Colchester.

BULG;R Gh., CONSTANTINESCU-DOBRIDOR Gh. 2002 Dicţionar de arhaisme şi regionalisme, I,

Bucureşti. CARUSI C. 2007 Recherches sur le sel dans la Méditerranée

orientale pendant l’Âge du Bronze, în A. Fíguls, O. Weller (eds.), p. 257-280.

CAVRUC V., CHIRICESCU A. (ed.) 2006 Sarea, Timpul şi Omul. Catalog de expoziţie,

Sfîntu Gheorghe. CEAUŞU Şt. M. 1982 Contribuţii la istoricul exploatării sării la

sfârşitul secolului al XVIII-lea şi în prima jumătate a secolului al XIX-lea în Bucovina în Suceava, Anuarul Muzeului JudeYean, Suceava, IX, p. 377-392.

185

Page 183: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

CHAPMAN J., MONAH D., DUMITROAIA Gh., ARMSTRONG H., MILLARD A. , FRANCIS M.

2000 The Exploitation of Salt in the Prehistory of Moldavia, Romania, în Archaeological Reports for 1999/2000, (Durham and Newcastle), 23, p. 10-20.

CHAPMAN J., MONAH D., DUMITROAIA Gh., FRANCIS M.

2003 The exploitation of salt in the prehistory of Moldavia, Romania, în Archaeological Reports for 2001/2002 (Durham and Newcastle), p. 7-11.

CHAPMAN J., DUMITROAIA Gh., MONAH D. 2003-4 The earliest salt exploitation in the world:

excavations at Lunca – Poiana Slatinei, Neamţ County, Moldavia, Romania, în Archaeological Reports for Durham& Newcastle 2002, p. 34-48.

CHAPMAN J., MONAH D. 2007 A Seasonal Cucuteni Occupation at Silişte-

Prohozeşti, Romania, în Monah et al. (eds.), p. 71-88.

CHIRIXA C. 1888 Dicţionar geografic al judeţului Iaşi,

Bucuresci. CHIRIXA C. 1889 Dicţionar geografic al judeţului Vasluiu,

Bucureşti. CIOR;NESCU A. 2001 Dicţionarul etimologic al limbii române, ediYie

îngrijit< şi traducere din limba spaniol< de Tudora Şandru MehedinYi şi Magdalena Popescu Marin, Bucureşti.

CIUBOTARU M., ZAR; P. 1999 Comuna Horleşti. Cadre istorice, sociale şi

culturale, Iaşi.

186

Page 184: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

COLAS A. 1985 Le sel, Paris. COUDART A., LEMONNIER P. 1984 Ethnoarchéologie et ethnologies des

techniques, Techniques et culture, 3, Paris, p. 157-169.

CRAWFORD H. E. 1973 Mesopotamia’s Invisible Exports in the Third

Millenium B.C., World Archaeology, New York, V, p. 232-241.

CURC; R.-G. 2007 La halothérapie – textes antiques et pratiques

actuelles dans la Roumanie orientale, în Monah et al. (eds.), 2007, p.259-269.

2008 Halotoponymes et halohydronymes dans les documents médiévaux de la Moldavie (XIVe-XVIIes), în N. Morère Molinero (ed.), Las salinas y la sal de interior en la historia: economía, medioambiente y sociedad, Sigüenza, 2007, Madrid (sub tipar).

DAIRE M.-Y. 2003 Le sel des Gaulois, Paris. DAVID N., KRAMER C. 2001 Ethnoarchaeology in Action, Cambridge. DEMOULE J.-P., GILIGNY F., LEHÖERFF A.,

SCHNAPP A. 2002 Guide de méthodes de l’archéologie, Paris. DENTON D. 1982 The hunger for Salt. An Anthropological,

Physiological and Medical Analysis, Berlin/Heidelberg/New York.

DIACON V. 1989 Vechi aşezări pe Suha bucovineană, Iaşi. DUMITROAIA Gh. 1987 La station archéologique de Lunca-Poiana

Slatinei, în M. Petrescu-DîmboviYa, N.

187

Page 185: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

Ursulescu, D. Monah, V. Chirica (eds.), La Civilisation de Cucuteni en contexte européen, BAI, I, Iaşi, p. 253-258.

