AJUTORUL DE STAT N UNIUNEA EUROPEAN -Context-

n termeni generali, ajutorul de stat nseamn orice ajutor (indiferent de forma sa) acordat unor anumite ntreprinderi (actori care desfoar activiti economice) de ctre autoritile publice. n msura n care acest tip de ajutor denatureaz concurena i afecteaz comerul, acesta nu este compatibil cu piaa intern, cu excepia cazurilor n care tratatele prevd altfel. Este necesar controlul schemelor de ajutoare i statele membre, n conformitate cu articolul 108 alineatul (3) din Tratat, au obligaia de a notifica Comisiei n avans orice plan de acordare a unui astfel de ajutor. Prin adoptarea Regulamentului de abilitare[footnoteRef:2], Consiliul a oferit Comisiei posibilitatea de a defini excepii (prin adoptarea unor regulamente de exceptare pe categorii pentru ajutoarele de stat) i astfel s declare categorii specifice de ajutoare de stat ca fiind compatibile cu piaa comun i scutite de o notificare prealabil. [2: Regulamentul (CE) nr. 994/98 al Consiliului din 7 mai 1998.]

Conform uneia din excepiile prevzute, anumite forme de ajutor pot fi considerate ca fiind compatibile cu piaa comun n anumite regiuni. Acest tip de ajutor se numete ajutor regional, care are scopul de a sprijini dezvoltarea economic i crearea de locuri de munc.Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare[footnoteRef:3]prevede dispoziii specifice care definesc condiiile n care schemele de ajutor regional sunt compatibile cu piaa comun i scutite de notificare. Pe lng Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare, Comisia ofer orientri cu privire la msurile de ajutor care nu sunt exceptate de la obligaia de notificare, inclusiv orientare privind ajutorul regional. [3: Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014]

Orientrile privind ajutoarele de stat regionale pentru perioada 2014-2020 (2013/C 209/01), denumite n continuare orientrile, au fost adoptate de Comisie la 19 iunie 2013 i au intrat n vigoare la 1 iulie 2014. Validitatea normelor privind ajutoarele regionale aplicabile n perioada 2007-2013[footnoteRef:4] a fost extins pn la 30 iunie 2014. Orientrile se aplic schemelor de ajutor regional notificate i ajutorului individual. [4: Orientrile privind ajutorul naional regional pentru 2007-2013 (2006/C 54/08).]

Ajutorul de stat i politica de coeziuneProiectele sprijinite de politica de coeziune (n cadrul fondurilor europene structurale i de investiii) trebuie s respecte legislaia naional i legislaia Uniunii[footnoteRef:5]. Statelor membre le revine obligaia de a garanta conformitatea regimurilor lor de ajutor cu legislaia aplicabil ajutorului de stat, inclusiv cu normele privind ajutoarele de stat regionale i, n acest sens, s analizeze interveniile prevzute n contextul programelor lor (operaionale), precum i s respecte toate obligaiile n materie de notificare. Procesul de programare strategic prevzut de politica de coeziune i analiza ajutorului n cadrul normelor privind ajutorul de stat rmn distincte, dar este posibil, n anumite cazuri, s se utilizeze analiza pe care se bazeaz interveniile politicii de coeziune pentru a justifica acordarea ajutorului de stat. [5: Articolul 6 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 din 17 decembrie 2013]

Cadrul legislativ[footnoteRef:6] include referine explicite cu privire la normele referitoare la ajutorul de stat, n special n contextul instrumentelor financiare, operaiilor de generare de venituri, parteneriatelor public-privat, durabilitii operaiilor etc. Mai mult dect att, pentru facilitarea aplicrii efective a normelor privind ajutoarele de stat de ctre statele membre, plata fondurilor este condiionat de ndeplinirea obligaiilor (condiii ex ante)[footnoteRef:7] care includ existena unor mecanisme n cadrul statelor membre de formare a personalului i de consolidare a capacitii administrative n acest domeniu. [6: Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 din 17 decembrie 2013.] [7: Partea II din Anexa XI din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 din 17 decembrie 2013.]

Rolul Parlamentului EuropeanParlamentul i-a exprimat, n numeroase rnduri, ngrijorarea cu privire la coerena dintre coeziunea economic, social i teritorial, pe de o parte, i normele n materie de concuren, pe de alt parte. n Rezoluia sa din 15 noiembrie 2011 referitoare la reforma normelor UE privind ajutoarele de stat aplicabile serviciilor de interes economic general (P7_TA(2011)0494), Parlamentul European a subliniat c sunt necesare investiii importante pentru modernizarea infrastructurii, n special n regiunile unde aceasta este deficitar, ndeosebi n sectoarele energiei, telecomunicaiilor i transportului public. De asemenea, Parlamentul a subliniat c autoritile locale i regionale trebuie s beneficieze de informaii mai detaliate privind normele n vigoare n materie de ajutoare de stat.n cursul procesului de modernizare a ajutoarelor de stat (iniiat n 2002), n cadrul cruia Comisia i-a prezentat propunerile n conformitate cu articolul 109 din TFUE, Parlamentul a fost doar consultat i nu a avut niciun cuvnt de spus n adoptarea orientrilor. Cu toate acestea, n Rezoluia sa din 12 iunie 2013 intitulat Politica regional, component a unor sisteme mai ample de ajutor de stat (P7_TA(2013)0267), Parlamentul a sprijinit proiectul de orientri al Comisiei, a solicitat o mai bun coeren cu Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare i alte orientri i i-a exprimat preocuparea cu privire la existena coerenei ntre normele privind ajutoarele de stat i implementarea instrumentelor politicii de coeziune (fonduri structurale i de investiii europene), n special n ceea ce privete tratamentul egal al zonelor care aparin aceleiai categorii a regiunii n cadrul politicii de coeziune. Parlamentul a solicitat meninerea sau mrirea dincolo de plafonul anterior de 45% a acoperirii generale a ajutoarelor regionale i a sprijinit crearea unei reele de siguran n favoarea fostelor regiuni a i a unor dispoziii speciale privind regiunile slab populate, regiunile ultraperiferice i insulare. A fost subliniat, de asemenea, necesitatea unor derogri specifice, n special n zonele grav afectate de criza economic.n sfrit, Parlamentul consider c ajutoarele de stat ar trebui oferite n principal IMM-urilor, dar c excluderea marilor ntreprinderi ar putea duce la dispariia de locuri de munc, motiv pentru care aceste ntreprinderi ar trebui s rmn eligibile n zonele c, fcnd totui obiectul unei supravegheri speciale.n lumina noilor dezvoltri n reglementarea ce guverneaz ajutorul de stat i implementarea sa n Uniunea European, se va examina creterea acestor reguli n jurisprudena Curii Europene de Justiie pentru a detalia nelesul ajutorului de stat att n nelegerea Curii de Justiie ct i a Comisiei Europene. n aceast privire de ansamblu scurt a condiiilor substaniale ce trebuie ndeplinire cumulativ de ctre o msur de stat pentru ca aceasta s cad sub prevederile Articolului 107 privitor la interzicerea ajutorulu de stat. Stabilind astfel nelesul ajutorului de stat n dreptul Uniunii Europene, se va examina funcionarea sa pentru a arta c orice fel de msur de stat intervenionist stnjenete necugetat pe unii participani ai pieei sau ajut pe alii, ngreunnd procesul concurenial. Este important de avut n vedere c aa cum de drept este important efectul msurii de stat, i nu obiectivul su, tot acelai standard de judecat ar trebui aplicat i dimensiunii economice, astfel concluzionnd c msura adecvat pe care statele ar trebui s o adopte pentru a ajuta procesul de pia fr a distorsiona cursul su este o politic de reducere fiscal general i poate avea urmtoarele circumstane: Implic utilizarea resurselor statului Conform Art. 87(1) CE, ajutorul de stat poate fi acordat de ctre stat sau din resursele statului. Rezult c forma n care ajutorul de stat este acordat este irelevant din punctul de vedere al controlului ajutorului de stat: ceea ce conteaz este efectul msurii. De fapt, distincia ntre ajutorul acordat de stat i ajutorul acordat din resursele statului are rolul de a face explicit faptul c nu numai ajutorul acordat de guvernul central, ci i ajutorul acordat de autoritile de stat regionale i locale, precum i de organismele publice i private ce acioneaz n numele statului intr n sfera exclusiv de control a Comisiei. n ceea ce privete forma efectiv n care ajutorul de stat este acordat, faptul c ajutorul de stat nu se refer numai la cheltuielile directe fcute din buzunarul statului (adic subveniile de la buget), ci i la transferurile indirecte de resurse ale statului (ceea ce atrage pierderi de venit pentru stat) ine de jurisprudena general acceptat. ntr-adevr, o pierdere de venituri din impozitare este considerat echivalent cu consum de resurse ale statului, indiferent de nivelul, regional sau local, la care este suportat pierderea. Confer un avantaj firmei/firmelor beneficiaren consecin, n Fiscal Aid Notice Comisia doar reitereaz un concept bine-cunoscut: o msur fiscal care scutete firmele de poveri suportate n mod normal din resursele lor proprii satisface al doilea criteriu din definiia ajutorului de stat. Comisia d i cteva exemple de msuri fiscale care confer un asemenea avantaj: msuri ce reduc baza fiscal (precum deduceri speciale, aranjamente de depreciere (amortizare) special sau accelerat, includerea rezervelor n bilanul firmei); msuri ce implic o reducere parial sau total a sumei datorate ca impozit (exemplu: scutirile de taxe sau creditele fiscale); amnarea, anularea sau chiar reealonarea n mod excepional a datoriilor fa de buget. Mai mult, chiar i msurile fiscale care nu echivaleaz n ultim instan cu o pierdere de venit pentru stat, precum amnrile de pli fiscale i la bugetul asigurrilor sociale, intr de asemenea n categoria ajutorului de stat n msura n care facilitile de acest tip confer firmelor beneficiare un avantaj prin aceea c le permite s utilizeze sume de bani care nu sar afla altfel la dispoziia lor. Este selectiv - Art. 87(1) ce se aplic doar msurilor care au o natur selectiv, adic acelora care favorizeaz anumite activiti sau producerea anumitor bunuri. Aplicarea criteriului selectivitii atrage dup sine trasarea unei distincii ntre msurile cu aplicabilitate general, cu alte cuvinte acele msuri care se aplic tuturor firmelor i sectoarelor fr deosebire, i msurile care genereaz avantaje doar pentru anumite firme sau sectoare. Nu de puine ori, totui, este extrem de dificil s trasezi o grani clar ntre msurile de sprijin generale i cele selective. Msurile fiscale sunt, n plus, dificil de evaluat pe baza acestui criteriu i din cauza faptului c dreptul comunitar consider c selectivitatea anumitor msuri fiscale poate fi totui justificat prin natura sau schema general a sistemului (asemenea msuri nefiind acoperite de reglementrile UE privitoare la ajutorul de stat). Putem spune fr teama de a grei c, pn la momentul actual, distincia ntre msurile de sprijin generale i selective rmne mai degrab neclar n jurispruden i n dreptul comunitar al ajutorului de stat. Fiscal Aid Notice nu aduce prea mult lumin n ceea ce privete selectivitatea msurilor fiscale. Comentatorii au propus diverse metode pentru a deosebi msurile fiscale generale de cele selective, totui o discutare detaliat a acestui 36 concept iese, credem, din sfera studiului nostru. Cu toate acestea, este adevrat c att Comisia, ct i instanele comunitare au tendina de atribui selectivitate unei msuri ori de cte ori nu poate fi dovedit c ea este, dimpotriv, general sau justificat denatura sistemului. Afecteaz relaiile comerciale dintre statele membre Interveniile care implic ajutor de stat duc la afectarea relaiilor comerciale dintre statele membre i la distorsionarea concurenei. Cele dou condiii sunt organic dependente, deoarece, dac acordarea unui ajutor duce la ntrirea poziiei unui ntreprinztor n raport cu ali ntreprinztori care acioneaz n spaiul comunitar, cei care nu au beneficiat de ajutor sunt discriminai i afectai n mod negativ.Aderarea la Uniunea European a reprezentat pentru autoritatea de concuren din Romnia o provocare, att din perspectiva concurenei, ct i a ajutorului de stat. n scopul ndeplinirii eficiente a responsabilitilor ce-i revin, Consiliul Concurenei i-a stabilit obiectivele prioritare n anul 2007, spernd c viitorul reformei se menine i pe mai departe.De la data aderrii, Consiliului Concurenei a dobndit competena de a aplica direct regulile de concuren comunitare. n toate cazurile care intr sub incidena legislaiei comunitare, Consiliul Concurenei va aciona n cadrul Reelei Europene a Concurenei, din care fac parte Comisia European autoritile naionale de concuren din toate statele membre.