1992 Săpături şi cercetări arheologice de suprafaţă în judeţul Neamţ (1987-1991), Memoria Antiquitatis, Piatra NeamY, XVIII, p. 293-294.

1994 Depunerile neo-eneolitice de la Lunca şi Oglinzi, judeţul Neamţ, Memoria Antiquitatis, Piatra NeamY, XIX, 1994, p. 7-82.

ELLIS L. 1984 The Cucuteni-Tripolye Culture. A Study in

Technology and the Origins of Complex Society, BAR-IS, 217, Oxford.

ERDOĞU B., ŐZBAŞARAN M. 2oo7 White, Pure, Immaculate and Incorruptible:

Salt in Prehistoric Central Anatolia, în Monah et al. (eds.), p. 135-145.

EVSEEV I. 1998 Dicţionar de magie, demonologie şi mitologie

românească, Timişoara. FEWKES J.W. 1900 Tusayan migration traditions, Bureau of

American Ethnology, Annual Report, 19, p. 577-633.

FÍGULS A., WELLER O. (eds.) 2007 1a Trobada internacional d’arqueologia

envers l’explotació de la sal a la prehistòria i protohistòria, Cardona, 6-8 de desembre del 2003, Cardona.

FLOREA M. S. 1994 Sărbătorile la români, Bucureşti. FUCHS R. 1975-1986 Salz, în Lexicon der Ägyptologie, vol. 5, p.

371-374.

188

Page 186: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

GALLAY A. 1980 Reflexion sur le concept d’ethnoarchéologie, în

Nouvelles de l’Archéologie, 4, Paris. 1986 L’archéologie demain, Paris. GHEORGHIU C. 1895 Dicţionar geografic al judeţului Neamţu,

Bucuresci. GONZALÉS ALCANTUD J. A., RIVAS M. L. 1997 Etnografía de la sal en la Andalucia Interior:

Producción, reproduccion e intercambio, in Malpica Cuello, Gonzalés Alcantud (eds.).

GOULETQUER P., KLEINMANN D. 1974 Les salines du Manga et leur intérêt dans

l’étude des salines protohistoriques en Europe, în Comptes rendus du Congrès National des sociétés savantes, Besançon, Paris, p. 21-30.

1984 Les salines du Manga, în Techniques et Culture, 3, Paris, p. 1-42.

GR;MAD; N. 1996 Toponimia minoră a Bucovinei, vol. I,

Bucureşti. GRIGOROVICI R. (ed.) 1998 Bucovina în primele descrieri geografice,

istorice, economice şi demografice, ediYie bilingv< îngrijit<, cu introduceri, postfeYe, note şi comentarii de Acad. Radu Grigorovici. PrefaY< de D. Vatamaniuc, Bucureşti.

HOCQUET J.-C. 1985 Le sel et le pouvoir, Paris. 1989 Le sel de la terre, Paris. 2001 Hommes et paysages du sel. Une aventure

millénaire, Arles. HODDER I. 1980 Ethnoarchéologie: une approche contextuelle,

Nouvelles de l’Archéologie, 4, Paris.

189

Page 187: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

IONESCU S. 1894 Dicţionar geografic al judeţului Suceava,

Bucuresci. IORDAN I. 1963 Toponimia romînească, Bucureşti. 1983 Dicţionar al numelor de familie românesti,

Bucureşti. JUSSIEU, A. de 1723 De l’origine et de l’usage des pierres de foudre,

Mémoires de l’Académie Royale des Sciences, p. 6-9.

KELLER F. (ed.) 1854 Pfahlbauten. Bericht, 1: Die keltischen

Pfahlbauten, Mitt. der Antiquarischen Ges. in Zürich, 9, 3.

KOTIGOROŠKO, V. G. 1991 Antichităţile dacice din zona Tisei Superioare,

Thraco-Dacica, Bucureşti, XII, p. 115-132. LADURIE, E. L. R. 1974 L’histoire immobile, Annales, Economies,

Sociétés, 29, p. 673-692. LAHOVARI G. I., BR;TIANU C. I., TOCILESCU G.G. 1898 Marele dicţionar geografic al Romîniei,

Bucureşti. LASZLO P. 2004 Storia del sale. Miti, cammini e saperi,

Traduzione di Annalisa Merlino, Roma. LATHAM J.E. 1982 The Religious Symbolism of Salt, Paris. LEFORD S. J. 1969 Handbook of World salt resources, 40, XXIII-

384 (monographs in geoscience), New York. LECOQ P. 1999 Uyuni préhispanique. Archéologie de la

Cordilla Intersalar, Oxford, BAR, Intern. Series 798.