-n domeniul ajutorului de stat, aderarea Romniei la Uniunea European a condus la modificarea competenei de autorizare a ajutoarelor, competen ce a fost transferat ctre Comisia European. De la data aderrii, reglementrile comunitare n materie de ajutor de stat au devenit direct aplicabile n Romnia, iar acordarea oricrui ajutor de stat trebuie s fie, ca regul, precedat de obinerea unei decizii de autorizare din partea Comisiei Europene. Aceasta implic o responsabilitate sporit pentru Romnia, care va trebui s fundamenteze corespunztor, din punct de vedere juridic i economic, orice intenie de acordare a unui ajutor de stat. n fapt, n materie de ajutor de stat, prin O.U.G. nr.117/2006, au fost reglementate procedurile naionale, n vederea aplicrii art. 87-89 din Tratatul de instituire a Comunitii Europene i a legislaiei secundare adoptate n baza acestuia, direct i imediat aplicabile dup 1 ianuarie 2007.Pentru Consiliul Concurenei, anul 2007, va marca exercitarea unui nou rol, acela de autoritate Naional de contact n problematica ajutorului de stat, asigurnd interfaa ntre Comisia European, pe de o parte, i autoritile naionale iniiatoare i furnizoare de ajutor de stat, pe de alt parte. Consiliul Concurenei va folosi experiena acumulat pn atunci, pentru a sprijini iniiatorii s elaboreze programe de restructurare i finanare deplin compatibile cu regulile stricte care guverneaz, la nivel comunitar, acordarea de ajutoare de stat.Uniunea European este singura autoritate public din lume care implementeaz un control al ajutorului de stat asociat cu politica n domeniul concurenei. Datorit naturii particulare a acestei construcii politice att interguvernamental, ct i supranaional Uniunea European ncearc s previn apariia unei curse competitive a subveniilor ntre statele membre. Cadrul legal pentru controlul ajutorului de stat este chiar Tratatul Uniunii Europene (TUE), care interzice n mod explicit ceea ce definete a fi ajutor de stat: orice ajutor acordat de ctre un stat membru sau din resurse de stat n orice form care distorsioneaz sau amenin s distorsioneze concurena prin favorizarea anumitor ntreprinderi sau producia anumitor bunuri, n msura n care afecteaz comerul dintre statele membre, este declarat a fi incompatibil cu Piaa Comun (TUE, art. 107). Din aceast perspectiv, asistena oferit de ctre statele membre ctre sectorul bancar a atras nc de la nceputul procesului de integrare european atenia din partea Comisiei Europene, aprtorul i implementatorul TUE. Comisia a ncercat frecvent s promoveze i n sectorul bancar legislaia privind concurena, dei cu mult mai puin energie dect n alte sectoare.Pornind de la definiia ajutorului de stat oferit mai sus, pentru a fi calificat drept ajutor de stat, o msura de asisten din partea guvernului trebuie s satisfac urmtoarele caracteristici: -s reprezinte un beneficiu/avantaj. Dincolo de subveniile pure (care au un element evident de gratuitate) i tranzaciile prin care autoritile achiziionau active cu probleme la preuri nominale (fr niciun discount necesar riscului mrit) reprezint tot ajutor de stat. Politica n domeniul concurenei calific drept ajutor de stat orice investiie a statului n cadrul unei entiti private (incluznd deci ceea ce este denumit capitalizare sau recapitalizare, care nu respect principiul investitorului privat de pe pia (altfel spus, investiia statului s fie recompensat ca orice investiie fcut de investitorii de pe pieele financiare). transfer de resurse ale statului. Aceast interpretare se traduce prin- faptul c, n afara resurselor acordate efectiv entitilor private de la bugetul de stat (orice subvenie public se calific n aceast categorie), se pot include i transferuri poteniale. De exemplu, o garanie acordat de ctre un guvern la emisiunea de obligaiuni a unei bnci este un asemenea transfer potenial deoarece transferul de resurse de la stat se poate concretiza doar n situaia n care riscul de baz acoperit survine. Astfel, toate garaniile oferite de ctre un guvern se calific drept ajutoare de stat. selectivitatea ajutorului. Se consider c orice intervenie a statului n- sistemul economic, atunci cnd ofer asisten entitilor private, nu poate fi calificat drept ajutor de stat dac este o schem general, oferit tuturor agenilor privai. Pentru ca o intervenie s fie calificat cu efecte anticoncureniale, trebuie ca aceast s fie n mod explicit oferit unuia/unei categorii speciale de ageni economici. n cazul interveniei publice ocazionate de criz, o schem oferit unui ntreg sector se calific drept ajutor de stat. impactul asupra comerului intracomunitar. Ajutorul de stat trebuie s- aib un impact distorsionant asupra fluxurilor de bunuri i factori de producie de pe Piaa Unic. De exemplu, atunci cnd un stat membru acord ajutor ntregii industrii bancare din economia sa, bncile naionale sunt n situaia de a concura cu bncile din celelalte ri ale Uniunii Europene. Cu alte cuvinte, subveniile pe care un stat membru le acord unui productori particular i va conferi acestuia un avantaj competitiv fa de productorii concurenei din acelai sector. n consecin, ca urmare a ajutorului de stat, structurile concureniale de pe pia sunt conservate, fapt care are un efect negativ asupra bunstrii consumatorilor (nemaivorbind de faptul c sumele necesare subveniei sunt luate, prin taxare, de la toat populaia pltitoare de taxe din ara respectiv). Dar textul de baz care reglementeaz controlul ajutorului de stat interzice nu numai asistena acordat unei singure companii (care dezavantajeaz ceilali productori din acelai sector), dar i subveniile acordate unei ntregi industrii naionale. Argumentul principal deriv nu din evaluarea impactului negativ asupra prosperitii consumatorilor din respectiva ar, ci din faptul c o politic public ce favorizeaz productorii naionali (n ansamblul lor) n procesul lor concurenial fa de productorii din acelai sector, dar din alte ri ale Uniunii Europene. n alte cuvinte, subveniile la nivel de sector ntr-un stat membru al Uniunii Europene sunt o form de protecionism naional, considerat incompatibil cu Piaa Unic Intern.Idealul unei piee comune europene care este motorul programelor Uniunii Europene se bazeaz pe unul din obiectivele originare i fundamentale expuse de ctre Tratatul de la Roma pentru instituirea Comunitii Economice Europene, i n prezent nc modeleaz dezvoltarea politicilor noastre naionale i supranaionale. Vreme de decenii, n numele liberalizrii i libertii circulaia liber a bunurilor, serviciilor, capitalului i persoanelor- peisajul legislativ a fost transformat de-a lungul statelor europene pentru a se ntemeia o pia comun pe cuprinsul comunitii, o pia liber de barierele legislative, i.e. politice, naionale care ar sta n calea celor patru liberti enumerate.Acest proces a adus cu sine o renunare din partea statelor membre a suveranitii de reglementare asupra unei game ntinse de probleme , ceea ce nu ar constitui n sine un motiv de nelinite atta timp ct autoritile care au preluat puterile decizionale sunt alese democratic, rspunztoare fa de alegtorii lor i cel mai important reprezentative. Uniunea European a fixat o serie de piedici i limitri directe asupra puterilor de regelementare i interveniilor economice ale guvernelor naionale pentru a asigura c cele patru liberti ale pieei interne sunt efective. ns alte politici care au fost adoptate sub aceste coordonate ale liberului schimb au fost intite mai degrab nspre standardizarea n locul