190

Page 188: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

LEROI-GOURHAN A. 1964 Les religions de la Préhistoire, Paris. LE ROUX P., IVANOFF J. 1993 Le sel de la vie en Asie du Sud-Est, Bangkok. MALPICA CUELLO A., GONZALES ALCANTUD J. A. (eds.) 1995 La sal: del gusto alimentario al

arrendamiento de Salinas, Congreso internacional de la CIHS, Granada, 7-11 septembrie.

MALPICA CUELLO A. 2005 Producción y comercio de la sal marítima en la

España Mediterránea en época altomedieval, în J. Molina Vidal, M. J. Sánchez Fernández (eds.), III Congreso internacional de estudios históricos. El Meditérrraneo: la cultura del mar y la sal, Santa Pola, p. 129-147.

MANOLIU V. 1999 Mic dicţionar de astronomie şi meteorologie ţărănească, Bucureşti. MANFREDI L. I. 1992 Le saline e il sale nel mondo punico, Rivista di

Studi Fenici, XX, Roma, 1, p. 3-14. MARINESCU-BÎLCU S. 1974 Cultura Precucuteni pe teritoriul României,

Bucureşti. MARTINI M. 2002 Opera omnia. Edizione diretta da Franco

Demarchi, vol. III, Novus Atlas Sinensis, tomo primo, a cura di Giuliano Bertuccioli, Trento.

MATHIAS W. 1961 Das mitteldeutsche Briquetage-Formen.

Verbreitung und Verwendung, Jahresschrift für Mitteldeutsche Vorgeschichte, Halle-Saale, 45.

191

Page 189: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

MCDOUGALL E. A. 1990 Salt of the Western Sahara: Myths, Mysteries,

and Historical Significance, The International Journal of African Historical Studies, Boston, 23, 2, p. 231-257.

MEYER Ph. 1982 L’homme et le sel. Réflexions sur l’histoire

humaine et l’évolution de la médecine, Paris. MIRCEA M., ALEXIANU M. 2007 A Re-evaluation of Salt Resources for the

Cucuteni-Tripolye Area, în Monah et al. (eds.), p.199-219.

MOINIER, B. 1997 Sel et société. Une affaire de métier, Paris. MOINIER, B. 2007 Éléments pour une géographie du sel dans

l’Antiquité, în Monah et al. (ed.), p. 235-257. MOLINA VIDAL J., SANCHEZ FERNANDEZ J. (eds.) 2oo5 El Mediterraneo: la cultura del mar y la sal,

III Congreso internacional de estudios historicos, Santa Pola, 2005.

MONAH D. 1991 L’exploitation du sel dans les Carpates

orientales et ses rapports avec la culture de Cucuteni-Tripolye, în V. Chirica, D. Monah (ed.), Le Paléolithique et le Néolithique de la Roumanie en contexte européen, Iaşi, Bibliotheca Archaeologica Iassiensis, IV, p. 387-400.

2002 L’exploitation préhistorique du sel dans les Carpates orientales, în Weller (ed.), Archéologie du sel: Techniques et sociétés dans la pré- et Protohistoire européenne. Rahden/Westfalie, ed. VML, Internationale Archäologie, ASTK, 3, p. 135-146.

192

Page 190: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

2006 Proiectul “Exploatarea sării preistorice în România şi Anatolia”, Arheologia Moldovei, Iaşi, XXIX, p. 353-358.

MONAH D., ANTONESCU S., BUJOR A. 1980 Raport preliminar asupra cercetărilor

arheologice din comuna Poduri, jud. Bacău, Materiale şi Cercet<ri Arheologice, Tulcea, p. 86-99.

MONAH D., CUCOŞ Şt. 1985 Aşezările culturii Cucuteni din România, Iaşi. MONAH D., POPOVICI D., DUMITROAIA Gh. CUCOŞ Şt., BUJOR A. 1987 Raport preliminar asupra săpăturilor

arheologice de la Poduri-Dealul Ghindaru (1984-1985), Memoria Antiquitatis, Piatra NeamY, XV-XVII (1983-1985), p. 9-20.

MONAH D., DUMITROAIA Gh., MONAH F., PREOTEASA C., MUNTEANU R., NICOLA D.

2003 Poduri-Dealul Ghindaru. O Troie în Subcarpaţii Moldovei, Piatra NeamY.

MONAH D., DUMITROAIA Gh., WELLER O., CHAPMAN J. (eds.)

2007 L’exploitation du sel à travers le temps, Piatra NeamY.

MONAH D., DUMITROAIA Gh. 2007 Recherches sur l’exploitation préhistorique du

sel en Roumanie, în Monah et al. (eds.), 2007, p. 13-34.

MORÈRE N. 2007 Homme et sel: Archéologie et Histoire jusqu’au

premier millénaire av. notre ère, în Fíguls, Weller (eds.), p. 97-110.

MULLER J. 1984 Mississipian specialization and Salt, American

Antiquity, 49(3), p. 489-507.

193

Page 191: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

MUNTEANU R. 2006 Cucuieţi, com. Solonţ, jud. Bacău, Punct:

Slatina Veche, în Cavruc V., Chiricescu A. (ed.), Sfîntu Gheorge, p. 62-64.

MUNTEANU R., GARV;N D., NICOLA D., PREOTEASA C., DUMITROAIA Gh.

2007 Cucuieţi-Slatina Veche (Romania). Prehistoric Exploatation of a Salt Resource, în Monah et al. (eds.), p. 57-70.

NANDRIŞ J. G. 1985 The Stina and the Katun: foundations of a

research design in European Highland Zone ethnoarchaeology, World Archaeology, 17/2, p. 256-268.

NEDEJDE V. C., XIXU I. 1895 Dicţionar geografic al judeţului Botoşani,

Bucuresci. NENQUIN J. 1961 Salt. A study in economic prehistory,

Dissertationes Archeologicae Gandense, VI, Gent.

NEVES R., PETANIDOU Th., RUFINO R., PINTO S. (eds.) 2004 Alas-All about Salt. Salt and Salinas in the

Mediterranean, Lda. NICOLA D., MUNTEANU R., GARV;N D., PREOTEASA

C., DUMITROAIA Gh. 2007 Solca – Slatina Mare (Roumanie). Preuves

archéologiques de l’exploitation du sel en préhistoire, în Monah et al. (eds.), p. 35-56.

PARMAN S. 2002 Lot’s Wife and the Old Salt: Cross-Cultural

Comparisons of Attitudes Toward Salt in Relation to Diet, Cross-Cultural Research, 36, 2, p. 123-150.

194

Page 192: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

PARSONS J. 2001 The Last Saltmakers of Nexquipayac, Mexico:

An Archaeological Ethnography, Michigan. PEITHNER H. T. 1784 Relation über die Bereisung des Bukowiner

Landes Districts und Untersuchung der darin befindlichen Salz-Quellen und Salz-Spuhren, manuscris Arhivele Statului Suceava, 42 p.

PETANIDOU Th. 1977 Salt. Salt in European History and

Civilisation, Athens. PETIT P. 2000 Les sauniers de la savane orientale. Approche

ethnographique de l’industrie du sel chez les Luba, Bemba et populations apparentées (Congo, Zambie), Bruxelles.

PETRESCU-DÎMBOVIXA M. et al. (eds.) 1987 La civilisation de Cucuteni en contexte

europeen, Iaşi. POMEROY C. 1988 The Salt of Highland Ecuador: Precious

Product of a Female Domain, Ethnohistory, 35, 2, p. 131-160).

POPOVICI D., TROHANI G. 1984 Şantierul arheologic Poduri–Prohozeşti

„Silişte”, jud. Bacău, Cercet<ri Arheologice, Bucureşti, 7, p. 65-80.

POPOVICI D., BUJOR A. 1984 a Şantierul arheologic Poduri-Valea Şoşii,

„Dealul Păltiniş”, jud. Bacău, Cercet<ri Arheologice, Bucureşti, VII, p. 45-64.

PORUCIUC A. 2007 Romanian „husc<” („Salt obtained by

evaporation of Salt Water”) explained as an Old Germanism, în Monah et al. (eds.), p. 319-324.

195

Page 193: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

POTTS D. 1983 Salt of the Earth: The Role of a Non-pastoral

Resource in a Pastoral Economy, Oriens Antiquus, Roma, 22, 3-4, p. 205-215.