recunoaterii reciproce a produselor i a facilitii schimbului de bunuri concureniale diversificate. Spre deosebire de Uniunea coloniilor americane care a garantat libertatea economic ce a transformat Statele Unite intr-un motor al dezvoltrii economice de pia liber, experiena Uniunii Europene a fost n mod ironic aceea a cutrii liberalizrii prin reglementri legislative mereu inflaioniste i mai recent printr-o nou revoluie industrial dirijat de ctre guverne, cu obiective de cretere care amintesc de planurile cincinale sovietice.O politic deosebit de liberal a Uniunii europene, interdicia general de ajutoare a interprinderilor private prin intermediul resurselor sau mijloacelor guvernamentale, a fost recent criticat drept sufocant pentru dezvoltarea naionala i progresuli economic. Alte msuri protecioniste de aprare a interprinderilor domestice n faa concurenei strine, precum taxele i cotele de import spre exemplu, au fost luate din arsenalul statelor naiune de politici intervenioniste prin principiile fundamentale de organizare ale Uniunii Europene, iar interdiciile generale mpotriva ajutorului de stat se spune c ar nbui ansele Uniunii de a-i nainta proprii campioni economici pentru a se lupta cu ntreprinderile americane i asiatice excesiv de subvenionate. n ciuda prevederii unor exceptri n bloc, a unui numr limitat de cazuri excepionale n care ajutorul de stat este compatibil cu piaa intern n Art. 107 (2), precum i altor cazuri n care ajutorul de stat poate fi acceptat n aprecierea oarecum discreionar a Comisiei sub Art. 107 (3), Tratatul privind Funcionarea Uniunii Europene interzice n rest prin intermediul Art. 107 (1) ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice form, care denatureaz sau amenin s denatureze concurena prin favorizarea anumitor ntreprinderi sau a producerii anumitor bunuri, n msura n care acestea afecteaz schimburile comerciale dintre statele membre. Intrepretand aceasta prevedere, Curtea Europeana de Justitie a aratat ca pentru a califica o masura drept ajutor de stat, urmatoarele patru conditii trebuie indeplinite in mod comulativ: intai, trebuie sa existe o interventie din partea statului sau prin intermediul resurselor de stat; in al doilea rand, interventia ar putea sa afecteze comertul dintre statele membre; in al treilea rand, trebuie sa confere un avantaj beneficiarului favorizand anumite intreprinderi sau productii a anumitor bunuri; si in final, trebuie sa afecteze concurenta sau sa constituie un pericol ca aceasta sa fie afectata. In lipsa unei definiti statutare a ajutorului de stat, Comisia si Curtea Europeana de Justitie au inaintat clarificari pentru a arata ca notiunea ajutorului de stat, desi, expusa unei interpretari intinse, trebuie sa fie apreciata in primul rand in functie de efectele masurii, si nu in functie de cauzele sau nu obiectivele sale. Asadar, ceea ce este important sub acest aspect este substanta masurii si nu Forma pe care o ia,care ar putea fi un folos direct,precum o subventie baneasca ,acoperind costuri sau pierderi ,precum si alte interventii care diminueaza cheltuielile care sunt in mod normal cuprinse de bugetul unei intreprinderi si care, fara a fi asadar subventii in intelesul strict al cuvantului,sunt similare in caracter si au acelasi efect ,cum ar fi exceptarile de la impuneri fiscale si parafiscale,suspendare a datoriilor ,garantii de imprumuturi favorabile ,asigurarea unor bunuri sau servicii ,in termeni preferientiali,incluzand dobanzile imprumuturilor , si investitiile directe in capitalul intreprinderilor.Aceste exemple nu sunt exhaustive, ci exemplificative si orice masura poate intra in acoperirea prevederilor ajutorului de stat,indiferent de cum ar incerca un stat menbru sa se sustraga de la interdictia generala mascand masura drept o politica acceptabila,atata vreme cat efectele sale ,procura un avantaj beneficiarului.Avantajul conferit beneficiarului, pentru a putea fi clasificat drept ajutor de stat,trebuie egalat de conditiile reunite ale utilizarii resurselor de stat in acordarea avantajului si a imputabilitatii acele utilizari statului;aceasta inseamna ca desi art 107/1 spune ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat sub orice forma conditiile sunt cumulative :chiar daca resursele de stat ar fi intrebuintate, intr-o masura care confera un avantaj beneficiarului ,masura nu va fi un ajutor de stat decat daca este imputabila acestuia.Acest lucru a fost clarificat de catre Curte in speta Stardust Marine, aceasta aratand ca in ciuda utilizarii resurselor statale in ajutorarea unei intreprinderi de catre subsidiare ale unei banci, detinute si controlate de stat,masura respectiva nu a constituit ajutor de stat ,intrucat controlul public nu poate forma o prezumtie de imputabilitate, care mai degraba trebuie dedusa dintr-o serie de indicatori iviti in circumstantele spetei si in contextul in care masura a fost luata. In afara faptului ca unitatea in cauza nu poate adoptata hotararea constestata fara a lua in considerare cerintele ,autoritatilor publice discutate mai jos, astfel de indicatori ar putea integrarea intreprinderii in structurile administratiei publice, natura activitatilor sale si exercitiul acestora pe piata in conditiile normale de concurenta cu operatori privati, statutul legal al intreprinderii, intensitatea supravegherii exercitate de autoritatile publice asupra administrarii ei, sau orice alti indicatori care releva o implicare de catre autoritatile publice in adoptarea unei masuri sau improbabilitatea neimplicarii acestora avand in vedere si amploarea masurii,continutul acesteia sau conditiile pe care le presupune. Deoarece masura nu poate fi atribuita statului,nu constituia ajutor de stat, in ciuda faptului ca resursele transferate ar fi putut cadea sub controlul statului in virtutea influentei domininante asupra intreprinderii.Aceasta solutie contrasteaza cu o speta privitoare la o companie privata ale carei actiuni erau detinute in proportie de 50% de catre stat si a facut posibil pt acestea sa numeasca jumatate din membrii consiliului de suprevheghere care decideau politica de preturi fapt care,alaturi de puterea guvernului de a aproba preturile companiei au dovedit ca era imposibil pentru aceasta sa se bucure de autonomie decizionala sub acest aspect.Astfel, o politica preferentiala de preturi fata de unii beneficiari intrebuinta resurse de stat fiind totodata si imputabila lui.Aceasta speta Stardus Marine a ocazionat observatia ca nu este necesar un transfer efectiv de resurse statale pentru ca o masura sa constituie ajutor. Desi ideea de resurse de stat ar parea ca sugereaza in mod clar resurse sub controlul statului sau parte a unui buget public, o masura poate totusi constitui ajutor daca nu include un transfer de astfel de resurse, dar impovareaza statul indirect prin avantajele conferite intreprinderii ,cum ar fi cotele preferentiale fiscale ,garantiile guvernamentale sau iertari de datorie. Exista insa cazuri in care o masura nu a fost calificata ca ajutor de stat ,desi confereau un avantaj intreprinderilor favorizate. Spre exemplu, modificarea cadrului in care erau formate relatiile contractuale de angajare pt beneficiul unor intreprinderi care angajau muncitori straini ,exceptandu le de la aplicarea anumitor prevederi legale ,desi generau un beneficiu economic privitor la costuri,nu a fost gasit a fi ajutor de stat,intrucat masura nu constituie o povara aditionala pentru stat. Aceeasi concluzie a fost inaintata si intr-un caz in care intreprinderi mici si mijlocii au fost acceptate de la aplicarea unor prevederi legale privitoare la concedierile nejuste deoarece masura nu reclama vreun transfer direct sau indirect de resurse statale catre acele intreprinderi ci deriva numai din intentia legiuitorului de a prevedea un cadru legislativ specific pentru raporturile de munca dintre angajatori si angajati si de a evita impunerea asupra acelor intreprinderi a unor constrangeri financiare care ar putea impiedica dezvoltarea lor.Acest argument este in continuare conturat de o masura care permitea o intreprindere anume sa incheie contracte de angajare pe termen determinat,derogand de la regula generala a contractelor pe perioade nedeterminate ,intrucat ,si aici, acest tip de exceptare de la aplicarea legii nu implica vreun transfer direct sau indirect de resurse. Acesta este un exemplu deosebit de ilustrativ al felului in care o reglementare statala confera inevitabil un avantaj sau ajuta unele intreprinderi cu toate ca nu este o forma de ajutor de stat.Din punct de vedere concurential ,ajutoarele de stat ar putea fi caracterizate drept anticoncurentiale per se,intrucat un beneficiu in mod neindoielnic va pune beneficiarul intr-o pozitie de avantaj fata de ceilalti concurenti ,o pozitie pe care nu ar fi obtinut-o in lipsa actionarii statului .Aceasta consolidare a pozitiei trebuie socotita ca afectand concurenta si comertul, cu toate ca trebuie totusi, inaintate conditiile si circumstantele din care o astfel de distorsiune reiese. Deosebit de relevant pentru ideea ca ajutorul de stat este necesar pentru a combate industriile subventionate masiv ale statelor terte, non-membre, este considerentul ca un stat membru nu poate implementa un ajutor justificat de faptul ca alte state membre, de asemenea, nu isi indeplinesc aceasta obligatie impusa de Tratat.O alta conditie referitoare la efectul asupra comertului dintre statele membre este de obicei analizata impreuna cu cea precedenta, fara a uita interpretarea larga data acestei conditii, anume ca nu este necesar ca in realitate comertul sa fie afectat, ci ca o asemenea posibilitate rezulta din masura ajutorului de stat. Aceasta conditie facea ca masurile de ajutor ce au repercusiuni strict la nivel national, fara efecte asupra comertului dintre statele membre, sa fie acceptabile; dar acest lucru trebuie judecat cu atentie, fiindca ajutorul acordat unui beneficiar care furnizeaza serviciile de transport locale nu ar avea efecte asupra comertului interstatal decat prin aparenta, cand defapt, asemenea majoritatii masurilor guvernamentale, ar ridica o bariera de intrare de concurenta pe piata pentru concurentii straini: aceasta conditie nu depinde asadar, de caracterul local sau regional al serviciilor furnizate sau de scara domeniului de activitate vizata. O interprindere implicata in comert in mai multe state membre care primeste ajutor isi va avea pozitia consolidata si, avand astfel o pozitie competitiva mai buna nu doar in propria piata nationala, dar si mai intinsa piata interna, va afecta comertul dintre statele membre. Cu toate acestea, comertul ar putea fi totusi afectat chiar daca interprinderea insasi nu participa in activitati transfrontaliere, deoarece ajutorul pe care il primeste o protejeaza de presiunile concurentiale ale importurilor dintre alte state membre avand in vedere ca oferta interna poate fi mentinuta sau sporita si interprinderile stabilite intre alte State Membre sau sanse mai mici de a-si exporta produsele catre piata altui Stat Membru. Curtea a mai aratat si ca nu este imposibil ca ajutorul pentru export sa afecteze comertul intra-comunitate. In cele din urma, si de cel mai mare interes din puncte de vedere economic, pentru a putea califica o masura drept ajutor de stat trebuie favorizate anumite interprinderi sau productii a anumitor bunuri. In vreme ce s-a aratat ca notiunea de interprindere cuprindeorice entitate angajata in activitati economice, indiferent de statutul legal al entititatii si de maniera de care este finantata, cuvantul anumite indica faptul ca ajutorul este marcat de o componenta discriminatorie conferind un avantaj interprinderilor in mod selectiv, spre exemplu celor angajate in productia de bunuri, in comparatie cu alte interprinderi care sunt intr-o situatie legala si faptica care este comparabila in lumina obiectivului urmarit de catre masura in cauza, cum ar fi furnizorii de servicii; nu este o aparare pentru stat sa arate ca un numar mare de interprinderi dintr-o varietate de sectoare ale economiei beneficiaza de pe urma masurii, si aceasta nu pune la indoaiala natura selectiva a masurii.Ajutorul de stat, precum orice interventie guvernamentala in economia de piata, face sa deraieze in mod fortat toate procesele sale de functionare. Economic vorbind, ceea ce reprezinta in esenta ajutoarele de stat sunt niste fonduri banesti cuantificabile intr-o forma sau alta care sunt realocate prin constrangere de catre guvern in spre industrii preferate: ceea ce cetatenii considera nesatisfacator pentru dorintele lor si drept urmare nu il sponsorizeaza in calitate de client, lucru care la randul lui se traduce in semnale ale preturilor pentru ca antrepenorii sa urmareasca alte directii de productie, guvernul, in schimb, argumenteaza ca ar fi cumva, de interes national sau strategic si , prin urmare, ar trebui evaluat din punct de vedere al binelui public si nu unul ingust al profitabilitatii private, si forteaza pe aceiasi cetateni sa sutina in mod direct. Nu trebuie sa existe vreo indoiala asupra acestei probleme, ceea ce unele industrii sau interprinderi primesc sub forma unui ajutor ce vine din buzunarul cetateanului care, avand un buget mai limitat, drept urmare, nu isi mai poate satisface la fel de multe dorinte precum ar fi putut si nu poate comunica antreprnorilor prin comportamentul sau economic si sistemul preturilor de piata felul in care aceastia ar trebui sa isi conduca afacerile pentru a fi profitabila.S-a aratat ca ajutorul de stat in viziunea legii are un inteles aparte si o multitudine de forme, in vreme ce din punct de vedere economic masurile guvernamentale servesc sa distorsioneze functionarea economiei de piata si in mod necugetat acorda avantaje anumitor interprinderi, care alminteri nu le-ar fi dobandit pe calea schimburilor voluntare. Exista, cu toate aceastea, un anume plan de actiune guvernamentala care acorda sprijin financiar si este avantajos tuturor tipuri de investitii si intreprinderi comerciale, si totodata non-distorsionant din punct de vedere economic in desfasurarea spontana a activitatilor sistemului de piata care, a nu se uita, este cel putin formal, una din premisele fundamentale si dizeratele Uniunii Europene. Punand deoparte acele masuri care in ochii reglementarilor Uniunii nu constituie ajutor de stat fie pentru ca sunt exceptate, fie pentru ca nu se conformeaza regulilor acceptate, masuri care cu toate astea ar afecta cursul firesc al sistemului de piata, ar parea pentru unii interventionisti nationali, ca reglementarile Uniunii Europene privitoare la ajutorul de stat sunt mult prea stricte, mai ales cand ne amintim ca alte masuri mai traditionale de protectionism precum taxele de import au fost luate de sub controlul statelor membre.La drept vorbind, exista numeorase cai prin care guvernele pot face asta, cu toate ca nu multe dintre ele se dovedesc a fi atractive dintr-o perspectiva politica sau a intereselor particulare implicate. Insa o masura principala in mod izbitor necesara: scaderea generala a cotelor de impozitare, care se traduce in termeni economici in politica de a lasa proprietatea privata in mainile acelora care o dobandesc prin intermediul schimburilor de piata voluntare, si de abtinere de la redirijarea acelor resurse printr-un aparat centralizat de control impotriva semnalelor si dorintelor comunicate de catre populatie in conduita sa economica.Deosebit de relevant pentru problema ajutorului de stat, presupune ca proprietatea privata nu ar trebui indepartata cu forta si directionata catre alte scopuri, nu dor din cauza naturii distorsionante si anticoncurentiale a unor asemenea masuri, dar si deoarece economia de piata furnizeaza acest tip de remediu prin sistemul de profituri si pierderi. In mod corespunzator, o scadere generala a impunerilor ar constitui o forma de ajutor de stat de piata libera care ar fi permisibil legal si cu adevarat eficace in obiectivele sale de a cultiva dezvoltarea si competitivitatea.