1984 On Salt and Salt Gathering in Ancient Mesopotamia, Journal of the Economic and Social History of the Orient, Brill, 27, 3, p. 225-271.

PUŞCARIU S. 1976 Limba română, I, Privire generală2, Bucureşti. RACOVIX; O. 1895 Dicţionar geografic al judeţului Bacău,

Bucuresci. RIEHM, K. 1961 Prehistoric Salt-Boiling, Antiquity, York, 35

(139), p. 181-191. SAILE T. 2002 Europäisches Salzwesen, Thesis.

Wissenchaftliche Zeitschrift der Bauhaus - Universität Weimar, 4/5, 48 Jahrgang, p. 95-115.

STILES D. 1977 Ethnoarchaeology; a discussion of methods

and applications, Man. The Journal of the Royal Anthropological Institute, London, 12, p. 87-103.

STOICA C. 2003 Istoria ilustrată a oraşului Târgu Ocna. Din

cele mai vechi timpuri până la 1918, Oneşti. ŞANDRU I. 1952 Contribuţii geografico-economice asupra

exploatării slatinelor în Bucovina de Sud, Studii şi Cercet<rii ŞtiinYifice, Iaşi, 1-4, an III, p. 407-428.

196

Page 194: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

1961 Contribuţii geografice economice asupra evoluţiei aşezărilor omeneşti în depresiunea subcarpatică Oneşti, Analele ŞtiinYifice ale Universit<Yii „Al. I. Cuza” din Iaşi, (serie nou<), Iaşi, VII, fasc. 1, p. 215-230.

TURCU C. 1957 Fabrica de huscă de la Luncani-Bacău (1817),

în Arhivele Statului – 125 de ani de activitate: 1831-1856, Bucureşti, p. 417-425.

URSULESCU N. 1977 Exploatarea sării din saramură în neoliticul

timpuriu, în lumina descoperirilor de la Solca (jud. Suceava), Studii şi Cercet<ri de Istorie Veche, Bucureşti, 28/3, p. 307-317.

1995 L’utilisation des sources salées dans le néolithique de la Moldavie (Roumanie), în M. Otte (ed.), Nature et Culture, Colloque de Liège, ERAUL, 68, p. 487-495.

URVILLE D. d’ 1835 Voyage pittoresque autour du monde, t. 2,

Paris. VAILLANT J. A. 1844 La Romanie, III, Paris. VARESE St. 1968 La Sal de los Cerros: Notas Etnograficas e

Historicas sobre los Campa de la Selva del Peru, Lima.

VITCU D. 1987 Istoria salinelor Moldovei în epoca modernă,

Iaşi. VOGEL H. U. 1990 Untersuchungen über die Salzgeschichte von

Sichuan (311 v. Chr.-1911), Stuttgart.

197

Page 195: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

1993 The Great Well of China, Scientific American, New York, vol. 268, no. 6, p. 116.

1996 Categorizations and scientific explanations of salts in premodern China, în Rüdiger J., Meißner (eds.), Das Leben in der Saline. Arbeiter und Unternehmer, Halle (Saale), p. 102-137.

1997 Comon Salts (basicaly sodium cloride), in traditional Chinese pharmaceutics, pharmacology, and medicine, în Malpica Cuello, Gonzales Alcantud (eds.), p. 377-393.

2002 Die Darstellung der Salzproduktion in Sichuan, Thesis, Weimar, 4./5., 48 Jahrgang, p. 328-345.

WATKINS C. 1997 Luvo-hittite lapan(a)-, în D. Disterheft, M.

Huld, J. Greppion (eds.), Ancient Languages and Philology. Studies in Honor of Jaan Puhvel, I, Institute for the Study of Man, Washington, p. 29-35.

WELLER O. (ed.) 2002 Archéologie du sel: techniques et sociétés.

Internationale Archäologie, ASTK 3. Colloque 12.2, XVe Congrès UISPP, Liège, septembre 2001, Rahden-Vestfalie.

2004 Los orígines de la producción de sal: evidencias, funciones, y valor en el Neolítico europeo, Pyrenae. Journal of Western Mediterranean Prehistory and Antiquity, 35, 1, p. 93-116.

2006 Exemples ethnographiques d’organisation du travail: les différentes exploitations du sel dans les Hautes Terres de Nouvelle-Guinée, Techniques & Culture, Paris, 46-47, p. 51-61.