CONSILIUL CONCURENEI DIRECIA AJUTOR DE STAT Nr. 66/22.01.2015

NOTSituaia ajutoarelor de stat acordate la nivelulUniunii Europene din perspectiva Scoreboard 2014La sfritul anului 2014, Comisia European a publicat datele i informaiile transmise de toate statele membre prin sistemul interactiv S.A.R.I (State Aid Reporting Interactive), cu privire la toate ajutoarele de stat notificate i exceptate de la notificare, care au stat la baza realizrii Scoreboard-ului ajutoarelor de stat acordate la nivelul Uniunii Europene n anul 2014. Ajutoarele de stat, conform clasificrii experilor comunitari, se mpart n dou mari categorii: 1. Ajutoare de stat acordate n baza cadrului general (noncriz); 2. Ajutoare de stat acordate pentru combaterea crizei financiare i economice, care la rndul lor se mpart n:

a. Ajutoare de stat acordate sectorului financiar-bancar; b. Ajutoare de stat acordate n baza Cadrului Temporar.

Ajutoare de stat acordate n baza cadrului general (non-criz) n anul 2013, ajutoarele de stat acordate n baza cadrului general comunitar (non-criz) au totalizat 62,73 miliarde Euro, reprezentnd la nivelul Uniunii Europene (U.E.-28) 0,49% din Produsul Intern Brut comunitar (Tabel nr. 1). Este cel mai sczut nivel al ajutoarelor de stat non criz nregistrat din anul 1992 pn astzi, acest lucru fiind posibil datorit reducerilor importante ce au avut loc n Frana (minus 15% fa de anul 2012), Italia (minus 21% fa de anul 2012), Spania (minus 28% fa de anul 2012) i Portugalia (a avut cea mai mare scdere a ajutoarelor de stat i anume minus 47% fa de ajutorul de stat acordat n 2012).

n anul 2013, n cadrul Uniunii Europene, Frana, Germania, Marea Britanie i Italia au acordat cele mai mari ajutoare de stat din punct de vedere valoric, respectiv peste 50% din totalul ajutoarelor de stat acordate la nivel comunitar. 2

Cele mai mici ajutoare de stat din punct de vedere valoric au fost acordate de Bulgaria, Cipru i Estonia, respectiv 0,46% din total ajutor de stat acordat la nivel comunitar (Tabel nr. 2).

n ceea ce privete Romnia, n anul 2013 au fost acordate ajutoare de stat n valoare de 879,2 mil. euro (inclusiv ajutoarele de stat acordate n agricultur), reprezentnd 1,4% din totalul ajutoarelor de stat acordate la nivel comunitar (Tabel nr. 2). n acelai an, n Grecia s-au acordat ajutoare de stat n valoare de 2,91 mld. euro (4,43% din total ajutor de stat non criz acordat la nivel comunitar), n Polonia 2,67 mld. euro (4,26% din total), n Cehia - 1,65 mld. euro (2,64%) i Ungaria 1,52 mld. euro (2,43%).

Chiar dac au acordat ajutoarele de stat cu cea mai mare valoare din cadrul U.E., Frana i Germania i menin ponderea ajutoarelor de stat n P.I.B. naional la un nivel sczut, respectiv 0,61% n cazul Franei i 0,43% n Germania, iar n cazul lor msurile acordate pentru obiective orizontale reprezint peste 75% din total ajutor de stat non criz acordat. n Romnia peste 90% din ajutoarele de stat non criz au fost acordate pentru obiective orizontale, respectiv protecia mediului (producia de energie din resurse regenerabile de energie i producia n cogenerare, peste 70% din ajutorul de stat au mers ctre aceste obiective n anul 2013), dezvoltare regional i cercetare, dezvoltare i inovare. Graficul nr. 1 - Ponderea ajutoarelor de stat non-criz, n total ajutor de stat acordat la nivel comunitar (exemple din rile Uniunii Europene)

Graficul nr. 2 - Ponderea ajutoarelor de stat n Produsul Intern Brut nregistrat de fiecare stat membru al Uniunii Europene, n anul 2013 (exemple)

Clasificarea ajutoarelor de stat acordate n baza cadrului general comunitar (non-criz) n conformitate cu obiectivele stabilite, ajutoarele de stat acordate la nivel comunitar se mpart n: Ajutoare de stat acordate pentru obiective orizontale de interes comun, respectiv:

a) pentru dezvoltare regional; b) pentru cercetare, dezvoltare i inovare; c) pentru protecia mediului nconjurtor (inclusiv ajutoarele acordate pentru economisirea de energie); d) pentru ntreprinderi mici i mijlocii (inclusiv ajutoarele acordate sub form de capital de risc); e) pentru cultur i conservarea patrimoniului; f) pentru formare i crearea de noi locuri de munc; g) pentru promovarea exportului.

Ajutoare de stat acordate pentru obiective sectoriale, dintre care enumerm:

a) ajutoare acordate pentru salvarea/restructurarea ntreprinderilor aflate n dificultate; b) ajutoare acordate pentru dezvoltare sectorial; c) ajutoare de stat acordate pentru producia de crbune, pentru nchideri de mine, pentru producia de oel, pentru construcii navale, media i telecomunicaii.

Ajutoarele de stat acordate pentru agricultur, piscicultur i acvacultur; Ajutoarele de stat acordate pentru transport;

Ajutoarele de stat acordate pentru obiective orizontale n cadrul U.E. 28, au atins o valoare de 47,90 mld. euro n anul 2013 i o pondere de 76,36% n total ajutor de stat comunitar (exceptnd ajutorul de stat acordat pentru sectorul de transport feroviar), un nivel sczut fa de anul 2011 cnd au atins o valoare de 49,70 mld. euro.Tabel nr. 4 - Valoarea i ponderea ajutoarelor de stat* acordate pentru obiective orizontale n cadrul Uniunii Europene (inclusiv Romnia)

n perioada analizat, cele mai importante ajutoare de stat pentru obiective orizontale au fost acordate pentru protecia mediului (inclusiv producerea i economisirea de energie), dezvoltare regional i n domeniul cercetrii, dezvoltrii i inovrii (Graficul nr.3). n Romnia situaia este asemntoare, cu un plus n cazul ajutoarelor de stat acordate pentru protecia mediului, care au avut o pondere mult mai mare n cadrul obiectivelor orizontale, respectiv 78,89% n total ajutoare de stat orizontale (mult peste media nregistrat la nivel comunitar de 31,13%). Principalul factor care a determinat aceast situaie a fost valoarea ridicat a ajutoarelor de stat acordate de ctre Ministerul Economiei, prin intermediul a dou scheme de ajutor de stat prevzute de H.G. nr. 219/2007 privind promovarea cogenerrii bazate pe cererea de energie termic util i Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie. Totodat, ajutoare de stat importante au fost acordate ntreprinderilor n cadrul schemelor de ajutor de stat care au ca obiectiv dezvoltare regional. Astfel, Ministerul Finanelor Publice a acordat n anul 2013 ajutoare de stat importante pentru asigurarea dezvoltrii economice durabile i pentru proiectul dezvoltat de Ford Romnia S.A. la Craiova. Ministerul Economiei a acordat ajutoare de stat pentru consolidarea i modernizarea sectorului productiv prin investiii realizate de ntreprinderile mari, aferent operaiunii a) "Sprijin pentru consolidarea i modernizarea sectorului productiv prin investiii tangibile i intangibile", axa prioritar 1 "Un sistem de producie inovativ i ecoeficient", din cadrul Programului operaional sectorial "Creterea competitivitii economice". Ajutoarele de stat sectoriale acordate la nivel comunitar, au atins n anul 2013 o valoare de 6,66 mld. euro i o pondere de 10,62% n total ajutor de stat acordat, cu excepia ajutoarelor de stat acordate pentru transportul feroviar (Tabel nr. 5). Tabel nr. 5 - Volumul ajutoarelor de stat acordate pentru obiective sectoriale n cadrul Uniunii Europene

n anul 2013, n Romnia au fost acordate ajutoare de stat sectoriale n valoare de 47,7 mil. euro i au avut o pondere de 5,42% n total ajutor de stat naional, cu excepia ajutorului de stat acordat pentru sectorul transportului feroviar. Cel mai important ajutor de stat sectorial (aprobat de ctre Comisia European pentru Romnia), acordat de ctre Ministerul Economiei n anul 2013 a fost pentru nchiderea unitilor de producie Petrila, Paroeni i Uricani din cadrul Companiei Naionale a Huilei S.A. Petroani i a atins o valoare de 33,4 mil. euro. n cadrul Uniunii Europene cele mai mari ajutoare de stat: pentru dezvoltare sectorial au fost acordate de ctre Frana (1,95 mld. n anul 2013), Grecia i Danemarca; pentru salvarea/restructurarea ntreprinderilor aflate n dificultate cele mai importante au fost acordate n Grecia i Malta;

pentru nchiderea minelor de crbune nerentabile au fost acordate ajutoare de stat n Germania i n Romnia. Ajutoarele de stat acordate n domeniul agriculturii la nivel comunitar, au atins n anul 2013 o valoare de 8,4 mld. euro i o pondere de 13,40% n total ajutor de stat, cu excepia ajutoarelor de stat acordate pentru transportul feroviar. n perioada 2011 2013 valoarea acestor ajutoare de stat a sczut treptat, de la o valoare de 9,4 mld. euro n anul 2011 la o valoare de 8,4 mld. Euro n anul 2013 (Tabel nr. 6). rile Uniunii Europene cu cele mai importante ajutoare de stat acordate agriculturii au fost Frana (1,4 mld. euro), Finlanda (1,12 mld. euro), Germania (1,01 mld. euro), Italia i Polonia (0,74 mld. euro, respectiv 0,72 mld. euro). n Romnia, n anul 2013 s-au acordat ajutoare de stat pentru agricultur n valoare de 35,0 mil. euro.