198

Page 196: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

WELLER O., PETREQUIN P., PETREQUIN A. M., COUTURAND A.

1996 Du sel pour les échanges sociaux. L’exploitation des sources saleés en Irian Jaya (Indonésie, Nouvelle Guinée), Journal de la Société des Océanistes, 102, Paris, p. 3-30.

WELLER O., PETREQUIN P., GAUTHIER E., DUFRAISSE A.

2001 Salt Springs without Pottery during Prehistory. From New Guinea to the French Jura, in Petrequin P., Beyres S. (eds.), Ethnoarchaeology and its Transfers, V Meeting of the European Association of Archaeologists, Bournemonth, Sept. 1999, Oxford, BAR, Intern. Series, 983, p. 37-65.

WELLER O., NUNINGER, L. 2005 Les eaux salées de Moldavie roumaine: étude

interdisciplinaire autour d’une ressource structurante du territoire, în J.-F. Berger, F. Bertoncello, F. Braemer, G. Davtian, M. Gazenbeek (eds.) Temps et espace de l’homme en société : analyses et modèles spatiaux en archéologie. Actes des XXVe rencontres internationales d’archéologie et d’histoire d’Antibes, 21-23 octobre 2004, Juan-les-Pins, p. 511-516.

WELLER O., DUMITROAIA Gh. 2005 The earliest salt production in the World. A

Neolithic exploitation in Lunca-Poiana Slatinei, Romania, Antiquity, York, 79 (306). www.antiquity.ac.uk/projgall/weller/index.html.

199

Page 197: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

WELLER O., DUMITROAIA Gh., SORDOILLET D., DUFRAISSE A., GAUTHIER E., MUNTEANU R.

2006 Première exploitation de sel en Europe. Technique et gestion de l’exploitation de la source salée de Poiana Slatinei à Lunca (Neamţ, Romanie). Comunicare Colocviu Sel, eau, et forét, Arc-et-Senans.

WELLER O., BRIGAND R., ALEXIANU M. 2007 Cercetări sistematice asupra izvoarelor de apă

sărată din Moldova. Bilanţul explorărilor din anii 2004-2007 efectuate în special în judeţul Neamţ, Memoria Antiquitatis, Piatra NeamY, XXIV, 2007.

WELLER O., DUMITROAIA Gh., MONAH D., NUNINGER L.

2007 L’exploitation des sources salées de Moldavie: un exemple de ressource structurante du territoire depuis la Néolithique, în Monah et al. (ed.).

WELLER O., BRIGAND R., NUNINGER L., DUMITROAIA Gh. , MONAH D.

2008 Analyses et modélisation spatiale autour des sources salées de Moldavie précarpatique durant la Préhistoire, în N. Morère Molinero (ed.), Las salinas y la sal de interior en la historia: economía, medioambiente y sociedad, Sigüenza, 2006. Madrid, ed. Ramón Areces y Universidad Rey Juan Carlos (sub tipar).

WILLIAMS E. 1999 The Ethnoarchaeology of Salt Production at

Lake Cuitzeo, Michoacan, Mexico, Latin American Antiquity, Washington, 10, 4, p. 400-414.

200

Page 198: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

2003 La sal de la Tierra. Etnoarqueologia de la Produccion Salinera en el Occidente de Mexico, Michoacan

WILSON H. 1988 Egyptian Food and Drink, Aylesbury. ZAHARIA N., PETRESCU-DÎMBOVIXA M., ZAHARIA DE M. 1970 Aşezări din Moldova. De la paleolitic pînă în

secolul al XVIII-lea, Bucureşti.

201

Page 199: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

202

Page 200: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

Indici

Indice arheologic

Canlia...........................23, 24 Corlăteni-Chişinău ............ 23 Costişa-Komarov .............. 23 Criş...................17, 18, 24, 25 Cucuteni..18, 23, 24, 25, 137,

139 Cucuteni A .................24, 146 Cucuteni B ...................17, 24 Cucuteni C ........................ 24 Cucuteni-Tripolie.........18, 19 cultura ceramicii liniare ... 23,

24, 146 Hallstatt..........17, 18, 24, 145 La Tène ............................145 Noua.............................18, 23 Precucuteni......17, 23, 24, 25,

137 Starčevo-Criş ....7, 23, 24, 25,

137, 146

Halotoponime

Balta Sărătura.................... 59 Dealul Salamurii ............... 60 Dealul Salinei.................... 60 Dealul Slatinei................... 65 Drumul Slatinei................. 59

Fântâna de Slatină/Fântâna Slatinei ......................... 59

Gura Slănicului/Gura Slănic..................................... 60

Izvorul cu Slatină .............. 59 Pârâul Salinei .................... 60 Pârâul Saramurii................ 60 Pârâul Sărat ....................... 59 Pârâul Săratului ................. 60 Pârâul Slatinei ................... 59 Poiana Slatinei.19, 23, 24, 66,

80, 85, 86, 90, 121, 132, 133

Salamură/Saramură ..... 60, 86 Sărata ...................... 137, 164 Săratu ................................ 60 Sărături............................ 146 Slănic/Sălănic.................... 60 Slatina .59, 60, 76, 78, 80, 89,

130, 131 Slatina Mare .......... 23, 59, 66 Slatina Mică ................ 59, 66 Slatina PănuşiYa ............... 122 Slatina Rea..........................59 Slatina Veche ............ 24, 137 Slătioara .........59, 60, 83, 129 Slătior........................ 59, 146 Solca.......................... 59, 137 SoloneY .............................. 59

203

Page 201: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

Izvoare de apă sărată Arcaci-Balş ....................... 25 Audia ................................ 76 Bielci................................. 17 Cacica ..............................137 CucuieYi............................137 Buduroiul Porumbeilor –

Mastacăn...............76, 122 Culeşa – Poiana.....85, 89, 90,

106, 127, 133, 173 Dealul Chiorului................ 17 Dealul Cozla – Gârcina25, 65 Dealul Gălean – Târgu Ocna

..............................65, 123 Dealul Slatinei, Târgu Ocna

..................................... 65 Fântâna de Ochi – Siliştea 78,

122 Filioara.............................. 76 Hălăbutoaia – Xolici....25, 50,

80, 94, 96, 98, 99, 142 ÎmpuYita/La ÎmpuYita –

Oglinzi ..........76, 105, 122 Islazul Mihuşca – Luminiş 84 Luminiş ............................. 76 Marginea ........................... 17 Mărgineni...................76, 105 Moreni............................... 66 Neagra – Tazlău .........83, 129 Negriteşti........................... 80 Neguleşti ....80, 104, 105, 161 Oglinzi – Băi ....................137 Pârâul Băilor – Oglinzi ....121 Podeni ............................... 17 Podiac ............................... 17 Poiana ............................... 76 Poiana – Oglinzi...............146 Poiana Slatinei – Lunca.... 18,

23, 24, 66, 80, 81, 85, 86, 90, 132, 133, 141, 144, 146

Poiana Slatinei – Marginea 19

Poiana Slatinei – Neguleşti................................... 121

Pughina – Piatra Şoimului 65, 80

Puturosul (Izvorul Tămăduirii – Mânăstirea NeamY).... 78

Salamura de la Dealul Gălean................................... 113

Salamura de la Stroiu ........ 86 Sărata – Piatra NeamY ..... 137,

164 Sărături – Oglinzi ............ 146 Slatina – Ghindăoani ......... 89 Slatina – Poiana............... 131 Slatina de la Islaz/Slatina de

pe Islazul Mihuşca – Luminiş ........ 84, 105, 121

Slatina Dulcea – Cacica... 131 Slatina I – Gârcina........... 130 Slatina I – Luminiş ............ 80 Slatina I – Xolici.............. 130 Slatina Mare – Negriteşti.. 19,

66, 80, 133, 144 Slatina Mare – Solca .. 17, 23,

24 Slatina Mică – Hoiseşti 66, 67 Slatina PănuşiYa – Poiana 122 Slatina Veche – CucuieYi .. 24,

137 Slătioara – Tazlău 25, 83, 129 Slătior.............................. 146 Solca........................ 137, 138 Stroiu – Cireşoaia...... 86, 138 VarniYa .............................. 17 Voitinel ............................. 18

Localităţi Almaş ...................... 102, 162 Antibes .............................. 20 Antoceni............................ 81 Aprodul Purice (actualmente