Tabel nr. 6 - Ajutoarele de stat* acordate la nivelul Uniunii Europene (U.E.-28), n domeniul agriculturii i n domeniul transporturilor (exceptnd ajutoarele de stat acordate transportului feroviar)

Statele membre care au acordat cele mai mari ajutoare de stat n domeniul transporturilor (exceptnd transportul feroviar) au fost Germania (0,20 mld. euro), Spania (0,15 mld. euro), Danemarca (0,13 mld. euro), Finlanda (0,12 mld. euro), Olanda (0,19 mld. euro) i Frana (0,11 mld. euro), iar majoritatea ajutoarelor au acordate n domeniul transportului maritim. n ceea ce privete ajutorul de stat acordat ntreprinderilor ce i desfoar activitatea n sectorul feroviar, n anul 2013 au fost acordate ajutoare de stat n valoare de 42,3 mld. euro. La nivel comunitar Frana a acordat cele mai mari ajutoare de stat n sectorul feroviar (13,7 mld. euro), urmat de Germania (9,3 mld. euro), Italia (5,2 mld. euro), Belgia (3,12 mld. euro). n Romnia, pentru sectorul feroviar au fost acordate ajutoare de stat n valoare de 0,295 mld. euro, n anul 2013, iar dintre subveniile acordate de ctre statele din zona noastr amintim, Ungaria (0,85 mld. euro) i Polonia (0,50 mld. euro), Cehia (0,51 mld. euro), Croaia (0,33 mld. euro).Clasificare ajutoarelor de stat n funcie de natura acestora la nivel comunitar n ceea ce privete natura ajutoarelor de stat non-criz, din datele centralizate de ctre experii comunitari, peste 57% dintre ajutoare au mbrcat forma granturilor, subveniilor, sume nerambursabile, ajutoare de stat transparente, uor de cuantificat n cazul schemelor de ajutor sau a ajutoarelor individuale (Graficul nr. 4). Totodat, peste 34% dintre ajutoarele de stat din statele membre, au fost acordate sub forma exceptri de taxe (scutiri/reduceri la plata obligaiilor bugetare, alte ajutoare fiscale), ajutoare de stat considerate de ctre Comisia European mai puin transparente. Ajutoarele de stat non-criz au fost acordate i sub forma garaniilor i creditelor dar ntr-un procent mult mai mic, respectiv aproximativ 3% din total ajutor de stat non criz. Graficul nr. 4 - Structura ajutorului de stat acordat la nivel comunitar, n funcie de natura ajutorului de stat, n anul 2013

n Romnia ajutoarele de stat non criz acordate sub forma granturilor, subveniilor, sume nerambursabile au reprezentat n anul 2013 peste 99% din totalul ajutoarelor de stat acordate la nivel naional. Ajutoare de stat acordate pentru combaterea crizei financiare i economice Criza financiar a declanat mari turbulene pe pieele financiare ncepnd cu anul 2008 i acest lucru a dus la intervenia rapid a guvernelor europene n vederea reducerii pe cat posibil a efectele negative generate. Ajutorul de stat acordat instituiilor financiare a fost crucial pentru restabilirea ncrederii n sectorul financiar i a evitat o criz general n sistemul bancar european. Ajutoarele de stat acordate sectorului financiar bancar n perioada 1 oct. 2008 1 oct. 2014, Comisia European a luat mai mult de 450 de decizii de autorizare a msurilor de ajutor de stat acordate pentru sectorul financiar.n acest sens, volumul total al ajutoarelor de stat autorizate pentru recapitalizarea si salvarea activelor depreciate din cadrul instituiilor financiare s-a ridicat la 1.490, 3 mld. euro. Tabel nr. 7 - Totalul sumelor autorizate sub forma ajutoarelor de stat pentru recapitalizare i msuri de salvare a activelor depreciate n U.E.

Totodat, garaniile i alte forme de sprijin autorizate pentru lichiditatea bncilor au atins cel mai nalt nivel n anul 2009, cnd au nregistrat o valoare de 835 mld. euro, respectiv 6,4 % din P.I.B.-ul U.E. realizat n anul 2013. Din cauza scderii n intensitate a crizei economice, n anul 2013 garaniile i alte forme de sprijin pentru lichiditatea bncilor au sczut la 349,7 mld. euro, respectiv 2,7% din P.I.B.-ul U.E. nregistrat n anul 2013 (Tabel nr. 8). Tabel nr. 8 - Sumele autorizate sub form de ajutor de stat pentru garanii i alte msuri de lichiditate n U.E.n cadrul Uniunii Europene, cele mai importante ajutoare de stat acordate sectorului financiar de natura msurilor de recapitalizare au fost acordate de Marea Britanie (100,14 mld. euro 5% din P.I.B. naional), Germania (64,2 mld. euro 2,43% din P.I.B. naional), Irlanda (62,78 mld. euro 38,3% din P.I.B. naional), Spania (61,85 mld. euro 6,05% din P.I.B. naional), Grecia (40,85 mld. euro 22,44% din P.I.B. naional). n cazul msurilor de salvare a activelor depreciate, n perioada 2008 2013, Germania a acordat cele mai mari ajutoare de stat, respectiv 79,9 mld. euro (2,92% din P.I.B. naional), fiind urmat de ctre Marea Britanie (40,4 mld. euro 2,13% din P.I.B. naional), Spania (32,90 mld. euro 3,22% din P.I.B. naional) i Belgia (21,83 mld. euro 5,70% din P.I.B. naional). Pn la 1 oct. 2013, Comisia a aprobat msuri legate de criza financiar n toate statele membre, exceptnd Bulgaria, Republica Ceh, Estonia, Malta, Croaia, Polonia i Romnia. Ajutoare de stat acordate n baza Cadrului Temporar de criz n perioada 2009-2011, valoarea ajutoarelor de stat acordate de ctre statele membre n baza Cadrului Temporar a fost de 35,7 mld. euro, dintr-un total de 82,9 mld. euro autorizate la nivel comunitar de ctre Comisia European. Cele mai importante ajutoare de stat au fost acordate de ctre Germania (17,7 mld. euro), Frana (6,2 mld. euro), Austria (1,8 mld. euro), Slovenia (1,5 mld. euro) i Suedia (1,1 mld. euro). Msurile acordate n baza Cadrului Temporar de criz au fost valabile pn la sfritul anului 2011.

ANEXprivind situaia ajutoarelor de stat* acordate n Uniunea European(U.E.-28), n anul 2013

Bibliografie1. Revista Romana de concurenta nr.1 2, 20142. Revista Profil Concurenta nr. 4, 20093. Revista Profil Concurenta nr. 1, 20074. Regulamentul (CE) nr. 994/98 al Consiliului din 7 mai 1998.5. Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 20146. Orientrile privind ajutorul naional regional pentru 2007-2013 (2006/C 54/08).7. Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 din 17 decembrie 20138. http://www.ajutordestat.ro/?pag=1009. http://ec.europa.eu/competition/state_aid/legislation/gber_citizen_summary_sheet_ro.pdf

1