Răuceşti) ...................... 81

204

Page 202: Livre EthnoSare 2008-Libre

Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice

Arc-et-Senans.................... 20 Bacău ...............................129 Balş ................................... 25 BălYăteşti ............65, 154, 162 Berlin ................................ 20 BerzunYi................82, 86, 129 Besançon............................. 8 Bicaz ................................163 Blebea ..............................161 Boboieşti ..................144, 163 Boroaia.......................81, 127 Botoşani ...................127, 128 Branişte ............................104 Brăteşti .......................86, 129 Brusturi ..............81, 133, 161 Bucureşci .........................126 Buda.................................. 82 Buhuşi ........89, 129, 133, 144 Cacica .....16, 18, 24, 25, 131,

137, 153 Cardona............................. 20 Cerdac ..............................164 Cireşoaia ............86, 138, 163 Condreni-Târgu NeamY ..... 81 Costişa..............................104 CucuieYi......................24, 137 Cucuteni.....................25, 164 Dobreni ............................108 Drăgăneşti ..................81, 161 Dragomireşti ............133, 161 Dragomiru........................145 Drăguşeni .......................... 81 Forăşti ............................... 81 Gârcina...............78, 130, 162 Ghindăoani......25, 65, 73, 89,

109 Gràiesci ............................126 Grumăzeşti .......106, 162, 163 Hangu...............106, 162, 163 HârYeşti.....................163, 164 Hoiseşti ............................. 66 Humuleşti.......................... 81 Iaşi ...........................127, 128

Icuşeşti ............................ 163 Izvorul Alb ...................... 163 Luminiş 65, 80, 105, 121, 162 Lunca ......24, 25, 65, 81, 137,

153, 154 Luncani ........................... 163 Mărgineni...66, 162, 163, 164 Moineşti .................. 142, 144 Negreşti ................... 104, 162 Negriteşti...19, 47, 65, 66, 89,

133, 144 Neguleşti ...80, 104, 105, 121,

161 NemYişor............................ 81 Ocna-Crasna.................... 128 Odobesci ......................... 126 Oglinzi 24, 25, 65, 81, 85, 86,

90, 113, 121, 122, 133, 145, 146, 161

Oniceni (Forăşti) ............... 81 OrYăşti.........85, 128, 133, 161 Paris .................................. 32 Paşcani .............. 81, 128, 133 Păstrăveni........................ 164 PâYâligeni........................... 48 Petricani .......................... 162 Piatra NeamY20, 65, 129, 133,

137, 144, 155, 163, 164 Pincevent........................... 32 Piatra Şoimului........ 161, 162 Pipirig.........81, 144, 163, 164 Plăieşu............................... 81 Pluton .............................. 164 Poduri...........17, 25, 139, 144 Poiana..65, 81, 83, 85, 89, 99,

121, 122, 127, 128, 131, 161

Poiana – Negreşti .... 129, 162 Preuteşti............................. 81 Prohozeşti............ 25, 65, 139 Rădeni ............................. 164 Răuceşti............. 81, 132, 161 Rediu............................... 129

205

Page 203: Livre EthnoSare 2008-Libre

M. Alexianu, O. Weller, R. Brigand

Români.....................162, 163 Roşiori............................... 81 Roznov.....................129, 144 San Francisco.................... 18 Sârghi................................ 81 Săveni ..............................128 Săveşti........................81, 161 Sfîntu Gheorghe................ 21 Sichuan ............................... 9 Siliştea........78, 122, 162, 163 Siminicea .........................128 Slănic – Moldova ......86, 163,

164 Solca ......16, 23, 25, 137, 138 SoloneY .............................. 16 SolonY ................................ 24 Stânca-Pipirig.............49, 164 Suceava ............................104 Tazlău ..............106, 129, 162

Târgu Frumos.......... 128, 133 Târgu NeamY 26, 81, 121, 161 Târgu Ocna......60, 65, 86, 99,

107, 115, 123, 124, 155, 163, 164

Târgu Trotuş.................... 164 Târpeşti ............................. 17 Târzia ................................ 81 Timişeşti............................ 81 Xibucani .......................... 163 Xolici ...17, 24, 25, 65, 82, 85,

129, 130, 145, 162 Ungheni............................. 81 Ungureni ......................... 128 Urecheni.......................... 164 Vânători – NeamY ...... 23, 81,

104, 137, 141, 145, 161, 162

206